Şi-au pierdut speranţa - Sibiu 100

2 SINTEZA SĂPTĂMÂNII
Sibiu 100% SINTEZA SĂPTĂMÂNII 3
EDITORIAL
Moderaţie
Nu ştiu alţii cum sunt, dar
eu când mă gândesc la mesajele
mediatice difuzate continuu în
ultima perioadă că vom avea
un an extrem de dificil, că vom
avea şomaj ca în primii ani
postrevoluţionari, că se scumpesc
banii, că se scumpesc toate şi că
economia a intrat deja într-un
picaj accelerat, mă ia cu frisoane.
Nu cred că este cineva să nu se
gândească acum, câtuşi de puţin,
la bani, la cum îi va face de acum
încolo, la economii sau pur şi
simplu la teama că mâine ar putea
ajunge la fabrica sau instituţia unde
lucrează şi să găsească lacătul pus.
Nu mai există loc în care să nu
auzi cuvintele „recesiune”, „criză
economică”, „strângem cureaua”.
Le-am auzit în taxi, la piaţă, în
supermarketuri, la colţ de stradă,
peste tot. S-au imprimat atât de
bine în mentalul colectiv încât
multe discuţii încep şi se termină
cu ele.
N-am atestat în economie,
dar la nivelul cunoştinţelor mele,
în perioade de criză trebuie să fii
cumpătat. Cu toate că am toate
şansele să devin antipatic, dacă
Guvernul va decide să „îngheţe”
temporar creşterile salariale în
sectorul bugetar sau pensiile, în
contextul actual, cred că va fi o
decizie corectă. Subliniez: o decizie
corectă pentru o perioadă. Ştiu, veţi
spune că există deja adoptată o lege
de majorare a salariilor dascălilor
cu 50 % şi că ea trebuie pusă în
aplicare, că există promisiuni din
campania electorală, că politicienii
sunt corupţi şi că pensionarii n-au
din ce trăi. Însă, fondurile – cred
eu – ar trebui acum direcţionate
către sectoarele care pot redresa
economia. Câteva investiţii făcute
cu cap în infrastructură, care
generează locuri de muncă, şi
efectuarea plăţilor către firmele
care au avut contracte cu statul
român ar putea constitui un punct
de plecare. Ar fi un bun început.
Şi eu sunt sătul de promisiuni
neonorate, dar România nu poate
risca acum să rămână şi mai mult
în urma „suratelor” din Uniunea
Europeană. Altfel, şansele să ieşim
din criză odată cu toată lumea vor
fi tot mai mici.
Iulian PAMPU
Oamenii trimişi în şomaj de Sometra
Doris LUPU
redactie@sibiu100.ro
„Am auzit că se închide Sometra.
Va fi foarte greu pentru că avem
credite de achitat. Trebuie să punem
mâncare pe masa familiei. Am 52
de ani. Cine mă mai angajează la
vârsta asta Nimeni, vă spun eu. Iar
fără Sometra, Copşa Mică nu există.
Suntem disperaţi că nu ştim ce vom
face”. Acestea au fost declaraţiile
unuia dintre muncitorii Sometrei,
care părăsea, poate pentru ultima
oară, poarta unuia dintre cei mai
mari producători de zinc şi plumb
din Europa. Era dezorientat, nu ştia
ce îi va rezerva viitorul. Nici măcar
salariile compensatorii oferite de
con ducerea Sometrei nu-i alină durerea.
„Este criză acum. Ce voi face
de acum încolo Vom avea şase
salarii. Bun, să zicem că supravieţium
pentru şase luni. Dar apoi Ce voi
face Numai Dumnezeu ştie. Am doi
copii la şcoală. Cu ce-i întreţin”, a
spus acelaşi domn, grăbit să scape
de insistenţele jurnaliştilor prezenţi
la poarta Sometrei. Disponibilizaţii
primesc şapte salarii compensatorii,
conform declaraţiilor primarului
Mihalache.
