Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunărea ...

Planul de Management al Bazinului
Hidrografic al Fluviului Dunãrea 2009–2015
Sumar - Un viitor durabil pentru apele Dunării

„În 1994 noi ne-am stabilit traseul cu privire
la respectul şi cooperarea internaţională.
Mai întâi noi a trebuit să determinăm unde
ne-am aflat la acel moment şi cum stăteau
lucrurile. Prin publicarea Planului de Management
al bazinului Dunărea în 2009, noi
acum ştim exact unde trebuie să mergem
şi cum să ajungem acolo. Acesta este un
moment important în parcursul nostru către
un Bazin al Dunării având o situaţie bună şi
durabilă.”
Mitja Bricely, Secretar al Ministerului Mediului şi Planificării Spaţiale al Republicii Slovenia şi
Preşedinte al ICPDR pentru anul 2010

Bazinul Fluviului Dunărea şi cei 15 parteneri semnatari ai Convenţiei pentru Protecţia Fluviului Dunărea – DRPC
European Union
European Commission, DG Environment
www.ec.europa.eu/environment/
Germany
Federal Ministry for the Environment,
Nature Conservation and Nuclear Safety
www.bmu.de/
Austria
Ministry for Agriculture,
Forestry, Environment
and Water Management
www.lebensministerium.at/
Bazinul Fluviului Dunărea este cel mai internaţional bazin hidrografic
din lume, acesta cuprinzând total sau parţial teritoriul a 19
ţări, unde trăiesc cca. 80 Mil. de oameni şi conţinând un mediu
înconjurător natural de o importanţă globală. Din aceste 19 ţări,
14 conţin marea majoritate a cursurilor de apă aferente bazinului
Dunării şi, prin aderarea la acestea 14 şi a Uniunii Europene
s-a creat şi semnat Convenţia pentru Protecţia Fluviului Dunărea
(1994). Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea
(ICPDR) este platforma de facilitare a dialogului şi cooperării între
cele 15 părţi contractante menţionate mai sus. Un asemenea
Donau
Slovenia
Ministry of the Environment
and Spatial Planning
www.mop.gov.si/
Czech Republic
Ministry of the Environment
www.env.cz/
Main-Donau
Kanal
Croatia
Ministry of Regional Development,
Forestry and Water Management
www.mrrsvg.hr/
Lech
Inn
Naab
Isar
Inn
Salzach
A d r i a t i c
S e a
Drau
Traun
Mur
Slovakia
Ministry of Environment
www.enviro.gov.sk/
Enns
Dyje
Thaya
Donau Dunaj Duna
Sava
Kolpa
Neusiedler
See / Ferto-tó
Raab
Rabnitz
Kupa
Répce
Una
Zala
Mura
Rábca
Drava
Bosnia and
Herzegovina
Ministry of Foreign Trade
and Economic Relations
www.mvteo.gov.ba/
Svratka
Una
March
Rába
Sana
Morava
Vrbas
Nitra
Balaton
Sava
Bosna
Sió
Ipel'
Ipoly
Zagyva
Slaná
Sajó
Kanal Dunav-
Tisa-Dunav
Tisa
Dunav
Montenegro
Ministry of Agriculture, Forestry
and Water Management
www.minpolj.gov.me/
Váh
Hron
Hungary
Ministry of
Environment and Water
www.kvvm.hu/
Drina
Drina
Hornád
Hernád
Tisza-tó
Lim
Hármas
Körös
Maros
Sava
Hortobágy-Berettyó
Laborec
Bodrog
Berettyó
Sebes-Körös
Kettos-Körös
Plovni Begej
Tamiš
Tisza Szamos
Zapadna Morava
Ibar
Velika Morava
Latorica
Barcau
Južna Morava
Tysa
Somes
Crisul Repede
Crisul Negru
Crisul Alb
Bega
Timis
Timok
Tisa
Somesul Mic
Nišava
Mures
Somesul Mare
Jiu
Ogosta
Nishava
Romania
Ministry of Environment and Forests
www.mmediu.ro/
Iskar
Prut
Mures
Tarnava
Ukraine
Ministry for
Environmental Protection
www.menr.gov.ua/
Olt
Siret
Vedea
Jijia
Moldova
Bistrita
Arges
Dunav
Olt
Trotus
Yantra
Kagul
Lacul
Razim
Lacul
Sinoie
sistem hidrografic complex a necesitat o analiză, poate cea mai
complexă şi cuprinzătoare care s-a efectuat vreodată având ca
scop evidenţierea şi creionarea unui viitor durabil pentru mediul
apei, o analiză care să servească atât nevoilor oamenilor şi ale naturii
din această regiune, şi care să servească prin rezultatele sale
la organizarea şi planificarea măsurilor necesare care să răspundă
cerinţelor Directivei Cadru a Apelor (DCA) agreată de ţările membre
ale UE. Planul reprezintă un pas uriaş efectuat pe parcursul stabilit
pentru salvgardarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu al apei.
Siret
Ialomita
Serbia
Ministry of Agriculture, Forestry
and Water Management
www.minpolj.gov.sr
Bârlad Prut
Buzau
Dunarea
Ialpug
Yalpug
Kugurlui
Canal Dunarea-
Marea Neagra
B l a c k
S e a
Moldova
Ministry of Environment
www.mediu.gov.md/
Bulgaria
Ministry of Environment
and Water
www.moew.government.bg/

