CUM ÎȘI VINDE ROMÂNIA PRODUCȚIA DE CASTRAVEȚI

facebook.com/GhidurileAgrotrends
Un proiect:
susţinut de:
NR. 2
2017
SEPTEMBRIE
Creșteri în
producția globală
de castraveţi şi cornişon
România,
Locul 6 în Europa
la suprafață cultivată
Creștere la
prețul mediu
pentru culturi
în spații protejate
5 festivaluri
în Europa
CUM
ÎȘI VINDE
ROMÂNIA
PRODUCȚIA DE
CASTRAVEŢI
Germania deține 2 soiuri
certificate la 1 nivel European

CUPRINS
04
07
10
12
18
26
28
Top 10 producători
de castraveţi din UE
Valoarea schimburilor
comerciale la nivel
mondial şi european
Tendinţele pieţei
Campionii producţiei
de castravete în
România
Soiuri româneşti
Certificări europene
Cele mai cunoscute
festivaluri europene
destinate
castraveţilor
CASTRAVETELE, parte a familiei curcubitaceelor,
are proprietăţi extraordinare pentru
organismul uman, fiind compus din 96%
apă. Originar din sudul Asiei (mai precis din
India), castavetele a fost adus în Europa în
timpul Imperiului Roman. Sunt surse care
atestă cultivarea sa pe scară largă în Tracia,
iar în Vechiul Testament apare menţionat
în perioada sclaviei egiptene a poporului
evreu. Despre împăratul Tiberius se spune
că el consuma castraveţi la fiecare masă,
indiferent de anotimp. Acest lucru atestă
un mod de cultivare a castravetelui foarte
asemănător serelor de azi.
Agrotrends te ajută să îţi valorifici
mai bine producţia. Ghidul îţi arată
unde este România în contextual
European din punct de vedere
al producţiilor, randamentului şi
preţurilor, dar vine şi cu exemple
de bune practici şi cu idei de
marketing şi vanzari.
CONTACT
Mirela Scarlat
mirela.scarlat@tmtpr.ro
0723166156
www.agrotrends.ro
2

CÂT PRODUCE
ROMÂNIA
DIN TOTALUL DE
CASTRAVEȚI
ÎN UE?
16%
Creştere de
faţă de anul precedent
România este al 6-lea
producător de castraveţi
din Uniunea Europeană,
deşi din punct de vedere
al suprafeţelor cultivate ocupă locul patru
între statele blocului comunitar. În timp
ce, în 2015, pe teritoriul UE se recoltau
2,374 milioane tone de castraveţi, România
înregistra o producţie de 127.700 tone,
ceea ce reprezenta aproximativ 5,4% din
totalul Uniunii. Trei state membre asigură
aproape două treimi din producţia totală
de castraveţi a Uniunii, respectiv Spania
(29,1%), Polonia (17,7%) şi Olanda (17,1%).
Date provizorii publicate de Oficiul European
de Statistică (Eurostat), estimează
pentru 2016 o producţie de castaveţi
în România de 153.070 tone, ceea ce
înseamnă o creştere de peste 16 procente
faţă de anul precedent. Bulgaria, ţară
care deseori este asociată cu producţia de
castraveţi, înregistra în 2015 o producţie
de doar 46.500 tone (circa 2% din totalul
UE).
În ceea ce priveşte producţia de
cornişon (varietate de castaveciori
destinată în special procesării şi consumului
de murături), România a obţinut în
2015 o recoltă de 27.720 tone, în condiţiile
în care producţia totală a Uniunii a fost de
374.970 tone, din care aproape 50 la sută
a fost realizată de Germania.
La nivel mondial, China este de departe
cel mai mare producător dar şi consumator
de castraveţi şi cornişon, cu o
producţie de peste 54 milioane tone. Pe
locul doi în lume se situează Turcia (1,754
milioane tone), urmată de Iran (1,57 milioane
tone) şi Rusia (1,06 milioane tone).
3

Top zece producători UE
de castraveţi şi suprafeţele
cultivate în 2015:
Conform datelor publicate
de Institutul Naţional de
Statistică (INS), pe teritoriul
României, producţiile cele
mai mari de castraveţi se
obţin în judeţele Galaţi,
Arad, Olt şi Dâmboviţa.
Acestea au asigurat în
2015 circa 50 % din totalul
recoltei naţionale.
Producţia medie la hectar
în judeţul Galaţi, unde
se află bazinul legumicol
Matca, ajunge la aproape
37 de tone, în condiţiile în
care suprafeţele alocate
acestei culturi nu depăşesc
1.500 de hectare!
Producţia (t) Suprafaţa (ha)
UE 2.374.900 33.500
Spania 691.200 8.100
Polonia 419.500 10.100
Olanda 405.000 550
Grecia 162.200 1.950
Franţa 134.700 1.560
România 127.700 5.620
Italia 55.600 1.890
Marea Britanie 53.600 100
Germania 48.400 340
Bulgaria 46.500 710
Sursa: Oficiul European de Statistică
4

