eful IPJ Vaslui, Mihai Carp: „Nu exist` grupuri infrac]ionale ... - Curentul

12Vineri, 28 octombrie 2011cultur\curentul.roPagin` realizat` în colaborarecu Academia Român`Centenar Radu Grigorovici (1911-2008)Savantul, Profesorul, OmulLa împlinirea unui secol dela naşterea academicianuluiRadu Grigorovici, personalitatede referinţă în viaţa noastrăştiinţifică şi culturală,comunitatea ştiinţifică l-aomagiat în cadrul unuisimpozion organizat deAcademia Română şi InstitutulNaţional de Fizica Materialelor.Viaţa şi activitatea Savantului,Profesorului, Academicianuluişi Omului Radu Grigorovici aufost evocate de acad. ValentinVlad, vicepreşedinte alAcademiei Române, prof.Rodrigo Martins, preşedinte alSocietăţii Europene pentruCercetarea Materialelor, acad.Horia Scutaru, preşedinteleSecţiei de Ştiinţe Fizice, prof.Alexandrina Cernov, membru deonoare al Academiei Române,prof. Andrei Andrieş, preşedintede onoare al Academiei deŞtiinţe din Moldova, membru deonoare al Academiei Române,acad. Ştefan Ştefănescu,Stanford Ovshinsky, prof. PeterBarna, prof. Manfred Rehbinder,prof. Athanasie Truţia, Dan HConstantinescu, dr. AninaVancu, dr. Andrei Devenyi, dr.Mihai Popescu, ing. MirceaIrimescu şi dr. Nicolae Bârsan.Au fost lansate volumele dinopera academicianului RaduGrigorovici - „Articole ştiin -ţifice”, „Profesorul şi cursurilesale de optică restituite” şi„Argumente. Despre, idei şipolitici”.Repere biograficeNăscut la Cernăuţi la 20noiembrie 1911, acad. RaduGrigorovici, este singurul fiu allui Gheorghe şi Tatiana Gri go -rovici, cunoscuţi social-demo -craţi bucovineni, de la care, cummărturisea: „Am învăţat să nufiu laş, să-mi spun părerile pefaţă, să cred în superioritateademocraţiei, în dreptate socialăşi într-o etică ce se apropie decea creştină.” Este expresiaunui crez manifestat cu perse -verenţă de-a lungul unei vieţitrăite în cel mai riguros spiritştiinţific şi în respectul normelorproprii unei etici a integrităţii. În1928, după absolvirea liceului„Aron Pumnul” şi-a continuatstudiile la Universitatea dinCernăuţi, obţinând, în 1931,licenţa în ştiinţe chimice şi, în1834, în ştiinţe fizice. Dupăpatru ani îşi lua doctoratul cuteza „Potenţialul disruptiv învapori de mercur” iar în anul1958 a obţinut titlul de doctordocent. A început carierauniversitară Cernăuţi capreparator la Laboratorul defizică experimentală a profeso -rului Eugen Bădărău, „cel maibun conducător de catedră pecare l-am cunoscut”, pe care l-aînsoţit când, în anul 1936, a fosttransferat ca şef al catedrei defizică moleculară, acustică şioptică la Universitatea dinBucureşti. A urcat trepteleierarhiei universitare, ajungândconferenţiar şi a predat cursuride optică geometrică şi elec -tromagnetică, optică generală,optotehnică, fotoluminescenţă,spectroscopie aplicată, electro -nică generală. În 1960, RaduGrigorovici a fost nevoit să-iîntrerupă cariera universitară,„sfătuit discret şi binevoitor” săaleagă cercetarea. Un momentdificil peste care a trecut cu odemnitate exemplară. A fost,rând pe rând, inginer-şef, şef deserviciu tehnic, inginerconsultant la fabricile de becuri„Lumen” şi „Electrofar”. S-adedicat cercetării ştiinţifice şi, în1963, a devenit şef al Secţiei deSemiconductori şi, apoi, directoradjunct ştiinţific al Institutuluide Fizică al Academiei Române,devenit, în 1970, Institutul deFizică şi Tehnologia Mate -rialelor de la Măgurele. A maifost lector al Institutului deFizică Teoretică de la Trieste,lector la Şcoala de vară deSemiconductori Amorfi de laUniversitatea scoţiană Aberdeenşi profesor invitat la Uni ver -sitatea „Pierre et Marie Curie”din Paris.Prestigiul omuluide ştiinţăOmul de ştiinţă Radu Gri -gorovici a adus contribuţiivaloroase în mai multe domeniicum sunt: fizica descărcărilorelectrice în gaze (unde a realizatprimele determinări de potenţialdisruptiv în vapori de mercur),demonstrarea mecanismuluitermic al torţei de înaltăfrecvenţă, optică fiziologică şiinstrumentală, ş.a. Contribuţiileîn domeniul semiconductoriloramorfi, în care este consideratctitor de şcoală, au fostrecunoscute de fizicianul SirNevill Mott, laureat al premiuluiNobel care, în discursul său derecepţie de la AcademiaSuedeză, Sir Nevill Mott amenţionat pe acad. RaduGrigorovici şi colaboratorii săica deschizători de drumuri înfizica materialelor necristaline.Rezultatele cercetărilor sale aufost publicate în numeroaselucrări de specialitate, tratate şimonografii, din ţară şi de pestehotare şi au făcut să fie alesmembru al mai multor instituţiiştiinţifice internaţionale deprestigiu, ales în numeroasecongrese internaţionale, încomitetele de redacţie a unorreviste de specialitate.