Viviana Milivoievici, Vasile Man (coord.), Colocviul Internațional „EUROPA: centru și margine, cooperare culturală transfrontalieră”, Ediția a VIII-a, 23-25 octombrie 2019. Cultură și spiritualitate în spațiul românesc și european

Colocviul Internațional „Europa: centru și margine, cooperare culturală transfrontalieră”
croiului, tipurilor de compoziţii decorative – a câmpiilor ornamentali – şi al
cromaticii. Elementul care diferenţiază costumul popular tradiţional pe zone
etnografice, sexe, vârstă, statut social şi civil, este repertoriul elementelor
plastico-decorative folosite şi maniera lor de transpunere tehnologică.
Ornamentaţia costumului popular din Banat
De-a lungul istoriei, păstrându-şi specificitatea de geneză, creaţia
artistică conţine si transmite în limbaj propriu, realitatea obiectivă sau
subiectivă pe care artistul o traversează. Ţesute, cusute sau brodate
motivele ornamentale constituie una din cele mai bogate categorii ale
ornamenticii româneşti. ”Ornamentica, este tocmai depozitarea tainelor
colective ale fiecărei etnii”. (L. Blaga) Motivelor geometrice, considerate ca
având origini străvechi, li se adaugă treptat reprezentările naturaliste;
ambele modalităţi de expresie estetică sunt respectate de creatorii de artă
populară bănăţeană.
Creatorii populari, înainte de a realiza ornamente complexe, au
practicat ornamente formate din elemente simple: linii, zig-zag-uri, curbe
sinusoidale, forme geometrice plane, elementare. Combinate între ele,
formele geometice au alcătuit inventarul moştenit şi mereu îmbogăţit prin
interpretări plastice tot mai variate. Astfel s-au acumulat deprinderi care
permit demonstrarea măiestriei şi armoniei artistice în compoziţia
ornamentală a portului bănăţean.
Motivele ornamentale ale pieselor de costum pot fi preluate de
comunitate dacă corespund mentalităţii acesteia. În procesul de circulaţie a
elementului ornamental în grupuri sociale mai largi, motivele suportă unele
modificări impuse de necesitatea de a se adapta cerinţelor fiecărei
comunităţi umane. Un repertoriu exhaustiv al motivelor ornamentale nu
poate fi alcătuit dar, se poate constata că în subzonele Banatului românesc şi
sârbesc existenţa motivelor decorative este determinată, pe de o parte de
importanţa acordată tradiţiei de creatorii populari, iar pe de altă parte de
frecvenţa acestora în diverse areale geografice.
În ornamentarea costumului popular din Banat s-au folosit
următoarele categorii de motive:
Abstracte (linia – varga) – Linia frântă şi linia ondulată sunt folosite
la delimitarea motivelor sau a registrelor decorative;
Realiste – cosmomorfe (steauă, soare, vârtelniţă) – geomorfe (unda
apei, calea rătăcită,) scheomorfe (cârligul- zăluţă, cărică, scămnaş,
furci de fân, ciutură) – simbolice (arborele vieţii, crucea);
71