Un anunţ laconic
Oprirea activităţii va duce la
disponibilizarea a 80 la sută dintre
angajaţii Sometra, restul de 20 la
sută din salariaţii de aici urmând să
se ocupe de procesul de conservare
a instalaţiilor şi echipamentelor. În
prezent, la Sometra Copşa Mică sunt
1.050 de angajaţi. Sometra Copşa
Mică este parte din grupul Mytilineos,
care curpinde companii importante
în domeniul metalurgiei şi minelor,
energie şi industria de apărare.
Grupul Mytilineos a fost înfiinţat în
1990 în Grecia şi este listat la bursa
din Atena. „Suntem forţaţi să oprim
temporar producţia Sometra, din
cauza mai multor factori. În această
perioadă, nu este posibil ca Sometra
să îşi continue producţia, întrucât
costurile de producţie sunt mult
mai mari decât preţul zincului, ne
confruntăm cu lipsa de materie primă,
iar găsirea unei surse de finanţare
pen tru o companie care înregistrează
pierderi în condiţiile actuale ale pieţei
este extrem de dificilă. Faptul ca nu
Şi-au pierdut speranţa
Anca MARIN
redactie@sibiu100.ro
avem altă opţiune, decât aceea de a
disponibiliza majoritatea angajaţilor
noştri care au lucrat pentru noi ani de
zile, este o decizie care ne întristează
foarte mult. Singurul lucru pe care îl
putem face momentan este acordarea
unui ajutor financiar în concordanţă
cu prevederile legale şi cele din
contractul colectiv de muncă, astfel
încât să îşi poată întreţine familiile
pentru o perioadă îndelungată, timp
în care sperăm să reluăm producţia”,
a declarat Elena Ciobanu, directorul
administrativ al Sometra.
A scăzut cererea
mondială
Cererea mondială pentru zinc a
scăzut în timp ce surplusul pe piaţa
internaţională este foarte ridicat. Preţul
zincului la Bursa de Metale din
Londra a atins un record negativ de
aproximativ 1.100 de USD/tonă în
comparaţie cu aproximativ 4.000 de
USD/tonă în 2007. Scăderile permanente
ale preţurilor pentru zinc
şi plumb şi majorările costurilor de
pro ducţie au generat deja pierderi importante
în 2007, în timp ce estimările
pentru 2009 sunt şi ele negative.
Lipsa finanţării
Toate fabricile de tip ISP (Imperial
Smelting Process, denumi-
Primarul din Copşa Mică,
Daniel Tudor Mihalache –
“Oprirea activităţii Sometra
reprezintă, în primul rând, o mare
problemă socială”
Foto: Adrian Bugariu
rea tehnologiei) s-au închis în tim -
pul crizei din 2004-2005, cu excepţia
Sometra şi a fabricii de stat
Miasteczko din Polonia. „Când toate
fa bricile de acest tip s-au închis,
grupul Mytilineos a decis să continue
să investească în Sometra, acoperind
pierderile mari înregistrate prin sprijin
financiar din partea Grupului. În
timpul crizei, cu care ne confruntăm
în această perioadă, fondurile sunt
extrem de dificil de găsit din cauza
Elena Ciobanu, directorul
administrativ al Sometra –
„Este imposibil ca Sometra
să-şi continue activitatea”
posibilităţilor de finanţare limitate.
Drept urmare, acţionarii au decis să
oprească temporar operaţiunile de
producţie”, mai spun reprezentanţii
Sometra. Societatea de la Copşa Mică
este singura întreprindere metalurgică
românească producătoare de zinc şi
plumb din concentrate miniere, cu
valorificarea metalelor însoţitoare ale
acestora şi producerea de derivate din
acestea. Întreprinderea a fost înfiinţată
în anul 1939 ca societate particulară
Prefectul judeţului,
Ilie Mitea, a discutat cu
reprezentanţii Sometra,
imediat după anunţul
disponibilizărilor
pe acţiuni, pentru producerea de zinc
metalurgic (calitatea Prime Western),
având la bază tehnologia de distilare
în cuptoare cu retorte orizontale, tip
Bierkengang. Sometra este membră a
holdingului grecesc Mytilineos.
