TESTE GRILĂ – CRIMINOLOGIE 1. Iniţiatorul cărei ... - Blogul lui Igrec

TESTE GRILĂ – CRIMINOLOGIE
1. Iniţiatorul cărei şcoli criminologice a fost Cesare Beccaria:
a) şcoala geografică
b) şcoala clasică
c) şcoala antropologică
2. Teza criminalului înnăscut a fost creată de:
a) Platon
b) Enrico Ferri
c) Cesare Lombrozo
3. Fundamentarea unei politici penale eficiente, în măsură să determine prevenirea şi
combaterea fenomenului infracţional este scopul:
a) Criminologiei generale
b) Ştiinţelor penale
c) Criminologiei clinice
4. Criminologia este ştiinţa:
a) penală care studiază criminalitatea aparentă
b) juridică care are ca obiect infractorul, victima şi reacţia oficială
c) care studiază fenomenul social al criminalităţii în scopul prevenirii şi combaterii acesteia.
5. Sociologia penală este:
a) o ramură a criminologiei
b) o criminologie specializată
c) o ştiinţă cvasijuridică
1

6. Elementele ce deosebesc criminologia de alte discipline care studiază criminalitatea
sunt:
a) obiectul, scopul şi funcţiile sale
b) metodele de investigare ale criminalităţii
c) vechimea şi importanţa sa.
7. Un criminolog, adept al tipologiilor specifice, a stabilit mai multe tipuri de criminali
(profesionişti, contra proprietăţii, agresivi, celor cărora le lipseşte controlul sexual, cei
lipsiţi de disciplina socială, dezechilibraţi psihic, cei care acţionează în baza unei reacţii
primitive). Acesta a fost:
a) belgianul Quentelet
b) austriacul Seeling
c) românul Petre Pandrea
8. Interviul este tehnica de investigare criminologică la care participă:
a) anchetatorul şi anchetatul
b) medicul şi pacientul
c) avocatul şi infractorul
9. Criminologul suedez Olaf Kinberg, fondatorul „teoriei inadaptării sociale”, consideră
că pentru a descoperi cauzele fenomenului infracţional este necesar să se studieze:
a) personalitatea infractorului
b) circumstanţele în care s-a comis infracţiunea
c) condiţiile climatice
10. Principalul exponent al „teoriei psihomorale” asupra personalităţii specifice a
infractorului este belgianul Etienne de Greef. El considera că structurile afective ale
individului sunt determinate de două grupuri de instincte. Acestea sunt de:
a) apărare şi de simpatie
b) atac şi ură
c) conservare şi milă
2

d) sexuale şi frică
11. Emile Durkheim a fost cel care, studiind fenomenul de suicid, a utilizat termenul de
anomie pentru a desemna:
a) situaţia economico-socială care determină infracţiunea
b) starea psihică a individului înaintea trecerii la act
c) starea obiectivă a mediului social caracterizată printr-o dereglare a normelor sociale
datorită unor schimbări bruşte (războaie, crize economice).
12. Medicul lionez Lacassagne, unul din fondatorii şcolii sociologice, a afirmat:
a) societăţile nu au decât criminalii pe care îi merită
b) criminalii sunt produsul condiţiilor economice în care s-au format ca lucrători
c) mediul social este mediul de cultură al criminalităţii, iar microbul este infractorul
13. Urbanizarea poate avea relevanţă criminogenă datorită:
a) eterogenităţii sociale existente în marile aglomerări urbane
b) perturbării personalităţii umane din cauza plasării ei frecvente în situaţii conflictuale
c) rupturii omului cu natura.
14. Între factorii criminogeni de ordin socio-cultural se numără .Va include:
a) fumatul
b) alcoolismul
c) consumul de droguri
15. Examenul psihoindividual al infractorului a fost pus în aplicare pentru prima dată în
anul 1907, într-o ţară din America Latină. Aceasta a fost:
a) Argentina
b) Bolivia
c) Chile
d) Venezuela
3

