InfoCamRo-Ru - CCIRR

Motto: Impreuna cu CCIRR, si Camera si Firma au de castigat, fiind mai puternice!
InfoCamRo-Ru
Newsletter Nr 2 (15), Octombrie 2009
CCIRR - adevarata “placa turnanta” a informatiilor indispensabile intreprinzatorilor romani care vor si pot sa penetreze pe piata rusa
“ Turismul romanesc este ca
o fata frumoasa – ba, chiar
foarte frumoasa – care…nu
se spala !” ( Ion Antonescu)
Ziceri cu talc din
lumea afacerilor
“Cheia succesului – in orice
domeniu si, mai ales , in
afaceri : atragerea specialistilor!”
( dr. Calin Georgescu
)
“Cumparatorul se cumpara
ca sa cumpere” ( Mihai
Macsim)
“Informatia este scumpa,
dar mai scumpa este lipsa
ei!”
Acord de colaborare CCIRR - BICE cu
valoare de
“Act de nastere” a primei
Reprezentante BICE in Romania
Firmele interesate de piata rusa si-au
gasit, in sfarsit, prin Camera de Comert si Industrie Romano
Rusa, Banca de care aveau nevoie pentru finantarea relatiilor
lor de export-import.
Si nu numai de creditare-finantare, ci
si de parteneriat, si nu numai cu Rusia, pentru ca BICE –
Banca Internationala de Cooperare Economica, cu sediul la
Moscova, este activa in noua tari foste membre CAER – Bulgaria,
Cehia, Cuba, Mongolia, Polonia, Romania, Rusia,
Slovacia si Vietnam.
Paradoxul
cuceririi imensei
piete ruse
Camera de Comert si Industrie Romano Rusa mai
bine cunoscuta si sprijinita de struc-
turile statului rus decat de cele ale
statului roman!
Interviu cu directorul general al
CCIRR ,
domnul Mihai Macsim, presedinte
fondator.
→ pag.5
→pag.2
Activitatea CCIRR reflectata si sustinuta de presa
Solutii pentru promovarea
produselor agricole romanesti
pe piata rusa
Regiuni din FR cu mare potential
de afaceri
Sankt Petersburg
mandria tarului Petru cel Mare
→pag. 4
Omul de afaceri/Managerul intre
GHINION si SANSA !
→pag.10
Orasul Soci va invita!
→pag.10
Consiliul de export un...
”dar de la Dumnezeu”
pentru exportul romanesc
→pag.9
Anunturi si informatii de la
CCIRR catre membrii sai
→ pag.10-12
Inca un eveniment important
in viata Camerei
→pag.6
In exclusivitate pentru ziarul ECONOMISTUL,
directorul general al CCIRR, dl. Mihai MACSIM, a
declarat
→ pag.8
“In
a pietei ruse,
pe care il ducem de 15 ani,
CCIRR nu a renuntat, inca,
la ideea construirii unui
”
→pag.3

“Act de nastere” a primei Reprezentante BICE in Romania
Asadar, nevoile de creditare, finantare
si de parteneriat ale firmelor cu afaceri
pe aceste noua piete vor putea fi acoperite,
din acest an, si de BICE, prin Reprezentanta
ei din Bucuresti.
Luni, 19 octombrie a.c., la Bucuresti a avut
loc semnarea Acordului de colaborare dintre
CCIRR si BICE, de catre directorul general al
CCIRR, dl. Mihai MACSIM, si de presedintele
BICE, dl. Vladimir
V. BELIY.
La semnare,
au asistat, ca
potentiali clienti
si viitori parteneri
ai BICE,
dl. Stefan POPA,
vicepresedinte al
Uniunii Societatilor
de Expeditii
din Romania –
USER si proprietar
de firma
particulara profilata
pe energii
regenerabile, dl. dr. Ioan ERHAN, directorul
general al Grupului de presa ECONOMISTUL,
doamna ing.dipl. Paula COTARU, seful Departamentului
de Export-Import al UZTEL: Ploiesti
La finalul ceremoniei de semnare, l-am invitat
pe presedintele BICE, dl. Vladimir V. BE-
LIY, sa faca o scurta declaratie, in exclusivitate
pentru InfoCamRoRu: “ Speram ca Acordul
incheiat ne va ajuta sa innoim relatiile
comerciale, economice si financiare dintre
Rusia si Romania si, luand in considerare ca
Banca noastra este internationala, as spune
ca nu numai cu Rusia, ci si cu toate tarile
membre BICE, in numar de noua, practic,
toate acele tari care au facut parte, in trecut,
din CAER: Bulgaria, Cehia, Cuba, Mongolia,
Polonia, Romania, Rusia, Slovacia si
Vietnam.Iata de ce trebuie sa incepem sa
restabilim relatiile noastre care, intre timp,
putin s-au racit. Personal, nadajduiesc foarte
mult ca acest lucru sa se intample”.
Acordul prevede obligatia ambelor parti sa
ia toate masurile pentru dezvoltarea si amplificarea
colaborarii reciproc avantajoase, de lunga
durata, intre agentii economici din Romania si
cei din tarile membre ale BICE, actionand in
vederea sprijinirii incheierii de contracte
comerciale, de colaborare si cooperare intre
acestia.
Despre semnificatia documentului semnat si
importanta lui pentru membrii CCIRR, l-am
rugat sa vorbeasca pe dl. Mihai MACSIM:
“Intentia noastra a fost de a crea la Bucuresti
un terminal al BICE pentru a atrage
prin el potentiali clienti – solicitatori de credite,
finantari si de parteneriate – corespunzator
ofertei extrem de generoase a acestei
Banci. In fapt, Acordul CCIRR cu BICE
marcheaza si o noua etapa in activitatea
Camerei noastre, inscrisa in Strategia pe
care am elaborat-o impreuna cu cercetatorii
de la Institutul de Economie Nationala al
Academiei Romane: trecerea de la tentativele
noastre
doar de a exporta
produse
si servicii din
Romania spre
piata rusa, la
a pune bazele
unor cooperari
cu banci,
firme, investitori
din toate
sferele de activitate
– productie,
comert, investitii, cultura, stiinta etc.
Remarc nivelul inalt la care a avut loc semnarea
cu chiar presedintele BICE si faptul ca
am fost acceptati si agreati ca parteneri –
reprezentanti in Romania ai Bancii, ceea ce
ne onoreaza si ne obliga. Speram sa fim
sanatosi si sa ducem la bun sfarsit tot ceea ce
ne-am propus, iar mediul de afaceri sa reactioneze
pozitiv la
eforturile noastre”.
Dupa un dialog
indelung purtat cu
presedintele BICE,
dl. Stefan POPA,
cu vechi relatii de
afaceri pe piata
rusa, ne-a marturisit
impresiile lasate de
intalnirea cu
reprezentantii importantei
banci:”
- Domnule Amaritei, o banca, asa ca BICE,
care sa finanteze relatiile export-import dintre
Romania si Rusia este bine venita oricand.
Cred insa ca , pe langa asta, noua ne
va trebui si cresterea increderii. Eu am mai
spus-o, mai de mult, si altor importante personalitati
politice, cu drept de decizie, ca noi,
Romania, dupa 1990, am jucat prost Si asta-i adevarul! Noi ne-am intors cu
spatele la rusi si ne-am uitat spre vest, iar in
spatele nostru s-au dus turcii, italienii, bul-
urmare din pag. 1
garii, ungurii, polonezii si nu numai , cum spuneti dvs., ci si altii, spaniolii,
germanii etc. Eu am facut parte dintr-o
delegatie oficiala care, in urma cu 13 ani, a
vizitat republicile caucaziene. Si toti ne intrebau,
acolo: unde va e, domnilor, mobila,
unde e mancarea, unde-s bauturile, confectiile
voastre? Am fost singurul care, atunci, a
facut o societate mixta, de transporturi. Am
pierdut si niste bani acolo, noi, ROMTRANS
-ul, pentru ca tot ce s-a discutat atunci, la
inalt nivel, ca se va face, nu s-a facut nimic!
