CUM ÎȘI VINDE ROMÂNIA PRODUCȚIA DE CASTRAVEȚI

agrotrends

Noul agroghid digital "Cum își vinde România producția de castraveți" vine în sprijinul fermierilor care deţin culturi de castraveţi cu analize și cifre de actualitate menite să le asigure acestora un suport real în planificarea activităţii și în special în strategia de vânzări. Agroghidul digital poate fi consultat online sau descărcat în vederea tipăririi. Aflați care sunt noile tendinţe de consum, valorile nutriţionale ale castraveţilor, soiurile românești dar și soiurile protejate la nivel european și principalele festivaluri ale castravetelui în Europa.

facebook.com/GhidurileAgrotrends

Un proiect:

susţinut de:

NR. 2

2017

SEPTEMBRIE

Creșteri în

producția globală

de castraveţi şi cornişon

România,

Locul 6 în Europa

la suprafață cultivată

Creștere la

prețul mediu

pentru culturi

în spații protejate

5 festivaluri

în Europa

CUM

ÎȘI VINDE

ROMÂNIA

PRODUCȚIA DE

CASTRAVEŢI

Germania deține 2 soiuri

certificate la 1 nivel European


CUPRINS

04

07

10

12

18

26

28

Top 10 producători

de castraveţi din UE

Valoarea schimburilor

comerciale la nivel

mondial şi european

Tendinţele pieţei

Campionii producţiei

de castravete în

România

Soiuri româneşti

Certificări europene

Cele mai cunoscute

festivaluri europene

destinate

castraveţilor

CASTRAVETELE, parte a familiei curcubitaceelor,

are proprietăţi extraordinare pentru

organismul uman, fiind compus din 96%

apă. Originar din sudul Asiei (mai precis din

India), castavetele a fost adus în Europa în

timpul Imperiului Roman. Sunt surse care

atestă cultivarea sa pe scară largă în Tracia,

iar în Vechiul Testament apare menţionat

în perioada sclaviei egiptene a poporului

evreu. Despre împăratul Tiberius se spune

că el consuma castraveţi la fiecare masă,

indiferent de anotimp. Acest lucru atestă

un mod de cultivare a castravetelui foarte

asemănător serelor de azi.

Agrotrends te ajută să îţi valorifici

mai bine producţia. Ghidul îţi arată

unde este România în contextual

European din punct de vedere

al producţiilor, randamentului şi

preţurilor, dar vine şi cu exemple

de bune practici şi cu idei de

marketing şi vanzari.

CONTACT

Mirela Scarlat

mirela.scarlat@tmtpr.ro

0723166156

www.agrotrends.ro

2


CÂT PRODUCE

ROMÂNIA

DIN TOTALUL DE

CASTRAVEȚI

ÎN UE?

16%

Creştere de

faţă de anul precedent

România este al 6-lea

producător de castraveţi

din Uniunea Europeană,

deşi din punct de vedere

al suprafeţelor cultivate ocupă locul patru

între statele blocului comunitar. În timp

ce, în 2015, pe teritoriul UE se recoltau

2,374 milioane tone de castraveţi, România

înregistra o producţie de 127.700 tone,

ceea ce reprezenta aproximativ 5,4% din

totalul Uniunii. Trei state membre asigură

aproape două treimi din producţia totală

de castraveţi a Uniunii, respectiv Spania

(29,1%), Polonia (17,7%) şi Olanda (17,1%).

Date provizorii publicate de Oficiul European

de Statistică (Eurostat), estimează

pentru 2016 o producţie de castaveţi

în România de 153.070 tone, ceea ce

înseamnă o creştere de peste 16 procente

faţă de anul precedent. Bulgaria, ţară

care deseori este asociată cu producţia de

castraveţi, înregistra în 2015 o producţie

de doar 46.500 tone (circa 2% din totalul

UE).

În ceea ce priveşte producţia de

cornişon (varietate de castaveciori

destinată în special procesării şi consumului

de murături), România a obţinut în

2015 o recoltă de 27.720 tone, în condiţiile

în care producţia totală a Uniunii a fost de

374.970 tone, din care aproape 50 la sută

a fost realizată de Germania.

La nivel mondial, China este de departe

cel mai mare producător dar şi consumator

de castraveţi şi cornişon, cu o

producţie de peste 54 milioane tone. Pe

locul doi în lume se situează Turcia (1,754

milioane tone), urmată de Iran (1,57 milioane

tone) şi Rusia (1,06 milioane tone).

3


Top zece producători UE

de castraveţi şi suprafeţele

cultivate în 2015:

Conform datelor publicate

de Institutul Naţional de

Statistică (INS), pe teritoriul

României, producţiile cele

mai mari de castraveţi se

obţin în judeţele Galaţi,

Arad, Olt şi Dâmboviţa.

Acestea au asigurat în

2015 circa 50 % din totalul

recoltei naţionale.

