Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF - Cotidianul Gorjeanul

More documents

Recommendations

Info

4 www.gorjeanul.ro Gorjeanul PULSUL ZILEI Tuturor reprezentanților prefecturilor din țară li s-a cerut duminică să specifice, înaintea videoconferinței convocate de primul-ministrul Emil Boc, dacă vreun prefect sau subprefect nu a putut participa la reuniune pentru că se afla în concediu de odihnă. Boc a solicitat, de asemenea, ca cei absenți, din acest motiv, să fie notați pe o listă. Cei care s-au ocupat de întocmirea listei au fost de altfel membrii din cadrul personalului tehnic de la Guvern care au verificat, de altfel, duminică şi prezența la videoconferința cu prefecții, organizată la Palatul Victoria. Aceştia au solicitat, în mod special, celor convocați să menționeze dacă vreunul din şefii prefecturii se află în Marți, 20 Iulie 2010 Prefectul Andrei, trecut pe ,,lista neagră” a lui Boc Videoconferința de duminică, cu premierul Emil Boc, nu s-a bucurat de prezența tuturor prefecților din țară, şi asta deoarece o parte dintre înalt funcționarii publici din județe erau în concediu de odihnă. Liviu Andrei a fost unul dintre prefecții care a absentat de la această şedință, numele lui fiind trecut pe o listă, la cerea lui Emil Boc. ANAMARIA STOICA concediu de odihnă. Verificarea prezenței la videconferință s-a efectuat, ca de obicei în astfel de cazuri, în ordine alfabetică. De regulă prefecturile au răspuns prezent dar prefecții nu. Liviu Andrei, la mare În afara prefectului județului Constanța a cărei absență s-a constatat prima, au mai lipsit de la videoconferință, pentru că erau în concediu de odihnă, prefecții din Gorj şi Vrancea şi subprefecții din județele Maramureş, Mureş şi Prahova. Prefectul de Gorj, Liviu Andrei a plecat la mare cu familia după cum singur a făcut public prin intermediul mass-media. Miniştrii, absenți motivat La videoconferință nu a fost prezent niciun ministru şi, chestionat pe această temă de Paşi concreți, în restructurarea bugetară Înainte de a pleca în concediu primarul municipiului Motru, ing. Dorin Hanu, a lăsat lucrurile oarecum rezolvate, în sensul că a trasat liniile de demarcație dintre ceea ce va rămâne să lucreze sub umbrela primăriei şi ceea ce se va restructura, în conformitate cu prevederile înțelegerilor Guvernului României cu finanțatorii internaționali. Astfel, Direcția Publică se va transforma în societate comercială, cu un activ de 307101,23 lei şi cu un patrimoniu care urmează să fie preluat în zilele următoare. În data de 19 iulie viceprimarul Tudor Dobrică a convocat o şedință a Consiliului Local Motru, la care au fost prezenți 18 aleşi locali, iar aceştia au hotărât cu 16 voturi pentru şi două împotrivă transformarea Direcției Publice în societate comercială. Mai în glumă, mai în serios, consilierii s-au îndoit de faptul că această nouă unitate va putea rezista pe piața prestatorilor de servicii din Motru, mai ales că ei vor trebui să alinieze prețurile de cost ale lucrărilor prestate şi vor trebui să reautorizeze fiecare domeniu de activitate. Bunurile imobile care fac parte din proprietatea publică a municipiului Motru şi care se află în administrarea Direcției Publice Motru se consideră concesionate prin delegare directă de gestiune. Salariile angajaților şi personalul rămân aceleaşi ca şi până acum. Director general al viitoarei societăți comerciale a fost desemnat Cosmin Morega; el va primi sprijin de la Eugen Corcoață şi Sorin Giubelan, consilieri locali, dar şi de la Stroescu Gina, juristă a Primăriei Motru, până în momentul în care S.C Direcția Publică Motru S.A. se va înregistra legal la Registrul Comerțului şi prima Adunare Generală a acționarilor, la