Este adevarat ca nici rusii nu se uita la noi cu
atentie! Trebuie, insa, sa revenim la sentimente
mai bune si sa incepem sa refacem,
pas cu pas, relatiile cu Rusia!
- Ce proiecte le-ati propus, reprezentantilor
BICE?
- Eu le-am zis ca suntem interesati, ca
societati de expeditie din Romania, sa legam
sistemul de transport pe rauri interioare si
canale, din Europa, care graviteaza intre
Rhin si Dunare, de sitemul de transport pe
ape interioare care graviteaza catre Volga.
Pentru aceasta, am si stabilit contacte cu societati
din Rusia. Am vrea sa facem legatura
prin portul Constanta si prin porturile lor de
la Marea Neagra . Ce-ar insemna acest
proiect? Ca reducem emisiile din atmosfera
pe care le facem in mult mai mare cantitate
cu transportul auto si feroviar. Se stie ca
transportul pe apa este si mai ieftin , si mai
prietenos cu mediul, asa ca sunt mari sanse sa
reducem costurile de transport , atat de
costisitoare pentru orice afacere.Vom incuraja,
astfel, afacerile dintre tarile UE si
Rusia si, bineinteles, vom face si noi …
gologani!.
Suntem in discutie
cu acest
proiect.
Acesta a fost
doar unul dintre
proiectele discutate
cu presedintele
BICE si cu
dl. Egidiu
HENTES, din
conducerea bancii,
care il insotea.
Pentru
firma sa proprie,
profilata pe energii
regenerabile, dl. Stefan POPA a prezentat si
interesul acesteia intr-o colaboare in domeniul
biodieselului si al energiilor eoliene si hidro, iar
doamna Paula COTARU a vorbit despre multitudinea
de proiecte pentru care UZTEL – companie
producatoare de echipamente in domeniul
petrolului – ar avea nevoie de finantari.
Constantin AMARITEI
N.R. Materialul a fost preluat si publicat, miercuri 21 octombrie a.c., in ziarul
ECONOMISTUL
2

- Oferind, cu atata
disponibilitate si ,in
acelasi timp, cu atata
siguranta, oamenilor
de afaceri romani,
piata rusa, nu cumva
CCIRR se pune in
situatia celui care
vinde…pielea ursului
din padure?
- Cu siguranta ca ,daca la propunerile noastre, suntem
intrebati “muieti sunt posmagii”, atunci intrebarea pe care
mi-ati pus-o ar avea justificare. Dar, dupa lunga perioada de
dinainte de 1990, cand altii se ocupau de export , adica, aveam
in Intreprinderile de Stat pentru Comertul Exterior, cunoscutele
ISCE – uri ,“expertii” priceputi la asa ceva, le este ,
astazi, foarte greu firmelor romanesti sa se adapteze sau,
mai direct spus, sa-si vinda singure marfa, fara sa aiba experienta
necesara si nici stiinta exportului in sange.
Noi informam producatorii de produse si prestatorii
de servicii despre majoritatea oportunitatilor existente in
intreg spatial exsovietic, atat din Federatia Rusa, cat si din
tarile CSI, dar putini sunt cei care incearca sa profite de ele.
Regulile pietei ruse sunt total diferite de cele ale fostului URSS
si nu difera deloc de cele din tarile cu economie de piata concurentiala.
Daca exportul in vest este cum este, acest lucru se
datoreaza faptului ca fata de ei se accepta regulile lor si, mai
ales, ca este mult mai tentant sa calatoresti in interes de
afaceri in vest. Despre piata rusa s-au” implementat “ teorii
de maxim risc si, de aceea, ea este evitata de multi dintre
aceia care, mai comozi, prefera sa declare ca…nu vor sa riste.
Desi stiu si ei zicerea , practicata in lumea afacerilor, “cine nu
risca, nu castiga!”.
Occidentalii si cei din Extremul Orient nu au ezitat
si acum sunt prezenti masiv in piata exsovietica, cu oferte de
produse si servicii “la destinatie”! Daca asteptam sa vina
cumparatorii rusi la noi acasa , vom avea inca mult de asteptat!
- Sunt firme care, incercand singure marea cu degetul,
adica sa penetreze prin forte proprii pe piata rusa, au
suferit esecuri usturatoare. Altele, au auzit povesti de
groaza despre firmele care s-au aventurat , cu ochii inchisi,
pentru a face afaceri aici. Toate acestea au favorizat lansarea
de zvonuri in comunitatea de afaceri din Romania,
conform carora , ori sa nu te duci la pomul laudat cu sacul
mare, ori sa-ti iei gandul de la aceasta mare piata pentru
ca, acolo … toti strugurii sunt acri! Cum reuseste CCIRR
sa vanda si strugurii dulci de pe aceasta piata?
- Mai corect ar fi sa spunem ca… incercam sa vindem
acesti”struguri dulci”. Dar, asa cum bine ati detaliat in formularea
intrebarii, incercarile solitare , fara o cercetare prealabila
a pietei, manate de un heirupism, specific noua, dublate de orgolii
si promisiuni ale unor “binevoitori”din aceste piete, au dus
la esec , cu pierderi materiale semnificative, si, in acelasi timp,
cu pierderi ale increderii in aceasta piata, ceeace a fost mult mai
grav.
Am spus mereu, ca presedinte fondator al Camerei
de Comert si Industrie Romano Rusa, ca haiducii si “poetii”nu
au schimbat istoria. Versurile celebre din Hora Unirii nu au avut
efect . Actualitatea este o dovada cruda!
Noi speram, in continuare, sa reusim. Strategia
noastra, programele noastre de implementare
a Strategiei, demersurile permanente urmare din pag. 1
pentru atragerea a cat mai multi adepti ai
Strategiei noastre si, mai ales, noile mecanisme economice pe care
le implementam , fara a ne baza pe ajutoare institutionale externe
sau interne, pot fi cheia succesului.
Credem in crezul nostru si , cat suntem inca pe picioare,
vom reusi !
- Daca ar fi sa recurg si la termeni militari in descrierea
actiunilor de penetrare pe imensa piata din est ca pe un
“razboi” de cucerire a noi teritorii pentru produsele si serviciile
oferite de comunitatea de afaceri din Romania, cum va explicati
ca nu s-a reusit pana acum sa se creeze un “front comun” al Patronatelor
producatorilor, al Camerelor de Comert, al ANEIR,
al Institutelor Academiei Romane, al institutiilor guvernamentale
si al altor organisme interesate pentru a se organiza o ofensiva
concentrata, rapida si eficienta, soldata cu rezultate concrete
in balanta comerciala dintre cele doua tari?
- Daca ar fi macar un exemplu in Romania in care organizatiile
citate de dvs ar fi cooperat vreodata pentru un scop comun,
as incerca sa caut un raspuns la intrebarea pe care mi-o puneti. La
noi, ca in toata istoria noastra, nu s-a renuntat inca la principiile
cunoscute de pe vremea imperiului roman: divide et impera! Dezbina
si stapaneste!
Care mai de care are propriile sale pareri. De cele mai
multe ori, acestea nu au un suport sustinut de realitate, de exemplele
de succes ale altora, de cunostinte de marketing. Si mai sunt inca
multi carora le place, in necunostinta de cauza, sa nege realitatea!
CCIRR, pe parcursul a 15 ani de cand este activa in Romania,
a incercat sa coaguleze aceste structuri si continua , fara
incetare, sa creada in eficienta demersurilor pe care le initiem. Asocierile
pe programe comune cu structuri camerale din tara si din
Federatia Rusa, cu patronate, federatii si confederatii patronale, cu
institute de cercetari in domeniile economice - sa nu uitam ca actualul
presedinte al CCIRR este domnul Gheorghe Zaman, profesor
doctor in economie, membru corespondent al Academiei Romane si
directorul Institutului de Economie Nationala din cadrul Academiei
Romane - fac dovada necesitatii si utilitatii acestor demersuri pentru
intreaga comunitate de afaceri din tara noastra. Speram si sa
reusim cat mai curand, ca sa nu fie prea tarziu!
