18.06.2013 Views

numero 6 2010 - EPUCANOSTRA.it

numero 6 2010 - EPUCANOSTRA.it

numero 6 2010 - EPUCANOSTRA.it

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

LA MADUNNUZZA ADDULURATA<br />

Oh, Madunnuzza, tristi e addulurata,<br />

Vergini Santa, affl<strong>it</strong>ta e scunsulata,<br />

cu tuttu lu duluri e lu turmentu<br />

'n cielu tu aisi vuci di lamentu.<br />

Quanta pietà tu versi 'n funnu 'n funnu,<br />

ti senti senza v<strong>it</strong>a e senza forza<br />

mentri na, spata di focu e di duluri<br />

ci fu chiantata dintra a lu tò cori.<br />

L'occhiuzzi toi chiù nun hannu chiantu,<br />

talianu lu munnu attossicati,<br />

tuttu nivuru e friddu è lu tó mantu,<br />

li manu, comu 'n cruci, abbannunati...<br />

"Senza mè figghiu, dunni vaiu, chi fazzu?<br />

Iu chiù nun sentu la so vuci santa,<br />

iu chiù nun viu la so facci bianca,<br />

tutta un duluri e tutta nsanguliata!<br />

Ah, cruci, cruci, tu mi lu pigghiasti,<br />

cu tri pungenti chiova trapassasti<br />

sti bianchi manu e sti pedi amurusi...<br />

Picchí stu figghiu santu turmintasti?<br />

Aspetta, figghiu miu, chista curuna<br />

ti levu adasciu adasciu... e lu duluri<br />

cu na carizza tuttu lu scancellu...<br />

Dormi ora, figghiu, supra lu me cori!..."<br />

Molinari Maria – Partanna (TP)<br />

IL CIBO DELLA VITA<br />

Fin quando DIO creò gli esseri viventi<br />

disse: " in cibo io Vi do' in prati ridenti:<br />

erbe e alberi che danno fiori e frutto<br />

e producono semi dappertutto.<br />

Fin dagli antichi tempi ai nostri giorni<br />

a legna cotto in tutti i nostri forni,<br />

pane caldo e fragrante vien sfornato,<br />

quale cibo da tutti il più apprezzato.<br />

Beviamo acqua che vien giù a goccia a goccia,<br />

limpida e cristallina dalla roccia.<br />

Dio ci dà l'acqua il pane, ogni alimento<br />

e la luce che emana il firmamento.<br />

Ma il cibo che ci dà "speranza e amore"<br />

è il "corpo" di GESU' , Nostro Signore,<br />

offerto in sacrificio dando v<strong>it</strong>a,<br />

pace, salvezza fede e gioia infin<strong>it</strong>a.<br />

Il tuo "pane" Gesù, ci dà la forza<br />

e la fede in noi sempre più rafforza.<br />

il tuo "Vino" Gesù, disseta il cuore<br />

e alla speranza dà luce e vigore.<br />

Il tuo "Corpo", Gesù ci dà la v<strong>it</strong>a:<br />

ci sana ogni rancore, ogni fer<strong>it</strong>a.<br />

Il tuo "Sangue" Gesù ci dà l'amore<br />

verso il prossimo nostro e gioia nel cuore.<br />

Antonino Peraino - Trapani<br />

'N VECCHIU A LU SULI<br />

'N vecchiu ass<strong>it</strong>tatu supra a 'n poju,<br />

la terra suttastanti taliava<br />

fissannu 'n surcu appena abbiviratu;<br />

lu suli, ca lu v<strong>it</strong>ti accussì sulu,<br />

spiarici ci vosi: «Tu, cu' si'?<br />

'Ss<strong>it</strong>tatu ddocu, dimmi, a cu' è ca aspetti?».<br />

lu vecchiu isau lu sguardu<br />

e quasi tuttu a 'n ciatu arrispunniu:<br />

«Ju sugnu 'n omu stancu di lu munnu,<br />

cultivu e manciu li frutti di la terra<br />

ca mi lassò me' nannu, e quannu si fa sira<br />

cuntu li cruci ca chista uman<strong>it</strong>à va<br />

siminannu;<br />

doppu, cu l'arma 'n manu,<br />

preju e aspettu lu r<strong>it</strong>ornu di me' figghiu<br />

ca si ni jiu luntanu 'n cerca di la ricchizza,<br />

unni non crisciunu spichi d'oru di pani;<br />

unni rispettu e amuri sunnu assenti;<br />

unni vileni 'ntossicunu l'aria<br />

e lu sangu di figghi 'nnuccenti.<br />

Ma ora è troppu tempu ca non torna,<br />

e lu me' cori forti lacrimia.<br />

Tu, ca giri lu munnu, si lu vidi<br />

diccillu ca r<strong>it</strong>orna cca 'nti mia».<br />