Producţia medie la hectar

în judeţul Galaţi, unde

se află bazinul legumicol

Matca, ajunge la aproape

37 de tone, în condiţiile în

care suprafeţele alocate

acestei culturi nu depăşesc

1.500 de hectare!

Producţia (t) Suprafaţa (ha)

UE 2.374.900 33.500

Spania 691.200 8.100

Polonia 419.500 10.100

Olanda 405.000 550

Grecia 162.200 1.950

Franţa 134.700 1.560

România 127.700 5.620

Italia 55.600 1.890

Marea Britanie 53.600 100

Germania 48.400 340

Bulgaria 46.500 710

Sursa: Oficiul European de Statistică

4


PESTE

1.200

DE HECTARE

ÎN SPAŢII

PROTEJATE

Suprafaţa alocată culturii de

castraveţi pe teritoriul Uniunii

Europene era de 33.500

hectare în urmă cu doi ani,

iar cea de cornişon de 12.230 hectare.

Pe de altă parte, în România, suprafaţa

cultivată cu castraveţi era de 5.620 de

hectare, iar de cornişon era de numai 880

de hectare.

Pe teritoriul ţării noastre castraveţii

sunt cultivaţi cu precădere în câmp deschis,

chiar dacă s-a manifestat în ultimii

ani o tendinţă de creştere a suprafeţelor

protejate. Astfel, dacă în 2005 fermierii

români cultivau doar 280 de hectare cu

castraveţi în sere şi solarii, zece ani mai

târziu s-a ajuns la 1.230 de hectare, de

aproape cinci ori mai mult. Un rol important

l-au avut, desigur, politicile de încurajare

şi subvenţiile acordate pentru stimularea

producţiei interne şi diminuarea

importurilor.

CEO

5


Subvenţii de 15.000 de euro la hectar!

Pentru anul agricol 2017, fermierii români care cultivă castraveţi au la

dispoziţie stimulente financiare generoase. Astfel, producătorii de

castraveţi destinaţi industrializării se acordă un sprijin cuplat în cuantum

de 5.727,1196 euro/hectar, în timp ce fermierii care produc castraveţi în

sere şi solarii vor putea obţine, prin intermediul plăţilor cuplate, suma de 15.060,0289

euro/hectar!

BANII

DIN

CASTRAVEȚI

6


VALOAREA

SCHIMBURILOR

COMERCIALE LA

NIVEL MONDIAL

ȘI EUROPEAN

La nivel global, comerţul cu

castraveţi a ajuns în 2015 să valoreze

2,2 miliarde de dolari, în

creştere cu 5,9% faţă de media

ultimilor cinci ani. Comparativ cu 2014, s-a înregistrat

însă o diminuare a schimburilor comerciale

cu 9,8 procente. Ca şi regiune, Uniunea

Europeană este motorul acestei pieţe, cu 56,5

la sută din totalul exporturilor de castraveţi la

nivel mondial, evaluate la 1,2 miliarde de dolari.

România nu este un jucător important pe

acest segment, chiar dacă exportă mai mult

decât importă. Astfel, potrivit datelor oficiale

procesate de Organizaţia pentru Alimentaţie

şi Agricultură (FAO), în 2013, cantitatea de

castraveţi exportată de ţara noastă a fost de

20.479 tone, la o valoare de 14,268 milioane

de dolari, în timp ce importurile au avut un

volum de 7.470 tone, în valoare de 8,040 milioane

dolari.

20.479

În anul 2013

tone

- cantitatea

exportată de

ţara noastră.

7


VALOAREA

SCHIMBURILOR

COMERCIALE LA

NIVEL MONDIAL

ȘI EUROPEAN

Din punct de vedere al

preţurilor, Portugalia este

ţara în care castraveţii

costă cel mai mult dintre

statele membre UE. Preţul mediu a unui kilogram

de castraveţi cultivaţi în câmp deschis

era în 2015 de peste un euro. La polul opus

se afla Germania, cu un preţ mediu pe kg de

35 eurocenţi. În cazul României, preţul mediu

de comercializare în urmă cu doi ani era

de 46 eurocenţi kilogramul. Dacă discutăm

însă despre castraveţii cultivaţi în spaţii protejate,

preţurile sunt cu totul altele. Astfel, un

kilogram de castraveţi obţinuţi în sere şi solarii

costa în medie un euro şi 32 de cenţi în Finlanda,

respectiv ceva mai mult de 30 de eurocenţi

în Belgia, în timp ce castraveţii româneşti erau

comercializaţi cu puţin peste 50 de eurocenţi

în medie.