Anul 2008 - anul
conflictelor deschise
În 11 iunie 2008, aproximativ 150
de angajaţi ai Sometra, declanşau o
grevă de avertisment pentru a obţine
dublarea salariilor. La acea vreme,
patronatul a refuzat orice negocieri
cu liderii de sindicat. Protestul de la
Sometra din 11 iunie, venea la preţ
de o zi după ce la Mediaş a avut loc
o conferinţă pe teme ecologice, având
ca subiect „Copşa Mică – fabrica de
poluare a României”. Organizatorii
au intenţionat să provoace autorităţile
competente să îşi asume responsabilitatea
în mod serios în ceea
ce priveşte poluarea cu metale grele
şi dioxid de sulf de la Copşa Mică,
fenomen cu efecte negative asupra
mediului şi asupra sănătăţii oamenilor
din zonă. Copşa Mică a fost şi a
rămas cea mai poluată localitate din
Europa. S.C. Sometra a continuat să
otrăvească aerul, apa şi solul cu tone
de noxe de furnal şi pulberi de metale
grele, semănând moartea în rândul
plantelor, animalelor şi oamenilor
care trăiesc aici. •
Anul I, nr. 36, 31 ianuarie - 6 februarie 2009
Sibiul în 100 de cuvinte
Şovăială, noul
vicepreşedinte al CJ
Foto: Adrian Bugariu
Democrat-liberalul Constantin
Şovăială a fost ales în funcţia de
vicepreşedinte al Consiliului Judeţean
Sibiu, acesta înlocuindu-l
pe liberalul Gheorghe Dicu. De profesie
avocat, noul vicepreşedinte al
legislativului judeţean, Con stantin
Şovăială a fost ales cu 24 de voturi
Primăria a încheiat la finele
săptămânii trecute contractele
pen tru execuţia studiului de fezabilitate,
a proiectului şi detaliilor
tehnice în vederea construcţiei a
două noi poduri peste Cibin. Scopul
principal pentru construcţia celor
două poduri este de a decongestiona
cele două puncte foarte aglomerate,
tranzitate mai ales de traficul greu.
„Construirea celor două poduri este
o posibilă soluţie de a decongestiona
traficul în cele două zone - podul
Peco de pe strada Alba Iulia şi
străzile Malului şi Râului, în zona
străzii Ion Neculce, selectându-l sau
reducând volumul acestuia. Studiul
de fezabilitate va oferi o imagine
pentru şi 4 împotrivă. O parte
dintre consilierii FDGR au votat
pentru, o parte contra. Practic,
acesta este primul semnal al unei
bune colaborări dintre PD-L şi
PSD la nivel local, după semnarea
protocolului de liderii celor do uă
formaţiuni politice. (A.C.)
S-a semnat contractul pentru
podurile peste Cibin
mai clară cu privire la configurarea
sensurilor de rulare şi a numărului
de benzi”, a declarat primarul Klaus
Iohannis. Contractele pentru studiul
de fezabilitate, proiectul şi detaliile
tehnice pentru construirea unui nou
pod în amonte de podul Peco precum
şi a podului care face legătura dintre
cele două maluri ale Cibinului în
zona străzii Ion Neculce au fost
semnate cu firma S.C. DRUMEX
S.R.L cu sediul în Cluj – Napoca.
Valoarea totală a contractului de
proiectare pentru podul Peco este
de 184.450,00 lei (inclusiv TVA)
iar pentru podul din zona străzii
Neculce este de 172.550 lei (inclusiv
TVA). (A.C.)