Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile ... - anrsc

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru
Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice
- A.N.R.S.C. -
SISTEMUL DE REGLEMENTĂRI
PENTRU
SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI
DE CANALIZARE
Bucureşti 2008
CULEGERE DE ACTE NORMATIVE
realizată de
A.N.R.S.C.
Direcţia Informatică şi Pregătirea Personalului
Operatorilor – Mariana Toma
2

C U P R I N S
Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de
utilităţi publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Legea nr. 241 din 20 iunie 2006 a serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ordonanţa de Urgenţă nr. 13 din 20 februarie 2008
pentru modificarea si completarea Legii serviciilor comunitare de
utilitati publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu
apa şi de canalizare nr. 241/2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ordinul Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 65 din 28 februarie 2007
privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau
modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ordinul Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 88 din 20 martie 2007
pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ordinul Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 89 din 20 martie 2007
pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ordinul Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 90 din 20 martie 2007
pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/prestare a
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . .
3
5
56
90
134
159
263
296
LEGEA NR. 51
din 8 martie 2006
a serviciilor comunitare de utilităţi publice
Emitent: PARLAMENTUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 21 martie 2006
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic şi instituţional
unitar, obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele specifice
necesare înfiinţării, organizării, gestionării, finanţării, exploatării,
monitorizării şi controlului funcţionării serviciilor comunitare de utilităţi
publice.
(2) În înţelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilităţi
publice, denumite în continuare servicii de utilităţi publice, sunt definite
ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general,
desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor
sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor
administraţiei publice locale, în scopul satisfacerii cerinţelor
comunităţilor locale, prin care se asigură următoarele utilităţi:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică
în sistem centralizat;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
4

g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi altele asemenea;
h) transportul public local.
(3) Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor
publice de interes general şi au următoarele particularităţi:
a) au caracter economico-social;
b) răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică;
c) au caracter tehnico-edilitar;
d) au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu;
e) regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol;
f) presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;
g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti,
municipale sau judeţene;
h) sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile
administraţiei publice locale;
i) sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă;
j) pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi
funcţionează fie în baza reglementărilor de drept public, fie în baza
reglementărilor de drept privat;
k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte";
l) recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţii se face prin
preţuri, tarife sau taxe speciale.
Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi noţiunile de mai jos
se definesc după cum urmează:
a) asociaţie de dezvoltare comunitară - asocierea intercomunitară,
realizată în condiţiile legii, între două sau mai multe unităţi
administrativ-teritoriale limitrofe, reprezentate prin autorităţile
administraţiei publice locale, în scopul înfiinţării, dezvoltării, gestionării
şi/sau exploatării în comun a unor sisteme comunitare de utilităţi publice
şi al furnizării/prestării de servicii de utilităţi publice utilizatorilor pe
raza teritorială a unităţilor administrativ-teritoriale asociate;
b) autorităţi de reglementare competente - Autoritatea Naţională de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice,
denumită în continuare A.N.R.S.C., Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare A.N.R.E.,
Autoritatea Rutieră Română, denumită în continuare A.R.R., sau
autorităţile administraţiei publice locale, după caz;
5
c) autorizaţie - act tehnic şi juridic emis de autoritatea de
reglementare competentă, prin care se acordă unei persoane juridice
permisiunea de a monta, a pune în funcţiune, a modifica, a repara şi a
exploata sisteme de repartizare a costurilor;
d) avizare preţuri şi tarife - activitatea de analiză şi verificare a
preţurilor şi tarifelor, desfăşurată de autorităţile de reglementare
competente, cu respectarea procedurilor de stabilire, ajustare sau
modificare a preţurilor şi tarifelor, concretizată prin emiterea unui aviz
de specialitate;
e) delegare de gestiune a unui serviciu - procedură prin care o
unitate administrativ-teritorială sau o asociaţie de dezvoltare comunitară
atribuie ori încredinţează unuia sau mai multor operatori titulari de
licenţă, în condiţiile prezentei legi, gestiunea unui serviciu de utilităţi
publice a cărui răspundere o are, precum şi exploatarea sistemului de
utilităţi publice aferent;
f) licenţă - actul tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare
competentă, prin care se recunosc calitatea de operator de servicii de
utilităţi publice într-un domeniu reglementat, precum şi capacitatea şi
dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilităţi publice;
g) operator - persoană juridică română sau străină care are
competenţa şi capacitatea recunoscute prin licenţă de a furniza/presta, în
condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu de utilităţi publice şi
care asigură nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului de
utilităţi publice aferent acestuia.Operatori pot fi:
- autorităţile administraţiei publice locale sau o structură proprie a
acestora cu personalitate juridică;
- asociaţiile de dezvoltare comunitară;
- societăţile comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei
publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, cu capital
social al unităţilor administrativ-teritoriale;
- societăţile comerciale cu capital social privat sau mixt;
h) utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori
indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în
condiţiile legii;
i) sistem de utilităţi publice - ansamblul bunurilor mobile şi imobile,
dobândite potrivit legii, constând din terenuri, clădiri, construcţii şi
instalaţii tehnologice, echipamente şi dotări funcţionale, specific unui
6

serviciu de utilităţi publice, prin ale cărui exploatare şi funcţionare se
asigură furnizarea/prestarea serviciului;
j) infrastructură tehnico-edilitară - ansamblul sistemelor de utilităţi
publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice;
infrastructura tehnico-edilitară aparţine domeniului public ori privat al
unităţilor administrativ-teritoriale şi este supusă regimului juridic al
proprietăţii publice sau private, potrivit legii;
k) domeniu public - totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite
potrivit legii, aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativteritoriale,
care, potrivit legii ori prin natura lor, sunt de folosinţă sau
interes public local ori judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a
consiliilor locale sau a consiliilor judeţene şi care nu au fost declarate
prin lege bunuri de uz ori de interes public naţional;
l) domeniu privat - totalitatea bunurilor mobile şi imobile, altele
decât cele prevăzute la lit. k), intrate în proprietatea unităţilor
administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege;
m) monopol în domeniul serviciilor de utilităţi publice - situaţie de
piaţă caracteristică unor servicii de utilităţi publice care, pe o arie
teritorială delimitată, pot fi furnizate/prestate numai de un singur
operator;
n) stabilirea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a
calculaţiei preţurilor şi tarifelor, elaborată şi aprobată de autorităţile de
reglementare competente, prin care se stabilesc structura şi nivelurile
preţurilor şi tarifelor, după caz, pentru serviciile de utilităţi publice;
o) ajustarea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a nivelului
preţurilor şi tarifelor existente, elaborată şi aprobată de autorităţile de
reglementare competente, prin care se asigură corelarea nivelului
preţurilor şi tarifelor stabilite anterior cu evoluţia generală a preţurilor şi
tarifelor din economie;
p) modificarea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a
structurii şi nivelului preţurilor şi tarifelor existente, elaborată şi
aprobată de autorităţile de reglementare competente, aplicabilă în
situaţiile când intervin schimbări în structura costurilor care conduc la
recalcularea preţurilor şi tarifelor.