8


Preţul mediu al castraveţilor de câmp

exprimat în euro (la 100 kg):

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Bulgaria 39,01 31,96 34,25 32,30 45,80 44,98

Cehia 74,30 76,58 71,81 67,13 57,45 72,95

Germania 21,20 18,86 29,51 20,40 26,65 35,05

Grecia 56,58 53,52 53,36 56,17 53,28 57,97

Spania 48,43 37,15 39,94 48,85 51,80 58,18

Lituania 21,51 37,49 25,42 44,07 59,49 55,66

Ungaria 41,58 39,02 44,04 51,94 39,63 47,53

Malta 76,58 80,58 74,73 95,07 84,20 95,50

Austria 31,09 31,16 32,99 43,73 41,82 42,31

Polonia 35,57 29,83 37,08 43,01 36,93 43,09

Portugalia 123,66 88,13 92,12 99,05 96,28 101,21

România 50,80 42,70 49,34 48,88 48,83 46,12

Slovenia 44,83 34,34 46,16 58,39 47,47 46,37

Slovacia 51,13 51,80 58,15 65,55 59,61 56,10

Preţul mediu al castraveţilor cultivaţi în spaţii

protejate exprimat în euro (la 100 kg):

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Belgia 32,69 19,80 28,27 31,86 22,82 32,57

Bulgaria 61,99 50,36 48,98 85,02 60,28 61,33

Danemarca 113,73 117,17 117,66 117,82 118,17 121,31

Germania 51,80 42,4 49 53,60 44,60 58,67

Cipru 88 89,70 82,60 79,30 67,40 61,80

Lituania 71,14 68,85 91,46 88,05 89,92 88,41

Ungaria 50,01 40,01 48,68 54,43 47,69 52,49

Olanda 63 41 51,32 57,02 43,05 62,13

Austria 51,42 44,06 48,38 55,97 47,60 55,59

Portugalia 46,89 41,14 42,59 47,58 4,96 45,36

România 34,42 40,57 62,12 53,63 48,38 52,64

Slovacia 62,34 60,93 61,37 63,79 65,93 64,92

Finlanda 126,79 126,06 140,38 148,93 138,06 132,58

Marea Britanie 93,16 73,04 92,95 91,22 86,69 110,77

9


TENDINŢELE

PIEŢEI

Potrivit unor analize

de piaţă publicate

de IndexBox,

producţia globală

de castraveţi şi cornişon în 2015

sa ridicat la 77,473 milioane tone,

în creştere cu 3,5 procente faţă de

nivelul înregistrat un an înainte.

În ansamblu, cantitatea recoltată

a urmat o creştere pronunţată

în perioada 2007-2015. Totuşi,

tendinţa de evoluţie a indicat o serie

de fluctuaţii remarcabile pe parcursul

perioadei analizate. Cifrele

totale ale producţiei au crescut cu

o rată medie anuală de 4,6%. Ritmul

de creştere a fost cel mai rapid

în 2008, când cifra de producţie a

crescut cu 8% faţă de nivelul din

anul precedent.

10


Rata de creştere anuală

a suprafeţelor cultivate

între 2007 şi 2015

a fost însă de

1,3%.

Dezvoltarea demografică

a fost principalul vector de

susţinere a creşterii producţiei

de castraveţi şi cornişon la

nivel mondial între 2007 şi

2015. Iar această tendinţă va

continua şi în următoarea

perioadă, condiţionată de extinderea

suprafeţelor cultivate

şi de sporirea randamentelor la

hectar.

Suprafaţa totală alocată culturilor

de castaveţi şi cornişon

pe plan mondial a fost de

2,193 milioane hectare în urmă

cu doi ani, sensibil egal cu

suprafaţa înfiinţată anul anterior.

Rata de creştere anuală

a suprafeţelor cultivate între

2007 şi 2015 a fost însă de 1,3

la sută. Datorită cererii tot mai

mare de pe piaţă, pe fondul

creşterii populaţiei, se aşteaptă

în continuare o extindere a

suprafeţelor în anii următori.

Producţia medie la hectar

de castraveţi şi cornişon pe

plan mondial a ajuns la 35,32

tone în 2015, în creştere cu

2,9% faţă de anul precedent.

Rata anuală de creştere a fost

de 3,3% între 2007 şi 2015. Cu

toate acestea, randamentele

la hectar au înregistrat mici

fluctuaţii în ultimii ani, cu vârful

de producţie consemnat în

2015. Chiar dacă se poate constata

o intensificare a utilizării

tehnicilor agricole moderne,

randamentele viitoare sunt supuse

unui risc substanţial de

condiţii meteorologice nefavorabile.

11


Campionii producției

de CASTRAVETE

în ROMÂNIA

12


Sud Oil Sere Işalniţa

din Bistret Dolj este cea mai mare companie

specializată în producția de castraveți de tip cornichon

în spații protejate pe o suprafață de 45

ha de sera, în două cicluri, având o productivitate

de cca. 6000 t/an.

Compania are 157 de angajați și o cifră de afaceri

de peste 21 mil lei.

Sud Oil Sere Işalniţa importă anual

circa 150 de tone gunoi de grajd

pasteurizat și utilizează în medie

3 tone la hectar”

– spune Florin Purcea,

managerul Sud Oil.

Ferma Tehnoplant

administrată de fermierii Dănuţ Loagăr şi Ion

Loagăr exploatează 10-12 ha și înregistrează

producții de 50-65 t/ha.