PESTE
1.200
DE HECTARE
ÎN SPAŢII
PROTEJATE
Suprafaţa alocată culturii de
castraveţi pe teritoriul Uniunii
Europene era de 33.500
hectare în urmă cu doi ani,
iar cea de cornişon de 12.230 hectare.
Pe de altă parte, în România, suprafaţa
cultivată cu castraveţi era de 5.620 de
hectare, iar de cornişon era de numai 880
de hectare.
Pe teritoriul ţării noastre castraveţii
sunt cultivaţi cu precădere în câmp deschis,
chiar dacă s-a manifestat în ultimii
ani o tendinţă de creştere a suprafeţelor
protejate. Astfel, dacă în 2005 fermierii
români cultivau doar 280 de hectare cu
castraveţi în sere şi solarii, zece ani mai
târziu s-a ajuns la 1.230 de hectare, de
aproape cinci ori mai mult. Un rol important
l-au avut, desigur, politicile de încurajare
şi subvenţiile acordate pentru stimularea
producţiei interne şi diminuarea
importurilor.
CEO
5

Subvenţii de 15.000 de euro la hectar!
Pentru anul agricol 2017, fermierii români care cultivă castraveţi au la
dispoziţie stimulente financiare generoase. Astfel, producătorii de
castraveţi destinaţi industrializării se acordă un sprijin cuplat în cuantum
de 5.727,1196 euro/hectar, în timp ce fermierii care produc castraveţi în
sere şi solarii vor putea obţine, prin intermediul plăţilor cuplate, suma de 15.060,0289
euro/hectar!
BANII
DIN
CASTRAVEȚI
6

VALOAREA
SCHIMBURILOR
COMERCIALE LA
NIVEL MONDIAL
ȘI EUROPEAN
La nivel global, comerţul cu
castraveţi a ajuns în 2015 să valoreze
2,2 miliarde de dolari, în
creştere cu 5,9% faţă de media
ultimilor cinci ani. Comparativ cu 2014, s-a înregistrat
însă o diminuare a schimburilor comerciale
cu 9,8 procente. Ca şi regiune, Uniunea
Europeană este motorul acestei pieţe, cu 56,5
la sută din totalul exporturilor de castraveţi la
nivel mondial, evaluate la 1,2 miliarde de dolari.
România nu este un jucător important pe
acest segment, chiar dacă exportă mai mult
decât importă. Astfel, potrivit datelor oficiale
procesate de Organizaţia pentru Alimentaţie
şi Agricultură (FAO), în 2013, cantitatea de
castraveţi exportată de ţara noastă a fost de
20.479 tone, la o valoare de 14,268 milioane
de dolari, în timp ce importurile au avut un
volum de 7.470 tone, în valoare de 8,040 milioane
dolari.
20.479
În anul 2013
tone
- cantitatea
exportată de
ţara noastră.
7

VALOAREA
SCHIMBURILOR
COMERCIALE LA
NIVEL MONDIAL
ȘI EUROPEAN
Din punct de vedere al
preţurilor, Portugalia este
ţara în care castraveţii
costă cel mai mult dintre
statele membre UE. Preţul mediu a unui kilogram
de castraveţi cultivaţi în câmp deschis
era în 2015 de peste un euro. La polul opus
se afla Germania, cu un preţ mediu pe kg de
35 eurocenţi. În cazul României, preţul mediu
de comercializare în urmă cu doi ani era
de 46 eurocenţi kilogramul. Dacă discutăm
însă despre castraveţii cultivaţi în spaţii protejate,
preţurile sunt cu totul altele. Astfel, un
kilogram de castraveţi obţinuţi în sere şi solarii
costa în medie un euro şi 32 de cenţi în Finlanda,
respectiv ceva mai mult de 30 de eurocenţi
în Belgia, în timp ce castraveţii româneşti erau
comercializaţi cu puţin peste 50 de eurocenţi
în medie.
8