care vor participa toți cei 19 consilieri locali, va stabili Consiliul de Administrație. De altfel, consilierii (cu trei excepții) au tratat în manieră de concediu această hotărâre, fapt care a fost completat cu lipsa lui Cosmin Morega, plecat pentru probleme urgente la Târ- jurnalişti, premierul a motivat absența miniştrilor spunând că a convocat numai secretarii de stat pentru această reuniune. Premierul Emil Boc a convo- CONSTANTIN BUNILĂ CONSTANTIN BUNILĂ Cosmin Morega, directorul noii societăți comerciale motrene gu-Jiu. Au existat îndoieli cu privire la corectitudinea unor demersuri, inclusiv fostul primar, Ion Iorga, temându-se ca vreunul dintre articolele proiectului de pe ordinea de zi să depăşească limita legii. Pentru că şedința nu s-a ținut la Casa de Cultură ci în interiorul Primăriei, Iorga nu l-a mai văzut pe juristul Petcu, semnatarul pentru legalitate al proiectului de hotărâre, iar acesta s-a simțit dator să-i confirme fostului primar că era prezent. Întreaga desfăşurare s-a consumat în circa 30 de minute, urmând ca la proxima şedință ordinară de Consiliu Local să se valideze conducerea noii societăți comerciale de interes public, despre care liderul liberal motrean Ion Cojocaru spunea că: „Denumirea de S.C. Direcția Publică Motru S.A. va produce greutăți la înregistrarea în Registrul Comerțului” şi că, în mod normal, noua unitate, care preia circa 100 de persoane dintre angajații primăriei, ar fi trebuit să aibă un nume distinct. La momentul redactării acestui material echipe de funcționari din primărie lucrau pentru noua organigramă, care va intra în vigoare în luna august. Vom reveni cu amănunte în legătură cu numărul persoanelor trecute în şomaj şi a celor externalizate. Una dintre cele mai frumoase zone turistice ale Gorjului este zona mănăstirii Tismana, cu un circuit în care ar trebui să fie grupate Cheile Glogovei, Plaiul Cloşanilor, Cheile Bistriței şi Cheile Sohodolului. Această zonă, de o frumusețe unică în țară şi poate şi în lume, nu a beneficiat încă de atenția cuvenită, în multe locuri constatându-se minusuri nu numai în cultivare şi organizare turistică ci şi în infrastructură. Legenda spune că, supărat pe locuitorii din munții Mehedințiului, pe care i-a şi blestemat, Sf. Nicodim a continuat să caute locul mănăstirii văzute în vis, acolo unde Dumnezeu i-a cerut să ridice un locaş de cult – o mănăstire. În periplul său prin această parte de țară, Sf. Nicodim a auzit de cat duminică o videoconferință cu prefecții pe tema pagubelor inundațiilor, restructurării aparatului bugetar şi fondurilor europene. Tismana – centrul spiritual al Gorjului la localnici că se grăbeau să-şi caute porcii la pişători, exact locul despre care Dumnezeu îi vorbise în vis. Odată găsit, locul a devenit, grație voinței divine şi a trudei Sf. Nicodim, mănăstirea de azi. Duminica trecută, aflat în trecere prin acele locuri deosebite, am avut şansa să îl cunosc pe preotul Bartolomeu, cel care, la 75 de ani, visează o ultimă călătorie la Muntele Athos, în vare anului 2012. Slujba de duminică s-a desfăşurat în muzeu, pentru că biserica este în restaurare, iar venerabilul preot şi-a desfăşurat cu multă energie pentru vârsta sa (este născut la 26 august 1935) o activitate multiplă, ocupându-se şi de slujbă, şi de spovedanii, şi de citit slujbe speciale, şi de sfințit maşini, amănunt de la care nu lipsesc niciodată limuzinele costisitoare. O discuție cu părintele Bartolomeu este presărată cu multă răbdare şi înțelepciune şi este răsplătită cu o înseninare a sufletului instantanee. Ceea ce este de remarcat rămâne numărul mare al vizitatorilor, unii venind de la capăt de țară să se închine în acest loc străvechi al credinței naționale.