Sa cunoastem bucataria rusa
Sunt un fel de clatite.
BLINELE
Constantin AMARITEI
La prepararea lor se folosesc 200 g. faina de grau, 200 g. faina de
secara, 15 g. drojdie, 3 oua, 30 g. smantana , 40 g. unt si sare.
Faina de grau se pune intr-o cratita. La mijloc, se face o gropita
in care se va pune drojdia dizolvata intr-o cescuta de apa calda. Se
amesteca, apoi, bine, dupa care se acopera cu un servet curat si se
lasa la cald, aproape doua ore. In acest timp, aluatul va creste, va
creste…Cand a crescut destul, se adauga faina de secara, galbenusurile
de la cele 3 oua, smantana, putina sare si albusurile batute
spuma. Se lasa aluatul, astfel pregatit, sa se odihneasca circa 20 de
minute. . Se incinge putin unt intr-o tigaie si apoi se ia cu lingura
din coca si se prajesc…clatitele. Vor iesi ceva mai groase decat cele
obisnuite de la noi.
Blinelele se pot servi cu smantana, iaurt sau cu…peste afumat.
3

Sankt Petersburg
mandria tarului Petru cel Mare
Frumosul oras de pe malurile Nevei, al doilea ,dupa
Moscova, cel mai nordic oras european, isi asteapta intotdeauna
oaspetii cu ce are el mai frumos si de neintalnit prin alte asezari
urbane: cu noptile albe, din mai pana in iulie, , cu fastuosul Ermitaj
din Palatul de Iarna, cu spectacolul nocturn al podurilor
ridicatoare de peste Neva, cu Catedrala Sfintilor Petru si Pavel –
simbolul orasului de pe Insula Iepurelui, cu celebrul Nevski
Prospekt, bulevardul pe care s-a ridicat o copie reusita a Catedralei
Sf.Petru din Roma – Catedrala Kazan, si cu o…industrie
extrem de diversificata – de la productia de bere a celor cinci
mari fabrici cu branduri apreciate in toata Rusia, intre care
“Baltika” este cea mai mare, si pana la productia
de echipament energetic a catorva giganti,
intre care si Power Machines, productia
de vagoane de metrou si de tramvaie, de nave
militare si civile etc. etc.
Alaturandu-se, treptat, in ultimii ani, la
numele orasului, cunoscute marci de automobile
ale industriei mondiale ca Ford,
Scania,Toyota, Nissan, General Motors,
Hyundai, Suzuki, i-au dat acestuia, pe buna
dreptate, si supranumele de “Detroitul Rusiei”.
La un asa important Centru economic al Federatiei Ruse, nu-i
mai lipsea decat un eveniment international, pe masura faimei
sale. Si acest eveniment nu a
intarziat sa apara. Numele
lui este “Forumul Economic
International Sankt
Petersburg”, organizat aici,
an de an, la inceputul lunii
iunie.
La scara avionului
Regiuni din FR cu mare potential de afaceri
Participarea la Forum
este, de fiecare data, impresionanta.
De pilda, in acest
Condus , la plecare, de gazda sa, directorul general al
CCIRR, dl. Mihai Macsim, pana la Aeroportul International Otopeni,
pentru a lua avionul de Moscova, directorul general al Companiei
ZARUBEJVODSTROY, E.V. Guzdenciuc, la despartrire,
a multumit pentru intregul program care i s-a facut, si a simtit
nevoia sa-si exprime admiratia pentru noii sai parteneri:”Munca
pe care o faceti voi la Camera pentru membrii vostri este extraordinara!”
A urmat o despartire dupa ritualul rusesc, cu trei
imbratisari.
an (2009), au participat, oficial, 2514 persoane intre
care 5 sefi de stat si de guvern, 35 de viceprimministri
si ministri, 56 de ambasadori, 54 de
reprezentanti ai organizatiilor internationale, iar, in
total, numarul celor care au fost implicati in manifestarile
desfasurate cu acest prilej – sesiuni plenare, conferinte
tematice, mese rotunde, dialoguri de afaceri, ceremonii de semnare
etc. – s-a ridicat la 14231 , din 83 de tari. Evenimentul a
fost relatat, de la fata locului, in mass media internationala, de
1200 de ziaristi, iar serviciile specifice unui Forum de dimensiuni
intercontinentale, ca cel de la Sankt Petersburg, au fost
asigurate de aproape 10000 de persoane. S-au semnat Acorduri
de colaborare in valoare de circa 7 miliarde de dolari SUA.
Impresionant! Nu v-ar tenta sa participati , personal, nu prin
reprezentanti, la editia de la anul a Forumului Economic, care
se va desfasura intre 17 si 19 iunie 2010? Daca va hotarati,
scrieti-ne sau contactati-ne!
La o cafea
In pauzele Forumului, participantii rusi si romani au facut schimb de
impresii, schimb de carti de vizita si schimb de…anecdote.
Ca sa va mai descretim fruntile, sa ne amuzam impreuna!
Deosebirea dintre un rus si un american
Americanul, atunci cand trebuie, neaparat (!), de facut ceva, obisnuieste
sa spuna: “ Faci sau…mori!”
Rusul zice :” Mori, da…faci!”
De aici, se intelege ca , la rusi, moartea nu este un motiv ca …sa nu
se faca ceva ce trebuie facut neaparat!
4

- La romani, toamna este anotimpul cand se numara bobocii.
Nu stiu daca si la rusi exista acest obicei, sau, macar, aceasta
zicere, dar Camera Romano-Rusa, in situatia in care ar dori sa-si
numere bobocii, adica realizarile unui an de criza mondiala, cu ce
s-ar putea lauda in aceasta toamna?
- Nu cu multe dar… nici cu putine.Pe langa activitatile curente
legate de sprijinul cotidian dat membrilor sai de a penetra pe piata din
Federatia Rusa, am acordat o atentie deosebita mijloacelor de comunicare
cu lumea afacerilor din Romania. Cum se spune si in marketing
“Comunici,deci, existi!”Astfel, a fost reproiectat si adaptat la nevoile
membrilor website-ul CCIRR, s-a reproiectat sistemul de buletine
informative, s-au organizat intalniri intre comunitatea de afaceri din
Romania si reprezentanti ai potentialilor parteneri din Federatia Rusa,
Ucraina, Belarus, Kazahstan si Azerbaidjan. Unul dintre obiectivele
majore urmarite cu o atentie speciala in acest an de criza a fost implicarea
Camerei in promovarea ofertelor firmelor romanesti spre organizatorii
OLIMPIADEI DE IARNA DE LA
SOCI, din 2014, raspunzand invitatiei
acestora prin organizarea de misiuni
economice, participarea la targuri de investitii
dedicate acestui proiect, editarea si
difuzarea de cataloage de oferte .
Receptiva la orice solicitare
individuala sau colectiva a membrilor,Camera
si-a demonstrat anul acesta
mult mai prompt si mai eficient capacitatea
de a gasi solutiile cele mai pragmatice
la cererile exprese ale firmelor-membre.
Cel mai elocvent exemplu il reprezinta Forumul de Investitii
organizat , in septembrie, de CCIRR, la Bucuresti si Slanic Moldova,
pentru firma ZARUBEJVODSTROI din Moscova, prilej cu care, dupa
incheierea dezbaterilor din Forum, au fost demarate parteneriate in
domeniul hidroconstructiilor din Romania de multe miliarde de euro.