16. Modelul de reacţie socială care recomandă ca axarea politicii penale să fie pe ideea
de „resocializare a infractorului” este de tip:
a) curativ
b) preventiv
c) mixt
17. „Ansamblul trăsăturilor, însuşirilor şi calităţilor persoanei care a comis o
infracţiune” definesc personalitatea:
a) juridică a persoanei
b) psihică a infractorului
c) infractorului
18. „Trecerea la act” este noţiunea care defineşte:
a) comiterea infracţiunii
b) efectuarea actelor de caritate
c) întocmirea unor acte (înscrisuri)
19. Pericolul social potenţial al unui infractor este dat de:
a) condiţiile de mediu
b) trăsăturile negative de caracter ale acestuia
c) gradul de intensitate al orientării sale antisociale
20. Mafia defineşte:
a) delicvenţa juvenilă
b) crima organizată din Italia
c) o organizaţie teroristă
21. În antichitate, unul din gânditori afirma că: „delictul distruge armonia socială şi
trebuie să i se opună o pedeapsă care să egaleze răul produs”. Acesta a fost:
a) Seneca
b) Pitagora
4

c) Cicero
22. Marele penalist român Ion Tanoviceanu considera teza lombroziană a criminalului
înnăscut:
a) credibilă
b) justă
c) injustă
23. „Cifra neagră” a criminalităţii se stabileşte:
a) prin anchete psihosociale, folosind tehnici moderne bazate pe interviuri şi chestionare
b) de statisticile oficiale ale statului
c) prin sondaje de opinie
24. Funcţiile criminologiei sunt:
a) descriptivă
b) explicativă
c) curativă
25. Raporturile dintre criminologie şi dreptul penal pot face obiectul unei ştiinţe
interdisciplinare. Aceasta este:
a) ştiinţa penitenciarelor
b) politica penală
c) sociologia criminală
26. „Matca din care s-a desprins criminologia este ştiinţa dreptului penal”. Această
formulare aparţine criminologului contemporan român:
a) Aurel Dincu
b) Lucia Moldovan
c) Rodica Mihaela Stanciu
27. Criminologia, în examinarea fenomenului criminalităţii, este interesată de:
5

a) numărul şi gravitatea infracţiunilor comise într-o anumită perioadă
b) relaţia cauzelor care se stabileşte în interiorul fenomenului cercetat
c) relaţia infractor-victimă, condiţii bio-ereditare
28. Doctrinele criminologice s-au concentrat asupra:
a) studiului crimei
b) cauzalităţii fenomenului infracţional
c) tehnicilor de anchetare
29. Cărei orientări îi aparţine teoria care afirmă că „în familiile cu antecesori cu
condamnări penale există un număr mai ridicat de infractori”:
a) biologice
b) antropologice
c) eredităţii
30. Tehnicile de investigare a comportamentului uman sunt de dată recentă. Totuşi,
Herodot semnalează cu aproape trei mii de ani înainte de Hristos efectuarea unui
recensământ al populaţiei şi veniturilor ei. Unde s-a efectuat acesta?
a) în Babilon
b) în Asiria
c) în Iudeea
d) în Egipt
31. Doctrina psihoanalitică a fost creată de:
a) Alfred Adler
b) Gustov Jang
c) Sigmund Freud
32. Conform conceptului de „personalitate criminală”, creată de criminologul francez
Jean Pinatel, „infracţiunea este o faptă omenească, iar infractorii sunt oameni ca toţi
ceilalţi”, ceea ce îi deosebeşte este:
6

a) personalitatea lor criminală
b) carenţele de educaţie
c) trecerea la act
33. Potrivit opiniei crminologului Emile Durkheim, criminalitatea este considerată un
fenomen social:
a) normal
b) anormal
c) necesar
34. „Teoria eşecului social” este considerată drept una din cele mai complexe teorii
criminologice de inspiraţie sociologică. Ea a fost creată de criminologii americani:
a) Merton şi Sutherland
b) Cloward şi Ohlin
c) Seelin şi Mekay
35. Care din reprezentanţii şcolii sociologice au considerat „crima ca un factor de
sănătate publică, parte integrantă a oricărei societăţi sănătoase”?
a) Lacassagne
b) Alfred Quetelet
c) Edwin Sutherland
d) Emile Durkheim
36. Factorii economici consideraţi a avea un conţinut criminogen sunt:
a) industrializarea
b) şomajul
c) nivelul de trai
37. „Criminalitatea gulerelor albe” aparţine persoanelor:
a) din societăţile spitaliceşti
7

