01127 Dresden Weinböhlaer Straße Lisa 12 ani Strada mea este ...

„Hmmm“ am facut la vremea asta frumoasa pot fi afara sa am joc. Aici la tara departe de
oras sint eu pe iarba mare pe scaunul de plaja. Deodata am auzit vorbinduse pe strada si nu
mai mam simtit asa de bine. Nu am pe acasa prieteni, vecini mei sint batrini si copii taranului
sint idioti. Oricum merg la o alta scoala care e pentru cei ce aud rau. „Hey ne jucam
impreuna?“ imi striga fratele meu cel mic. El are 11 ani si aude si el rau dar e la o scoala
normala (acolo am fost si eu inainte). Nu mia placut dar mam ridicat si am jucat cu el fotbal.
Seara la masa am stat si am mincat cu fratele meu mare Raphael. In urmatoarea zi a fost in
sfirsit Vinerea. Ultima zi inaintea sfirsitului de saptamina. „Hey“miau strigat cele 2 prietene
ale mele. „ Am vazut ieri pe baiatul acela dragut si lam intrebat daca are nr de celular si el
mia raspuns ca da si mia dat numarul lui“ a stragat Miriam de bucurie. „Sascha mia du ieri un
buchet de flori . Nu e dragut din partea lui?“ spune Lena. Cite odata ma nerveaza ca se da
mare cu baieti iei. Ce mai tirziu a ramas era ca Miriam a spus ca nu mai vrea nimic baiatul de
la ea si Lena ca Sacha si ea iar sau certat ca in fiecare saptamina. „Iti trebuie si tie un prieten
ca sa fi bucuroasa“ a spus Lena. Da, da, da daca ele ar sti ce greu imi cade. Macar nu
trebuie sa am tot dureri de ininma ca Miriam si Lena. Orele trec si acusi ca explodez cita
reclama fac. Dupa 6 ore mergem iar acasa. Noaptea trecuta a fost o furtuna si citeva zigle au
cazut de pe casa. „Hallo maimi“ o salut eu. „Hmmm buna Pizza, oh Pizza mea preferata!“
„Da copilul meu. Cum a fost la scoala?“ intrebarile de todeauna sau repornit. Dupa aceea
mam jucat cu ciinele meu dupa care mam dus afara sa le dau la iepuri mei si la gaini de
mincare. Dupa aceea am vrut sa pun tiglele iar pe acoperis. Iarma a fost uda si acoperisul
surei de lemn era umed. Am pus una dupa alta tiglele. Deodata a latrat ciinele meu, eu mam
speriat si am cazut de pe scara. „Au, nu mai pot sa ma misc“ am strigat de mai multe ori.
Deodata a venit mama in fuga si ma dus imediat la spital. Am adormit si mam trezit intrun
pat. Mam uitat in sus si era alb la fel la dreapta si stinga mea. Mama era linga mine. Am vrut
sa ma ridic dar nu am putut. Am simtit ca imi este piciorul greu si sine acolo erau. Na super“
tja, piciorul rupt si ametita, cum reusesti asta sa o tot faci?“ na asta ma intreb si eu cite
oadata. Am mai discutat un timp pina ce mami a trebuit sa plece. Am citit o carte. Dupa un
timp au venit 2 surori cu un baiat in camera. El a dormit si avea o mina in ghips cum si eu
piciorul in ghips. Era un baiat dragut. Adevarat. Parul lui blond, figura lui, deci totul la el imi
placea. Am citit mai departe si deodata sa miscat ceva linga mine. Sa trezit si sa uitat
imprejur. Iam zimbit“ Unde sint aici?“ ma intrebat el. „La spital“ iam raspuns zimbind. Atunci
neam rusinat si neam uitat in alta perte. Am citit mai departe. „ Cum te cheama?“ m,a
intrebat el. „ Ah Verenasi pe tine?“iam raspuns si intrebat. „Florian“ mia dat mina si eu am
luato. Citeva zile mai tirziu neam jucat impreuna. Neam ris impreuna si neam distrat. Parinti
nostri neau vizitat cite odata. Atunci a venit un medic si a spus:“ Verena tu poti miine sa
parasesti spitalul cu cirje si tu Florian poti parasi spitalul poimiine dar trebuie sa stai pina
atunci la control“ Toata ziua am fost ca muti ca nea parut rau. Mai tirziu a venit tatal meu si
mia impachetat lucrurile. In ziua urmatoare mia dat nr lui de celular si eu iam dat al meu.
Atunci au venit parinti mei sa ma ia. Am luat mina lui Florian si el sa uitat la mine cu lacrimi in
ochi. La iesire mam intors inca odata si mam uitat la el. Dupa citevazile am mers iar la
scoala. Priatenele mele mau asteptat ca sam zica cit suparate sint una spunea ca Sascha o
are pe alta plingind Lena mia spus ca prietenul ce ia dat numarul e un lovit nervinduse
Miriam. Na vezi ce vam spus mam gindit eu. „ Tja eu am cunoscut un baiat dragut cu care
ma intilnesc miine“ Prietenele mele au ramas cu gura deschisa. Mau tot intrebat si trebuia sa
le raspund. Ziua urmatoare la ora 16 mam vazut cu Florian. Naem sarit in brate si neam
bucurat. Dupa un timp mia spus unde locuieste. Eu mam bucurat si iam spus ca eu locuiesc
in apropiere. „Unde mergem?“ ma intrebat el si eu iam rspuns „Pe strada unde locuiesc“.
Lam luat de mina si neam dus atunci zimbind mina in mina.
48351 Everswinkel
Dahliensweg
Lukas clasa 3
Locuiesc pe strada Dahliensweg in localitatea Everswinkel. Strada mea nu este inca gata, se
construieste inca mult. Acum locuieste Walle si noi pe strada. Nu e circularie mare dar multe
masini de constructie. Locuiesc cu placere pe strada mea.