Din punct de vedere al conservelor, în fabricile

din Romania se consumă 7000 t de castreveți

anual, dintre care aproximativ 3000 t provin din

țara noastră iar 4000 t din Bulgaria, Turcia sau

Serbia. Cele mai importante fabrici de conserve

sunt cele de la Râureni, Tecuci, Caracal, Buzău,

Valea lui Mihai și Turnu Măgurele.

13


VALORI

NUTRIȚIONALE

Aport caloric redus

Ca aliment, castravetele poate fi consumat în stare crudă sau murată. Există,

de asemenea, anumite varietăţi fără seminţe. Pentru murare se foloseşte de

obicei saramura sau oţetul, în combinaţie cu diverse plante aromatice. Castravetele

cu coajă, în stare crudă, are un aport de 20 kcal la 100 grame, din

care carbohidraţi aproximativ 3,63 g, grăsimi 0,11 g, proteine 0,65 g, vitamina

B1 0,027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098 g, urme de vitamina

B6 şi B9, vitamina C 2,8 mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc. Prin urmare,

consumul acestei legume este recomandat în curele de slăbire, dar şi pentru

tratarea diferitelor boli, cum ar fi diabetul, afecţiunile renale sau indigestia.

VALOAREA NUTRIȚIONALĂ A CASTRAVETELUI LA 100 GRAME

Energie 12 cal Vitamina A 45 IU

Proteină 0.6 g Vitamina B1 0.03 g

Grăsime 0.1 g Vitamina B2 0.02 g

Carbohidrați 2.2 – 3.6 g Vitamina B3 0.3 g

Fibre 0.5 g Vitamina C 12 mg

Calciu 14 mg Magneziu 15 mg

Fier 0.3 mg Potasiu 124 mg

Sodiu 5 mg Fosfor 24 mg

Zinc

0.2 mg

14


15


16

Deşi există castraveţi modificaţi genetic,

soirile de castraveţi fără seminţe nu sunt

rezultatul ingineriei genetice. Printr-un

proces natural numit parthenogeneză, plantele

de castravete pot avea fructe fără

polen. În absenţa polenului, seminţele nu

se dezvoltă în fructe. În timp ce unii oameni

au o preferinţă personală pentru

castraveţii fără seminţe, merită să ne amintim

că seminţele de castravete sunt o sursă

bogată de nutrienţi care uneori sunt absente

în pulpă şi coajă.


VALORI

NUTRIȚIONALE

Preferințe de consum

În timp ce există sute de varietăţi diferite de

Cucumis sativus (denumirea în latină a castravetelui),

în funcţie de aspect acesta este clasificat

de obicei în două grupe principale de

cultivare: castravetele pentru feliere, cu fructul

lung, consumat în stare proaspătă şi cel destinat

murăturilor (cornişon). Castravetele pentru

feliere are în general o coajă mai dură şi culoarea

verde închis uniform, având o savoare

mai redusă decât alte sortimente. Se foloseşte

în special în prepararea de salate şi se păstrează

proaspăt ambalat în folie de plastic. Pe de altă

parte, castravetele de tip cornişon are o durată

mai lungă de conservare şi este mai aromat.

Sunt preferaţi pentru uniformitatea lor şi lipsa

golurilor din miez. Au o lungime între 7 şi 10 cm

şi diametrul de 2,5 cm.

17


SOIURI

ROMÂNEȘTI

Mapamond este un soi de castraveţi creat şi omologat de către Staţiunea

de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, bun pentru consum

în stare proaspătă sau pentru industrializare. Având o precocitate

timpurie, acesta are un potenţial de producţie între 25 şi 30 tone/hectar.

Fructul nu este amar, are culoarea verde închis şi o greutate medie de 80-

100 g, iar raportul în lungime şi grosime este de 3,1:1. Prezintă rezistenţă la

pătarea brună a frunzelor şi virusul mozaic al castravetelui, fiind tolerant la

făinare şi mană. În potrofoliul SCDL Bacău se regăseşte şi Cornibac F1, un

soi semitimpuriu, cu perioada de vegetaţie de 45-50 de zile. Fructul de tip

cornişon, cu lungimea între 6 şi 10 cm, nu este amar, nu prezintă goluri şi are

o consistenţă fină şi fermă. Producţia este de 90-100 t/ha în solarii, respectiv

51-60 t/ha în câmp.

18


Se câţiva ani în România

se vorbeşte şi despre

castravetele amar, sau

Momordica charantia,

după denumirea ştiinţifică. Cultivat

în special în China, acesta a fost aclimatizat

şi la noi, fiind recunoscut ca

având efecte miraculoase pentru diabetici,

ajutând la reglarea glicemiei.

Datorită popularităţii sale, Staţiunea

de Cercetare - Dezvoltare pentru

Legumicultură Buzău a creat un soi

de castravete amar, botezat Rodeo.

Acesta a fost omologat în anul 2014.