Unul din cele mai comprehensive studii efectuate vreodată în lume ...
pentru cel mai internaţional bazin fluvial de pe glob:
Planul de Management al B.H. al fluviului Dunărea
Un plan ambiţios pentru un viitor ambiţios.
Nouă ani a durat efectuarea etapelor care au condus la PM al B.H. al Dunării
şi care s-a bazat pe una din cele mai detaliate analize referitoare la identificarea
şi stabilirea măsurilor şi opţiunilor de gospodărire pentru acest
sistem hidrografic complex din B.H. al Dunării. Prin implicarea a peste 200
de experţi din 14 ţări dunărene plus din partea UE, ca şi prin consultarea şi
contribuţiile directe a câtorva sute de oameni ce trăiesc în regiune, s-a urmarit
ca prin dezvoltarea planului sa se asigure un viitor durabil pentru generaţiile
următoare. Planul furnizează o prezentare detaliată a bazinului hidrografic şi
stabileşte un Program Comun de Măsuri, respectiv activităţi ajutătoare pentru
cei peste 25.117 km de apă incluse în reţeaua de râuri supusă investigaţiilor.
În cadrul analizei a fost utilizată abordarea „curs de apă – receptor” prin care
se urmăreşte dezvoltarea durabilă a resurselor de apă din b.h. Dunărea prin
prisma cerinţelor cheie ce decurg din DCA.
Planul a reprezentat o încercare serioasă din cauza caracteristicilor şi
diversităţii b.h. al râului Dunărea. Publicarea recentă a Planului reflectă efortul
major a celor 15 parteneri semnatari ai Convenţiei pentru Protecţia Fluviului
Dunărea (1994) şi a grupului coordonator ICPDR. Tările non-membre
UE au acceptat şi respectiv aplicat prevederile DCA, contribuind în acest fel
la implementarea obiectivelor complexe ale acestuia. Eforturi enorme au
fost făcute pentru aplicarea şi utilizarea noilor metode de recoltare şi a sistemelor
de clasificare unice. A fost un efort comun de cooperare necesar
pentru aplicarea unitară a obiectivelor agreate şi pentru atingerea scopurilor
transnaţionale ca şi a celor naţionale. În paralel şi în completarea Planului
de Management care cuprinde o strategie coordonată pentru întregul bazin,
ţările dunărene au întocmit de asemenea Planuri de Management Naţionale,
mai detaliate, întrucât fiecare şi toţi cei din bazin beneficiază de pe urma stării
îmbunătăţite a apelor, iar râurile din b.h. Dunărea reprezintă centrul vital economic,
social cât şi ecologic. Îndeplinirea obiectivelor şi atingerea scopului
DCA vor avea ca beneficii salvgardarea şi creşterea capacităţii mediului apei
de a suporta necesităţile crescute datorate dezvoltării economice în special
asigurarea apei pentru alimentările cu apă de băut şi de asemenea şi alte
folosinţe. Va proteja ecosistemele, va duce la creşterea stocului de peştii (inclusiv
al sturionilor), va contribui la un transport durabil, la protecţia împotriva
inundaţiilor şi la adaptarea noastră la schimbările climatice. Elaborarea Planului
de Management este parte a unui proces lung şi complex şi fără îndoială
cel mai important pas, întrucât acesta cuprinde definirea stării actuale, definirea
etapelor ce trebuie atinse şi a mijloacelor necesare. Evidenţiază acţiunile
necesare pentru atingerea obiectivelor cu efecte durabile.
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea
ICPDR este platforma de facilitare a cooperării dintre cele 15 părţi contractante
semnatare ale Convenţiei DRPC. Este însărcinată cu coordonarea
acţiunilor de conservare, îmbunătăţire a stării şi utilizarea raţională a apelor
Dunării. În baza structurii şi a indicaţiilor ambiţioase trasate, este cea mai
mare formă de coordonare pentru managementul unui b.h. din Europa. Este
formată şi coordonată la vârf de delegaţiile ţărilor membre din ţările semnatare
ale Convenţiei Dunării şi UE, plus reprezentanţi ai unor organizaţii
ştiinţifice, tehnice, şi ai societăţii civile. Este responsabilă pentru coordonarea
activităţilor de implementare a prevederilor DCA la nivelul bazinului
Dunărea şi ca urmare a acestui fapt a coordonat etapele şi lucrările de
elaborare a Planului de Management al Bazinului Dunării. Lucrând împreună
cu reprezentanţii şi experţii ţărilor membre, ICPDR de asemenea s-a consultat
continu cu managerii şi utilizatori ai terenurilor agricole şi adiacente
resurselor de apă, cu reprezentanţi ai diferitelor activităţi economicespecifice,
cu reprezentanţi ai NGO, cu specialişti şi academicieni din grupurile interesate
de starea şi îmbunătăţirea stării mediului apei.
Plan as part of this. Working closely with contracting parties, the ICPDR has
consulted extensively with land managers and users, business representatives,
NGOs and other individuals with an interest in the water environment.
Adoptarea Planului de Management al B.H. al Dunării este un moment
istoric pentru toate aceste ţări şi reprezintă o contribuţie importantă şi
concretă la Strategia Regiunii Dunării aflată în dezvoltare de către UE
şi ţările dunărene
Philip Wuller – Secretar Executiv al ICPDR.