De mare insemnatate pragmatica pentru membrii Camerei care au
luat parte la Forum, se dovedesc parteneriatele stabilite cu cele doua
banci internationale din Moscova - Banca Internationala de Cooperare
Economica – BICE, si Banca Internationala de Investitii – BII la care
are actiuni si statul roman. Rezultatul direct al acestor parteneriate il
reprezinta posibilitatea reala a firmelor din Romania de a primi credite,
finantari si asistenta de specialitate pentru proiecte fezabile in Romania
si Rusia. Pana la sfarsitul acestui an ,avem inca un program incarcat
de actiuni pe care daca vom reusi sa-l realizam, asa cum ne-am
planificat, e posibil sa depasim toate performantele noastre de pana
acum.
- Ca si in oricare alta organizatie, gen ONG, cu siguranta ca si
membrii cotizanti ai Camerei de Comert si Industrie Romano-
Ruse au multe asteptari de la aceasta, spera, spre binele afacerilor
lor, ca initiativele si actiunile CCIRR le vor facilita succesul
proiectelor pe care le-au pregatit pentru patrunderea pe piata
Federatiei Ruse si a tarilor CSI si pentru cucerirea acestora.
In ce masura si pe ce cai cunoasteti doleantele membrilor
dvs, intretineti cu ei un dialog permanent si incercati, cu
mijloacele pe care le aveti la dispozitie, sa le satisfaceti?
- Sperantele membrilor cotizanti ai CCIRR sunt indreptate, in principal,
spre piata rusa ca importator.Aici avem foarte multe probleme.In
primul rand, aceasta piata este supraofertata si mijloacele de
penetrare sunt costisitoare. Noi, Camera, avem toata paleta de mijloace
posibile de realizare a obiectivelor acestora. Daca inca nu s-a
reusit pe deplin, cauza principala o reprezinta legislatia interna din
Romania care limiteaza cheltuielile de promovare si acest Consiliu de
Export - organism guvernamental care stabileste cum sa se faca exportul
si care gestioneaza bani de la buget pentru promovarea exportului.
Astfel, piata libera si concurenta sunt controlate si dirijate de
persoane interesate in propriile afaceri. Speram ca, odata cu reducerea
cheltuielilor bugetare, sa dispara si aceasta structura care s-a
dovedit a fi o frana pentru noi si membrii nostri. Cunoastem, asadar,
destul de bine doleantele membrilor din Bucuresti si din tara desi,
trebuie sa recunosc ca mai avem inca unele piedici de trecut.Dialogul
permanent pe care-l avem cu membrii are loc prin mijloacele de
comunicare de care dispunem: websit, buletine informative, cereri
directe, intalniri bilaterale si colective.
- Pentru ca anul inca nu s-a incheiat si pana la a trage linie si a
aduna in bilantul CCIRR tot ce s-a facut bun la Camera in 2009
mai sunt cateva luni, timp in care bilantul final s-ar putea imbogati
cu noi initiative si proiecte, care vor fi acestea si cat de
concret si benefic raspund ele unor prioritati ale afacerilor pe
pietele din est ale membrilor dvs?
- Dupa cum am mai spus, pana la sfarsitul anului avem programata
o serie de actiuni colective importante cum sunt: o intalnire cu
reprezentantii Camerei de Comert si Industrie a Federatiei Ruse la
Bucuresti, pentru a examina impreuna ce posibilitati de cooperare mai
stransa putem pune in valoare, in interes reciproc si spre binele firmelor
interesate sa-si gaseasca parteneri in cele doua tari, o intalnire
cu firmele din Rusia care au investit in Romania,
o alta cu potentialii ofertanti din Romania de
produse alimentare, cosmetice, farmaceutice si
bunuri de larg consum pentru o firma foarte
mare si potenta financiar din Rusia, care a demarat
implementarea unui lant de retail propriu
,dedicat personalului sau angajat, un forum
de investitii in turismul balnear, finalizarea unor
finantari pentru investitori romani si multe altele.
Cat raspund ele prioritatilor membrilor nostri,
ramane sa vedem dupa ce le vom realiza.
- Cu siguranta, CCIRR, cu puterea si posibilitatile limitate ale
unui ONG, nu poate face minuni in descuierea tuturor lacatelor
care inchid, in multe situatii, portile imensei piete ruse. Este nevoie
si de politicele statului care sa-si propuna sa ajute comunitatea
de afaceri sa descopere noi piete, sa faciliteze patrunderea
pe acestea, prin convenirea unor Acorduri si instituirea unor relatii
interstatale reciproc avantajoase. In ce masura simte CCIRR sprijinul
statului in activitatea pe care o duce, cat de mult este consultata
CCIRR, in special, de Comisiile interguvernamentale de colaborare
economica si tehnico-stiintifica si, in general ,cat de eficient
este dialogul institutiilor statului cu ONG-urile reprezentative
pentru comunitatea de afaceri.?
- Pana acum, Statul, prin organismele sale, nu s-a opus demersurilor
noastre. Statutul de ONG ne-a ferit de imixtiuni si am putut sa
raspundem cererilor oamenilor de afaceri sau sa generam noi cereri.
Asta nu inseamna ca daca am fi primit oferte de sprijin le-am fi refuzat.
Dar, poate , au fost prea multi cu mana intinsa catre Stat si
daca noi nu am cerut, nu am primit.Am dat din maini si ne-am descurcat
singuri ! Propuneri am facut multe catre toate structurile Statului,
dar nu am primit “inca”nici o solicitare sau macar confirmare/infirmare a
ofertei noastre.
- Poate transmite CCIRR un mesaj optimist pentru 2010? Ce
prevede,mai important, Strategia Camerei pentru anul viitor, vizavi
de dorinta membrilor ei de a iesi cat mai repede din criza si, natural,
cat mai benefic?
- Conditiile deosebite in care ne desfasuram activitatea, ma refer
la cele economice, impun adaptarea din mers a Strategiei noastre. In
principal, ne vom concentra pe stabilirea de parteneriate in proiecte
comune, de cooperare economico-financiara ,in realizarea de obiective
de investitii si de productie, cu desfacere in pietele comune si
chiar pe terte piete, pentru constructia de mecanisme necesare derularii
cooperarii si comertului, cum sunt fondurile de investitii, bancile
comune,firmele integratoare pentru operatiuni de trading, mijloacele de
informare-comunicare- media, proiectele social-culturale de apropiere
intre oameni, etc.
Dorinta de a iesi din criza economica este comuna . Daca din
cele realizate de noi si cele pe care dorim sa le facem va rezulta un pas
sau mai multi catre diminuarea efectelor crizei ,vom avea satisfactia ca
am facut si noi cava !
Constantin AMARITEI
5

Intalnire tripartita - CCIRR – PPGR - UGIR-1903 –
cu investitori rusi din Romania
Reuniunea , care a avut loc vineri, 23 octombrie a.c., in Palatul UGIR -1903 din Bucuresti, a pus fata in fata, la o
“masa rotunda”, investitori rusi din Romania – MECHEL International Holding, LUKOIL Romania , GAZPROM, Centrul
International de Certificare a Calitatii – Kronshtadt Sankt Petersburg, SINARA Imobiliare , TMK Artrom - cu par-
tenerii si cu potentialii lor parteneri romani – BESTA Group, Industrial MD Trading, CONFIND Campina, PETAL Husi,
UTTIS Industries, CertAsig, Industrial Valves Vaslui,
Au participat consilierul pe probleme economice si comerciale al Ambasadei Federatiei Ruse, dl. Igor Mihailovici
SIDOROV, Nicu STEFAN, primvicepresedinte al UGIR-1903, reprezentanti ai Patronatului Petrol si Gaze din Romania.
In timpul dialogului prilejuit de intalnire, au fost emise interesante propuneri, cu valoare de SOLUTII pentru dezvoltarea
relatiilor bilaterale, a colaborarii si COOPERARII romano-ruse, a caror sinteza, in pregatire la CCIRR, va fi inaintata,
cat de curand, institutiilor abilitate ale statului, inclusiv, Consiliului de Export, ca si viitorului Guvern.