Fructul are greutatea medie de 375

g, de formă eliptică, puţin bombat în

regiunea mediană, cu ambele capete

uşor ascuţite, lungimea între 16 şi 26

cm, diametrul median de 6,5 cm. Soiul

de castravete amar Rodeo prezintă o

bună rezistenţă genetică faţă de atacul

agenţilor patogeni, boli şi dăunători,

o vigoare mare, planta ajungând la

peste 3 metri în spaţii protejate, respectiv

1,8-2 m în câmp. Potenţialul

de producţie este de peste 45 tone la

hectar.

Pe lângă asta, SCLD Buzău are în

portofoliul comercial alte trei varietăţi

de castraveţi. Sirius F1 este un hibrid

timpuriu, cu o perioadă de vegetaţie

de 75 de zile şi cu capacitate mare de

emitere a copililor, putându-se astfel

prelungi perioada de vegetaţie. Planta

prezintă aproape în totalitate flori

femele, iar suprafaţa fructului este uşor

brobonată cu ţepi de culoare albă. La

maturitatea comercială, fructul este

scurt (8-10 cm). Forma predominantă

a vârfului este rotunjită şi are culoarea

albă, culoarea epidermei este verde,

prezenţa canelurilor este slabă, iar

luciul este mijlociu. Fructele de tip

cornişon sunt ferme, cu gust plăcut,

excelente atât pentu consum în stare

proaspătă cât şi pentru industrializare.

Poate fi cultivat în toate zonele ţării,

atât în spaţii protejate cât şi în câmp

deschis, având un potenţial genetic

productiv de 90 până la 120 tone/

hectar. Acest hibrid prezintă rezistenţă

faţă de pătarea unghiulară şi mană.

Un alt hibrid timpuriu creat de

cercetătorii buzoieni este Triumf F1,

destinat cultivării în spaţii protejate şi

câmp deschis, având o perioadă de

vegetaţie de 75 de zile. Fructele de

tip cornişon sunt cilindrice cu perişori

maro, pulpa este fermă, cu gust plăcut,

fără amăreală, cu aromă specifică.

Prezintă o rezistenţă bună la atacul

agenţilor patogeni, fiind perfect adaptat

la condţtiile agro-pedologice ale

zonei. Capacitatea de producţie: 45

tone/hectar. Pentru cultivarea în câmp

deschis, Slănic este un soi timpuriu cu

fructe de tip cornişon, excelente atât

pentu consum în stare proaspătă cât

şi pentru industrializare. Plasticitatea

mare a soiului îl face să poată fi cultivat

în toate zonele ţării.

19


Calendarul lucrarilor

PE SCURT DESPRE

CULTIVAREA

CASTRAVEŢILOR

ÎN CÂMP DESCHIS

Castravetele este o cultură cu cerinţe

mari faţă de temperatura. E nevoie

de peste 14°C pentru ca seminţele să

încolţească, iar la 5°C plantele mor.

Cele mai potrivite sunt solurile uşoare, nisipoase. Ca şi

culturi premergătoare se recomandă orice leguminoase,

grâul de toamnă şi mazărea. E nevoie de o rotaţie

de cel puţin trei ani. Ţinând cont de faptul că răsadul

de castraveţi poate fi uşor deteriorat de îngheţuri,

semănatul trebuie efectuat la inceputul lunii mai. Pentru

obţinerea unei producţii timpurii se recomandă

cultivarea răsadurilor în ghivece sau cuburi şi tablete

din turbă, transplantarea în câmp urmând a se face în

faza de 2-4 frunzuliţe adevărate. Trebuie acordată o

atenţie deosebită combaterii bolilor şi a dăunătorilor.

Dacă se constată un grad mare de îmburuienare este

necesară erbicidarea.

20


Castravetele are nevoie de irigare, cu o atenţie sporită acordată în timpul infloririi şi

formării fructelor. Cultura trebuie însă udată de dimineaţa până la amiază, deoarece udatul

târziu favorizează dezvoltarea bolilor, în special a făinării, care poate provoca pierderi de

producţie şi de 50 la sută. Castravetele este destul de sensibil la deficitul de apă. Ca să nu

se piardă apa din sol, se impune o afânare a pământului, la adâncimea de 2-3 cm. Pentru

fertilizare se poate aplica după arătură 40-60 t/ha de bălegar dospit sau gunoi de grajd.

De asemenea, primăvara trebuie folosite îngrăşăminte minerale. Cultivarea pe spaliere va

reduce riscul de apariţie a bolilor şi va simplifica combaterea acestora, deoarece produsele

fitosanitare vor acoperi mai uşor suprafaţa dorsală a frunzelor. În plus, recoltarea va fi mult

mai uşoară.

Cultura timpurie se practică pe suprafeţe mai restrânse,

necesitând cheltueli în plus pentru producerea răsadurilor,

dar consumul de fructe este asigurat începând cu mijlocul

lunii iunie. Terenurile trebuie să fie bine nivelate, plane,

permeabile, cu o textură uşoară şi un PH corespunzător.