Directiva Cadru a Apelor în UE (2000)
Ca urmare a creşterii impacturilor destructive ale activităţilor umane asupra resurselor de apă în apele din Europa, UE a decis
ca protecţia apelor să devină o prioritate majoră în cadrul politicilor gestionate. DCA este cea mai substanţială şi complexă
prevedere legislativă în domeniul gestionării apelor care a fost elaborată de EC. Prin aceasta s-a stabilit pentru prima dată, un
cadru pentru protecţia tuturor resurselor de apă (râuri, lacuri, estuare, ape subterane şi ape costiere martine) şi în mod special
al ecosistemelor care depind de apele respective. Scopurile DCA sunt de protecţie şi îmbunătăţire a stării tuturor corpurilor de
apă1 la nivelul de „stare bună „(din punct de vedere ecologic, chimic, cantitativ, ultima referindu-se la apele subterane) până în
anul 2015.
Având ca unitate de acţiune bazinul hidrografic în întregime, acesta implică luarea în considerare a tuturor aspectelor privitoare la
managementul apelor şi care să aibă corespondentul într-un Plan de Management pentru respectivul Bazin Hidrografic (revizuit
şi adăugat la fiecare 6 ani) şi asociat acestuia, a unui Program de Măsuri, care se face în conformitate cu politicile prevăzute,
cu strategii şi acţiunile identificate şi propuse pentru îmbunătăţirea stării tuturor corpurilor de apă şi menţinerea acestei stări.
În mod corelat participarea publicului şi abordarea integrată cu activităţile economice şi strategiile de dezvoltare (continuare
a acestora) – DCA este principala forţă şi prevedere politică pentru realizarea unui management durabil al apelor din B.H.
Dunărea şi în întreg spaţiul european pentru mulţi ani care vor urma. Rezultatul concret va fi un mediu şi ape sănătoase şi care
permite asigurarea necesităţilor atât pentru ecosistemele proprii cât şi pentru activităţile economice şi sociale.
1 Un corp de apă este definit ca un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă, cum ar fi un sector distinct de râu, de apă costieră,
lac, acumulare sau un volum distinct de apă subterană din cadrul unui acvifer.

UndE SUntEM ACUM ?
Starea ecologică şi chimică a râurilor din Bazinul
Dunării
Cu toate că mai există încă multe lipsuri şi incertitudini, se poate
afirma că situaţia actuală este destul de corect estimată pentru
întregul Bazin al Dunării evaluare făcută în mod armonizat
pentru prima dată, pe baza datelor naţionale, pe baza datelor şi
rezultatelor produse în cadrul TNMN (începând din 1996) şi pe
baza datelor produse prin cele două expediţii complexe pentru
întregul curs al Dunării din 2001 şi 2007.
Râurile
Circa 39% (9835 km) din râurile din B.H. au fost desemnate ca
fiind puternic modificate, astfel încât pentru aceste sectoare de
râu nu a fost îndeplinită „starea ecologică bună”. Dintre sectoarele
Dunării desemnate în această stare sunt circa 56%.
Din totalul de 25117 km parte a reţelei de râuri investigate, în
B.H.Dunarea 22% (5494 km) sunt desemnate pe baza analizei
făcute ca fiind în „stare ecologică bună” ori „potenţial bună” şi
45% (11180 km) în „stare chimică bună” (în cazul în care un
anumit corp de apă a fost desemnat ca fiind „puternic modificat”
ca urmare a activităţilor umane şi care a făcut ca „starea
ecologică bună” să nu poată să fie atinsă, conform DCA s-au
determinat „stare potenţial bună” cca. 53% din corpurile de
apă evaluate fiind incluse în „starea ecologică moderată sau
mai rău” (ori potenţial) şi 27% sunt incluse în „starea chimică
bună”.
Lacuri şi ape costiere
Şase lacuri mari, conform criteriului agreeat si aplicat au fost
analizate (lacurile Balaton, Jalpuk, Razim şi Neusiedlersee)
şi din acestea trei sunt desemnate cu „stare ecologică bună” şi
două cu „stare chimică bună”. Nici un corp de apă din categoria
ape costiere (din RO şi Ucraina) nu au obţinut încadrarea în
„stare bună”.
Apele subterane
Din cele 11 corpuri de apă subterană analizate, 8 au fost desemnate
cu „stare chimică bună”. Unul a fost identificat şi desemnat
în „starea chimică bună” ca de altfel şi părţi semnificative din
celelalte două, toate datorită poluării cu azot. Nouă corpuri au
fost identificate cu nivele adecvate ale apei cu privire la nivelele
de extracţie şi consum – „stare cantitativă bună” şi părţi semnificative
din celelalte două au fost desemnate de asemenea
încadrate în această stare.

Starea ecologică şi potenţial ecologică pentru corpurile de apă din
bazinul Dunării încadrarea fiind făcută ca procente din total lungime (km)
şi relativ la lungimile corpurilor de apă
Starea chimică a corpurilor de apă din B.H. Dunărea indicată
în lungimi (km) şi relaţia procentuală faţă de totalul lungimii cor-
purilor de apă.
Good 11,180 rkm (45%)
Failing 6,815 rkm (27%)
No data EU Member States
1,116 rkm (4%)
No data Non EU Member
States 6,007 rkm (24%)
Clasificarea stării pentru fluviul Dunărea reprezentat ca bandă continuă divizată de graniţele traversate şi marcate cu culorile din
legendele ataşate pentru cele două tipuri de stări analizate, ecologică şi chimică
Ecological status,
Ecological potential
(Risk assessment for
Non EU Member States)
Chemical status
(Risk assessment for
Non EU Member States)
Ecological status:
High
Good
Moderate
Poor
Bad
rkm 2,857 2,600 2,400 2,200 2,000 1,800 1,600 1,400 1,200 1,000 800 600 400 200 0
Ecological potential:
Good or better
Moderate or worse
Ecological status good
or better 3,446 rkm (14%)
Ecological potential good
or better 2,048 rkm (8%)
Ecological status moderate
or worse 6,987 rkm (28%)
Ecological potential moderate
or worse 6,284 rkm (25%)
No data EU Member States
346 rkm (1%)
No data Non EU Member
States 6,006 rkm (24%)
non EU Member States (risk assessment, worst case
assessment based on 4 risk categories:
1. Organic, 2. Nutrient, 3. Hazardous substances,
4. Hydromorphological alterations):
Not at risk
Probably at risk
At risk
Chemical status:
Good
Failing
non EU Member States (risk assessment):
Not at risk
Probably at risk
At risk