) constituite în cluburi
c) din categoria oamenilor de afaceri, a cadrelor superioare din administraţie, a
personalităţilor politice şi sindicale.
38. „Însuşirile psihologice care caracterizează mai pregnant şi cu un mai mare grad de
stabilitate omul concret şi modalităţile sale de conduită” reprezintă definiţia:
a) personalităţii umane
b) personalităţii juridice
c) caracterului uman
39. Persoana care a comis o infracţiune fără intenţie:
a) a parcurs perioada de crimă predelictuală
b) nu a parcurs perioada de crimă predelictuală
c) a optat, în urma analizei unei situaţii concrete de viaţă, pentru săvârşirea actului criminal.
40. Diversificarea sistemului de pedepse alternative închisorii cu pedepse noi ca: blamul
public, avertismentul, pedepse accesorii şi complementare au fost deja adoptate în codul
penal:
a) suedez
b) german
c) canadian
41. În aprecierea cauzelor criminalităţii, Cesare Lombrozo a pornit de la:
a) persoana victimei
b) persoana infractorului
c) condiţiile economico-sociale
42. Cine a elaborat primul curs de criminologie în România?
a) Traian Pop
b) Vintilă Dongoroz
c) Ion Tanoviceanu
8

43. Un criminolog francez afirma că examinarea fenomenului infracţional se desfăşoară
pe trei planuri: a) cel al crimei; b) cel al criminalului şi c) al criminalităţii. Acesta este:
a) Jean Pinatel
b) Jean Leonte
c) Etienne de Greef
44. Principalele concepte operaţionale de ordin descriptiv, folosite în criminologie sunt:
a) legea
b) mediul
c) personalitatea
45. Criminologia şi criminalistica au ca obiect comun de studiu:
a) infracţiunea, infractorul şi victima
b) urmele infractorului, leziunile victimei şi locul faptei
c) cauzele infracţiunii, mediul economico-social şi metodele de politică penală
46. Noţiuni ca: infracţiune, răspundere penală, minoritate şi pedeapsă, sunt furnizate
criminologiei de:
a) criminalistică
b) dreptul penal
c) dreptul procesual penal
47. Teoria „constituţiei delicvente” a fost promovată de criminologul italian Benigno di
Julio. Care sunt componentele acestei constituţii:
a) elemente ereditare şi congenitale
b) elemente de personalitate
c) elemente dobândite în timpul vieţii, în special în prima ei parte
48. Cea mai cunoscută lucrare a lui Cesare Lombrozo este:
a) L’uomo delinquente
9

) Criminologia
c) Criminalul înnăscut
49. „Metoda prin care se determină frecvenţa actelor criminale, surprinzându-le în
starea lor naturală, sesizându-le dependenţele şi condiţionările factoriale”. Aceasta este
definiţia:
a) chestionarului
b) investigaţiei
c) observaţiei
50. Conform opiniei criminologului italian Enrico Ferri, factorii criminogeni sunt:
a) ereditari
b) antropologici
c) cosmo-telurici
d) sociali
51. În explicarea cauzelor criminalităţii, orientarea sociologică în criminologie a
cunoscut mai multe curente. Acestea sunt:
a) şcoala clinică
b) şcoala geografică
c) şcoala interpsihologică
52. Potrivit teoriei psihologului austriac Sigmund Freud, personalitatea este formată
din:
a) eul, supereul şi binele
b) dominanta conştientă, cea inconştientă şi amintirile
c) ideile formate la maturitatea individului, convingerile politice şi cele religioase
53. Psihologul Alfred Adler a devenit cunoscut în domeniul psihanalizei cu implicaţii în
criminologie, prin inventarea conceptului de:
10

a) stare periculoasă
b) trecere la act
c) complex de inferioritate
54. Factorii socio-culturali cu relevanţă criminogenă sunt:
a) familia bine organizată
b) nivelul scăzut de instruire şcolară
c) fanatismul religios
55. Modelul preventiv de reacţie socială la fenomenul crimei a fost iniţiat de criminologii
aparţinând doctrinei:
a) biologice
b) sociologice
c) pozitiviste
d) ecologice
56. Criminologii şcolii clasice, iniţiată de Cesare Beccaria, considerau că pedeapsa are
utilităţi prin:
a) necesitatea ei
b) certitudinea ei
c) asprimea ei
57. Aplicarea tratamentului individual de resocializare al infractorului propus de
criminologii „modelului curativ” presupune:
a) forţarea infractorului de a accepta tratamentul
b) cooperarea infractorului la transformarea propriei personalităţi
c) determinarea familiei infractorului să accepte tratamentul
58. Influenţa şomajului asupra fenomenului infracţional se exercită datorită:
a) scăderii bruşte a nivelului de trai
b) instabilităţii emoţionale pe care o ocazionează
11