Marți, 20 Iulie 2010 Poeta Andra Rotaru: Prezentă, Prezen entă tă, ti timp mp dde de o să săpt săptămână, ptăm ămân ână, la lla Tâ Târg Târgu-Jiu, rgu-Ji Jiu, ppentru pentru u a pa part partirtii cipa lla la at atel atelierul elie ieru rul de scr sscriere crie iere re cre ccreativă reat ativ ivă „M „Man „Manuscrisul anus uscris isul ul de dde la Gor GGorj”, orj” j , prima ediție, ediție, inițiat de scriitorul Dan Mircea Cipariu, Andra Rotaru Ro Rota taru a lluat, luat, ddin din nou, contact cu mmeleagurile elea leagu guri rile le gorjene ggorjeneşti şti t şi i în în special târgujiene. Tot aici a făcut şi lansare noului său volum volum de de poezie „Ținuturile sudului”. Născută în 1980, Andra Rotaru Rotaru este, este, în prezent, editor-coordonator al Agenției de Carte (www.agentiadecarte.ro) şi colaborator al revistelor de cultură „Luceafărul”, „Hyperion”, „Dilema Veche”. A debutat editorial în noiembrie 2005 cu volumul de versuri “Într-un pat sub cearşaful alb”, Editura “Vinea”, un volum care a primit multe premii. În 2008 a participat la primul program pro-lectură organizat sub auspiciile Casei Regale a României, “Scriitori pe Calea Regală”, inițiat şi coordonat de Dan Mircea Cipariu, şi a scris jurnalul de călătorie. Prezentă în antologii din țară şi străinătate, a publicat şi în majoritatea revistelor de cultură din țară. DORINA CIOPLEA REP: În 2005, vedea lumi- edițiile Festivalului, acum cu na tiparului primul tău volum, participare internațională, “Într-un pat sub cearşaful “Tudor Arghezi”, de la Târgualb”, Editura “Vinea”, Bucu- Cărbuneşti. Am văzut volumul reşti. Acum câteva zile, după tău de debut printre expona- ce l-ai prezentat şi la Bookfest tele muzeului lui Arghezi, din 2010, ai lansat la Târgu-Jiu, Târgu-Cărbuneşti. Cum a fost la Librăria “Mihai Eminescu”, primită poezia ta la Festivalul şi cel de-al doilea volum, “Ți- “Arghezi”? nuturile Sudului”, Editura A.R.: E o amintire veche. “Paralela 45”, Bucureşti. În Anul 2006 a fost unul dintre cei ce circumstanțe ai ajuns să-ți mai buni de până acum. De abia lansezi această a doua carte a debutasem, eram chemată peste ta în oraşul lui Brâncuşi? Cu ce amintiri şi imagini ai plecat din Târgu-Jiu? A.R.: S-a întâmplat să ă stau mai multe zile în Târgu-Jiu deoarece am fost invitată la un curs de scriere creativă inedit, cu elevi şi studenți de aici, “Manuscrisul de la Gorj”. Dan Mircea a Cipariu şi Andrei Novac au inițiat proiectul, iar eu şi Cornelia Maria Savu am venit la invitația lor. Îmi place să călătoresc şi dependența a aceasta poate fi periculoasă... în cel mai bun sens al cuvântului. Din toamnă voi începe o serie de lansări în România, iar prima din afara Bucureştiului a fost la a Târgu-Jiu. După o astfel de lansare pot să spun că dacă ă fiecare scriitor ar avea un agent literar (măcar la fel de săritor ca Andrei Novac), atunci poezia s-ar vinde, oa- tot, veneau premiile peste mine, menii ar umple sălile de lectu- lumea, până atunci necunoscură, bibliotecile, librăriile. Şi, bită, mi se adresa... La Festivalul neînțeles, dacă pe lângă agenții „Arghezi” mi-a înmânat Premiul literari ar avea şi nişte persoane Opera Prima pentru