Corpuri de apă puternic modificate (HMWB)
Corpuri de apă artificiale (AWB) şi corpuri de
apă din râuri naturale
indicată în lungimi (km) şi relaţia procentuală faţă de totalul
lungimii corpurilor de apă.
Natural 10,617 rkm (42%)
Provisional natural (Non EU
Member States) 1,285 rkm (5%)
HMWB 8,195 rkm (33%)
Provisional HMWB (Non EU
Member States) 1,640 rkm (7%)
AWB 1,071 (4%)
No designation (Non EU Member
States) 2,309 (9%)

Unde trebuie să mergem… împreună
Viziunile estimate şi utilizate pentru Planul de Management al b.h. Dunăre
DCA a Uniunii Europene cere ca toate categoriile de ape să atingă cel puţin „starea bună” până în
2011 (sau măcar cel mai târziu 2027). DRBMP este orientat pe principalele probleme transfrontieră,
denominate Chestiunii Semnificative de Management al Apelor (SWMI) şi care direct sau indirect
pot afecta calitatea râurilor, lacurilor şi corpurile de apă subterană transfrontieră, in principal poluarea
cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţe sintetice periculoase
(SP) şi modificările hidromorfologice. Pe baza datelor detaliate privind apele din B.H. al Dunării în
DRBMP au fost elaborate viziunile pentru fiecare din cele patru SWMI privitoare la atingerea unei
stări de îmbunătăţire durabilă a mediului apei.

Poluarea organică
Un exces de materie organică, rezultată din apele uzate netratate
de la comunităţile umane, de la industrie şi agricultură şi
care pot afecta negativ populaţia acvatică şi starea apei.
Viziunea:
Zero emisii de ape uzate netratate în râurile din bazin.
Poluarea cu nutrienţi
Nivele ridicate de nutrienţi (compuşii de Azot şi Fosfor) rezultate
din tratarea neadecvată a apelor uzate, din materiile
agricole necorespunzătoare, din industrie şi transport şi care
cauzează procesele de eutrofizare respectiv creşterea exagerată
de alge periculoase/ dăunătoare şi care produc „zone moarte” în
corpurile de apă afectate.
Viziunea:
Un management echilibrat al reducerii nutrienţilor şi
care nici pentru apele Bazinului Dunării nici pentru
apele Mării Negre nu vor mai conduce la producerea
fenomenelor de eutrofizare cu efectele sale negative.
Hazardous substances
Chimicale produse de mâna omului, metale, produse petroliere
şi compuşi derivaţi, pesticide şi produse farmaceutice rezultate
din industrie, din inundaţile produse de excesele de precipitaţii,
de practicile agricole, de operaţiile miniere şi poluările accidentale,
de cele mai multe ori periculoase prin persistenţa lor în
mediu şi chiar la concentraţii foarte mici.
Viziunea:
Eliminarea riscului afectării sănătăţii umane şi a ecosistemelor
acvatice.
Hydromorphological alterations
Schimbări în cursurile naturale ale râurilor care întrerup cursul
şi curgerea apei, ca şi continuitatea habitatelor, deconectarea
zonelor umede de la cursul normal de curgere a apei, schim-
barea regimului şi condiţiilor de curgere, a regimului de transfer
cantitativ al apei pe parcursul de curgere – cu serioase impacturi
pentru mediul apei din Dunăre, pentru calitatea apei, pentru
ihtiofaună, în prezent şi în viitor.
Viziunea pentru continuitatea râurilor şi habitatelor:
Managementul echilibrat al schimbărilor structurale
făcute de om astfel încât funcţiunile ecosistemelor
acvatice şi al diversităţii de specii native pentru cursurile
respective sunt reprezentate în totalitate.
Viziunea pentru zonele umede:
Reconectarea şi restaurarea zonelor umede la nivelul
întregului Bazin al Dunării.
Viziunea pentru dimensiunea cantitativă şi debitele
apelor:
Dezvoltarea naturală şi distribuţia în ecosistemele
acvatice nu sunt influenţate negativ de modificările
regimului cantitativ şi a condiţiilor de debite.
Viziunea pentru proiectele de infrastructură viitoare:
Proiectele sunt elaborate şi dezvoltate în mod transparent
şi utilizând cele mai bune practici respectiv
fără alterarea mediului ca şi cele mai bune tehnici.
Efectele negative transfrontieră sunt eliminate complet,
reduse la efecte nesemnificative şi / sau compensate.
Apele subterane
Sursa cea mai importantă, in alimentarea cu apă de băut, pentru cele
mai multe ţări dunărene şi care necesită atât practici contra poluării cât
şi supra exploatare.
Viziunea:
Emisiile şi descărcările de substanţe poluante sunt
reduse până la nivele de neafectare sau deteriorarea
calităţii apei subterane. Utilizarea cantitativă a apei
este făcută în mod echilibrat care nu depăşeşte realimentarea
resursei subterane.