c) mediului în care intră persoana
59. Componentele mediului psiho-social care influenţează personalitatea omului sunt:
a) familia
b) şcoala
c) locul de muncă
60. Necesitatea examenului medico-psihologic al infractorului a fost subliniată de:
a) Cezare Lombrozo
b) Raffaelo Garofalo
c) Olaf Kinberg
61. În viziune criminologilor din şcoala lioneză există tipul criminalului:
a) înnăscut
b) social
c) profesional
62. Unul din marii penalişti români a afirmat că „ştiinţa criminologiei cuprinde:
antropologia, psihologia, sociologia, etnografia, demografia criminală”. Acesta a fost:
a) Traian Pop
b) Vintilă Dongoroz
c) Ion Tamaniceanu
63. Criminalitatea ca fenomen social a constituit în istoria criminologiei iniţial obiectul
preocupărilor de ordin statistic. Ulterior, această latură a stat la baza orientărilor
sociologice, cum sunt:
a) teoriile patologiei sociale
b) teoriile conflictului de cultură
c) teoriile consensului
64. Criminologia şi sociologia penală sunt considerate ştiinţe convergente pentru că:
12

a) au acelaşi obiect de studiu, fenomenul criminalităţii
b) au aceleaşi metode tehnice de investigare
c) au acelaşi scop, identificarea căilor şi procedeelor de sporire a eficienţei activităţilor de
prevenire a criminalităţii.
65. Metoda clinică de investigare cercetează cazul individual al infractorului:
a) în scopul stabilirii concrete a pedepsei privative de libertate
b) în scopul formulării unui diagnostic şi prescrierii unui tratament de reinserţie socială
c) pentru stabilirea naturii pedepsei care se va aplica
66. Metoda tipologică a fost îmbrăţişată de partizanii:
a) bioantropologiei
b) şcolii pozitiviste
c) şcolii sociologice
67. Care criminolog a inventat conceptul de constituţie bioconstituţională:
a) Etienne de Greef
b) Olaf Kinberg
c) Edwin Sutherland
68. Dintre psihologii de la începutul secolului XX conceptul de extravertit şi introvertit a
fost creat de:
a) Sigmund Freud
b)
c)
69. Criminologul american Edwin Sutherland este cunoscut şi prin aceea că a acreat
conceptul de:
a) criminal înnăscut
b) tasalogie psihanalitică
c) criminalitatea gulerelor albe
13

70. Tendinţa radicală în cadrul orientărilor moderne în politica penală presupune:
a) înăsprirea pedepselor
b) mărirea numărului infracţiunilor la care să se aplice detenţiunea pe viaţă
c) revenirea la legea talionului
d) un sistem aboliţionist de politică penală
71. „Pedepsele cu închisoarea de scurtă durată nu au nici o influenţă pozitivă asupra
infractorilor ci dimpotrivă se constituie într-o adevărată şcoală a crimei.” Este afirmaţia
lui:
a) Raffaelo Garofalo
b) Marc Ansel
c) Cesare Beccaria
72. Cărui model de reacţie socială faţă de fenomenul criminalităţii aparţine „şcoala
apărării sociale”:
a) modelului represiv
b) modelului preventiv
c) modelului mixt.
73. Trecerea la act surprinde:
a) faza dinamicii în producerea infracţiunii
b) momentul predelictual
c) starea de tensiune psihică a infractorului înaintea comiterii infracţiunii.
74. În cadrul tendinţelor moderne în politica penală, tendinţa neo-clasică este suportul
teoretic al modelului:
a) creativ
b) represiv
c) mixt
14

75. Una dintre tendinţele moderne în politica penală propune măsura reformei totale şi
în final înlocuirea sa cu ceva mai bun. Aceasta este tendinţa:
a) moderată
b) clinică
c) radicală
d) neoclasică
76. Potrivit aprecierii criminologului Etienne de Greef, înaintea comiterii unei
infracţiuni, toţi criminalii parcurg o stare periculoasă:
a) iminentă
b) deosebită
c) intensă
77. Formularea diagnosticului criminologic se realizează în mai multe etape. Acestea
sunt:
a) stabilirea malformaţiilor congenitale
b) aprecierea capacităţii infracţionale şi a stării periculoase
c) evaluarea inadaptării
78. Tratamentul de resocializare a infractorului cuprinde:
a) reintegrarea
b) tratamentul, ameliorarea tendinţelor
79. Definiţia „un ansamblu de măsuri economico-sociale, tehnico-organizatorice,
administrative, disciplinare şi juridico-educaţionale luate de stat şi organismele
neguvernamentale, menite să restrângă şi să evite repetarea comiterii de infracţiuni”
este a:
a) a criminologiei
b) prevenirii
c) politicii penale a statului
80. „Criminalitatea organizată se deosebeşte de cea convenţională, care e întâmplătoare,
prin dimensiunile ei majore implicând un lanţ de comandă, comparabil cu cel al unei
armate”. Definiţia a fost dată de:
15

