Album

ULTIMUL SUNET DE CLOPOȚEL
Iar la final, răvășiți de gânduri,
În suflet, cu iubire
Vă dăruim aceste rânduri,
În semn de mulțumire.
Îi văd parcă și-acum făptura blândă
Când noi, școlari, plini de avânt,
Cu mîinile mici tremurânde
Scriam încrezători, primul cuvânt.
Din cartea vieții plină
De fapte și cuvinte
Ne-a împărțit lumina
Și mari învățăminte…
Pășim acum pe-o nouă treaptă de viață!
Cu mari emoții stăm la porți de viitor
Avem în suflete lumină și speranță,
Și-n mâini buchet de mulțumire și de dor.
Profesori dragi, voi veți rămâne pentru veci
În țesătura tainicelor amintiri
Ce ne-or însenina pe asprele poteci
Ca niște minunați și gingași trandafiri…
Nu vom uita nicicând a voastră dăruire
De-a ne deschide larg fereastra cunoștinței!
Primiți acum cea mai aleasă mulțumire
Pe care v-o aduc elevii și părinții!
În devenirea noastră voi ați fost zidariiț
Ce-au pus cu grijă fiecare cărămidă,
Și iată cât de repede trecut-au anii
Și-o nouă cale-I gata azi să se deschidă.
Pășim pe ea cu dragoste și cu credință,
Grăbiți, tot universul să-l descoperim…