Lucrând împreună:
Participarea Publicului şi Planul
de Management al b.h. al Dunării
Un management efectiv şi eficient al bazinului hidrografic al
unui râu poate avea loc numai atunci când oamenii care folosesc
resursa de apă respectivă sunt implicaţi activ în procesul
decizional privitor la aceasta. Prin DCA se solicită statelor
membre să încurajeze implicarea activă a tuturor părţilor
interesate, oferindu-le acestora oportunitatea de a participa şi
influenţa deciziile privind managementul privitor la apele pe
care şi ei le utilizează, această prevedere fiind înscrisă şi între
principiile ICPDR. ICPDR a utilizat o abordare strategică prin
care a permis ca participarea publicului să constituie un element
central în dezvoltarea Planului de Management.
Un proverb african Wehi utilizat de Ania Grobicki, Secretarul
Executiv al GWP în cuvântul de deschidere al Forumlui
Consultativ al ICPDR din iunie 2009 sintetizează perfect spiritul
procesului de consultare a publicului: „Dacă vrei să mergi
repede mergi singur, dar dacă vrei să mergi departe, mergi
împreună cu toţi ceilalţi.”
Ca urmare a publicării draftului Planului de Management al
B.H.D în mai 2009 a fost făcută imediat invitaţia către toţi
cei interesaţi, utilizatori, operatori, NGO-uri, societate civilă,
oricare doritor, să consulte Planul şi să transmită completări,
comentarii şi critici. Multiple canale de comunicare au fost deschise
şi prin acestea un Forum Consultativ organizat sub coordonarea
Preşedinţiei ICPDR 2009 deţinută de Slovacia, Forum
organizat la sfârşitul lui iulie 2009. Un nou web-site al ICPDR
denumit „Participate” a permis creşterea transferului pentru
toate rapoartele şi capitolele Planului de Management fiind disponibile
on-line, inclusiv chestionare de evaluare dimensională
a aprecierii pozitive sau negative a prevederilor Planului. Website–ul
a fost vizitat de mai mult de 3000 de persoane, aceste
vizite conducând la înscrierea a circa 300 noi chestiuni legate
de starea apei (cum ar fi, de exemplu poluarea cu hormoni
datorată activităţilor spitaliceşti, in alimente, în fecalele de
animale şi până la propunerea unor noi cerinţe realizabile prin
proiecte de infrastructură, propunerile fiind preluate /considerate
şi fiind incluse pentru investigaţile şi analizele ce se vor
face în ciclurile următoare de planificare din cadrul DCA.
spondents, Mulţi oameni au exprimat voinţa de a accepta măsuri
individuale şi peste 95% din aceştia exprimându-se pozitiv faţă
de solicitarea de a plăti ceva mai mult pentru taxele de consum
şi tratare a apei dacă acestea însă conduc la îmbunătăţirea stării
calitative a acestora. Fiecare chestiune din cele propuse au fost
ulterior discutate în cadrul grupelor de experţi ale ICPDR.
Ca urmare unele din propuneri au fost incluse imediat în actualul
Plan iar altele au fost incluse în listele de clarificare şi evaluare a
dimensiunilor acestor probleme printre acestea fiind şi detaliile
legate de schimbările climatice. Astfel completarile şi propunerile
făcute de public prin respondenţi la chestionare au ajutat
la balansarea priorităţilor legate de mediu, a celor economice
şi/sau sociale. Planul de Management al bazinului Dunărea a
fost şi este o oportunitate pentru toţi, de a lucra împreună, de a
îmbunătăţi calitatea fiecărui aspect legat de mediul complex al
apei şi urmărind crearea unui mediu al apei pe care să-l putem
în continuare utiliza, dar care să fie cât mai putin afectat şi care
în acest fel să ne permită a ne bucura de el atât noi cât şi urmaşii
noştrii .
Procesul încă mai este deschis şi cine doreşte poate să viziteze
site-ul ICPDR = www.icpdr.org.

Cum vom putea ajunge acolo ..... împreună
Gestiunea şi gospodărirea obiectivelor şi implementarea cerinţelor DCA
din mers până la obţinerea unui mediu funcţional şi durabil la nivelul
Dunării.

În vederea atingerii prevederilor incluse în viziunile
menţionate pentru B.H. al Dunării, Planul
Comun de Măsuri cuprinde acţiuni specifice şi
scenarii create la nivelul şi scara întregului bazin
precum şi estimările nivelelor de îndeplinire
a acestor viziuni ce ar putea fi atinse până
în 2015. Planul Comun de Măsuri la nivel de
Bazin (TPM) este ancorat puternic şi bazat pe
programele naţionale de măsuri ale fiecărei ţări
dunărene, şi care trebuie să fie implementate cel
mai târziu până în 2012, Mergând mai departe
în timp Planul TPM a estimat şi care dintre
măsuri sunt insuficiente în ceace priveşte atingerea
cerinţelor DCA, la nivelul şi scara întregului
bazin şi în consecinţă conţine şi propuneri
de acţiuni adiţionale. Sunt de asemenea ilustrate
unde sunt şi ce acţiuni sunt necesare şi de asemenea
unde sunt necesare eforturi suplimentare
de monitoring şi de ce natură. Sunt indicate
de asemenea căi de menţinere a „stării bune”
acolo unde aceasta a fost evidenţiată şi desigur
măsurile de îmbunătăţire a stării corpurilor de
apă care nu sunt în stare bună. DCA prevede şi
excepţii de la obiectivele generale, si care permite
extinderea termenelor dincolo de 2015, ori
obiective de mediu mai puţin stringente în cazul
implementării noilor proiecte dar în condiţiile în
care sunt incluse şi setul de condiţii pentru atingerea
ulterioară a obiectivelor respective.
Din totalul de 681 corpuri de apă de fluviu şi râuri din B.H.
Dunărea, asemenea excepţii sunt aplicate pentru 288 de
corpuri de apă riverane (circa 40%).