Lu suli persi tuttu lu splinduri<br />

e dissi a menza vuci: «Va', camina,<br />

camina appressu a mia, ti portu 'nti to'<br />

figghiu,<br />

pirchí to' figghiu è sutta di 'na cruci<br />

ca sta asp<strong>it</strong>tannu a tia».<br />

A 'MPRISA<br />

Francesco Sciuto – Catania<br />

La sciarra tra mia<br />

e la figghia mia<br />

è a 'mprisa,<br />

a 'mprisa p'ogni cosa.<br />

Cu mia un ci voli<br />

nesciri e passiari<br />

sula chi so' cummari<br />

voli stari.<br />

E si jo' ci ricu<br />

émuci tutti rui<br />

cumincia a 'mprisa<br />

e ddrocu scappa e fui.<br />

U veru fattu è<br />

chi ci piaci la cummarata<br />

chi tutto ammuccia<br />

ogni vastasata.<br />

A figghia attimpa<br />

nà li so cummari, pi putiri<br />

nesciri e cusciuliari.<br />

A mia un mi voli, picchí<br />

un mi voli apprisintari<br />

li so' amici, chi su cosa ri <strong>it</strong>tari.<br />

Si scanta di la me' cr<strong>it</strong>ica spietata<br />

picchí ogni cosa s' ava a tèniri<br />

ammucciata!<br />

Chissa è a 'mprisa ri la figghia mia<br />

chissa pi mia nna vera malatia.<br />

Beddra o brutta chi sia<br />

megghiu la vir<strong>it</strong>à chi nna bugia.<br />

Fodale Michela Burgarella - Trapani<br />

COME L'ARATRO<br />

Se non risorgo<br />

la mia terra soffrirà.<br />

Se non risorgo<br />

Cristo si fermerà come ad Eboli<br />

e le l<strong>it</strong>anie della miseria<br />

soffocheranno ogni palp<strong>it</strong>o di v<strong>it</strong>a.<br />

Se non risorgo<br />

si frangeranno come le onde<br />

sulle rocce b<strong>it</strong>umose<br />

i rosei sogni dell'avvenire.<br />

E sul volto della gente mia<br />

pallido e smunto,<br />

impietr<strong>it</strong>o e assente,<br />

regnerà' l'incomunicabil<strong>it</strong>à.<br />

Se non risorgo<br />

sarò sempre solo come l'aratro<br />

in mezzo alla maggese.<br />

"Nessun uomo è un'isola"<br />

dirai, Albert Schwe<strong>it</strong>zer<br />

pio padre bianco.<br />

Se fossi in te, nel tuo cuore,<br />

nel tuo mondo,<br />

risorgerei e non sarei più solo!<br />

Giuseppe Ingardia<br />

Erice Casa Santa (TP)<br />

A CASTRENZE NAVARRA<br />

Liggivi d'un pueta supraffinu<br />

li versi, comu linu raccamati,<br />

su' comu filigrana d'oru finu,<br />

cu gemmi e petri duri 'ngastunati!<br />

* “Pampini sicchi, Diu, Fuddia d'amuri,<br />

Ripa ripa, Puisia, Passa Villanti!”<br />

su' comu stiddi 'nta li notti scuri,<br />

su' cosi assai priziusi, su' brillanti!<br />

Ragiunamenti fatti cu lu cori,<br />

e cu la penna, 'n carta sistimati,<br />

cu frasi, versi, sillabi e palori,<br />

li versi a trasi e nesci su' vasati!<br />

* “Timpesti e carmarii, e poi Tizzuna”<br />

li leggi e l'emozioni già ti pigghia;<br />

puisii chi di scartari 'un ci nn'è una!<br />

su' tutti beddi, su' 'na maravigghia!<br />

Passavi un jornu di lu cim<strong>it</strong>eru,<br />

e 'nta la fossa tua pusavi un ciuri,<br />

fusti pueta granni, pi davveru!<br />

Parrasti di la v<strong>it</strong>a e di l'amuri!<br />

M'inchinu cu rispettu, e poi salutu<br />

li spogghi toi sutta sta balata,<br />

poi leggiu l'ep<strong>it</strong>affiu, e restu mutu:<br />

* “Vurria l'umana genti affratiddata!”<br />

Mario Maimone –<br />

Castellammare del Golfo (TP)<br />

*T<strong>it</strong>oli di poesie scr<strong>it</strong>te dal poeta nel corso degli anni.<br />

* Raccolte di poesie pubblicate rispettivamente nel 1938 e<br />

nel 1962.<br />

* Il verso fa parte della poesia: Lu me r<strong>it</strong>rattu a 33 anni.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!