ghid-mediu-autoritati-publice-27.08.2020

În practică, autoritatea publică trebuie să anonimizeze din cuprinsul documentului
informațiile care au caracter confidențial, și prin urmare, nu pot fi divulgate membrilor
publicului. Limitarea accesului publicului la informațiile clasificate nu poate fi interpretată ca
reprezentând îngrădirea accesului la informațiile de mediu.
De exemplu, în cazul Comitetului de Conformare al Convenției Aarhus,
ACCC/C/2012/69 15 referitor la România, Comitetul a constatat încălcarea dispozițiilor
convenției prin refuzul de a furniza informații privind licențele de minerit pe motivul că
dezvăluirea acestora ar afecta confidențialitatea informațiilor comerciale și industriale, din
două motive:
nu a fost separată informația confidențială de cea neconfidențială;
nu au fost aduse la cunoștința solicitantului motivele refuzului – autoritatea publică nu
a oferit niciun răspuns solicitantului.
Referitor la divulgarea unor informații care fac obiectul unei proceduri în constatarea
neîndeplinirii obligațiilor de către un Stat Membru (procedura de infringement)
Cauza C-514/11P și C-605/11P Liga para a Protecção da Natureza (LPN) și Republica
Finlandei v Comisia Europeană și alții
„Para. 63. O divulgare a documentelor aferente unei proceduri în constatarea neîndeplinirii
obligațiilor în faza pre-contencioasă a acesteia ar fi […] susceptibilă să modifice natura unei
proceduri, dat fiind că, în aceste împrejurări, se pot dovedi și mai dificile inițierea unui proces
de negociere și obținerea unui acord între Comisie și Statul Membru vizat prin care să se pună
capăt neîndeplinirii obligațiilor imputate, în scopul de a se permite respectarea dreptului
Uniunii și evitarea unei acțiuni în justiție.
Para. 65. Se poate prezuma că divulgarea documentelor aferente unei proceduri în
constatarea neîndeplinirii obligațiilor în faza pre-contencioasă a acesteia riscă să modifice
caracterul acestei proceduri, precum și să modifice derularea acesteia și că, prin urmare,
această divulgare ar putea aduce atingere protecției obiectivelor activităților de anchetă.
Para. 66. Această prezumție generală nu exclude posibilitatea de a demonstra că un anumit
document, a cărui divulgare este solicitată, nu face obiectul acestei prezumții sau că există un
interes public superior care justifică divulgarea documentului vizat.”
CUM TREBUIE INTERPRETATE ACESTE EXCEPȚII DE CĂTRE
AUTORITĂȚILE PUBLICE?
Motivele de refuz reglementate de Convenția Aarhus trebuie interpretate în mod
restrictiv, luându-se în considerare satisfacerea interesului membrilor publicului prin
divulgarea informațiilor, pe de o parte și posibilitatea ca informația solicitată să fie legată de
15
Ibid, p. 1
18