Art. 3. - (1) Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea
autorităţilor administraţiei publice locale şi se înfiinţează, se organizează
şi se gestionează potrivit hotărârilor adoptate de consiliile locale, de
7
consiliile judeţene, de asociaţiile de dezvoltare comunitară sau, după
caz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de gradul
de urbanizare, de importanţă economico-socială a localităţilor, de
mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestora şi în raport cu
infrastructura tehnico-edilitară existentă.
(2) În organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi
publice, interesul general al comunităţilor locale este prioritar.
Prevederile prezentei legi vizează satisfacerea cât mai completă a
cerinţelor utilizatorilor, protejarea intereselor acestora, întărirea
coeziunii economico-sociale la nivelul comunităţilor locale, precum şi
dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) În funcţie de necesităţi, consiliile locale, consiliile judeţene,
asociaţiile de dezvoltare comunitară sau, după caz, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti pot înfiinţa în condiţiile prezentei legi şi alte
servicii de utilităţi publice având ca obiect alte activităţi decât cele
prevăzute la art.1 alin. (2).
(4) Detalierea înfiinţării, organizării, dezvoltării, finanţării,
funcţionării şi gestionării fiecărui serviciu de utilităţi publice se face prin
legi speciale, prin norme şi reglementări sectoriale adoptate prin hotărâri
ale Guvernului şi prin ordine ale autorităţilor de reglementare
competente.
(5) Serviciile de utilităţi publice sunt furnizate/prestate prin
intermediul unor operatori, definiţi potrivit art. 2 lit. g), care asigură
nemijlocit gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi
exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora.
Art. 4. - (1) Sistemele de utilităţi publice sunt parte componentă a
infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt
bunuri de interes şi folosinţă publică şi aparţin, prin natura lor sau
potrivit legii, domeniului public ori privat al unităţilor administrativteritoriale,
fiind supuse regimului juridic al proprietăţii publice sau
private a acestora, după caz.
(2) Dacă amplasarea şi realizarea componentelor sistemelor de
utilităţi publice, respectiv, dezvoltarea celor existente, impun ocuparea
definitivă a unor terenuri sau dezafectarea unor clădiri, altele decât cele
aparţinând domeniului public ori privat al unităţilor administrativteritoriale,
acestea vor fi trecute în proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale prin procedurile prevăzute de lege.
8

(3) Pentru asigurarea protecţiei şi funcţionării normale a sistemelor
de utilităţi publice, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a
persoanelor, bunurilor şi mediului, se instituie zone de protecţie şi de
siguranţă a acestora, în conformitate cu normele tehnice elaborate de
autorităţile competente.
(4) Lucrările de înfiinţare, dezvoltare, reabilitare şi retehnologizare a
sistemelor de utilităţi publice, precum şi lucrările de revizii, reparaţii şi
remediere a avariilor sunt lucrări de utilitate publică.
Art. 5. - (1) În vederea identificării, înregistrării, descrierii şi
reprezentării pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi în documentaţiile
de urbanism şi amenajarea teritoriului, sistemele de utilităţi publice se
evidenţiază şi se inventariază în cadastrele imobiliar-edilitare organizate
la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, conform legii.
(2) Operatorii furnizori/prestatori de servicii de utilităţi publice,
indiferent de modul de organizare, de forma de proprietate, natura
capitalului sau ţara de origine, au dreptul de servitute legală asupra
sistemelor de utilităţi publice destinate realizării serviciilor.
Art. 6. - Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se
administrează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind
administraţia publică locală, descentralizarea administrativă şi
financiară, dezvoltarea regională, finanţele publice locale şi cu
respectarea principiilor:
a) autonomiei locale;
b) descentralizării serviciilor publice;
c) subsidiarităţii şi proporţionalităţii;
d) responsabilităţii şi legalităţii;
e) asocierii intercomunitare;
f) dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele;
g) protecţiei şi conservării mediului natural şi construit;
h) asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei;
i) administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau
privată a unităţilor administrativ-teritoriale;
j) participării şi consultării cetăţenilor;
k) liberului acces la informaţiile privind serviciile publice.
Art. 7. - (1) Serviciile de utilităţi publice trebuie sa îndeplinească
următoarele cerinţe esenţiale:
a) universalitate;
9
b) continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii
contractuale;
c) adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung;
d) accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, în
condiţii contractuale;
e) transparenţă şi protecţia utilizatorilor.