Preţul mediu al castraveţilor de câmp
exprimat în euro (la 100 kg):
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Bulgaria 39,01 31,96 34,25 32,30 45,80 44,98
Cehia 74,30 76,58 71,81 67,13 57,45 72,95
Germania 21,20 18,86 29,51 20,40 26,65 35,05
Grecia 56,58 53,52 53,36 56,17 53,28 57,97
Spania 48,43 37,15 39,94 48,85 51,80 58,18
Lituania 21,51 37,49 25,42 44,07 59,49 55,66
Ungaria 41,58 39,02 44,04 51,94 39,63 47,53
Malta 76,58 80,58 74,73 95,07 84,20 95,50
Austria 31,09 31,16 32,99 43,73 41,82 42,31
Polonia 35,57 29,83 37,08 43,01 36,93 43,09
Portugalia 123,66 88,13 92,12 99,05 96,28 101,21
România 50,80 42,70 49,34 48,88 48,83 46,12
Slovenia 44,83 34,34 46,16 58,39 47,47 46,37
Slovacia 51,13 51,80 58,15 65,55 59,61 56,10
Preţul mediu al castraveţilor cultivaţi în spaţii
protejate exprimat în euro (la 100 kg):
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Belgia 32,69 19,80 28,27 31,86 22,82 32,57
Bulgaria 61,99 50,36 48,98 85,02 60,28 61,33
Danemarca 113,73 117,17 117,66 117,82 118,17 121,31
Germania 51,80 42,4 49 53,60 44,60 58,67
Cipru 88 89,70 82,60 79,30 67,40 61,80
Lituania 71,14 68,85 91,46 88,05 89,92 88,41
Ungaria 50,01 40,01 48,68 54,43 47,69 52,49
Olanda 63 41 51,32 57,02 43,05 62,13
Austria 51,42 44,06 48,38 55,97 47,60 55,59
Portugalia 46,89 41,14 42,59 47,58 4,96 45,36
România 34,42 40,57 62,12 53,63 48,38 52,64
Slovacia 62,34 60,93 61,37 63,79 65,93 64,92
Finlanda 126,79 126,06 140,38 148,93 138,06 132,58
Marea Britanie 93,16 73,04 92,95 91,22 86,69 110,77
9

TENDINŢELE
PIEŢEI
Potrivit unor analize
de piaţă publicate
de IndexBox,
producţia globală
de castraveţi şi cornişon în 2015
sa ridicat la 77,473 milioane tone,
în creştere cu 3,5 procente faţă de
nivelul înregistrat un an înainte.
În ansamblu, cantitatea recoltată
a urmat o creştere pronunţată
în perioada 2007-2015. Totuşi,
tendinţa de evoluţie a indicat o serie
de fluctuaţii remarcabile pe parcursul
perioadei analizate. Cifrele
totale ale producţiei au crescut cu
o rată medie anuală de 4,6%. Ritmul
de creştere a fost cel mai rapid
în 2008, când cifra de producţie a
crescut cu 8% faţă de nivelul din
anul precedent.
10

Rata de creştere anuală
a suprafeţelor cultivate
între 2007 şi 2015
a fost însă de
1,3%.
Dezvoltarea demografică
a fost principalul vector de
susţinere a creşterii producţiei
de castraveţi şi cornişon la
nivel mondial între 2007 şi
2015. Iar această tendinţă va
continua şi în următoarea
perioadă, condiţionată de extinderea
suprafeţelor cultivate
şi de sporirea randamentelor la
hectar.
Suprafaţa totală alocată culturilor
de castaveţi şi cornişon
pe plan mondial a fost de
2,193 milioane hectare în urmă
cu doi ani, sensibil egal cu
suprafaţa înfiinţată anul anterior.
Rata de creştere anuală
a suprafeţelor cultivate între
2007 şi 2015 a fost însă de 1,3
la sută. Datorită cererii tot mai
mare de pe piaţă, pe fondul
creşterii populaţiei, se aşteaptă
în continuare o extindere a
suprafeţelor în anii următori.
Producţia medie la hectar
de castraveţi şi cornişon pe
plan mondial a ajuns la 35,32
tone în 2015, în creştere cu
2,9% faţă de anul precedent.
Rata anuală de creştere a fost
de 3,3% între 2007 şi 2015. Cu
toate acestea, randamentele
la hectar au înregistrat mici
fluctuaţii în ultimii ani, cu vârful
de producţie consemnat în
2015. Chiar dacă se poate constata
o intensificare a utilizării
tehnicilor agricole moderne,
randamentele viitoare sunt supuse
unui risc substanţial de
condiţii meteorologice nefavorabile.
11

Campionii producției
de CASTRAVETE
în ROMÂNIA
12

Sud Oil Sere Işalniţa
din Bistret Dolj este cea mai mare companie
specializată în producția de castraveți de tip cornichon
în spații protejate pe o suprafață de 45
ha de sera, în două cicluri, având o productivitate
de cca. 6000 t/an.
Compania are 157 de angajați și o cifră de afaceri
de peste 21 mil lei.
Sud Oil Sere Işalniţa importă anual
circa 150 de tone gunoi de grajd
pasteurizat și utilizează în medie
3 tone la hectar”
– spune Florin Purcea,
managerul Sud Oil.
Ferma Tehnoplant
administrată de fermierii Dănuţ Loagăr şi Ion
Loagăr exploatează 10-12 ha și înregistrează
producții de 50-65 t/ha.
Din punct de vedere al conservelor, în fabricile
din Romania se consumă 7000 t de castreveți
anual, dintre care aproximativ 3000 t provin din
țara noastră iar 4000 t din Bulgaria, Turcia sau
Serbia. Cele mai importante fabrici de conserve
sunt cele de la Râureni, Tecuci, Caracal, Buzău,
Valea lui Mihai și Turnu Măgurele.
13