În 1963 a fost ales membrucorespondent al AcademieiRomâne, membru titular în 1990şi vicepreşedinte 1990-1994,participând activ şi responsabilla procesul de refacere al acestui„for reprezentativ al spiritua -lităţii româneşti”.O lecţie dedemnitateDin evocările făcute am aflatmai multe despre Omul RaduGrigorovici, care în amintirea dr.Anina Vancu, şi a tuturor celorcare l-au cunoscut, a fost: „Unspirit liber, hărăzit cu ointeligenţă şi memorie ieşite dincomun, om de o vastă cultură,curajos şi tenace, un optimistsceptic,cum se autocaracteriza,profund serios dar înzestrat cusimţul umorului, înţelegător şitolerant, dar de o cinste necru -ţătoare în faţa imposturii. Omulde ştiinţă, iniţiator îndrăzneţ şiperspicace în cercetarea semi -conductorilor amorfi, mentor almai multor generaţii de fizicienicânta foarte bine la pian, înţe -legea profund şi sensibil muzica,literatura, filosofia şi arta, iubeanatura, drumeţiile, muntele,marea. Era devotat fizicii dardeopotrivă familiei, părinţilor,numeroşilor prieteni din toatălumea, Bucovinei natale.” Câtdespre exigenţa sa aproapeproverbială s-a subliniat că seîndrepta mai întâi către sine şicăuta să o impună celor din jurca o şansă de reuşită în ştiinţă şiviaţă.Într-adevăr, nu a uitat„Bucovina natală”, s-a întors şi aparticipat la manifestăriculturale, a stat de vorbă cuoamenii, s-a documentat şi ascris lucrări demne de luat înseamă pentru istoriografianoastră, la care s-au referitAlexandrina Cernov, membru deonoare al Academiei Române,acad. Ştefan Ştefănescu şiMircea Irimescu – „DimitrieOnciul şi determinismul istoric”,„Politica austriacă faţă deBucovina”, „Modelul Buco -vina”. „Bucovina în primeledescrieri geografice, istorice,economice şi demografice” ş.a.În 1992, a înfiinţat la Rădăuţi,„Centrul pentru StudiereaBucovinei” al AcademieiRomâne şi a editat o publicaţie.Pildă de implicare civică, RaduGrigorovici a tradus şi publicat(bilingv) principalele rapoarte şimemorii din prima perioadă aocupaţiei austriece, multe dintreele inedite,a participat la maimulte sesiuni ştiinţifice despreBucovina şi a stabilit relaţii decolaborare cu Institutul„Bucovina” de la Augsburg. Dinbanii săi a plătit dotareaCentrului de la Rădăuţi, al căruidirector onorific este acumDimitrie Vatamaniuc, membrude onoare al AcademieiRomâne. „Ca un înţelept, spuneaMircea Irimescu, s-a întors laobârşii unde a găsit necaz şi aîntins mâna. …Valoarea moralăa implicării sale, ca şi ceaştiinţifică, au fost deosebite.”Prin toate, Radu Grigo -rovici, model de ţinută ştiinţificăşi morală, ne-a lăsat moştenire,împreună cu vasta sa operăştiinţifică, o exemplară lecţie deviaţă, sintetizată de MihaiPopescu în principiile: Să fiidârz şi intransigent; Să nurenunţi la cauza căutăriiadevărului; Să fii vrednic; să fiiînţelept şi curajos; să fii ferm şineînduplecat cu escrocii,delatorii şi falsificatorii derezultate; să admiţi cu calm şiinteligenţă contrazicerea înprobleme ştiinţifice, economiceşi politice şi să fii demn înîncrucişarea săbiilor cu adver -sarul.Pentru tot ceea înseamnăpersonalitatea academicianuluiRadu Grigorovici în viaţanoastră ştiinţifică şi culturală,Prezidiul Academiei Române ahotărât instituirea premiului„Radu Grigorovici”.Elena Solunca MoiseANUNŢAcademia Română scoate la concurs de promovareinternă postul de director de cercetare cu normă întreagă laInstitutul de Cercetări Antropologice „Fr. Rainer”. Candidaţiitrebuie să fie membru titular sau corespondent alAcademiei Române, cercetător ştiinţific grad I sau profesoruniversitar.Concursul va avea loc în ziua de 9 decembrie, ora 10.00 laSecţia de Ştiinţe Medicale a Academiei Române. Dosarele seprimesc până pe data de 10 noiembrie (inclusiv), ora 12.00,la Secţia de Ştiinţe MedicaleRelaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul AcademieiRomâne (www.academiaromana.ro) şi zilnic, între orele10.00-12.00 la telefonul 021.212 8661 sau 0720 554682 ,Dna. Alexandrina Popescu, secretar ştiinţific al Secţiei.