Cultura de vară este cea mai răspândită formă de

cultură, şi reprezintă circa 80% din suprafeţele totale ocupate

de această specie în ogor propriu. În funcţie de modul

de dirijare a plantelor, se practică cultura pe sol şi cultura

pe spalieri înalţi. Cultura se realizează prin semănat

direct, şi mai rar prin răsad. Semănatul are loc la sfârşitul

lunii aprilie şi inceputul lunii mai, când în sol la adancimea

de 8-10 cm se înregistrează o temperatură de 10-12 grade

Celsius. Se seamănă mecanizat, la o adâncime de 3-4 cm,

folosindu-se 4-6 kg de sămânţă la hectar. La cultura pe sol

pentru soiurile tip cornişon se asigură o densitate de 133-

148 mii plante/ha, iar la soiurile cu fructe mijlocii desimea

plantelor este asemănătoare culturii de castraveţi timpurii

(33-34 mii plante pe hectar). La culturile pe spalier, densitatea

de plante recomandată este de 70 mii plante/hectar

pe suprafeţe mari, respectiv de 38-50 mii plante/hectar în

regim gospodăresc.

Cultura de toamnă este practicată pentru obţinerea de

fructe cu destinaţia conservării, atât la nivel industrial, cât

şi gospodăresc. Este o cultură succesivă, dupa specii care

eliberează terenul în luna iunie (mazăre, cartof timpuriu,

gulioare, varză timpurie).

21


Calendarul lucrarilor

PE SCURT DESPRE

CULTIVAREA

CASTRAVEŢILOR

ÎN SPAŢII

PROTEJATE (SERE

ŞI SOLARII)

Acest sistem de cultură este destul de dezvoltat, datorită

posibilităţii de a obţine producţii timpurii şi extratimpurii,

în special pentru varietăţile de tip cornişon.

Pregătirea patului germinativ începe din toamnă, odată

cu îndepărtarea resturilor vegetale rezultate de la cultura premergătoare şi

fertilizarea de baza cu 60-80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. Tot atunci

se recomandă aplicarea a 50-60 kg/ha de pentaoxid de fosfor (P2O5) şi 50-

60 kg/ha de oxid de potasiu (K2O), care se încorporează în sol. În primăvară

se completează cu 50-60 kg/ha de azot.

Hemming et al. (2008) în lucrarea FAO despre productia si protectia plantelor

a arătat că tratamentul cu lumină difuză duce la creșterea producției

cu aproximativ 8 % deoarece asimilarea luminii de către plantă este mai

ridicată mai ales de straturile frunzelor intermediare.

Răsadurile se produc prin semănat direct în ghivece sau cuburi nutritive

cu latura sau diametrul de 7-8 cm, sau ghivece din turbă. Pentru un hectar

de cultură sunt necesare 700-800 grame de seminţe.

22


Deoarece castravetele preferă niveluri ridicate de umiditate, irigarea devine

critică în mediul de creștere fără a inunda în mod constant rădăcinile și a le priva

de oxigen. (Papadopoulos, 1994).

VOLUMUL TOTAL DE APĂ

RAPORTAT ÎN SPANIA

LA PRODUCȚIA DE

CASTRAVETE ÎN SERE

COMERCIALE ÎN CICLUL

TOAMNĂ IARNĂ

ESTE DE 270 MM.

date extrase din

Fernandez et al., 2007.

23


CONDIȚII

OPTIME

DE

DEPOZITARE

Pentru menținerea calității post recoltare

și prevenirea pierderii de apă din produs,

gradul de umiditate relativă la depozitare

trebuie să depășească 90 %.

Castravete

Temp. (°C) :

10–13

UMIDITATE RELATIVĂ (%):

95

DURATĂ APROXIMATIVĂ :

7 zile

Sargent et al., 2007 (adapted)

24


25


CERTIFICĂRI

EUROPENE

2 zone din Germania în care se cultivă

castraveți, au primit certificarea europeană IGP

Pe plan internațional, există două soiuri de castraveți care beneficiază de certificarea

IGP (indicația geografică protejată), ambele provenind din Germania. Indicația

geografică IGP poate fi numele unei regiuni, al unui loc specific sau al unei țări care

ste utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar. Pentru a obține certificarea

IGP, produsul trebuie să fie originar din această regiune, loc specific sau țară,

să aibă o calitate specifică, reputație sau alte caracteristici atribuite originii geografice,

existând posibilitatea ca materiile prime folosite să provină și din afara ariei geografice

definite, iar anumite operații ale procesului de producție (ambalarea, congelarea,

depozitarea etc.) să se poată realiza în afara ariei geografice definite.

26


Castraveții de pe insula legumelor Reichenau

sunt cultivați aici din anul 1900

În anul 2008, Comisia Europeană a acordat

certificarea IGP pentru castraveții “Gurken von

der Insel Reichenau” (Germania). Acești castraveți

sunt cultivați exclusiv pe substrat organic, buruienile

sunt controlate mecanic, sunt folosite insecte

benefice pentru combaterea dăunătorilor, iar solul

este analizat în fiecare an pentru a optimiza utilizarea

îngrășămintelor. Castraveții sunt recoltați

pe tot parcursul anului pe insula Reichenau, în

primele ore ale dimineții, exclusiv manual. Imediat

după recoltare, aceștia sunt ambalați în cutii

și sunt transportați la stațiile de sortare aflate pe

fiecare exploatație de producție.