(2) Organizarea, exploatarea şi gestionarea serviciilor de utilităţi
publice trebuie să asigure:
a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor,
corespunzător prevederilor contractuale;
b) sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii;
c) protecţia economică, juridică şi socială a utilizatorilor;
d) funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a
serviciului, de rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor,
instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor, corespunzător parametrilor
tehnologici proiectaţi şi în conformitate cu caietele de sarcini, cu
instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele serviciilor;
e) introducerea unor metode moderne de management;
f) introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a
strategiilor, politicilor, programelor şi/sau proiectelor din sfera
serviciilor de utilităţi publice;
g) protejarea domeniului public şi privat şi a mediului, în
conformitate cu reglementările specifice în vigoare;
h) informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale
acestor servicii;
i) respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu
concurenţial, restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol.
CAPITOLUL II
Autorităţi şi competenţe
SECŢIUNEA 1
Autorităţile administraţiei publice locale
Art. 8. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa
exclusivă, în condiţiile legii, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea,
organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării
10

serviciilor de utilităţi publice, precum şi în ceea ce priveşte crearea,
dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea bunurilor
proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale,
aferente sistemelor de utilităţi publice.
(2) În exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin în sfera
serviciilor de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale
adoptă hotărâri în legătură cu:
a) elaborarea şi aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea
serviciilor, a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a
sistemelor de utilităţi publice existente, precum şi a programelor de
înfiinţare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor;
b) coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în
scopul realizării acestora într-o concepţie unitară şi corelată cu
programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor, de
amenajare a teritoriului, urbanism şi mediu;
c) asocierea intercomunitară în vederea înfiinţării, organizării,
gestionării şi exploatării în interes comun a unor servicii, inclusiv pentru
finanţarea şi realizarea obiectivelor de investiţii specifice sistemelor de
utilităţi publice;
d) delegarea gestiunii serviciilor, precum şi darea în administrare sau
concesionarea bunurilor proprietate publică şi/sau privată a unităţilor
administrativ-teritoriale, ce constituie infrastructura tehnico-edilitară
aferentă serviciilor;
e) participarea unităţilor administrativ-teritoriale la constituirea
capitalului social al unor societăţi comerciale având ca obiectiv
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice de interes local,
intercomunitar sau judeţean, după caz;
f) contractarea sau garantarea împrumuturilor pentru finanţarea
programelor de investiţii în vederea dezvoltării, reabilitării şi
modernizării sistemelor existente;
g) garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor contractate de
operatorii serviciilor de utilităţi publice în vederea înfiinţării sau
dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;
h) elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciilor, pe baza
regulamentelor-cadru ale serviciilor, elaborate şi aprobate de autorităţile
de reglementare competente;
11
i) stabilirea, ajustarea, modificarea şi aprobarea preţurilor, tarifelor şi
taxelor speciale, cu respectarea normelor metodologice elaborate şi
aprobate de autorităţile de reglementare competente;
j) aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării preţurilor şi tarifelor
pentru serviciile de utilităţi publice, după caz, pe baza avizului de
specialitate emis de autorităţile de reglementare competente;
k) restrângerea ariilor în care se manifestă condiţiile de monopol;
l) protecţia şi conservarea mediului natural şi construit.
(3) Impotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice locale,
adoptate în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice sau juridice
interesate se pot adresa instanţei de contencios administrativ, în
condiţiile legii.
Art. 9. - (1) Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei
publice locale şi utilizatori, stabilite pe baza prevederilor prezentei legi,
sunt raporturi juridice de natură administrativă, supuse normelor juridice
de drept public.Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele
obligaţii faţă de utilizatorii serviciilor de utilităţi publice:
a) să asigure gestionarea şi administrarea serviciilor de utilităţi
publice pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică şi
managerială, având ca obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de
performanţă a serviciului, stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii,
respectiv prin hotărârea de dare în administrare, în cazul gestiunii
directe;
b) să elaboreze şi să aprobe strategii proprii în vederea îmbunătăţirii
şi dezvoltării serviciilor de utilităţi publice, utilizând principiul
planificării strategice multianuale;
c) să promoveze dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii
tehnico-edilitare aferente sectorului serviciilor de utilităţi publice şi
programe de protecţie a mediului pentru activităţile şi serviciile
poluante;
d) să adopte măsuri în vederea asigurării finanţării infrastructurii
tehnico-edilitare aferente serviciilor;
e) să consulte asociaţiile utilizatorilor în vederea stabilirii politicilor
şi strategiilor locale şi a modalităţilor de organizare şi funcţionare a
serviciilor;
f) să informeze periodic utilizatorii asupra stării serviciilor de
utilităţi publice şi asupra politicilor de dezvoltare a acestora;
12

g) să medieze şi să soluţioneze conflictele dintre utilizatori şi
operatori, la cererea uneia dintre părţi;
h) să monitorizeze şi să controleze modul de respectare a obligaţiilor
şi responsabilităţilor asumate de operatori prin contractele de delegare a
gestiunii cu privire la: respectarea indicatorilor de performanţă şi a
nivelurilor serviciilor, ajustarea periodică a tarifelor conform formulelor
de ajustare negociate la încheierea contractelor de delegare a gestiunii,
respectarea Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, exploatarea
eficientă şi în condiţii de siguranţă a sistemelor de utilităţi publice sau a
altor bunuri aparţinând patrimoniului public şi/sau privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, afectate serviciilor, asigurarea protecţiei
mediului şi a domeniului public, asigurarea protecţiei utilizatorilor.