VALORI
NUTRIȚIONALE
Aport caloric redus
Ca aliment, castravetele poate fi consumat în stare crudă sau murată. Există,
de asemenea, anumite varietăţi fără seminţe. Pentru murare se foloseşte de
obicei saramura sau oţetul, în combinaţie cu diverse plante aromatice. Castravetele
cu coajă, în stare crudă, are un aport de 20 kcal la 100 grame, din
care carbohidraţi aproximativ 3,63 g, grăsimi 0,11 g, proteine 0,65 g, vitamina
B1 0,027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098 g, urme de vitamina
B6 şi B9, vitamina C 2,8 mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc. Prin urmare,
consumul acestei legume este recomandat în curele de slăbire, dar şi pentru
tratarea diferitelor boli, cum ar fi diabetul, afecţiunile renale sau indigestia.
VALOAREA NUTRIȚIONALĂ A CASTRAVETELUI LA 100 GRAME
Energie 12 cal Vitamina A 45 IU
Proteină 0.6 g Vitamina B1 0.03 g
Grăsime 0.1 g Vitamina B2 0.02 g
Carbohidrați 2.2 – 3.6 g Vitamina B3 0.3 g
Fibre 0.5 g Vitamina C 12 mg
Calciu 14 mg Magneziu 15 mg
Fier 0.3 mg Potasiu 124 mg
Sodiu 5 mg Fosfor 24 mg
Zinc
0.2 mg
14

15

16
Deşi există castraveţi modificaţi genetic,
soirile de castraveţi fără seminţe nu sunt
rezultatul ingineriei genetice. Printr-un
proces natural numit parthenogeneză, plantele
de castravete pot avea fructe fără
polen. În absenţa polenului, seminţele nu
se dezvoltă în fructe. În timp ce unii oameni
au o preferinţă personală pentru
castraveţii fără seminţe, merită să ne amintim
că seminţele de castravete sunt o sursă
bogată de nutrienţi care uneori sunt absente
în pulpă şi coajă.

VALORI
NUTRIȚIONALE
Preferințe de consum
În timp ce există sute de varietăţi diferite de
Cucumis sativus (denumirea în latină a castravetelui),
în funcţie de aspect acesta este clasificat
de obicei în două grupe principale de
cultivare: castravetele pentru feliere, cu fructul
lung, consumat în stare proaspătă şi cel destinat
murăturilor (cornişon). Castravetele pentru
feliere are în general o coajă mai dură şi culoarea
verde închis uniform, având o savoare
mai redusă decât alte sortimente. Se foloseşte
în special în prepararea de salate şi se păstrează
proaspăt ambalat în folie de plastic. Pe de altă
parte, castravetele de tip cornişon are o durată
mai lungă de conservare şi este mai aromat.
Sunt preferaţi pentru uniformitatea lor şi lipsa
golurilor din miez. Au o lungime între 7 şi 10 cm
şi diametrul de 2,5 cm.
17

SOIURI
ROMÂNEȘTI
Mapamond este un soi de castraveţi creat şi omologat de către Staţiunea
de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, bun pentru consum
în stare proaspătă sau pentru industrializare. Având o precocitate
timpurie, acesta are un potenţial de producţie între 25 şi 30 tone/hectar.
Fructul nu este amar, are culoarea verde închis şi o greutate medie de 80-
100 g, iar raportul în lungime şi grosime este de 3,1:1. Prezintă rezistenţă la
pătarea brună a frunzelor şi virusul mozaic al castravetelui, fiind tolerant la
făinare şi mană. În potrofoliul SCDL Bacău se regăseşte şi Cornibac F1, un
soi semitimpuriu, cu perioada de vegetaţie de 45-50 de zile. Fructul de tip
cornişon, cu lungimea între 6 şi 10 cm, nu este amar, nu prezintă goluri şi are
o consistenţă fină şi fermă. Producţia este de 90-100 t/ha în solarii, respectiv
51-60 t/ha în câmp.
18

