CUCUTENI- Comunicari la Simpozion - ideaticabluescafe

Cuvânt înainte”Din timpuri uitate de amintirea muritorilor de rândtrăiau dacii pe pământul acesta. Ei nu erau o biată naţierătăcitoare. Ei erau statornici, orânduiţi, creativi, luminaţi, înstrăvechi legături cu civilizaţia elenă, cu cea mai avansatăcredinţă idealistă în nemurire pe care au gândit-o oamenii,cu tradiţie bimilenară în cele ale vieţii ori de stat.”(Vasile Pârvan).Minunata inspiraţie a prof. Lorin Cantemir de a organizaun simpozion cu tematica culturii Cucuteni cu participarea unuicerc larg de specialişti din diverse domenii ale ştiinţelor reale şiumanistice se pare că a prins rădăcini. Aflat la a doua ediţiesimpozionul şi-a lărgit arealul şi numărul participanţilor.Convingerea Domniei sale a fost că împreună – specialiştii dindomeniile exacte (inginerie ş.a. ştiinţe reale) şi mai puţin exacte(termenul îi aparţine) (arheologie, istorie etc.), vor găsi mailesne răspunsuri la multe întrebări ce ţin de trecutul istoric alneamului nostru, preluând metode de cercetare din domeniulştiinţelor exacte. Astfel în scurt timp cu mijloace foarte modesteanul trecut în luna octombrie a fost organizat primul Simpozion.Ediţia a 2 a a Simpozionului din anul curent a fost, deasemenea, organizată de un grup foarte restrâns de persoanecu mijloace extrem de reduse, incluzând însă comunicări foarteinteresante. Caracterul pluridisciplinar al Simpozionului îl faceinteresant şi atractiv pentru persoane din diferite domenii deactivitate. Structurat pe două secţiuni „Cultura Cucuteni” şi„Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte” după deschiderea într-oatmosferă festivă Simpozionul a demarat cu prezentarea decătre prof. Lorin Cantemir a monografiei extrem de interesantea cunoscutului arheolog german Hubert Schmidt „Cucuteni dinMoldova-România”, îngrijită şi prefaţată de tânărul doctor înarheologie Mădălin-Cornel Văleanu. În comunicarea sa DlMădălin-Cornel Văleanu a menţionat că a considerat o datoriesfântă de ai aduce omagiile acestui cercetător neamţ, care cumeticulozitatea sa germană a scos din anonimat aceastăCUCUTENI–5000 Redivivus: 7cultură Cucuteni, făcând-o cunoscută întregii lumi. Domnia sa aconstatat cu durere în suflet că un timp H. Schmidt fuseseînvinuit de furt şi înşelăciune a statului român. În realitateaunele artefacte, luate cu acceptul autorităţilor române înGermania spre cercetare au fost întoarse, însă din întâmplareîn a. 1916 au fost transportate cu întreg tezaurul român înRusia la Moscova. Adevărul a devenit cunoscut doar prin anii60 când României iau fost întoarse unele elemente din tezaurulromânesc (dat spre păstrare ruşilor din cauza ocupăriiRomâniei de către trupele germane – este tocmai cazul puneriilupului la paza turmei de oi), inclusiv şi artefactele de Cucuteniremise de H. Schmidt. Noi, românii ar trebui să ne închinămacestui mare cercetător german. Simpozionul a continuat cu ocomunicare, de asemenea, interesantă a inimosului primar deCucuteni „Preocupări actuale ale primăriei C. Cucuteni pentrupunerea în valoare a culturii cucuteniene”. Părerea mea estecă dacă c. Cucuteni nu ar fi avut un asemenea primar nu suntsigur că noi, cei mai puţin iniţiaţi, am fi auzit astăzi de culturaCucuteni, sau dacă am fi auzit ar fi rămas la nivelul unorinformaţii vagi. Ceea ce s-a realizat în c. Cucuteni în acestdomeniu este meritul acestui român pe nume Mihai Tun (chiarşi familia îi corespunde caracterului său fiind nevoit să spargămai multe ziduri, înălţate de birocraţia românească.Dna vicerector al Universităţii de Medicină din Iaşiprof.univ. Ursula Stănescu în comunicarea sa „Farmacia verde– de la traco-daci, la epoca modernă” a venit cu informaţiifoarte interesante despre unele denumiri dacice de plantepreluate de romani, nefiind traduse în limba latină din motivulcă creşteau doar în spaţiul carpato-danubian al geto-dacilor.Cunoscutul scriitor, editor, dar şi arheolog prinpreocupările sale basarabeanul Andrei Vartic prin comunicareasa în plen „Complexul monastic rupestru de la Ţîpova, uriaştemplu solar şi observator astronomic al antichităţii” a făcutcunoscut acest lăcaş sfânt nu numai pentru cei cca. 20 deoaspeţi veniţi din România, dar şi pentru majoritateaparticipanţilor din Basarabia. Argumentele aduse de Dl Varticne schimbă părerea că strămoşii noştri au fost primitivi (numiţide unii străini chiar barbari). Cunoştinţele vaste în domeniulCUCUTENI–5000 Redivivus: 8