(2) Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice
locale şi operatori, stabilite în baza prevederilor prezentei legi, sunt
supuse normelor juridice de drept public sau privat, după caz, în funcţie
de forma de gestiune adoptată. În vederea îndeplinirii atribuţiilor
prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale au, în
relaţia cu operatorii serviciilor de utilităţi publice, următoarele drepturi:
a) să stabilească cerinţele şi criteriile de participare şi selecţie a
operatorilor la procedurile publice organizate pentru atribuirea
contractelor de delegare a gestiunii;
b) să solicite informaţii cu privire la nivelul şi calitatea serviciului
furnizat/prestat şi cu privire la modul de întreţinere, exploatare şi
administrare a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor
administrativ-teritoriale, încredinţate pentru realizarea serviciului;
c) să invite operatorul pentru audieri, în vederea concilierii
diferendelor apărute în relaţia cu utilizatorii serviciilor;
d) să aprobe stabilirea preţurilor şi tarifelor, respectiv ajustarea şi
modificarea preţurilor şi tarifelor propuse de operatori; pentru serviciile
care funcţionează în condiţii de monopol, aprobarea preţurilor şi
tarifelor, după caz, se face pe baza avizului de specialitate emis de
autoritatea de reglementare competentă;
e) să monitorizeze şi să exercite controlul cu privire la
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice şi să ia măsurile
necesare în cazul în care operatorul nu asigură indicatorii de
performanţă şi continuitatea serviciilor pentru care s-a obligat;
13
f) să sancţioneze operatorul în cazul în care acesta nu operează la
nivelul indicatorilor de performanţă şi eficienţă la care s-a obligat şi nu
asigură continuitatea serviciilor;
g) să refuze, în condiţii justificate, aprobarea stabilirii, ajustării sau
modificării preţurilor şi tarifelor propuse de operator, iar pentru
serviciile care funcţionează în condiţii de monopol, să solicite avizul
autorităţilor de reglementare competente.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să rezilieze
unilateral contractele de delegare a gestiunii serviciilor şi să organizeze
o nouă procedură pentru delegarea gestiunii acestora, dacă constată şi
dovedesc nerespectarea repetată de către operatori a obligaţiilor
contractuale şi dacă operatorii nu adoptă programe de măsuri care să
respecte condiţiile contractuale şi să asigure atingerea, într-un interval
de timp prestabilit, a parametrilor de calitate asumaţi.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii
faţă de operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice:
a) să asigure un tratament egal pentru toţi operatorii, indiferent de
forma de proprietate, de ţara de origine, de organizarea acestora şi de
modul de gestiune adoptat;
b) să asigure un mediu de afaceri concurenţial, transparent şi loial;
c) să respecte angajamentele asumate faţă de operator prin hotărârea
de dare în administrare a serviciului, respectiv prin clauzele contractuale
stabilite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului;
d) să asigure resursele necesare finanţării infrastructurii tehnicoedilitare
aferente serviciilor, corespunzător clauzelor contractuale;
e) să păstreze, în condiţiile legii, confidenţialitatea datelor şi
informaţiilor economico-financiare privind activitatea operatorilor,
altele decât cele de interes public.
SECŢIUNEA a 2-a
Asociaţiile de dezvoltare comunitară
Art. 10. - (1) Unităţile administrativ-teritoriale, reprezentate prin
autorităţile administraţiei publice locale, pot coopera în scopul
înfiinţării, finanţării şi realizării unor servicii de utilităţi publice, inclusiv
a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, precum şi pentru organizarea,
gestionarea şi exploatarea în interes comun a acestor servicii.
14

(2) Cooperarea se materializează prin realizarea unor asociaţii de
dezvoltare comunitară, în condiţiile prevederilor Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi
ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele
publice locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
108/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Asociaţiile de dezvoltare comunitară, definite ca instituţii publice
de cooperare intercomunitară, îşi asumă şi exercită, pentru şi în numele
autorităţilor administraţiei publice locale asociate, toate competenţele şi
atribuţiile, drepturile şi obligaţiile pe domeniul strict limitat al
serviciului/serviciilor care i-a/i-au fost transferat/transferate.
(4) Serviciilor şi sistemelor de utilităţi publice ce fac obiectul unei
asocieri intercomunitare le sunt aplicabile dispoziţiile de drept comun
privind coproprietatea.
(5) Asociaţia de dezvoltare comunitară poate decide gestionarea
directă sau delegată a serviciilor de utilităţi publice. Gestionarea directă
se realizează prin crearea unui compartiment sau serviciu intern. În cazul
în care asociaţia de dezvoltare comunitară decide gestiunea serviciului în
regim de gestiune delegată, aceasta poate înfiinţa o societate comercială
pe acţiuni de interes intercomunitar, al cărei capital social este deţinut în
totalitate sau în parte de consiliile locale ale unităţilor administrativteritoriale
care formează asociaţia, ori poate angaja şi organiza
procedura legală de delegare a gestiunii serviciului.
(6) Prevederile alin. (1), (2) şi (3) se completează cu prevederile
actelor normative specifice fiecărui serviciu de utilităţi publice.
(7) Actele juridice de constituire a asociaţiilor de dezvoltare
comunitară şi statutul acestora sunt semnate de preşedinţii consiliilor
judeţene şi primarii unităţilor administrativ-teritoriale implicate în
formarea asociaţiei, în condiţiile mandatelor aprobate de consiliile
judeţene, consiliile locale ori de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, după caz. În actele juridice de constituire a asociaţiei de
dezvoltare comunitară se prevăd şi bunurile ori resursele financiare
reprezentând contribuţia fiecărei unităţi administrativ-teritoriale
implicate.
(8) Statutul-cadru, principiile de organizare şi modul de funcţionare
ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară se vor reglementa prin hotărâre
15
a Guvernului în termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(9) Structurile teritoriale şi naţionale pentru dezvoltarea regională
împreună cu organizaţiile neguvernamentale ale autorităţilor
administraţiei publice locale vor sprijini şi vor încuraja formarea
asociaţiilor de dezvoltare comunitară, potrivit atribuţiilor şi
competenţelor proprii.