Se câţiva ani în România
se vorbeşte şi despre
castravetele amar, sau
Momordica charantia,
după denumirea ştiinţifică. Cultivat
în special în China, acesta a fost aclimatizat
şi la noi, fiind recunoscut ca
având efecte miraculoase pentru diabetici,
ajutând la reglarea glicemiei.
Datorită popularităţii sale, Staţiunea
de Cercetare - Dezvoltare pentru
Legumicultură Buzău a creat un soi
de castravete amar, botezat Rodeo.
Acesta a fost omologat în anul 2014.
Fructul are greutatea medie de 375
g, de formă eliptică, puţin bombat în
regiunea mediană, cu ambele capete
uşor ascuţite, lungimea între 16 şi 26
cm, diametrul median de 6,5 cm. Soiul
de castravete amar Rodeo prezintă o
bună rezistenţă genetică faţă de atacul
agenţilor patogeni, boli şi dăunători,
o vigoare mare, planta ajungând la
peste 3 metri în spaţii protejate, respectiv
1,8-2 m în câmp. Potenţialul
de producţie este de peste 45 tone la
hectar.
Pe lângă asta, SCLD Buzău are în
portofoliul comercial alte trei varietăţi
de castraveţi. Sirius F1 este un hibrid
timpuriu, cu o perioadă de vegetaţie
de 75 de zile şi cu capacitate mare de
emitere a copililor, putându-se astfel
prelungi perioada de vegetaţie. Planta
prezintă aproape în totalitate flori
femele, iar suprafaţa fructului este uşor
brobonată cu ţepi de culoare albă. La
maturitatea comercială, fructul este
scurt (8-10 cm). Forma predominantă
a vârfului este rotunjită şi are culoarea
albă, culoarea epidermei este verde,
prezenţa canelurilor este slabă, iar
luciul este mijlociu. Fructele de tip
cornişon sunt ferme, cu gust plăcut,
excelente atât pentu consum în stare
proaspătă cât şi pentru industrializare.
Poate fi cultivat în toate zonele ţării,
atât în spaţii protejate cât şi în câmp
deschis, având un potenţial genetic
productiv de 90 până la 120 tone/
hectar. Acest hibrid prezintă rezistenţă
faţă de pătarea unghiulară şi mană.
Un alt hibrid timpuriu creat de
cercetătorii buzoieni este Triumf F1,
destinat cultivării în spaţii protejate şi
câmp deschis, având o perioadă de
vegetaţie de 75 de zile. Fructele de
tip cornişon sunt cilindrice cu perişori
maro, pulpa este fermă, cu gust plăcut,
fără amăreală, cu aromă specifică.
Prezintă o rezistenţă bună la atacul
agenţilor patogeni, fiind perfect adaptat
la condţtiile agro-pedologice ale
zonei. Capacitatea de producţie: 45
tone/hectar. Pentru cultivarea în câmp
deschis, Slănic este un soi timpuriu cu
fructe de tip cornişon, excelente atât
pentu consum în stare proaspătă cât
şi pentru industrializare. Plasticitatea
mare a soiului îl face să poată fi cultivat
în toate zonele ţării.
19

Calendarul lucrarilor
PE SCURT DESPRE
CULTIVAREA
CASTRAVEŢILOR
ÎN CÂMP DESCHIS
Castravetele este o cultură cu cerinţe
mari faţă de temperatura. E nevoie
de peste 14°C pentru ca seminţele să
încolţească, iar la 5°C plantele mor.
Cele mai potrivite sunt solurile uşoare, nisipoase. Ca şi
culturi premergătoare se recomandă orice leguminoase,
grâul de toamnă şi mazărea. E nevoie de o rotaţie
de cel puţin trei ani. Ţinând cont de faptul că răsadul
de castraveţi poate fi uşor deteriorat de îngheţuri,
semănatul trebuie efectuat la inceputul lunii mai. Pentru
obţinerea unei producţii timpurii se recomandă
cultivarea răsadurilor în ghivece sau cuburi şi tablete
din turbă, transplantarea în câmp urmând a se face în
faza de 2-4 frunzuliţe adevărate. Trebuie acordată o
atenţie deosebită combaterii bolilor şi a dăunătorilor.
Dacă se constată un grad mare de îmburuienare este
necesară erbicidarea.
20

Castravetele are nevoie de irigare, cu o atenţie sporită acordată în timpul infloririi şi
formării fructelor. Cultura trebuie însă udată de dimineaţa până la amiază, deoarece udatul
târziu favorizează dezvoltarea bolilor, în special a făinării, care poate provoca pierderi de
producţie şi de 50 la sută. Castravetele este destul de sensibil la deficitul de apă. Ca să nu
se piardă apa din sol, se impune o afânare a pământului, la adâncimea de 2-3 cm. Pentru
fertilizare se poate aplica după arătură 40-60 t/ha de bălegar dospit sau gunoi de grajd.
De asemenea, primăvara trebuie folosite îngrăşăminte minerale. Cultivarea pe spaliere va
reduce riscul de apariţie a bolilor şi va simplifica combaterea acestora, deoarece produsele
fitosanitare vor acoperi mai uşor suprafaţa dorsală a frunzelor. În plus, recoltarea va fi mult
mai uşoară.
Cultura timpurie se practică pe suprafeţe mai restrânse,
necesitând cheltueli în plus pentru producerea răsadurilor,
dar consumul de fructe este asigurat începând cu mijlocul
lunii iunie. Terenurile trebuie să fie bine nivelate, plane,
permeabile, cu o textură uşoară şi un PH corespunzător.
Cultura de vară este cea mai răspândită formă de
cultură, şi reprezintă circa 80% din suprafeţele totale ocupate
de această specie în ogor propriu. În funcţie de modul
de dirijare a plantelor, se practică cultura pe sol şi cultura
pe spalieri înalţi. Cultura se realizează prin semănat
direct, şi mai rar prin răsad. Semănatul are loc la sfârşitul
lunii aprilie şi inceputul lunii mai, când în sol la adancimea
de 8-10 cm se înregistrează o temperatură de 10-12 grade
Celsius. Se seamănă mecanizat, la o adâncime de 3-4 cm,
folosindu-se 4-6 kg de sămânţă la hectar. La cultura pe sol
pentru soiurile tip cornişon se asigură o densitate de 133-
148 mii plante/ha, iar la soiurile cu fructe mijlocii desimea
plantelor este asemănătoare culturii de castraveţi timpurii
(33-34 mii plante pe hectar). La culturile pe spalier, densitatea
de plante recomandată este de 70 mii plante/hectar
pe suprafeţe mari, respectiv de 38-50 mii plante/hectar în
regim gospodăresc.
Cultura de toamnă este practicată pentru obţinerea de
fructe cu destinaţia conservării, atât la nivel industrial, cât
şi gospodăresc. Este o cultură succesivă, dupa specii care
eliberează terenul în luna iunie (mazăre, cartof timpuriu,
gulioare, varză timpurie).
21

