Album aniversar CECCAR 95 de ani

Incursiune în trecut
Expertiza contabilă judiciară
În România, problema efectuării expertizelor contabile judiciare a fost reglementată pentru prima
dată în anul 1921. În legea din 1921, în care era cuprinsă și definiţia contabilului, ca fiind „persoana
care înregistrează operaţiunile comerciale după principiile contabilităţii”, se trata şi problema experti
ze lor. Această lege nu era propriu-zis o lege pentru reglementarea expertizelor contabile, ci
una a Corpului, prin care se asigurau anumite drepturi celor ce dobândeau titlul de expert (dreptul
de a face expertize, dreptul de a fi cenzori în unităţile anonime).
Legea nu rezerva niciun rol organelor de stat în conducerea Corpului şi în organizarea expertizei
contabile. Astfel, deoarece legea din 1921 nu mai co respundea noilor condiţii ale orânduirii de tip
socialist, prin Decretul nr. 40/1951 a fost desfiinţat Corpul de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili,
abrogându-se şi Legea de organizare a acestuia.
Decretul care a desfiinţat Corpul nu a rezolvat însă şi problema expertizelor contabile, deoarece
prin desfiinţarea Corpului de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili nu se prevedea pentru viitor şi
o formă organizată de efectuare a expertizelor contabile.
Pentru rezolvarea acestei probleme importante, solicitată de multe pro cese juridice, Ministerul
Finanţelor şi cel al Justiţiei au luat măsuri pentru ca ex per tizele contabile care se efectuau, de la
apariţia Decretului nr. 40/1951, pe baza prevederilor generale din Codurile de procedură civilă şi
penală, să fie făcute, în condiţiile stabilite prin instrucţiuni, de către lucrătorii contabili din câmpul
muncii şi pensionarii care au îndeplinit funcţii în legătură cu contabilitatea.
Instanţele judecătoreşti au întâmpinat însă în continuare dificultăți, deoarece contabilii desemnaţi
să efectueze expertize contabile nu aveau adesea timp pentru efectuarea de expertize; calificarea şi
capacitatea profesională ale con ta bililor nu erau întotdeauna cele mai bune, ceea ce ducea la efectuarea
unor expertize necorespunzătoare, generând astfel prejudicii statului.
S-a pus accentul pe necesitatea ca expertiza contabilă să fie făcută cu competenţă și să nu poarte
amprenta nici a apărării, nici a acuzării, trebuind să contribuie la stabilirea adevărului. Astfel, s-a
21