12. Decizia nr. 51 din data de 25.01.2012 - Curtea Constituţională a ...

este necesară modificarea sistemului electoral şi - prin angajarea răspunderii în faţaParlamentului - a determinat adoptarea unei reglementări care, prin derogare de laprevederile legilor mai sus menţionate (conform dispoziţiilor art.I), stabileşte că în anul 2012alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale vor avea loc la data alegerilor pentruCamera Deputaţilor şi Senat 6 .Regimul derogatoriu (care prevede organizarea concomitentă - în anul 2012 - aalegerilor locale cu cele parlamentare) instituit prin legea care face obiectul prezentei analizenu este contrar Constituţiei, din moment ce nu există nicio dispoziţie expresă sau implicităcare să interzică ori să restricţioneze desfăşurarea în acelaşi timp a celor două categorii dealegeri 7 .Pe de altă parte, prevederile art.121 şi art.122 din Constituţie fac trimitere la lege atuncicând statuează modalitatea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, lege care - aşacum arătam mai sus - poate fi modificată 8 ; invocarea art.1 alin.(5) din Legea fundamentală caunic temei al neconstituţionalităţii unei legi prin care se instituie un regim derogatoriu de la oaltă lege nu poate reprezenta un element decisiv pe baza căruia să poată fi repudiat un actnormativ adoptat în Parlament.În niciun caz însă programarea alegerilor locale la aceeaşi dată cu cele parlamentare nupoate avea ca efect încălcarea prevederilor art.36 din Constituţie privind dreptul de vot; ar fideplasat să se concluzioneze că în cazul în care alegerile se desfăşoară la data diferitedreptul de vot este neîngrădit, în timp ce dacă s-ar desfăşura concomitent acest drept ar fiîngrădit.2. Unele dintre prevederile Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentruautorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat dinanul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea titlului I al Legii nr.35/2008 pentrualegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legiinr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţieipublice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali contravin însădispoziţiilor constituţionale.Astfel, dispoziţiile art.I alin.(5) şi alin.(6) din această lege sunt greşit redactate, eleinstituind termene de decădere care vizează instanţa judecătorească, ceea ce nu este posibil;instanţa nu poate fi sancţionată şi "decăzută din dreptul de a soluţiona" cererile sau acţiunilecare îi sunt date în competenţă, întrucât ea este autoritatea care înfăptuieşte justiţia.Termenul de decădere instituit printr-un act normativ poate viza numai părţile din proces, încazul de faţă pe titularul acţiunii. De aceea, textele de lege menţionate sunt cel puţin neclare,nu sunt previzibile şi predictibile, motiv pentru care ele aduc atingere atât principiuluiseparaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, cât şiaccesului liber la justiţie, drept prevăzut de art.21 alin.(1)-(3) din Constituţie.De asemenea, art.65 16 din cap. XIV 1 - nou-introdus - privind organizarea şi desfăşurareaalegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat la aceeaşi dată cu alegerile pentru autorităţileadministraţiei publice locale, instituind interdicţia unei persoane de a candida în acelaşi timppentru funcţia de primar şi pentru un mandat de deputat sau de senator, respectiv pentrufuncţia de preşedinte al consiliului judeţean şi pentru un mandat de deputat sau de senator,6 Trebuie precizat, în acest context, că atât în România, cât şi în alte state europene (Franţa,Marea Britanie, Turcia, Ungaria etc.) au mai fost organizate alegeri concomitente, fără a se considera căastfel se încalcă în vreun fel Constituţia.7 Nici critica referitoare la încălcarea, prin legea care face obiectul sesizării, a principiuluineretroactivităţii legii civile [prevăzut de art.15 alin.(2) din Constituţie] nu este întemeiată, întrucât - aşacum Curtea a statuat deja (prin Decizia nr.330 din 27 noiembrie 2001 republicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.59 din 28 ianuarie 2002) - o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentruviitor o stare de drept născută anterior pentru că, într-un asemenea caz, legea nouă nu face altcevadecât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul eipropriu de aplicare. În cazul legii supuse analizei se prevede implicit amânarea alegerilor locale până ladata când se vor ţine alegerile parlamentare, prin aceasta dispunându-se prelungirea - în fapt - amandatului aleşilor locali (şi nicidecum scurtarea mandatului acestora, care ar fi putut fi considerată,într-adevăr, ca o prevedere legală cu efect retroactiv).8 Din acest motiv, nu se poate susţine nici faptul că legea care face obiectul sesizării ar încălcadispoziţiile art.26, 38, 69 şi 93 din Legea nr.215/2001 (care statuează că durata mandatului aleşilorlocali nu poate fi prelungită decât în cazurile limitativ enumerate în textele articolelor menţionate),întrucât regimul juridic al alegerilor pentru anul 2012, instituit prin legea criticată, este unul derogatoriu;or, derogarea expresă de la prevederile unor norme juridice dintr-o lege - făcută printr-un act normativde acelaşi rang - exprimă intenţia legiuitorului de a modifica norma de la care se derogă.