Amelia Popescu
Catalin
Constantinescu
Inca un eveniment important in viata Camerei
Mihai Macsim Acad.Gheorghe
Zaman
De ce, pentru ROMANIA,
RELATIA cu Rusia este IMPORTANTA ?
Nicu Stefan
A explicat, cu argumente stiintifice si cu autoritatea pe care i-o confera indelungata activitate de director
general al Institutului de Economie Nationala al Academiei Romane, dl. prof.univ.dr.ec. Gheorghe
ZAMAN, membru correspondent al Academiei Romane, presedintele Camerei de Comert si Industrie
Romano Rusa.
“Din doua mari puncte de vedere. Primul: Rusia este vecinul nostru traditional, este economia cu care, in
grade diferite, avem complementaritati si in care Romania, evident ca este interesata, as spune, chiar
dependenta de aprovizionarea cu anumite produse si servicii si, mai ales, cu energie. Si Romania are
unele acumulari si practici positive, vizavi de energie, si poate colabora cu Rusia. Si in domeniul metalurgiei,
de asemenea, putem avea niste cooperari interesante, in domeniul petrolului, si nu numai!
Al doilea motiv, din pacate, priveste nivelul macro-economic: avem un deficit, un dezechilibru foarte
mare al comertului nostru exterior cu Federatia Rusa (N.R. Atentie! Mare Atentie! Consiliul de Export!)
Extraordinar de mult importam fata de ceea ce exportam! Din acest punct de vedere, o stimulare a exporturilor
romanesti pe piata traditionala– pe care, din nou, din pacate, in multe segmente, am pierdut-o, ar fi
deosebit de utila, astfel incat sa mai micsoram acest dezechiulibru, aceasta debalanta intre importuri si
exporturi.
Probabil ca multi agenti economici romani au adoptat o atitudine , sa-i spunem, rezervata, ca sa nu
spun pesimista, gandindu-se ca e…foarte greu, ca…< stiti, noi nu prea putem acum sa intram pe o piata
pe care am pierdut-o, intrucat ne-au ocpat locul altii…>. Eu cred, sunt convins, ca lucrurile nu stau asa
si, dupa cum stiti, pe piata internationala orice se vinde si orice se cumpara, depinde numai de prêt, mai
exact, de raportul prêt/calitate!”
Ramil Gubaydullin
Olga Ciumakova
6

Dumitru Topal
Al doilea motiv, din pacate, priveste nivelul macro-economic: avem un deficit, un dezechilibru foarte
mare al comertului nostru exterior cu Federatia Rusa (N.R. Atentie! Mare Atentie! Consiliul de Export!)
Extraordinar de mult importam fata de ceea ce exportam! Din acest punct de vedere, o stimulare
a exporturilor romanesti pe piata traditionala– pe care, din nou, din pacate, in multe segmente, am pierdut-o,
ar fi deosebit de utila, astfel incat sa mai micsoram acest dezechiulibru, aceasta debalanta intre
importuri si exporturi.
Probabil ca multi agenti economici romani au adoptat o atitudine , sa-i spunem, rezervata, ca sa nu
spun pesimista, gandindu-se ca e…foarte greu, ca…< stiti, noi nu prea putem acum sa intram pe o
piata pe care am pierdut-o, intrucat ne-au ocpat locul altii…>. Eu cred, sunt convins, ca lucrurile nu
stau asa si, dupa cum stiti, pe piata internationala orice se vinde si orice se cumpara, depinde numai
de prêt, mai exact, de raportul prêt/calitate!”
Horia Al.Enciu
Victor
Mihailovici
Sidorov
Olga Ciumakova, sefa Reprezentantei MECHEL International Holding.
“Si noi am resimtit criza. Cea mai mare problema cu care ne confruntam – si cu care ,cred, se confrunta
si celelalte companii – este imposibiltatea de a atrage finantari/credite din partea bancilor. Simtim un
fel de retinere a acestora de a investi bani in metalurgie”.
Dumitru Topal, primadjunct al directorului general al LUKOIL Romania.
“In principiu, cadrul adminstrativ din Romania este destul de favorabil si destul de stabil. Atat doar ca,
pe piata, exista o problema pe care noi o simtim si ne doare: problema prezentei pe piata a produselor
contrafacute , problema care, cred eu, tacit sau…constient, nu se stopeaza!. A doua problema , si mai
grava (!), generata de Legea insolventei – scutirea firmelor in restructurare de plata TVA, le-a facut pe
acestea sa creeze un cadru concurential neloial, cumparand de la noi si vanzand apoi sub pretul nostru!”
Ciprian Tomescu, CONFIND Campina.
“ Am vrea,daca s-ar putea, ca prin intermediul CCIRR, sa putem intra in contact direct cu beneficiarii
utilajului nostru din Federatia Rusa, unde livram de ani buni, dar numai prin intermediari. Ar fi mult
mai avantajos pentru noi, cat si pentru partenerii nostri potentiali, sa livram direct, la preturi neafectate
de comisioanele intermediarilor”
Catalin Constantinescu,director general BESTA Group.
“BESTA este un mare dstribuitor de fero-aliaje si de produse din otel. Nu numai otel pentru constructii,
ci si otel special de productie. La acest moment, insolventele pe piata romaneasca s-au inmultit,
sunt in trend si sunt si exasperate sa profite de acest
ultim debuseu, pe care li-l permite legea! Nemaiplatind acel TVA, achizitioneaza de la noi, la fel ca si
la LUKOIL, si vand apoi produsele noastre sub pretul nostru!”.
Horia Al. Enciu, Industrial MD Trading.
“Bancile n-au oameni care sa cunoasca businessul, n-au oameni care sa inteleaga o afacere ! Din
cauza asta, nu stiu sa lucreze decat cu ceea ce stiu ei – cu terenuri cu garantii certe in imobiliare.
Astazi, bancile nu dau credite pentru ca…nici cealalta banca nu da, nu pentru ca ar fi facut analiza
documentatiei tale, in care habar n-au sa se uite!”
Reprezentantul personal al ing.Ion Vasilca,general manager al SC PETAL,Vaslui
A prezentat greutatile pe care le-a intampinat firma ca exportator pe piata rusa, generate de legislatia
Florin Hutuleac Federatiei Ruse privind importul de produse romanesti.
Liliana Ciobanu
Gheorghe
Toader
Tatiana Tihon, secretar general al CCIR
“V-as sugera sa sesizati cu aceste probleme Ministerul IMM-urilor, Comertului si Mediului de
Afaceri, unde se gaseste Secretariatul Comisiei mixte de colaborare economica si tehnico-stiintifica
romano-ruse si care poate discuta solutionarea lor cu partenerii rusi.Trimiteti propunerile dvs., personal,
domnului Mircea Toader, director general in minister.
Florin Dan Hutuleac, director de vanzari la Industrial Valves Bacau.
A ridicat problema creditelor pentru productie. Foarte greu se pot obtine!
Gheorghe Toader, inginer cercetare UTTIS Industries
“Am depus, in februarie, doua proiecte de accesare a Fodurilor Structurale – Anexa 2-Competitia
233. Eram tare mandru. Va anunt ca suntem in octombrie si nici macar n-am semnat contractual de
finantare. Am pierdut déjà, pana acum, 15.000 de euro. Cred ca este o mare reticenta a autoritatilor,
in speta, ANCS-ul, pentru ca prin el se deruleaza”.
Elena David, manager de proiect SINARA
“Avem o mare problema, generata de criza. Firmele sunt nevoite, din cauza costurilor mari ale
chiriilor, sa-si sacrifice calitatea spatiului, relocandu-se in spatii mai stramte”
Liliana Ciobanu,director general CICC Kronshtadt Sankt Patersburg.
“Inca firmele nu constientizeaza necesitatea protejarii proprietatii intelectuale. Firma noastra ofera
suport pentru exportul spre Rusia si recomandam exportatorilor sa apeleze la serviciile noastre”
Vladimir
Ginglatt
Valeria Rodoi
7

Tatiana Tihon
Grigore Musteata, directorul CertAsig.
