Pisicile razboinice vol 6 free pdf

P ROLOG
Ploaia cădea neîncetat, răpăind pe Calea Tunetului aspră
și neagră ce se unduia printre șirurile nesfârșite de cuiburi
de Două-Picioare din piatră. Din când în când trecea
câte un monstru, mârâind, cu o flacără mocnindu-i în ochi,
și câte un Două-Picioare grăbit, zgribulit în blana-i strălucitoare.
Două pisici au cotit-o în tăcere, mergând pe lângă zid,
acolo unde umbrele erau mai întunecate. Prima era un motan
cenușiu slăbănog, cu o ureche ciuntită și ochi deschiși la
culoare, precauți; era ud leoarcă și fiecare fir de blană îi strălucea.
În spatele lui pășea sigur pe sine un motan uriaș, cenușiu,
ai cărui umeri lați și mușchi puternici se încordau sub blana
udă. Ochii de chihlimbar străluceau în lumina aspră, iar el privea
în față și în spate, ca și cum s-ar fi așteptat la un atac.
S-a oprit când intrarea întunecată a unui cuib de
Două-Picioare le-a oferit, pentru o clipă, adăpost. A mârâit:
— Cât mai e până ajungem? Pute de-ți mută nasul.
Motanul gri a întors privirea spre el.
PISICILE RĂZBOINICE. CARTEA A VI-A VREMURI ÎNTUNECATE
17