Insula Reichenau este situata pe Lacul Constance,

acesta se distinge de alte regiuni de

creștere a legumelor prin condițiile sale geografice

și climatice speciale. Insula Reichenau

oferă toate condițiile de bază pentru creșterea

castraveților, respectiv temperaturi ridicate, umiditate

crescută a aerului și alimentarea regulată cu

apă. Castraveții “Gurken von der Insel Reichenau”

se cultivă pe insula, în mod tradițional și sunt parte

a tradiției monastice prezente aici. Informații

despre tradiția cultivării legumelor sunt disponibile

în lucrarea publicată în anul 840 d.Hr de către

abatele Walafrid Strabo, denumită ‘De cultura hortorum’

sau ‘Hortulus’. Cultivarea castraveților este

menționată pentru prima dată în anul 1900, pe

o suprafață de aproxiamtiv 300 de arii, iar astăzi

culturile de castraveți se întind pe o suprafață de

aproximativ 32 ha.

Cultivarea și procesarea castraveților

în regiunea Spreewald

În anul 1999, Comisia Europeană a acordat certificarea IGP pentru

un alt tip de castraveți, cultivați tot în Germania, în regiunea Spreewald

și denumiți “Spreewälder Gurken”. În compoziția produsului finit intră,

în proporție de 70%, castraveți cultivați în această regiune, cărora li se

adaugă ceapă proaspătă, mărar proaspăt, ierburi sau hrean pentru a

obține o aroma inconfundabilă. Castraveții sunt ambalați în borcane de

până la 1.700 ml și sunt îndulciți exclusiv cu zaharoză. În termen de acid

acetic, generat de prezența oțetului de fermentare acesta se situează sub

1%, iar conținutul de sare este de maxim 3%.

Castraveții proaspeți provin exclusiv din plantații situate în regiunea

Spreewald și sunt procesați în unități situate tot în această zonă, după

metode monitorizate constant de către Ministerul Alimentației, Agriculturii

și Industriei din Brandenburg. Toate rețetele respectă tradiția

transmisă din generație în generație pentru a obține diferite arome.

Structura unică a solului din regiunea economică Spreewald (în principiu

turbă, combinată cu lut și un praf fin), umiditatea foarte ridicată dar

și microclimatul special oferă condiții favorabile pentru creșterea acestui

tip de castraveți care au fost produși și comercalizați de către fermele din

zonă.

27


CELE MAI

CUNOSCUTE

FESTIVALURI

EUROPENE

DEDICATE

CASTRAVEȚILOR

Rusia - Unul dintre

cele mai importante

festivaluri

care celebrează

castravetele pe plan european

se desfășoară în Rusia, în localitatea

Suzdal. Localnicii se adună

în grădina castravetelui și asistă la

spectacole folclorice. Participanții

au posibilitatea să deguste delicatese

realizate din castravete cum ar

GEMUL DE CASTRAVEȚI și să plece

acasă cu tot felul de suveniruri care

înfățișează această legumă, realizate

din lemn sau alte materiale.

Castraveții sunt cultivați în această

zonă de peste 500 de ani, transformând-o

în cel mai important centru

de producție a castravetelui din

Rusia. Apoape fiecare localnic are

o cultură de castraveți care sunt

folosiți pe plan local la prepararea

a nenumărate feluri de mâncare și

băuturi. Festivalul se desfășoară în

luna iulie, perioada de recoltare a

castraveților pentru a oferi posibilitatea

participanților să afle tot

ce este necesar despre cultivarea

lor. Festivalul a devenit și mai cunoscut

pe plan internațional, începând

din anul 1992, când localitatea

a fost inclusă în lista UNESCO.

L

ituania - În localitatea

Kėdainiai, din

Lituania, aflată a mică

distanță de capitală și

unul ditre cele mai vechi orașe ale

țării se desfășoară, în fiecare an, în

luna iulie, Festivalul Castravetelui

(Agurku Svente). În cadrul său au

loc prezentări și activități dedicate

cultivării și creșterii castraveților,

dar și utilizării acestora în gastronomie.

Unul dintre cele mai faimoase

produse locale pe bază de castra-

28


vete este agurku trautine, un lichior

aromat cu castravete. Evenimentul

oferă prilejul participanților să se înscrie

și la consursul pentru titlul de

Rege sau Regină a Castravetelui care

trebuie să dețină o seră cu castraveți

de cel puțin 300 metri pătrați și trebuie

să aibă capacitatea să răspundă

la întrebări serioase despre cultivarea

și creșterea castraveților. Bazele

industriei creșterii castraveților

au fost puse aici de comunitatea

evreilor, iar localnicii păstrează până

astăzi această tradiție, în zonă, aflându-se

cele mai importante culturi

naționale de castraveți. Originalitatea

evenimentului atrage, anual,

participanți din Lituania, Letonia și

Slovenia.