“Cand piata nu e sigura, CertAsig va asigura!. Daca nu aveti masina, va asiguram caruta! Asiguram
orisice, asiguram totul, inclusiv, exportul! Fiind mai noua pe piata si, oarecum, necunoscuta inca,
Bancile nu vor sa asigure creditele prin CertAsig. Speram ca, in curand, sa ridicam negura de pe
ochii bancherilor, pentru ca suntem in crestere. Venim tare din urma!”
Igor Mihailovici Sidorov, consilierul pe probleme economice si comerciale al Ambasadei
Federatiei Ruse.
“Sunt convins ca aceasta perioada dificila va trece si vor veni si vremuri normale. Sarcina care ne
revine este sa acceleram acest process. Daca aveti vreo solicitare pentru Sectia comerciala a Ambasadei,
va rog sa apelati la noi. Suntem deschisi. Va putem pune la dispozitie si contacte directe.
Va recomand sa lucrati indeaproape si cu colegii nostri de la CCIRR , care actioneaza in aceeasi
directie a stabilirii de contacte directe!”.
Mihai Macsim, directorul general al CCIRR.
“ Camera intentioneaza sa sintetizeze problemele ridicate de dvs si ,impreuna cu propunerile formulate,
sa pregatim un material, bine fundamentat si argumentat, pentru sesizarea institutiilor abilitate
ale statului si, imediat dupa instalarea viitorului Guvern, sa-l punem la dispozitia acestuia, inca din
prima zi de functionare.
Va invit, de aceea, sa trimiteti la Camera si in scris punctele dvs de vedere, completate si cu alte
probleme pe care ati vrea sa le semnalati celor de care depind deciziile de care aveti nevoie in dez-
Florin Dan
Hutuleac
Grigore
Musteata
voltarea afacerilor dvs pe cele doua piete.
Important este sa fim impreuna!”.
Elena David
Atentie!
InfoCamRo-Ru
IN DIALOG CU CITITORII
Newsletterul CCIRR - InfoCamRo-Ru - are paginile
larg deschise catre membrii CCIRR si, in mod deosebit, catre
conducerile firmelor-membre si catre conducerea
Camerei, in intregul ei, catre oricare cititor al nostru care
are ceva de spus si doreste sa se adreseze celorlalti membri,
comunitatii de afaceri, institutiilor si puterilor statului, intrun
cuvant, oricui este atent la sugestii, la idei, la informatii
utile luarii unor decizii sau la semnalarea unor riscuri
care ar putea fi prevenite.
Asteptam corespondentele Dvs, creatii publicistice
sau simple texte prin care doriti sa comunicati experientele
pe care le aveti in afaceri, in general, orice material de acest
gen care apreciati ca poate contribui, prin noutatile pe
care le ofera cu buna intentie, la intretinerea dialogului
nostru, la un benefic schimb de informatii, la o sistematica si
necesara comunicare intre membrii Camerei si a acestora cu
lumea, la a da, in final, mai multa substanta informationala
si o mai mare valoare de informare publicatiei electronice a
Camerei, mai multa concretete, pragmatica, initiativelor si
actiunilor CCIRR, mai multa eficienta in intreaga activitate
a Camerei, spre binele firmelor-membre si al managerilor si
patronilor lor.
Puteti, in acest dialog al nostru, sa formulati si
cereri/pretentii speciale fata de editor pentru o anume informatie
care va lipseste si de care aveti nevoie in dezvoltarea
si conducerea cu mai mult succes a afacerii Dvs. sau pentru
o anume tema pe care ati dori sa fie dezbatuta si analizata
mai atent in CCIRR etc.
Invitatia la dialog ramane permanenta!
Solutii pentru promovarea produselor
urmare din pag. 1
Directorul general al CCIRR, dl. Mihai Macsim, a acordat un interviu si revistei “Lumea Satului”, reprezentata de dl. ing. Ion
Banu, director – editor general, si dna Daniela Popa, sefa Departamentului de marketing.
S-au discutat, in special, conditiile de export ale produselor agricole pe piata rusa, insistandu-se asupra solutiilor care ar
putea ajuta la penetrarea acesteia. Intre solutiile recomandate de dl. Mihai Macsim, a fost apreciata, cu promisiunea de a fi
sustinuta si de revista, ideea organizarii de Forumuri/intalniri cu potentiali parteneri rusi acasa la producatorii romani, in locatii
dedicate pentru vin, fructe, produse deshidratate etc, valorificandu-se, astfel, avantajele meciurilor de pe ...propriul teren!
8

Stimati membri ai CCIRR,
Va intrebati, desigur, daca n-ati aflat pana acum, cine este acest Consiliu
de Export si ce poate sa faca el pentru exportul produselor dvs.?
Ne-ar fi greu sa va explicam, dar putem, in schimb, sa va informam
ca, la sfarsitul verii acestui an, la 29 septembrie, Consiliul de Export si
-a facut bilantul intr-o reuniune care a avut urmatoarea Ordine de zi:
Informare cu privire la schemele de finantare pentru IMM-uri ale Programului
Operational Sectorial – POS, “Cresterea competitivitatii
economice”; Informare referitoare la stadiul demersurilor de infiintare a
Centrelor de Promovare Externa ( de la Moscova, Beijing si Cairo);
Analiza stadiului realizarilor de export si import pe 6 luni si estimarile
pe 7 luni ale anului 2009; Programul de participare in 2010 la Targuri
si Expozitii Internationale cu finantare (partiala) de la bugetul
statului; Propunerile de buget pentru Programul de promovare a exporturilor…au
mai urmat cateva puncte pe subiecte diverse minore si punctual
9, final: Propuneri pentru imbunatatirea activitatii de colectare a
informatiilor in vederea realizarii materialului de promovare “Oferta de
export” ( CD-ul Romanian Export Offer).
Va reamintim, celor care stiati, ca la baza activitatii Consiliului de
Export stau doua documente - OUG 120/2002 si HG 296/2007 – care
includ prevederi referitoare la Sistemul de sustinere si promovare a
exportului, intre care si obligatia Consiliului de Export de a stabili din
vreme Targurile si Expozitiile Internationale, din anul urmator, la care
interesele Romaniei pot fi promovate si sustinute prin participarea unor
expozanti romani, incurajati si de o finantare partial de la bugetul de stat.
Ei bine, pentru 2010, Consiliul de Export a facut o selectie a Targurilor
care, daca s-ar fi respectat intocmai criteriile “ferme” pe care si le
-a propus – adica o atenta orientare geografica spre “pietele strategice
prioritare”, numite expres in Nota de fundamentare a activitatii
de promovare a exportului prin Programul de Targuri si Expozitii
cu finantare de la bugetul de stat “piata rasariteana, in special, Federatia
Rusa…” (si apoi, zona asiatica cu Orientul Mijlociu si Apropiat),
s-ar fi nominalizat in Anexa 1 un numar mult mai mare de targuri
din aceste “piete strategice prioritare”!
Ce inseamna, in conceptia Consiliului de Export “piata rasariteana,
in special, Federatia Rusa” ca “piete strategice prioritare” – expresie
preluata, poate, din Strategia Nationala de Export (!) – o sa va dati
seama imediat ce o sa aflati ca intre cele 122 de Targuri selectionate
pentru 2010 , doar 5 (cinci) sunt din Federatia Rusa ! O dare inapoi fata
de 2008 cand au fost 6! Si cand te gandesti ca numai din Paris au fost
selectionate 10!
Este foarte bine sa mergi la “targuri importante” – asa cum si-a propus
Consiliul de Export pentru 2010 – asta numai daca …te tin
curelele; este foarte bine sa vrei sa promovezi branduri romanesti, acasa
la marii detinatori de branduri mondiale, daca aceste branduri exista in
Romania. Dar pentru o politica de recastigare a unei mari piete pierdute
prosteste, inca din 1990, pentru o politica de echilibrare a unei balante
comerciale exagerat de dezechilibrate, pentru o politica de…astamparare
a “foamei” de noi piete, reclamata insistent de o comunitate de afaceri
interesata si capabila sa ofere produse si servicii competitive pe specificul
pietelor din est, optiunea Consiliului de Export pentru doar 5 manifestari
expozitionale , din sutele care se organizeaza pe imensa piata a
Federatiei Ruse , este mult prea putin!