SECŢIUNEA a 3-a
Autorităţile administraţiei publice centrale
Art. 11. - (1) Guvernul asigură realizarea politicii generale a statului
în domeniul serviciilor de utilităţi publice, în concordanţă cu Programul
de guvernare şi cu obiectivele Planului Naţional de dezvoltare
economico-socială a ţării, prin:
a) aprobarea şi actualizarea Strategiei naţionale privind serviciile
comunitare de utilităţi publice;
b) îndrumarea autorităţilor administraţiei publice locale în vederea
înfiinţării, organizării, exploatării şi gestionării eficiente a serviciilor de
utilităţi publice, respectiv pentru reabilitarea, modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor;
c) acordarea garanţiilor guvernamentale pentru obţinerea creditelor
interne şi externe necesare dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare de
interes local sau judeţean;
d) acordarea de transferuri de la bugetul de stat pentru dezvoltarea
infrastructurii tehnico-edilitare de interes local, intercomunitar sau
judeţean, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
(2) Guvernul examinează periodic starea serviciilor de utilităţi
publice şi stabileşte măsuri pentru dezvoltarea durabilă şi creşterea
calităţii acestora, corespunzător cerinţelor utilizatorilor şi nevoilor
localităţilor, pe baza unor strategii sectoriale specifice.
(3) Guvernul sprijină autorităţile administraţiei publice locale prin
măsuri administrative, legislative şi economico-financiare, în scopul
dezvoltării şi îmbunătăţirii cantitative şi calitative a serviciilor de utilităţi
publice şi al asigurării funcţionării şi exploatării în condiţii de siguranţă
şi eficienţă economică a infrastructurii tehnico-edilitare aferente
acestora.
16

(4) În exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor menţionate la alin. (1),
(2) şi (3) Guvernul urmăreşte:
a) armonizarea strategiilor şi politicilor în domeniul serviciilor de
utilităţi publice de interes local, intercomunitar sau judeţean cu cele
privind dezvoltarea socioeconomică, urbanismul şi amenajarea
teritoriului, protecţia şi conservarea mediului;
b) descentralizarea serviciilor de utilităţi publice şi consolidarea
autonomiei locale cu privire la înfiinţarea, organizarea, gestionarea şi
controlul funcţionării acestora;
c) elaborarea strategiilor şi politicilor locale cu privire la serviciile
de utilităţi publice şi la implementarea acestora, cu respectarea
principiului subsidiarităţii şi proporţionalităţii;
d) implementarea mecanismelor specifice economiei de piaţă în
sfera serviciilor de utilităţi publice, prin crearea unui mediu
concurenţial, atragerea participării capitalului privat, promovarea
formelor de gestiune delegată;
e) întărirea capacităţii decizionale şi manageriale a autorităţilor
administraţiei publice locale în exercitarea atribuţiilor acestora privind
înfiinţarea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi
publice;
f) promovarea asocierii intercomunitare pentru înfiinţarea şi
exploatarea unor sisteme de utilităţi publice;
g) promovarea colaborării, sub diferite forme, dintre autorităţile
administraţiei publice locale şi sectorul privat pentru finanţarea
înfiinţării, dezvoltării, modernizării şi exploatării unor servicii de
utilităţi publice, respectiv a bunurilor specifice infrastructurii tehnicoedilitare
aferente acestora;
h) restrângerea şi reglementarea ariilor unde prevalează condiţiile de
monopol caracteristice unor servicii de utilităţi publice.
Art. 12. - Exercitarea funcţiei de analiză, sinteză, decizie,
coordonare şi planificare la nivel central pentru domeniul serviciilor de
utilităţi publice este încredinţată Ministerului Administraţiei şi
Internelor, ca autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate,
având următoarele atribuţii:
a) elaborează şi promovează Strategia naţională a serviciilor
comunitare de utilităţi publice;
17
b) elaborează şi promovează strategiile sectoriale pe termen mediu şi
lung cu privire la dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice şi a
infrastructurii tehnico-edilitare aferente;
c) iniţiază, elaborează şi promovează proiecte de legi, hotărâri ale
Guvernului şi alte acte normative pentru domeniul său de activitate;
d) fundamentează, avizează şi coordonează, la nivel central,
stabilirea priorităţilor în alocarea resurselor financiare guvernamentale
pentru domeniul serviciilor, în conformitate cu Strategia naţională a
serviciilor comunitare de utilităţi publice;
e) coordonează şi monitorizează implementarea programelor
guvernamentale de investiţii în sectorul serviciilor de utilităţi publice,
inclusiv a programelor de investiţii realizate prin cofinanţare externă din
fonduri ale Uniunii Europene sau împrumuturi de la organismele
financiare internaţionale;
f) elaborează politica de restructurare, reorganizare şi privatizare a
operatorilor furnizori/prestatori înfiinţaţi de autorităţile administraţiei
publice locale, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale;
g) avizează proiectele de acte normative elaborate de alte autorităţi
ale administraţiei publice centrale ce au implicaţii şi consecinţe asupra
activităţilor specifice serviciilor de utilităţi publice;
h) iniţiază şi propune măsuri pentru perfecţionarea cadrului legislativ
şi instituţional necesar întăririi capacităţii decizionale şi manageriale a
autorităţilor administratiei publice locale cu privire la înfiinţarea,
organizarea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi
publice, precum şi în ceea ce priveşte administrarea şi exploatarea
infrastructurii tehnico-edilitare aferente;
i) colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări şi
reprezintă Guvernul în relaţiile internaţionale pe linia serviciilor de
utilităţi publice;
j) colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale
care au atribuţii şi responsabilităţi în domeniul serviciilor de utilităţi
publice sau în legătură cu acestea;
k) solicită informaţii ministerelor, altor autorităţi ale administraţiei
publice centrale şi locale, precum şi persoanelor fizice sau juridice, cu
privire la activităţile specifice utilităţilor publice;
18

l) furnizează informaţii cu privire la activităţile specifice serviciilor
de utilităţi publice altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi
locale.
SECŢIUNEA a 4-a
Autorităţi de reglementare
Art. 13. - (1) A.N.R.S.C., A.N.R.E. şi A.R.R. au calitatea de
autoritate de reglementare, în sensul prezentei legi.
(2) A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementare competentă pentru
următoarele servicii de utilităţi publice:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie
termică în sistem centralizat, cu excepţia activităţii de producere a
energiei termice în cogenerare;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor
administrativ-teritoriale.