Poluarea organică
Măsurile agreate a fi aplicate până în 2015 vor avea ca rezultat reducerea considerabilă
a poluării organice dar cerinţele DCA nu vor fi îndeplinite până în 2015.
In prezentul Plan prin măsurile incluse se estimează că nu pot fi îndeplinite
cerinţele din motive atât economice, cât şi administrative şi tehnice. Eforturi
semnificative (identificate în Plan) vor trebui să fie făcute în următoarele cicluri
ale Planului Bazinal (2015 – 2021, 2021 – 2027). Implementarea tehnică a programelor
decurge din Directiva UE privitoare la Tratarea Apelor Uzate Orăşeneşti
(UWWD) ca şi din Directiva IPPC (Controlul şi Prevenirea Integrate ale Poluării)
precum şi sprijinirea atingerii unui nivel semnificativ egal al măsurilor în ţările care
nu sunt membre ale UE dar care vor contribui semnificativ la rezolvarea problemelor
datorate poluării organice. În general se poate menţiona că ţările din
amonte aproape şi-au îndeplinit cerinţele de tratare multiplă, dar în ţările
din centrul şi zonele de jos ale Dunării cerinţele sunt mai scăzute, însă
sunt în faze intensive de finalizare multiple lucrări. Implementarea
Directivei UE privitoare la nămolul rezultat din tratare va
cuprinde măsurile ce vor împiedica adăugarea acestui
nămol contaminat de poluarea organică ce
provine din agricultură.
Poluarea
cu nutrienţi
Măsurile propuse vor reduce considerabil emisiile
de azot şi de fosfor în apa din cursuri şi Dunăre, dar
încărcările la vărsarea în Marea Neagră vor rămâne încă destul
de mari faţă de nivelele din 1960, nivele care au fost agreate ca
obiective ţintă în special pentru sistemul destul de vulnerabil al mării, şi
crucială faţă de cerinţele DCA pentru 2015. Reducerea va fi sprijinită şi
de implementarea Directivei privind nitraţii şi prin care se impune extinderea
considerabilă a celor mai bune practici agricole(BAT) şi care conduce la reducerea
emisiilor din acest domeniu. Totuşi incertitudinile cu privire la nivelele
de dezvoltare economică şi din agricultură în ţările din centrul şi zona de jos
a Dunării fac ca şi impactul acestei dezvoltări încete să conducă la nivele
de reducere a acestei poluări greu de cuantificat. Reduceri semnificative
se vor înregistra prin implementarea Directivei privind Tratarea
Apelor Uzate Orăşeneşti (UWWD). Dar angajamentele privitoare
la introducerea unor măsuri adiţionale au fost prevăzute în
Plan, cum ar fi reducerea sau eliminarea detergenţilor
cu conţinut de Fosfor până în anul 2012
sau 2015 ca şi coordonarea cu
Managementul obiectivelor şi
atingerea prevederilor DCA
A p e l e
s u b t e r a n e
Constatările preliminare de până acum
arată că contaminarea cu nitraţi este obstacolul
principal în atingerea „stării chimice bune”.
Măsurile asociate în mod particular, Directiva Nitraţilor a UE
şi cea a UWWD vor reduce aportul de nitraţi dar în ce proporţii
este dificil de cuantificat. Acolo unde nu este implementat un
program de reglementare şi control acesta va trebui să fie creat
cât mai este timp, şi pus în operare la nivele naţionale, pentru
a asigura ca această formă de poluare este împiedicată să mai
pătrundă în apele subterane (inclusiv un monitoring intensiv pentru
a estima tendinţele şi efectele sistemului de control). Toate
acestea trebuiesc desigur combinate la fel de intens cu controlul
captărilor şi extragerilor din resurse ca şi cu măsurile de
îmbunătăţire a realimentării aqviferului prin eliminarea
îndiguirilor neeficiente cu privire la comunicarea dintre
resursele de suprafaţă cu cele subterane.
u n e l e
măsuri de reducere
a poluării cu azot provenit din depunerile
atmosferice si care vor contribui la
scăderea impactului din b.h. Dunărea la transferul
de nutrienţi către Marea Neagră.
Substanţele periculoase
Acţiunile propuse vor avea ca rezultat îmbunătăţiri semnificative
dar puţin probabil să fie suficiente pentru atingerea
cerinţelor WFD or obiectivele DRBMP până în 2015. Implementarea
Directivei Substanţelor Periculoase (SP), a Directivei IPPC, a Directivei
UWWD şi utilizarea mai intensă a celor mai bune practici (BAT) vor contribui
şi acestea dar nu vor rezolva problema SP. Măsuri suplimentare
ulterioare vor include tratarea corespunzătoare a substanţelor prioritare
din efluenţii industriali, întărirea măsurilor de prevenire şi siguranţă
a locurilor de stocare contaminate şi continua extindere/ întărire
a soluţiilor speciale de tratare a acestor substanţe în staţiile de
epurare. Lipsa de date, informaţii şi cunoştinţe împiedică de
asemenea evaluarea mai corectă a stării apelor faţă de
această poluare şi ca urmare un monitoring susţinut
şi specializat este esenţial a fi efectuat.