Aceasta orientare a Consiliului de Export poate sa se soldeze cu…
CONSILIUL DE EXPORT
adevarat…”dar de la Dumnezeu” pentru exportul romanesc!
aruncarea exportului romanesc in gura lupilor flamanzi, intr-o competitie
perdanta din start! Iar a trata “piata strategica prioritara a Federatie
Ruse” cu aceeasi indiferenta condamnabila ca si acum 20 de ani ,
echivaleaza cu o gafa de proportii in comertul exterior romanesc!
Revenind la oile noastre, adica la informatiile care va pot fi utile
pentru “orientarea geografica” a exportului produselor dvs, va prezentam
cele cateva Targuri inscrise in “Propunerile CE” pentru cucerirea
…unei piete strategice prioritare cum este cea a Federatiei Ruse. In acest
numar, vom publica si lista Targurilor organizate la Moscova numai in
luna ianuarie, iar in celelalte numere zecile de Targuri , programate sa
aiba loc aici, luna de luna, in 2010.
Daca va intereseaza si alte amanunte despre Consiliul de Export si
despre…darurile pe care vi le pregateste pentru a va ajuta sa intrati, cu
mai mult curaj, pe piata rusa – “piata strategica, prioritara” (!), contactati-ne!
(prin telefon, e-mail, posta sau direct, facand o vizita la sediul
Camerei)
Targurile propuse de Consiliul de Export
pentru 2010
Iunie - TEHNOTEX Moscova, echipamente pentru industria constructoare
de masini
Octombrie - Targ de mobila la Soci
Noiembrie - MEBEL Moscova
Noiembrie - Fashion Industry Sankt Petersburg, confectii si produse
textile
Februarie - INTERCHARM Kiev, produse cosmetice.
Septembrie - Int,l Gift Fair Moscova, produse din sticla decorative,
portelan si faianta
Asta e tot !
Targurile lunii ianuarie, la Expocentr
Moscova
18 – 21 . 01 CONSUMEXPO 2010 , a 22-a expozitie internationala
de bunuri de consum - imbracaminte, textile, piele,
pantofi,blana, marfuri pentru copiii,bijuterii, ceasuri, suveniruri,
cadouri, artizanat, mobilier de interior,
corpuri de iluminat, birotica.
26 – 29 . 01 INTERPLASTIKA 2010, a 13-a expozitie
internationala de materii prime , materiale auxiliare si
echipamente de producere si prelucrare a materialelor plastice si
cauciucului, energie – petrol si gaze, chimie, minerit.
26 - 29 . 01 UPAKOVAKA/UPAKITALIYA, a 18-a expozitie
international specializata de masini si echipamente pentru
ambalare; produse agricole; masini si echipamente pentru catering,
magazine, restaurant, hoteluri, comert, echipamente frigorifice.
9

ANUNTURI SI INFORMATII
de la CCIRR pentru MEMBRI si PARTENERI
interesati sa cunoasca si sa benefieze de noi
OPORTUNITATI de afaceri
Omul de afaceri/Managerul
intre GHINION si SANSA !
Cand spui “ghinion”, scuipi in san “ptiu,drace!”. Cand iti surade sansa, crezi ca l-ai apucat pe Dumnezeu de-un picior!
Unii, insa, oricat ne-am mira, prefera…ghinionul. Zic ei ca le justifica…rezultatele. “Daca n-as fi avut ghinion, eram si eu in
Forbes, in TOP-ul miliardarilor!”.
Altii, mai slabi de inger, dau vina pe…sansa, ca le-ar fi lipsit, cand aveau cel mai mult nevoie de ea! Adica, nu a fost cu ei cand le
trebuia si nici macar nu le-a iesit inainte…
Adevarul e, pana la urma , ca nu e bine, niciodata, sa dai sansa pe…ghinion! Ai prins o sansa, tine-te de ea!
Problema e …cand poti sa-ti dai seama ca ai in fata ta o sansa? Te intrebi, uneori, la fel cum se intreba fiul americanului din anecdota.
Chemat la capataiul tatalui sau, muribund, care vroia, inainte de a inchide ochii, sa-i mai dea baiatului sau ultimele sfaturi de
viata, acesta i se adreseaza: “Fiule, sa tii minte de la mine ca ori de cate ori vei vedea in fata ta o sansa, nu mai sta pe ganduri,
si sari pe ea!”
“Bine, tata, se mira baiatul, dar cum am sa stiu eu ca acolo e o…sansa?!” “Vezi, asta e, ii raspunse batranul, pentru ca n-ai
cum sa-ti dai seama, trebuie sa sari intotdeauna, inainte de a ti-o lua altii si a lasa sansa sa-ti scape printre degete!”
Desi dat de mult, sfatul acesta merita si astazi atentia managerilor/oamenilor de afaceri : cand vedeti o oportunitate prin preajma,
cum sunt si cele oferite sau semnalate de CCIRR, nu mai stati deoparte – sariti pe ea si nu va lasati pana n-o valorificati
la maximum, in beneficiul afacerii dvs.!
Orasul Soci va invita!
Daca n-ati vazut pana acum frumosul oras Soci, de pe malul Marii Negre, aveti prilejul s-o faceti in
noiembrie.
Gazdele viitoarei Olimpiade de iarna din 2014 organizeaza, intre 17 – 19 noiembrie a.c., un Forum International
intitulat “ MAREA NEAGRA FARA FRONTIERE !” si, paralel cu acesta, o EXPOZITIE
UNIVERSALA.
Sunt doua manifestari de mare anvergura, organizate special de catre autoritatile ruse pentru a gasi,
si pe aceasta cale ,parteneri/furnizori/subcontractanti care sa participe la realizarea proiectelor complexe
de reconstruire si reamenajare a statiunii Soci, in vederea marelui eveniment din 2014.
Este clar ca oportunitatile oferite de statul rus la Soci sunt o sansa, sunt o mare sansa , pentru firmele
romanesti de a obtine contracte sigure, garantate de finantarea de la bugetul Federatiei Ruse, finantare
neafectata de criza economica mondiala!
Mai ramane sa ne dam seama ca invitatia de la Soci este o…sansa! Nu o scapati!
Mergeti la Soci si convingeti-va singuri, cu proprii dvs ochi ce si cate oportunitati sunt acolo. Stiti cum
se spune: a vedea o singura data, face mai mult decat sa asculti sau sa citesti…o mie de cuvinte! Si stiti de
ce ? Pentru ca, uneori, o mie de cuvinte…doi bani nu fac!
10

Din Programul de activitati de toamna ale CCIRR
Cererea ruseasca fata in fata cu oferta romaneasca
3 noiembrie 2009 este data stabilita de Camera de Comert si Industrie Romano Rusa – CCIRR, pentru o intalnire, in Palatul UGIR-
1903, din Bucuresti, intre cererea rusa in domeniul livrarilor de produse alimentare si bunuri de larg consum si oferta romaneasca.
Cunoscand foarte bine greutatile cu care se confrunta exportatorii romani in eforturile lor de a intra pe piata rusa si, mai ales, cheltuielile
mari asociate cu acestea, CCI Romano Rusa a identificat un partener rus, detinator al unei mari retele de magazine si restaurante
(tip fast-food) in Rusia si tarile CSI, interest sa faca importuri din Romania pentru aprovizionarea acestei retele.
Scopul actiunii este de a informa firmele romanesti asupra acestei oportunitati si de a colecta ofertele exportatorilor romani de
produse alimentare, bauturi, legume-fructe, bunuri de larg consum, imbracaminte, incaltatminte, cosmetice, articole de menaj etc. in
vederea transmiterii lor catre partenerul rus, in format centralizat – de catalog – structurat pe domenii, in limba rusa! ( CCIRR va realiza
traducerea fiecarei oferte contra cost).