(3) A.N.R.S.C., potrivit competenţelor acordate prin prezenta lege,
eliberează licenţe, elaborează metodologii şi regulamente-cadru pentru
domeniul serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de reglementare şi
pentru piaţa acestor servicii şi monitorizează modul de respectare şi
implementare a legislaţiei aplicabile acestor servicii.
(4) Activitatea de producere a energiei termice în cogenerare este
supusă licenţierii, reglementării şi controlului A.N.R.E. Competenţele şi
atribuţiile A.N.R.E. sunt reglementate de Legea energiei electrice nr.
318/2003 şi de prevederile legale privind serviciul public de alimentare
cu energie termică.
(5) A.R.R. este autoritatea de reglementare competentă pentru
serviciul de transport public local şi, potrivit competenţelor acordate
prin prezenta lege, elaborează metodologii şi regulamente-cadru pentru
transportul public de persoane, acordă licenţe de transport,
monitorizează şi controlează respectarea de către operatori a condiţiilor
19
impuse prin licenţele de transport, precum şi a legislaţiei în vigoare
privind transporturile rutiere.
Art. 14. - (1) A.N.R.S.C. este instituţie publică autonomă de interes
naţional, cu personalitate juridică, ce funcţionează în coordonarea
primului-ministru, pe baza regulamentului propriu de organizare şi
funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(2) A.N.R.S.C. îşi desfăşoară activitatea în temeiul următoarelor
principii:
a) protejarea intereselor utilizatorilor în raport cu operatorii care
acţionează în sfera serviciilor de utilităţi publice;
b) promovarea concurenţei, eficacităţii şi eficienţei economice în
sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează în condiţii de
monopol;
c) promovarea principiilor transparenţei, accesibilităţii, tratamentului
nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor;
d) promovarea relaţiilor contractuale echilibrate, orientate către
rezultat;
e) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse în relaţia autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de
utilităţi publice;
f) conservarea resurselor, protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei.
(3) A.N.R.S.C. îşi exercită prerogativele de autoritate publică în
condiţii de echidistanţă şi echilibru atât faţă de utilizatori şi operatori,
cât şi faţă de autorităţile administraţiei publice locale. A.N.R.S.C. îşi
exercită competenţele şi atribuţiile conferite prin prezenta lege faţă de
toţi operatorii, indiferent de forma de proprietate şi natura capitalului, de
organizarea acestora, de ţara de origine şi de modalitatea în care este
organizată şi se desfăşoară, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale,
gestiunea serviciilor de utilităţi publice, precum şi faţă de agenţii
economici sau instituţiile publice care desfăşoară în condiţii de monopol
unele activităţi specifice serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de
reglementare.
(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, A.N.R.S.C. colaborează cu
Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, cu A.N.R.E., cu A.R.R., cu Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, cu Consiliul
Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor,
20

cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale sau locale cu atribuţii în domeniul serviciilor de utilităţi publice
ori în legătură cu acestea, cu asociaţiile utilizatorilor, cu agenţii
economici specializaţi care prestează servicii de sector, cu asociaţiile
profesionale din domeniu şi cu asociaţiile patronale şi sindicale.
Art. 15. - (1) Activitatea A.N.R.S.C. se finanţează integral din
venituri proprii obţinute din tarifele percepute pentru acordarea
licenţelor, din tarifele percepute pentru eliberarea autorizaţiilor de
montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor, din tarifele
pentru consultanţă şi prestări de servicii acordate la cerere, din
contribuţii ale operatorilor de servicii de utilităţi publice aflaţi în sfera sa
de reglementare sau ale organismelor internaţionale, precum şi din alte
surse, potrivit prevederilor legale privind finanţele publice.
(2) Nivelul tarifelor şi cel al contribuţiilor prevăzute la alin. (2) se
aprobă în fiecare an prin hotărâre a Guvernului.
(3) A.N.R.S.C. întocmeşte anual bugetul propriu de venituri şi
cheltuieli, în conformitate cu normele metodologice în vigoare.
(4) Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli al A.N.R.S.C. rămân la dispoziţia acesteia şi se folosesc în
anul următor cu aceeaşi destinaţie.
Art. 16. - (1) A.N.R.S.C. este condusă de un preşedinte, ajutat de un
vicepresedinte, ale căror funcţii sunt asimilate celei de secretar de stat,
respectiv subsecretar de stat, numiţi de primul-ministru.
(2) Calităţii de preşedinte şi, respectiv, de vicepreşedinte al
A.N.R.S.C. le sunt aplicabile incompatibilităţile specifice funcţiilor de
secretar de stat şi, respectiv, de subsecretar de stat. Aceste calităţi sunt,
de asemenea, incompatibile cu exercitarea, direct sau prin persoane
interpuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la
administrarea sau la conducerea unor operatori.
(3) Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui încetează în
următoarele situaţii:
a) la expirarea duratei;
b) prin demisie;
c) prin deces;
d) prin imposibilitatea exercitării mandatului pentru o perioadă mai
lungă de 60 de zile consecutive;
e) la apariţia unei incompatibilităţi prevăzute de lege;
21
f) prin revocare de către autoritatea care l-a numit.
(4) Preşedintele şi vicepreşedintele se revocă de către autoritatea
care i-a numit pentru neîndeplinirea mandatului, pentru încălcarea
prevederilor prezentei legi sau pentru condamnare penală prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă.
(5) În cazul în care preşedintele A.N.R.S.C., din diferite motive, nu
îşi poate exercita atribuţiile curente, vicepreşedintele preia atribuţiile
acestuia, în condiţiile prevăzute în regulamentul de organizare şi
funcţionare.
(6) Preşedintele reprezintă A.N.R.S.C. în relaţiile cu terţii, persoane
fizice şi juridice din ţara şi din străinătate.