a) italianul Felipe Grammatica
b) Rodica Mihaela Stănoiu
c) americanul Donald Cressey
81. Noţiunea de criminologie a fost folosită pentru prima dată de:
a) Cesare Lombrozo
b) Enrico Ferri
c) Raffaelo Garofalo
82. Criminalitatea, ca obiect de studiu al criminologiei este reprezentată de:
a) totalitatea infracţiunilor comise, constatate şi sancţionate în cadrul unui sistem penal
determinat
b) totalitatea abaterilor umane de la legea penală comise într-o perioadă, într-un teritoriu
naţional
c) totalitatea infracţiunilor săvârşite, descoperite de organele judiciare şi înregistrate în
statisticile oficiale
83. Cifra neagră a criminalităţii reprezintă:
a) criminalitatea aparentă
b) criminalitatea relevată
c) criminalitatea ascunsă
84. Criminologia este o ştiinţă interdisciplinară, prin obiectul ei aparţinând:
a) ştiinţelor sociale
b) ştiinţelor juridice
c) ştiinţelor naturale
85. În investigarea fenomenului criminalităţii, Criminologia:
a) are metode proprii de studiu, specifice obiectului său
b) nu are metode proprii de studiu, ci împrumutate de la alte ştiinţe, metode şi procedee pe
care le adaptează specificului său
16

c) şi-a creat metode şi tehnici încă de la apariţia ei ca ştiinţă.
86. Potrivit criminologului francez Jean Pinatel, originea teoriei antropologice a lui
Cesare Lombrozo se găseşte în:
a) teoriile evoluţioniste ale lui Charles Darwin
b) teza lui Sigmund Freud privind psihanaliza
c) conceptele lui Charles Morel asupra degenerescenţei umane
87. În criminologia modernă evaluarea rolului factorilor biologici în etiologia crimei este
mult mai redusă decât în perioada de pionierat a criminologiei. Totuşi şi astăzi unor
factori biologici li se atribuie cauzalitatea comportamentului antisocial. Aceştia sunt:
a) tumorile şi atrofiile sistemului nervos
b) epilepsia
c) anomaliile de ordin endocrin
88. În concepţia lui Sigmund Freud diferenţa dintre infractori şi noninfractori se
situează la nivelul:
a) eului
b)sinelui
c) supereului
89. În aprecierea lui Cesare Lombrozo infracţiunea este proprie indivizilor:
a) educaţi
b) primitivi
c) sălbatici
d) copiilor
90. Teoriile criminologice de orientare psihologică, în explicarea cauzalităţii
fenomenului infracţional au în comun conceptul de:
a) personalitate criminală
b) stare periculoasă
17

c) tratament psihiatric
91. Care criminolog american a afirmat: „comportamentul delincvent se învaţă”?
a) Edwin Sutherland
b) T. Selling
c) Cliford Shaw
92. Producerea fenomenului infracţional este efectul unor condiţii:
a) necesare, care se impun organizat
b) întâmplătoare care se impun aleatoriu
c) biologice şi sociale
93. Şcoala „mediului social” a fost fondată de:
a) Lacassagne
b) Mononstreer
c) Tarde
d) Monroe
94. Criminologic, cea mai importantă componentă a personalităţii umane este:
a) temperamentul
b) caracterul
c) aptitudinea
95. Orientarea antisocială a personalităţii infractorului este un produs:
a) de durată
b) rapid
c) de moment
96. „În faţa instanţelor trebuie să primeze comportamentul infracţional şi nu actul
încriminat”. Aceasta este teza principală a şcolii care susţine modelul de reacţie socială:
a) preventiv
18

) represiv
c) mixt
97. Proiectul „zonei Chicago” a fost:
a) un program de prevenire a criminalităţii
b) un plan de amenajare ecologic
c) o activitate judiciară pentru eradicarea comerţului clandestin cu alcool.
98. „Mediaţiunea” şi „dejuridicizarea” sunt:
a) pedepse administrative
b) pedepse penale
c) mijloace extrapenale pentru protecţia juridică a victimelor într-un conflict penal.
19