Modificările
hidromorfologice
Măsurile propuse ar trebui să
conducă la îmbunătăţirea continuităţii,
reconectarea zonelor inundabile şi controlul
impacturilor hidrologice, dar aşa cum s-a estimat
prin acestea, cerinţele DCA de „good ecological
status” sau „potenţial” nu vor putea fi atinse
până în 2015. . În multe din cazurile analizate şi
incluse în Planul Bazinal extinderea termenelor
peste ciclul 2015 va fi aplicate cu eforturi semnificative,
vor trebui făcute şi în ciclurile DCA
următoare.
Referitor la barierele existente în
traseele de migraţie a peştilor
din totalul de 932
d e
bariere, 108 vor fi
refăcute pentru a permite pasajul
peştilor până în 2015. Planul cuprinde
priorităţile pentru rezolvarea acestor pasaje
rămase de rezolvat, inclusiv situaţia de la Porţile de
Fier. Planul cuprinde acţiuni pentru reconectarea a 62300
de ha de zone umede până în 2015 şi cu creşteri substanţiale
ale acestei suprafeţe pentru perioadele următoare. Efectele
cumulative ale acestor acţiuni necesită analize suplimentare cu
privire la cantităţile de apă ce vor fi transportate ca şi cu privire la
debitele asigurate măsurile menţionate sunt desigur insuficiente
pentru a atinge cerinţele DCA. O serie de presiuni semnificative
vor fi reduse dar marea parte a problemelor vor rămâne
şi vor fi rezolvate prin măsurile avute în vedere pentru ciclurile
2021 şi 2027.
Cu privire la viitoarele proiecte de infrastructură,
91 din acestea sunt deja considerate ca fiind
cu impact negativ transfrontieră,
iar 87 sunt
Înţelegerea
Comună privitoare la Căile
Interne de Navigaţie şi Protecţia Mediului
în zonele unde Căile activează.
Căile de Navigaţie pot avea un impact negativ serios asupra
mediului apei şi pune în pericol îndeplinirea cerinţelor DCA
în tentativele de reabilitare a stării tehnice a acestor căi, care este
ştiut că este mai puţin destructiv asupra altor factori de mediu, aerul,
distrugerea stratului de ozon, şi efectele cunoscute asupra variabilităţii
climatice. Recunoscând acest conflict între DCA şi modificările climatice
potenţiale din împiedicarea navigaţiei, ICPDR, Comisia de Navigaţie a Dunării
şi Comisia râului Sava după mai multe runde de discuţii intense, implicând de
asemenea şi alte categorii de factori interesaţi, au elaborat Statementul Comun
privitor la Navigaţia Interioară şi Protecţia Mediului în BHD. Această înţelegere
conţine principalele principii şi criterii pentru navigaţia cu acţiune durabilă şi
minimă asupra mediului, inclusiv pentru operaţiile de întreţinere a şenalului
sau la crearea de noi căi navigabile. Aceasta cuprinde facilităţi de integrare
a dezvoltării economice cu respectarea standardelor de mediu şi cu
determinările unor relaţii „Win-win” pentru ambele tipuri de activitate.
ICPDR are în intenţie identificarea şi elaborarea în parteneriat a
unor instrumente similare şi pentru alte sectoare, exemplu
guideline-uri pentru cele mai bune proiecte în domeniul
generării energiei electrice prin mijloace de exploatare
a potenţialului apei.
c o n -
siderate ca având
deteriorări ale stării corpurilor
de apă unde sunt amplasate.
Planul Bazinal recomandă măsuri care
să readucă ori să prevină impacturile asupra
stării lor, potenţialelor ecologice solicitând utilizarea
BAT şi considerarea abordărilor integrate încă de la
fazele de proiectare şi analize de soluţii. ICPDR are
în plan dezvoltarea unor guidelines pentru asemenea
cazuri. Acest proces este deja început în sectorul
de reamenajare a căilor navigabile unde eforturile
semnificative de până acum pentru reducerea
impactului lor ca şi activităţile curente de
întreţinere a căilor navigabile respective
au condus la un progres serios.

Unde vom merge mai departe?