Calendarul lucrarilor
PE SCURT DESPRE
CULTIVAREA
CASTRAVEŢILOR
ÎN SPAŢII
PROTEJATE (SERE
ŞI SOLARII)
Acest sistem de cultură este destul de dezvoltat, datorită
posibilităţii de a obţine producţii timpurii şi extratimpurii,
în special pentru varietăţile de tip cornişon.
Pregătirea patului germinativ începe din toamnă, odată
cu îndepărtarea resturilor vegetale rezultate de la cultura premergătoare şi
fertilizarea de baza cu 60-80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. Tot atunci
se recomandă aplicarea a 50-60 kg/ha de pentaoxid de fosfor (P2O5) şi 50-
60 kg/ha de oxid de potasiu (K2O), care se încorporează în sol. În primăvară
se completează cu 50-60 kg/ha de azot.
Hemming et al. (2008) în lucrarea FAO despre productia si protectia plantelor
a arătat că tratamentul cu lumină difuză duce la creșterea producției
cu aproximativ 8 % deoarece asimilarea luminii de către plantă este mai
ridicată mai ales de straturile frunzelor intermediare.
Răsadurile se produc prin semănat direct în ghivece sau cuburi nutritive
cu latura sau diametrul de 7-8 cm, sau ghivece din turbă. Pentru un hectar
de cultură sunt necesare 700-800 grame de seminţe.
22

Deoarece castravetele preferă niveluri ridicate de umiditate, irigarea devine
critică în mediul de creștere fără a inunda în mod constant rădăcinile și a le priva
de oxigen. (Papadopoulos, 1994).
VOLUMUL TOTAL DE APĂ
RAPORTAT ÎN SPANIA
LA PRODUCȚIA DE
CASTRAVETE ÎN SERE
COMERCIALE ÎN CICLUL
TOAMNĂ IARNĂ
ESTE DE 270 MM.
date extrase din
Fernandez et al., 2007.
23

CONDIȚII
OPTIME
DE
DEPOZITARE
Pentru menținerea calității post recoltare
și prevenirea pierderii de apă din produs,
gradul de umiditate relativă la depozitare
trebuie să depășească 90 %.
Castravete
Temp. (°C) :
10–13
UMIDITATE RELATIVĂ (%):
95
DURATĂ APROXIMATIVĂ :
7 zile
Sargent et al., 2007 (adapted)
24

25

CERTIFICĂRI
EUROPENE
2 zone din Germania în care se cultivă
castraveți, au primit certificarea europeană IGP
Pe plan internațional, există două soiuri de castraveți care beneficiază de certificarea
IGP (indicația geografică protejată), ambele provenind din Germania. Indicația
geografică IGP poate fi numele unei regiuni, al unui loc specific sau al unei țări care
ste utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar. Pentru a obține certificarea
IGP, produsul trebuie să fie originar din această regiune, loc specific sau țară,
să aibă o calitate specifică, reputație sau alte caracteristici atribuite originii geografice,
existând posibilitatea ca materiile prime folosite să provină și din afara ariei geografice
definite, iar anumite operații ale procesului de producție (ambalarea, congelarea,
depozitarea etc.) să se poată realiza în afara ariei geografice definite.
26