(7) În exercitarea prerogativelor sale, preşedintele A.N.R.S.C. emite
avize, ordine şi decizii. Preşedintele A.N.R.S.C. este ordonator principal
de credite.
(8) Ordinele şi deciziile emise de preşedinte în exercitarea
atribuţiilor sale pot fi atacate în condiţiile Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 17. - (1) Preşedintele A.N.R.S.C. este asistat de un consiliu
consultativ ale cărui lucrări le coordonează.
(2) Consiliul consultativ este format din 9 membri numiţi prin ordin
al preşedintelui A.N.R.S.C. Componenţa consiliului consultativ este
următoarea:
- un membru propus de Ministerul Administraţiei şi Internelor;
- un membru propus de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor;
- un membru propus de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei;
- un membru propus de Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor;
- un membru propus de Federaţia Autorităţilor Locale din România;
- un membru propus de organizaţiile sindicale cu reprezentativitate
la nivel naţional din sectorul serviciilor de utilităţi publice;
- un membru propus de asociaţiile patronale cu reprezentativitate la
nivel naţional din sectorul serviciilor de utilităţi publice;
- un membru propus de asociaţiile cu reprezentativitate la nivel
naţional ale utilizatorilor serviciilor de utilităţi publice;
- un membru propus de asociaţiile profesionale cu reprezentativitate
la nivel naţional din sectorul serviciilor de utilităţi publice.
22

(3) Secretariatul consiliului consultativ este asigurat de către o
persoană desemnată prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C.
(4) Consiliul consultativ armonizează interesele operatorilor din
domeniul serviciilor de utilităţi publice cu cele ale utilizatorilor şi cu
cele ale autorităţilor administraţiei publice locale, evaluează impactul
reglementărilor A.N.R.S.C. şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora,
potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al A.N.R.S.C.
(5) Consiliul consultativ se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru
sau la cererea preşedintelui A.N.R.S.C. pentru analizarea actelor
normative ce urmează să fie aprobate prin ordin al preşedintelui sau
pentru dezbaterea problemelor privind domeniul de activitate al
instituţiei.
(6) Sarcinile şi atribuţiile membrilor consiliului consultativ se
stabilesc în Regulamentul de organizare şi funcţionare al A.N.R.S.C.
Art. 18. - (1) În cadrul A.N.R.S.C. funcţionează direcţii, servicii sau
compartimente. Structura organizatorică a A.N.R.S.C. se stabileşte prin
regulamentul de organizare şi funcţionare.
(2) În structura A.N.R.S.C. se organizează şi funcţionează agenţii
teritoriale fără personalitate juridică, conform zonelor de dezvoltare
regională.
(3) Sediile, sarcinile, atribuţiile şi competenţele, precum şi modul de
coordonare a agenţiilor teritoriale se stabilesc prin regulamentul de
organizare şi funcţionare.
(4) Repartizarea numărului de posturi pentru aparatul central şi
agenţiile teritoriale se face prin regulamentul de organizare şi
funcţionare.
(5) Prefecţii, împreună cu consiliile judeţene, respectiv Consiliul
General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale, vor acorda sprijin
A.N.R.S.C. pentru asigurarea spaţiilor necesare desfăşurării activităţii
agenţiilor sale teritoriale.
Art. 19. - (1) Personalul A.N.R.S.C. este constituit din salariaţi
angajaţi pe bază de contract individual de muncă. Condiţiile de
incompatibilitate stabilite la art. 16 alin. (2) sunt aplicabile şi
personalului.
(2) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului
A.N.R.S.C. se stabilesc, pe baza regulamentului de organizare şi
funcţionare, prin fişa postului.
23
(3) Salarizarea personalului A.N.R.S.C. se stabileşte în conformitate
cu reglementările legale în vigoare.
(4) Angajarea, promovarea, precum şi modificarea sau încetarea
raporturilor de muncă ale personalului din aparatul propriu al
A.N.R.S.C. se fac în conformitate cu reglementările legale în vigoare, cu
prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare şi ale
contractului colectiv de muncă şi se aprobă prin decizie a preşedintelui,
în condiţiile legii.
Art. 20. - (1) A.N.R.S.C. are următoarele competenţe şi atribuţii
privind serviciile de utilităţi publice din sfera sa de reglementare:
a) elaborează şi stabileşte reglementări sectoriale de nivel secundar
şi terţiar cu caracter obligatoriu;
b) acordă, modifică, suspendă sau retrage licenţele ori autorizaţiile,
după caz;
c) solicită autorităţilor administraţiei publice locale programe pentru
reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice şi
a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, după caz;
d) elaborează metodologii de calcul pentru stabilirea, ajustarea şi
modificarea preţurilor şi tarifelor;
e) eliberează, în condiţiile legii, avizul de specialitate cu privire la
stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru
serviciile de utilităţi publice care funcţionează în condiţii de monopol;
f) avizează proiectele de acte normative elaborate şi promovate de
alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu impact asupra
domeniului său de activitate;
g) organizează sistemul informaţional de culegere, prelucrare şi
sinteză a datelor cu privire la serviciile de utilităţi publice din sfera sa de
reglementare, la infrastructura tehnico-edilitară aferentă acestora,
precum şi la activitatea operatorilor;
h) întocmeşte şi gestionează baza de date necesară desfăşurării
activităţii proprii şi pentru furnizarea de informaţii Guvernului,
ministerelor sau altor autorităţi centrale şi locale interesate;
i) organizează sistemul de monitorizare, evaluare şi control în
teritoriu privind modul de aplicare a prevederilor prezentei legi şi a
legislaţiei sectoriale specifice fiecărui serviciu;
j) monitorizează aplicarea şi respectarea de către operatori şi
autorităţile administraţiei publice locale a legislaţiei primare din
24

domeniu, a reglementărilor emise în aplicarea acesteia, a sistemului de
preţuri şi tarife în vigoare şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării
acestora;
k) monitorizează respectarea şi îndeplinirea de către operatori a
obligaţiilor şi măsurilor stabilite în condiţiile de emitere sau de
menţinere a licenţei ori autorizaţiei;
l) elaborează regulamentele-cadru, caietele de sarcini-cadru şi
contractele-cadru de furnizare/prestare pentru serviciile din sfera sa de
reglementare şi le aprobă prin ordin al preşedintelui;
m) elaborează şi adoptă criterii şi indicatori de performanţă care să
permită monitorizarea, compararea şi evaluarea modului de
furnizare/prestare a serviciilor;
n) sesizează ministerul de resort şi Consiliul Concurenţei cu privire
la încălcarea prevederilor legale referitoare la concurenţă ori de câte ori
constată nerespectarea reglementărilor cu privire la concurenţă şi
transparenţă;
o) propune autorităţilor administraţiei publice locale, ministerului de
resort şi Consiliului Concurenţei măsuri pentru restrângerea ariilor în
care se manifestă condiţii de monopol, precum şi pentru prevenirea
abuzului de poziţie dominantă pe piaţă, în vederea limitării efectelor
caracterului de monopol al serviciilor;
p) iniţiază şi organizează programe de instruire şi pregătire
profesională în domeniile de activitate reglementate;
q) prezintă anual Guvernului un raport cu privire la serviciile de
utilităţi publice din sfera sa de reglementare şi la activitatea proprie.