Tot pentru a veni in sprijinul exportatorilor romani in problema Certificarii calitatii produselor care se vor exporta in Federatia
Rusa (certificare care difera de procedurile UE si ISO ! ), la aceasta reuniune va participa si Reprezentanta CCI Kronshtadt Sankt
Petersburg – Centrul International de Certificare a Calitatii, pentru a-si prezenta celor prezenti serviciile specializate in acest
domeniu.
11 noiembrie 2009, in acelasi loc, devenit traditional pentru CCIRR, se va desfasura un Seminar , in cadrul caruia, oameni de
afaceri interesati se vor intalni cu reprezentantii Camerei de Comert si Industrie a Federatiei Ruse pentru un dialog privind colaborarea/
cooperarea romano-rusa si, in special, posibilitatile de a beneficia mai mult decat pana acum de serviciile super specializate ale Camerei
Federatiei Ruse.
Tema Seminarului:”Oportunitatile oferite de reteaua de informatii de afaceri a Camerei de Comert si Industrie a Federatiei
Ruse”.
Mai sunt, pana in decembrie,
ROMEXPO – BUCURESTI
MANIFESTARI EXPOZITIONALE CARE VA ASTEAPTA
11 – 14 NOIEMBRIE –Expozitie internationala de tehnica militara – EXPOMIL .
18 – 21 NOIEMBRIE – Expozitie internationala de echipamente, instrumentar, accesorii, materiale si produse chimico-farmaceutice pentru
medicina dentara si produse pentru igiena orala – DENTA – editia de toamna.
25 – 29 NOIEMBRIE –Targ international de carte de invatatura – GAUDEAMUS
25 – 29 NOIEMBRIE – Expozitie internationala de orientare educationala si profesionala – BURSA EDUCATIA
3 - 6 DECEMBRIE - Expozitie internationala de suveniruri si cadouri – SUVENIRURI
3 - 6 DECEMBRIE – Expozitie internationala de produse si articole pentru copii, jucarii si jocuri - KIDEX – editia de iarna.
MOLDEXPO – CHISINAU
4 - 7 NOIEMBRIE –Expozitie internationala de produse si servicii publicitare, tehnologii in relatiile cu publicul - RECLAMA & DESIGN.
5 - 8 NOIEMBRIE – Expozitie internationala de echipamente si tehnologii , produse alimentare, bauturi si servicii pentru unitatile de alimentatie
publica si comert - SHOPS & RESTAURANTS.
18 – 21 NOIEMBRIE – Expozitie internationala de marfuri, utilaje si materii prime pentru industria usooara - BLACK SEA LETEX.
24 – 27 NOIEMBRIE – Expozitie internationala de inventii, tehnologii si produse noi - INFOINVENT
17 – 22 DECEMBRIE - Targul cadourilor de Craciun - CHRISTMAS FAIR.
11

Buna cunoscatoare a specificitatii pietelor din est
si, in special, a celor din Federatia Rusa si din tarile CSI,
CCIRR si-a construit, de-a lungul celor 15 ani de activitate
neintrerupta cu acestea, o retea de parteneri specializati
– individuali si colectivi –
din aceasta zona cu care este,
prin INTERNET, in permanent
contact.
In aceste conditii, site-ul CCIRR are numerosi utilizatori
in vastul spatiu economic din est ceea ce-l face deosebit
de eficient in orice actiune de informare – comunicare.
Promovarea imaginei firmei si a ofertelor dvs, ca si a
oricarui anunt publicitar, de reclama etc , prin site-ul
CCIRR, are targetul asigurat, garantia unui impact deosebit
si a unui feed-back corespunzator intereselor prioritare
ale afacerilor pe care le conduceti.
E – mail- uri de la Ambasade
Oferta CCIRR pentru acest gen de servicii – esentiale in
marketingul oricarei firme – poate trezi interesul dvs prin
avantajele superioare pe care vi le garanteaza:
●inserarea siglei firmei dvs pe site-ul www.ccirr.ro la un
tarif modic de 50 euro/luna
Cu CCIRR pe pietele din est ●publicarea anunturilor , ofertelor
si cererilor firmei dvs, la tarife
negociabile, cu discounturi pentru membrii CCIRR
Pentru inscrieri si alte informatii suplimentare, contactati
pe Constantin Amaritei, manager relatii media.
Necesitatile firesti de comunicare – promovare a intereselor
firmei dvs pe pietele Federatiei Ruse si ale tarilor CSI
gasesc in site-ul CCIRR instrumentul modern cel mai
potrivit pentru satisfacerea lor prompta si garantata!
BELARUS incurajeaza INVESTITORII
Ideea de a oferi mai multe facilitati si mai atractive pentru investitorii straini a
justificat , in Republica Belarus, luarea unor masuri speciale intre care, din vara
acestui an, introducerea unui mecanism de incheiere a Acordului de Investitii,
prin intermediul caruia se acorda investitorului o serie de facilitati importante pentru
realizarea proiectelor sale de investitii.
In Acordul de investitii se inscriu obiectul, volumul si termenele de realizarea a
investitiei, drepturile si obligatiile investitorului si ale Republicii Belarus, responsabilitatile
partilor privind nerespectarea conditiilor incluse in Acord (despagubirea
investitorului pentru daune pricinuite ca rezultat al actiunilor nelegale sau ale inactiunii
persoanelor oficiale din organelle de stat si/sau ale Comitetelor Executive.
S-au inmultit si ameliorat multe dintre drepturile investitorilor. In plus, au aparut,
asa numitii “agenti de investitii” cu sarcina expresa de a fi alaturi de investitori si de
a le acorda tot ajutorul necesar.
Firmele interesate, dormice si de alte amanunte despre Acordul de Investitii, se
pot adresa CCIRR.
Bursa Universala de Marfuri
In Belarus, functioneaza o Bursa Universala de Marfuri care organizeaza licitatii bursiere,
prin Internet, pentru marfuri industrial si de larg consum. Practic, Bursa comercializeaza
un sortiment nelimitat de marfuri , direct de la firmele participante.
Pentru toate etapele licitatiilor bursiere pe sectii de marfuri industriale si de larg consum nu
se percepe plata de la cumparatori , iar vanzatorii vor plati a taxa bursiera de o,1% din
valoarea marfii numai in cazul incheierii tranzactiei bursiere.
Bursele electronice de marfuri industrial si de larg consum se organizeaza zilnic, in regim
on-line. Aviz amatorilor!
Anunt important
In atentia firmelor caresi
cauta parteneri de incredere
pe piata rusa
In baza Parteneriatului dintre CCIRR si
Camera de Comert si Industrie a Federatiei
Ruse, avem acces la asa-numitul Registru
al Partenerilor de Incredere pe care-l are
in Banca sa de date CCIFR. In aceste conditii,
firmele romanesti care-si cauta parteneri
pe piata rusa nu au decat sa contacteze
CCIRR, sa precizeze profilul partenerului
pe care si-l doresc, eventual, si regiunea
din Federatia Rusa pe care o prefera,
iar CCIRR le va selectiona din Registrul
Partenerilor de Incredere al CCIFR, exact
partenerul de care au nevoie, in plus, si
cu bonitatea garantata de CCIFR!
Informatiile solicitate se ofera de catre
camara contra cost, membrii CCIRR beneficiind
de o reducere
Constantin AMARITEI– redactor sef
Tel/fax: +4 021 313 56 50
Mob: +4 0722 878 716
E-mail: constantin.amaritei@yahoo.com
Liuba CERVINSCHI- redactor bilingv-tehnoredactor
Tel: +4 021 316 0896
Mob: +4 0743 650 804
E-mail: liuba@aig-sa.ro
Fotografii– Liuba CERVINSCHI
12