Lucrările de înţelegere a naturii complexe a Bazinului Dunării
sunt în desfăşurare în continuare, impactul măsurilor intreprinse
la nivel de bazin nu este încă clarificat în legătură cu
evaluarea stărilor corpurilor de apă şi de aceea activităţile
ulterioare vor încerca să clasifice prin investigare şi aceste
intercorelaţii. Studii suplimentare asupra altor medii de
investigaţie, sedimentelor solide, a specilor invazive, unele
aspecte nestudiate privind dinamica cantitativă a apei şi impactul
creat asupra acesteia de către schimbările climatice
sunt de asemenea cruciale, şi toate acestea direcţionează
următoarele adaptări în procesele generale şi specifice de
monitoring. Din punct de vedere al programului temporal
de lucru în implementarea DCA, următoarele etape sunt
orientate pe introducerea unor noi politici de tarife şi taxe, în
vederea stabilirii şi calculării costurilor reale ale apei utilizate.
2012 este anul când trebuie să fie încheiate implementarea
măsurilor din Planurile Comune de Măsuri urmate
în 2015 de momentul estimării dacă obiectivul de „stare
bună” a fost atins pentru toate corpurile de apă, aşa cum
are DCA a UE.
„Munca depusă la Planul de Management a b. h. Al Dunării
a dus la dezvoltarea unui plan de care toţi putem fi mândrii.
Acum este momentul să punem planul în acţiune”
Philip Weller, Secretar Executiv ICPDR
Următoarele etape de dezvoltare a DRBMP vor fi axate pe
alte dezvoltări noi de structuri la nivel de bazin ce vor fi implementate
în următoarele două decenii şi chiar şi după aceia.
Implementarea Planului Bazinal şi punerea măsurilor lor în
operare, sunt provocări pentru toţi cei implicaţi în managementul
apei si/sau a operatorilor din domeniul utilizării apei
din Bazinul Dunărea. Pentru guvernele naţionale şi locale,
Planul trebuie să fie pregătit şi sprijinit prin toate mijloacele
de implemntare atât în cadrul sectoarelor de activitate specifice
cât şi în cadrul activităţilor intersectoriale de la etapele
planificare şi până la adoptarea deciziilor de finantare şi
evaluare finală a rezultatelor.
Consultarea şi participarea publicului vor continua să fie
în permanenţă efectuate pentru toate fazele de evaluare,
implementare, analizare a rezultatelor şi la toate nivelele,
naţionale, bazinale – aceasta fiind o abordare esenţială
care garantează atingerea viziunilor menţionate pentru sistemele
complexe ale Dunării. Aşa cum este recomandat şi
în strategiile de implementare a Managementului Integrat al
Resurselor de Apă (IWRM) toţi actualii manageri de resurse
de apă, operatorii de tratare şi alimentare pentru diversele
folosinţe, instituţiile publice asociate, băncile şi finanţatorii
din domeniul apei, proprietarii de terenuri şi fermierii, NGO
şi voluntarii din domenii de activitate din domeniul apei sau
asociate / utilizatoare de apă, de la nivelele bazinale, regionale,
naţionale şi locale vor trebui să coopereze strâns în toate
etapele implicate de gestiunea şi gospodărirea apelor. În
cele mai multe cazuri când toţi „acţionarii / actorii” acţionează
sau lucrează împreună va conduce la găsirea mai uşoară,
mai rapidă şi uneori mai eficientă soluţie financiară („win-win
solution”) şi de care desigur beneficiază cu toţii imediat. În
alte cazuri, soluţiile şi deciziile sunt mai dificile, şi atunci când
acestea sunt luate utilizatorii de apă vor trebui să discute şi
să facă compromisuri, amânarea unor decizii şi/sau obiective
în aşa fel încât propunerilor făcute şi incluse în programele de
Planuri să fie transformate în realitate la nivelul de execuţie
şi operare. Dar întotdeauna rezultatele globale obţinute de
toţi prin abordările menţionate vor conduce la condiţii de viaţă
îmbunătăţite pentru toţi şi un mediu şi ape sănătoase pentru
toţi.
De secole, populaţiile din ţările dunărene s-au bazat pe
resursele de apă asigurate de fluviu şi de afluenţii acestuia.
În aceste zile această dependenţă a devenit din multiple motive
mai puternică decât oricând, râurile asigurând apa de
băut, alimentări cu apă pentru agricultură şi aproape toate
industriile, receptori pentru apele uzate evacuate, pentru producerea
energiei hidroelectrice, pentru navigaţie, turism, recreare
şi pescuit intensiv sau pentru amatori. Ecosistemele
şi mediul apei din Dunăre sunt şi au caractere multiple de
unicate, asigurând ca şi condiţii de viaţă pentru o mulţime de
plante şi animale. Prin implicarea noastră a tuturor, noi vom
putea asigura ca Dunărea şi afluenţii săi, celelalte resurse de
apă dependente (subterane, lacuri, delte, apele costiere) vor
fi în continuare surse, ca şi sprijin pentru oameni şi pentru
toate ecosistemele care se găsesc aici, pentru multe secole
care vor urma.

Contact:
ICPDR Secretariat
Vienna International Centre, D0412
PO Box 500, 1400 Vienna, Austria
Phone: +43 (1) 26060-5738, Fax: +43 (1) 26060-5895
Email: icpdr@unvienna.org
Text: Suzie Holt, suzie@wyldwooded.co.uk
Layout: Büro X Wien, www.buerox.at
Photographs: Milorad Drca, Gerfried Koch, János László, Victor
Mello, Mario Romulic, Milan Vogrin and ICPDR Photos
ICPDR doreşte să mulţumească organizaţiilor, fotografilor,
pentru donarea gratuită a fotografiilor.
Cuvânt de recunoaştere
Planul DRBM a fost elaborat pe baza datelor furnizate de Statele
Dunărene până la data de 14 septembrie 2009. Pentru situaţiile
în care unele date nu au fost furnizate de unele ţări s-a încercat
găsirea unor alte surse şi dacă acestea au fost identificate, iar
datele erau comparabile ca performanţă şi domeniu acestea au
fost folosite cu informarea ţărilor respective. Sursele utilizate
de date altele decât autorităţile competente au fost clar marcate
în Plan.
În planul bazinal nivelele de detaliu al datelor utilizate a fost mai
restrâns faţă de nivelele de detaliu în care au fost utilizate în
Planurile Naţionale de Management al Bazinelor aflate în statele
respective. Prin urmare DRBM Plan este recomandat de a fi lecturat
şi interpretat în conjuncţie cu Planurile Naţionale. Unde au
fost identificate anumite inconsistenţe între Planurile Bazinale
şi cele Naţionale acestea au fost explicitate.
Pentru datele care au fost raportate la ICPDR şi utilizate la elaborarea
DRBM – Plan, acestea au fost procesate şi prezentate
în raport la nivelul nostru cel mai superior de cunoaştere şi de
asemenea acceptat de reprezentanţii ţărilor din grupurile de
experţi care au participat proactiv la activităţile ICPDR legate
de PBM Planing. În acelaşi timp suntem conştienţi că ar fi putut
exista şi alte căi de procesare, raportare, poate mai performante
ori mai consistente, viitorul o va demonstra.
///////// Deutschland //// Österreich //// Cˇeská republika //// Slovensko //// Magyarország //// Slovenija //// Hrvatska //// Bosna i Hercegovina //// Србија //// Crna Gora //// România //// Å˙΄‡apple