Castraveții de pe insula legumelor Reichenau
sunt cultivați aici din anul 1900
În anul 2008, Comisia Europeană a acordat
certificarea IGP pentru castraveții “Gurken von
der Insel Reichenau” (Germania). Acești castraveți
sunt cultivați exclusiv pe substrat organic, buruienile
sunt controlate mecanic, sunt folosite insecte
benefice pentru combaterea dăunătorilor, iar solul
este analizat în fiecare an pentru a optimiza utilizarea
îngrășămintelor. Castraveții sunt recoltați
pe tot parcursul anului pe insula Reichenau, în
primele ore ale dimineții, exclusiv manual. Imediat
după recoltare, aceștia sunt ambalați în cutii
și sunt transportați la stațiile de sortare aflate pe
fiecare exploatație de producție.
Insula Reichenau este situata pe Lacul Constance,
acesta se distinge de alte regiuni de
creștere a legumelor prin condițiile sale geografice
și climatice speciale. Insula Reichenau
oferă toate condițiile de bază pentru creșterea
castraveților, respectiv temperaturi ridicate, umiditate
crescută a aerului și alimentarea regulată cu
apă. Castraveții “Gurken von der Insel Reichenau”
se cultivă pe insula, în mod tradițional și sunt parte
a tradiției monastice prezente aici. Informații
despre tradiția cultivării legumelor sunt disponibile
în lucrarea publicată în anul 840 d.Hr de către
abatele Walafrid Strabo, denumită ‘De cultura hortorum’
sau ‘Hortulus’. Cultivarea castraveților este
menționată pentru prima dată în anul 1900, pe
o suprafață de aproxiamtiv 300 de arii, iar astăzi
culturile de castraveți se întind pe o suprafață de
aproximativ 32 ha.
Cultivarea și procesarea castraveților
în regiunea Spreewald
În anul 1999, Comisia Europeană a acordat certificarea IGP pentru
un alt tip de castraveți, cultivați tot în Germania, în regiunea Spreewald
și denumiți “Spreewälder Gurken”. În compoziția produsului finit intră,
în proporție de 70%, castraveți cultivați în această regiune, cărora li se
adaugă ceapă proaspătă, mărar proaspăt, ierburi sau hrean pentru a
obține o aroma inconfundabilă. Castraveții sunt ambalați în borcane de
până la 1.700 ml și sunt îndulciți exclusiv cu zaharoză. În termen de acid
acetic, generat de prezența oțetului de fermentare acesta se situează sub
1%, iar conținutul de sare este de maxim 3%.
Castraveții proaspeți provin exclusiv din plantații situate în regiunea
Spreewald și sunt procesați în unități situate tot în această zonă, după
metode monitorizate constant de către Ministerul Alimentației, Agriculturii
și Industriei din Brandenburg. Toate rețetele respectă tradiția
transmisă din generație în generație pentru a obține diferite arome.
Structura unică a solului din regiunea economică Spreewald (în principiu
turbă, combinată cu lut și un praf fin), umiditatea foarte ridicată dar
și microclimatul special oferă condiții favorabile pentru creșterea acestui
tip de castraveți care au fost produși și comercalizați de către fermele din
zonă.
27

CELE MAI
CUNOSCUTE
FESTIVALURI
EUROPENE
DEDICATE
CASTRAVEȚILOR
Rusia - Unul dintre
cele mai importante
festivaluri
care celebrează
castravetele pe plan european
se desfășoară în Rusia, în localitatea
Suzdal. Localnicii se adună
în grădina castravetelui și asistă la
spectacole folclorice. Participanții
au posibilitatea să deguste delicatese
realizate din castravete cum ar
GEMUL DE CASTRAVEȚI și să plece
acasă cu tot felul de suveniruri care
înfățișează această legumă, realizate
din lemn sau alte materiale.
Castraveții sunt cultivați în această
zonă de peste 500 de ani, transformând-o
în cel mai important centru
de producție a castravetelui din
Rusia. Apoape fiecare localnic are
o cultură de castraveți care sunt
folosiți pe plan local la prepararea
a nenumărate feluri de mâncare și
băuturi. Festivalul se desfășoară în
luna iulie, perioada de recoltare a
castraveților pentru a oferi posibilitatea
participanților să afle tot
ce este necesar despre cultivarea
lor. Festivalul a devenit și mai cunoscut
pe plan internațional, începând
din anul 1992, când localitatea
a fost inclusă în lista UNESCO.
L
ituania - În localitatea
Kėdainiai, din
Lituania, aflată a mică
distanță de capitală și
unul ditre cele mai vechi orașe ale
țării se desfășoară, în fiecare an, în
luna iulie, Festivalul Castravetelui
(Agurku Svente). În cadrul său au
loc prezentări și activități dedicate
cultivării și creșterii castraveților,
dar și utilizării acestora în gastronomie.
Unul dintre cele mai faimoase
produse locale pe bază de castra-
28