debut, Con- competente care să prezinte carstanța Buzea, cea căreia, în tea la lansări. La Boo- “ kfest 2010 mi-au prezentat cartea Octavian Am trăit Soviany şi Nora Iuga, în această iar la Târgu-Jiu – Cornelia Maria Savu, Dan săptămână 2004, îi trimiteam la post-restantul României Literare texte. Cea care era foarte dură - şi pe bună dreptate, cu tinerii aspiranți. Mircea Cipariu şi Andrei Novac. Plec din Târgu-Jiu cu o oarecare nostalgie. În prima zi a venirii îi scriam Liviei Roşca un SMS în care-i spuneam că am ajuns în locurile “noastre”, după ani şi ani, iar ea îmi răspun- M-am simțit bine să- fiecare momi înmâneze dânsa ment,conşti- premiul. Era ca şi cum temerile mele entă că acest vechi se spulberau “acum” nu se şi îmi dădeam seama că am scris o carte. va mai în- În sfârşit. Tot atunci toarce… i-am cunoscut pe Pe- ” tre Stoica, Marius Tudea că “tinerețea nu se pan, Adam Puslojic. mai întoarce niciodată”. Am tră- După festivitatea de premiere a it în această săptămână fiecare urmat o lectură scurtă... nu am moment, conştientă că acest reținut mare lucru, în afara ace- “acum” nu se va mai întoarce… loraşi emoții care mă dominau şi aceleiaşi timidități de care cred REP: Nu te afli pentru prima dată în Târgu-Jiu şi în Gorj. că nu mă voi vindeca vreodată. Ai participat şi la una dintre REP: Recent s-a încheiat, INTERVIU la Târgu-Jiu, atelierul de scriere creativă “Manuscrisul de la Gorj”, un proiect realizat de Dan Mircea Cipariu, alături de care lucrezi şi la Agenția de Carte, proiect la care ai participat împreună cu scriitorii Cornelia Maria Savu şi Andrei Novac. Care a fost rolul tău în “Manuscrisul de la Gorj”? Cum te-ai simțit în postura de “antrenoare” de literatură? “ A.R.: Am făcut, rând pe rand, parte atât din tabăra profesorilor, cât şi a învățăceilor. Am lucrat şi am scris şi noi texte, am folosit sintagme “furate din ziare” şi am creat poeme în orele de curs. Mi-a priit, mai ales că eram convinsă că nu mai pot scrie un rând de luni bune. Mă simțeam într-o perioadă de “retard creativ”, iar aici, la Târgu-Jiu, văzându-i pe aceşti elevi atât de entuziaşti, mi-a revenit pofta de viață şi de scris. Mi-a plăcut şi să fiu în postura de sfătuitor, la sfârşitul cursurilor. E important să menții o legătură şi dincolo de uşile sălii de clasă. Poezia nu se predă. Mai degrabă se poate aşeza ca praful, oriunde te-ai afla. REP: Ai avut ocazia să vezi şi să asculți câțiva tineri aspiranți la gloria literară din oraşul de pe Jiu. În ce măsură crezi că evoluția acestora îi va plasa, de-a lungul vremii, între numele importante al poeziei româneşti? A.R.: Nu poți să prezici evoluția nimănui. E prea devreme ca să vorbim despre ce vor face aceşti elevi buni ai atelierului de scriere creativă. Experiența mi-a demonstrat că unele nume care au stârnit laude la începutul “carierei” lor, s-au pierdut pe parcurs, iar cele pe care nu s-ar fi mizat, au reuşit să debuteze în forță sau să confirme. E ca un Aici, la Târgu-Jiu,văzându-i pe aceşti elevi atât de entuziaşti, mi-a revenit pofta de viață şi de scris ” carusel ceea ce se poate petrece cu scriitura unui autor. REP: Scopul proiectului este găsirea unui “manuscris