U

ngaria - Un festival

al castraveților

se desfășoară și în

cea mai însemnată

comunitate românească din Ungaria,

Micherechi (Mehkerek), în luna

august. Românii din acestă zonă

sunt renumiți atât în România, cât

și în Ungaria atât prin legumele pe

care le cultivă aici, cât și prin dansurile

lor tradiționale. Festivalul se află

deja la cea de-a XV-a ediție și este organizat

cu strictețe de localnici care

alcătuiesc comunitatea românească

din Ungaria care păstrează cel

mai bine limba, cultura și tradițiile

românești. De fiecare dată, evenimentul

este însoțit de manifestări religioase

și muzicale.

C

ehia - Tot la începutul

lunii august, în

localitatea Znojmo,

din Cehia, se

desfășoară Festivalul Castravetelui.

Participanții pot degusta castraveți în

diferite forme, de la simplii castaveți

murați, până la specialități rafinate

ale restaurantelor locale. Din acest

motiv, evenimentul include și un

concurs pentru cele mai bune rețete

pe bază de castravete, un spectacol

gastronomic, dar și manifestări

muzicale sau atracții pentru copii.

Este interesant de știut că în acestă

localitate se cutivă și un soi special

de castravete – castravetele Znojmo.

29


M

area Britanie - Și Marea Britanie găzduiește un festival de amploare dedicat

culturii castraveților, la care participă, în luna septembrie, sute de oameni.

Acesta se numește Great British Cucumber Festival și este organizat cu sprijinul

asociației The Lea Valley Growers Association. Organizatorii și-au propus să

crească gradul de popularitate al castraveților englezești, deoarece aceste culturi reprezintă industria

de avangardă în zona Lea Valley, unde se cutivă peste 60% din producția totală a Marii Britanii. Este

interesant de precizat și faptul că, în Marea Britanie, în anul 2011, a fost inventată de către cultivatorii

de profil Ziua Castravetelui, care se serbează pe 14 iunie

30


1

2

3

4

5

6

7

lucruri importante la

care se uită finanțatorii

La ce se uită banca înainte să acorde finanțare pentru legumicultură?

Experiența în domeniul legumiculturii

Primul lucru la care se uită un finanțator este experiența producătorului pentru a se asigura

că producătorul nu a pornit afacerea recent si că se poate baza pe expertiza sa în domeniu.

Dezvoltarea afacerii

Pentru un finanțator contează dezvoltarea graduală şi coerentă şi preferă clienți care cresc

continuu.

Tehnologia de cultivare

Desigur că, pentru finanțator, interesul este sa aibă în portofliu clienți cu tehnologie avan-sată,

producători dezvoltați. Totodată are interesul să îşi sprijine clienții mici să crească, să

investească în tehnologie. Ca urmare, îşi va diversifica portofoliul şi va oferi finanțare atât

producatorilor mari cu tehnologie avansată, cât şi micilor producători care demonstrează că

se descurcă si ştiu ce au nevoie pentru a creşte.

Starea culturilor

Starea culturilor poate oferi finanțatorului date despre producția posibilă, cum este îngrijită

afacerea, cât de stăpân este producătorul pe afacerea sa. Contează ce tip de producție are

clientul. Finanțatorul va evalua producția viitoare pornind de la starea actuala a culturii în

funcție de câte fire are şi producția medie pe fir şi prin verificări încrucişate având în vedere

producția anilor anteriori.

Profit

Un alt aspect important este determinarea profitului - încasările determinate de piața de

desfacere versus cheltuielile directe/indirecte, respectiv încasările pe care le aşteaptă clientul

pe baza producției. Se calculează o producție prudențială, de obicei mai mică decât ceea ce

estimează clientul.

Capitalizarea afacerii

Un lucru important pentru finanțator este să vadă că producătorul investeşte în

dezvoltarea afacerii sale, că banii pe care îi câştigă sunt investiți înapoi în afacere. Daca

un client contractează un credit pentru 500m de solar, constituie un avantaj

dacă producătrul mai face încă 500 m din surse proprii; asta denotă

responsabilitate şi interes ca afacerea lui să crească.

Caracterul clientului, mediul în care

trăieşte şi îşi desfăşoară activiatea

Pentru a cunoaşte caracterul clientului, banca se bazează mult pe

referințe. Consilierul va discuta cu oamenii importanți din

comunitate, va aduna referințe de la primărie si va căuta sa

stabilească reputația clientului.

Dintre băncile care deservesc acest segment de piață, Patria Bank se remarcă prin

prezență în comunitățile locale de peste zece ani. Agro consilierii Patria sunt

membrii ai comunităților, oameni care înțeleg bine nevoile foarte specifice ale

clienților lor.

Aflați mai multe despre creditele Patria pentru legumicultură pe

www.patriabank.ro/agro/credite-agricole

31

More magazines by this user
Similar magazines