vete este agurku trautine, un lichior
aromat cu castravete. Evenimentul
oferă prilejul participanților să se înscrie
și la consursul pentru titlul de
Rege sau Regină a Castravetelui care
trebuie să dețină o seră cu castraveți
de cel puțin 300 metri pătrați și trebuie
să aibă capacitatea să răspundă
la întrebări serioase despre cultivarea
și creșterea castraveților. Bazele
industriei creșterii castraveților
au fost puse aici de comunitatea
evreilor, iar localnicii păstrează până
astăzi această tradiție, în zonă, aflându-se
cele mai importante culturi
naționale de castraveți. Originalitatea
evenimentului atrage, anual,
participanți din Lituania, Letonia și
Slovenia.
U
ngaria - Un festival
al castraveților
se desfășoară și în
cea mai însemnată
comunitate românească din Ungaria,
Micherechi (Mehkerek), în luna
august. Românii din acestă zonă
sunt renumiți atât în România, cât
și în Ungaria atât prin legumele pe
care le cultivă aici, cât și prin dansurile
lor tradiționale. Festivalul se află
deja la cea de-a XV-a ediție și este organizat
cu strictețe de localnici care
alcătuiesc comunitatea românească
din Ungaria care păstrează cel
mai bine limba, cultura și tradițiile
românești. De fiecare dată, evenimentul
este însoțit de manifestări religioase
și muzicale.
C
ehia - Tot la începutul
lunii august, în
localitatea Znojmo,
din Cehia, se
desfășoară Festivalul Castravetelui.
Participanții pot degusta castraveți în
diferite forme, de la simplii castaveți
murați, până la specialități rafinate
ale restaurantelor locale. Din acest
motiv, evenimentul include și un
concurs pentru cele mai bune rețete
pe bază de castravete, un spectacol
gastronomic, dar și manifestări
muzicale sau atracții pentru copii.
Este interesant de știut că în acestă
localitate se cutivă și un soi special
de castravete – castravetele Znojmo.
29

M
area Britanie - Și Marea Britanie găzduiește un festival de amploare dedicat
culturii castraveților, la care participă, în luna septembrie, sute de oameni.
Acesta se numește Great British Cucumber Festival și este organizat cu sprijinul
asociației The Lea Valley Growers Association. Organizatorii și-au propus să
crească gradul de popularitate al castraveților englezești, deoarece aceste culturi reprezintă industria
de avangardă în zona Lea Valley, unde se cutivă peste 60% din producția totală a Marii Britanii. Este
interesant de precizat și faptul că, în Marea Britanie, în anul 2011, a fost inventată de către cultivatorii
de profil Ziua Castravetelui, care se serbează pe 14 iunie
30

1
2
3
4
5
6
7
lucruri importante la
care se uită finanțatorii
La ce se uită banca înainte să acorde finanțare pentru legumicultură?
Experiența în domeniul legumiculturii
Primul lucru la care se uită un finanțator este experiența producătorului pentru a se asigura
că producătorul nu a pornit afacerea recent si că se poate baza pe expertiza sa în domeniu.
Dezvoltarea afacerii
Pentru un finanțator contează dezvoltarea graduală şi coerentă şi preferă clienți care cresc
continuu.
Tehnologia de cultivare
Desigur că, pentru finanțator, interesul este sa aibă în portofliu clienți cu tehnologie avan-sată,
producători dezvoltați. Totodată are interesul să îşi sprijine clienții mici să crească, să
investească în tehnologie. Ca urmare, îşi va diversifica portofoliul şi va oferi finanțare atât
producatorilor mari cu tehnologie avansată, cât şi micilor producători care demonstrează că
se descurcă si ştiu ce au nevoie pentru a creşte.
Starea culturilor
Starea culturilor poate oferi finanțatorului date despre producția posibilă, cum este îngrijită
afacerea, cât de stăpân este producătorul pe afacerea sa. Contează ce tip de producție are
clientul. Finanțatorul va evalua producția viitoare pornind de la starea actuala a culturii în
funcție de câte fire are şi producția medie pe fir şi prin verificări încrucişate având în vedere
producția anilor anteriori.
Profit
Un alt aspect important este determinarea profitului - încasările determinate de piața de
desfacere versus cheltuielile directe/indirecte, respectiv încasările pe care le aşteaptă clientul
pe baza producției. Se calculează o producție prudențială, de obicei mai mică decât ceea ce
estimează clientul.
Capitalizarea afacerii
Un lucru important pentru finanțator este să vadă că producătorul investeşte în
dezvoltarea afacerii sale, că banii pe care îi câştigă sunt investiți înapoi în afacere. Daca
un client contractează un credit pentru 500m de solar, constituie un avantaj
dacă producătrul mai face încă 500 m din surse proprii; asta denotă
responsabilitate şi interes ca afacerea lui să crească.
Caracterul clientului, mediul în care
trăieşte şi îşi desfăşoară activiatea
Pentru a cunoaşte caracterul clientului, banca se bazează mult pe
referințe. Consilierul va discuta cu oamenii importanți din
comunitate, va aduna referințe de la primărie si va căuta sa
stabilească reputația clientului.
Dintre băncile care deservesc acest segment de piață, Patria Bank se remarcă prin
prezență în comunitățile locale de peste zece ani. Agro consilierii Patria sunt
membrii ai comunităților, oameni care înțeleg bine nevoile foarte specifice ale
clienților lor.
Aflați mai multe despre creditele Patria pentru legumicultură pe
www.patriabank.ro/agro/credite-agricole
31