de la Gorj”, lucru ce se va întâmpla peste trei luni. Crezi că experiența acestui atelier de scriere creativă a avut asupra tinerilor participanți efectul necesar pentru a închega un manuscris care poate fii, cu uşurință, transformat într-un volum de poezie? A.R.: Nu ştiu ce surprize le poate rezerva viitorul. O carte se poate scrie şi într-o lună şi în 5 ani. Depinde de obsesiile lor, de motivațiile şi norocul de a descoperi ceva în timpul celor trei luni. Cu siguranță că s-au familiarizat, pe parcursul atelierului de scriere creativă, cu o anumită tehnică de montare a textelor, dar, în poezie mai ales, tehnica nu se poate confunda cu vocea şi amprenta personală, care fac diferența între un poet de duzină şi unul a cărui menire este Gorjeanul www.gorjeanul.ro 5 aceea de a scrie. Mi-aş dori să reuşească să scrie un manuscris bun, foarte bun, dar acest lucru va depinde de acum înainte de ei. REP: Ce înseamnă, de fapt, realizarea unui volum de poezie? Ce stare interioară îți trebuie şi cât de puternică trebuie să fie? O viață liniştită, fără tulburări interioare şi fără sentimente contradictorii te pot aduce în punctul în care să pui mâna pe pix şi să scrii? A.R.: Ştiu că atunci când sunt pregătită să renunț la mine, când mă pot închide în casă cu săptămânile fără să simt că ar mai exista şi o lume în afara casei- pentru că simt că mi-aş părăsi lumea pe care am descoperit-o, despre care scriu şi pe care nu mai sunt capabilă să o las fără mine- de abia atunci, în cazul meu, ştiu că acela e drumul de la care nu mă mai pot abate. Că aceea e poezia, lumea nouă pe care o construiesc şi în care trăiesc câteva clipe. REP: Cum se vede poeta Andra Rotaru în viitor? Dar femeia Andra Rotaru? Împlinirea celor două laturi rezonează? A.R.: Uneori, înainte de vreun eveniment, mi se pare că totul urmează să fie minunat, că mă voi simți bine, că voi râde mult... Se întâmplă însă ca aceste evenimente să iasă exact pe dos, iar cele despre care nu-mi pot imagina cum vor fi, să iasă excelent. Pot să spun cum îmi doresc să ajung în timp, nu cum s-ar putea să fie, de fapt. Îmi doresc să întâlnesc acele persoane atât de rare, în mijlocul cărora să mă simt precum peştele în apă. Până acum am fost ferită sau am reuşit să mă îndepărtez la timp de cele cu potențial “malefic”. Uneori pot să scriu când apar nişte forțe care mă atrag cu putere înspre ceva ce nu ştiam că există în mine. Atunci trebuie să fug la timp, pentru că dacă aş încerca să stau o zi în plus într-o casă care începe să se inunde, cu siguranță, acolo nu va mai fi nici un pic de poezie. Va fi doar o Andra disperată, umană, fără puteri magice. Pentru că scriu doar atunci când cred că totul e posibil.
Page 1 and 2: Marți, 20 Iulie 2010 Interviu WWW.
Page 3: Marți, 20 Iulie 2010 INVESTIGAȚII
Page 7 and 8: Marți, 20 Iulie 2010 ECONOMIE Gorj
Page 9 and 10: Marți, 20 Iulie 2010 ACTUALITATE C
Page 11 and 12: Marți, 20 Iulie 2010 INFORMAȚII U
Page 13 and 14: Marți, 20 Iulie 2010 SOCIETATE Gor
Page 15 and 16: Marți, 20 Iulie 2010 SPORT Gorjean

Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF - Cotidianul Gorjeanul

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?