Raportul se dă publicităţii;
r) colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări în
domeniul său de activitate;
s) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
(2) Raportul anual al A.N.R.S.C., împreună cu baza de date
gestionată de A.N.R.S.C., constituie elemente de fundamentare şi
actualizare a Strategiei naţionale privind serviciile comunitare de utilităţi
publice, precum şi a strategiilor proprii adoptate de autorităţile
administraţiei publice locale.
(3) Raporturile juridice dintre A.N.R.S.C. şi autorităţile
administraţiei publice locale sunt raporturi de cooperare şi îndrumare
metodologică, iar raporturile juridice dintre A.N.R.S.C. şi operatorii
25
serviciilor de utilităţi publice sunt raporturi de monitorizare, evaluare şi
control privind respectarea condiţiilor de acordare a licenţelor şi
autorizaţiilor, a procedurilor de stabilire, ajustare şi modificare a
preţurilor şi tarifelor.
(4) În vederea exercitării atribuţiilor sale, A.N.R.S.C. are dreptul de
acces la informaţiile cuprinse în documentele operatorilor legate de
domeniul său de activitate, inclusiv la cele din evidenţele contabile ale
acestora. A.N.R.S.C. are dreptul să facă publice orice date sau informaţii
care sunt de interes public.
Art. 21. - (1) A.N.R.S.C. emite avizul de specialitate în vederea
aprobării de către autorităţile administraţiei publice locale a preţurilor şi
tarifelor numai în cazul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează
în condiţii de monopol.
(2) A.N.R.S.C. este abilitată să adopte în termen de un an de la
publicarea prezentei legi, prin ordin al preşedintelui acesteia,
următoarele reglementări:
a) normele metodologice privind stabilirea, ajustarea şi modificarea
preţurilor şi tarifelor aplicabile serviciilor de utilităţi publice;
b) regulamentul de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor
de la reglementările emise în domeniul său de activitate, în conformitate
cu prevederile legale;
c) regulamentul pentru autorizarea agenţilor economici care
montează şi/sau exploatează sisteme de repartizare a costurilor;
d) normele privind condiţiile de montare şi exploatare a sistemelor
de repartizare a costurilor pentru apă rece, agent termic pentru încălzire,
apă caldă de consum;
e) normele metodologice de facturare şi repartizare pe proprietari
individuali a consumului total înregistrat la nivelul branşamentului
condominiului.
(3) A.N.R.S.C. elaborează Regulamentul privind acordarea
licenţelor, aplicabil operatorilor care furnizează/prestează servicii de
utilităţi publice din sfera sa de reglementare, în conformitate cu
prevederile legilor speciale şi îl supune spre aprobare Guvernului.
(4) Acordarea licenţelor se face de către comisiile de acordare a
licenţelor stabilite potrivit Regulamentului privind acordarea licenţelor,
prevăzut la alin. (3).
26

(5) Din comisiile de acordare a licenţelor fac parte, cu rol
consultativ, şi specialişti desemnaţi de asociaţiile profesionale cu
reprezentativitate la nivel naţional din sectorul serviciilor de utilităţi
publice.
Art. 22. - (1) Preşedintele A.N.R.S.C. emite, potrivit competenţelor
conferite de prezenta lege, ordine şi decizii în conformitate cu
prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare.
(2) Ordinele şi deciziile preşedintelui A.N.R.S.C. cu caracter
normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Ordinele şi deciziile emise de preşedintele A.N.R.S.C. în
exercitarea atribuţiilor sale pot fi atacate pe calea contenciosului
administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la
data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv
de la data la care au fost notificate părţilor interesate.
CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea serviciilor de utilităţi publice
SECŢIUNEA 1
Gestiunea serviciilor de utilităţi publice
Art. 23. - (1) Gestiunea serviciilor de utilităţi publice reprezintă
modalitatea de organizare, funcţionare şi administrare a serviciilor de
utilităţi publice în scopul furnizării/prestării acestora în condiţiile
stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Gestiunea serviciilor de utilităţi publice se organizează şi se
realizează în următoarele modalităţi:
a) gestiune directă;
b) gestiune delegată.
(3) Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilităţi publice se
stabileşte prin hotărâre a consiliilor locale, a consiliilor judeţene, a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de
dezvoltare comunitară, după caz, în funcţie de natura şi starea
serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de
interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale,
precum şi de mărimea şi complexitatea sistemelor de utilităţi publice.
27
(4) Desfăşurarea activităţilor specifice oricărui serviciu de utilităţi
publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza
unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini elaborat şi
aprobat de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de
dezvoltare comunitară, după caz, în conformitate cu regulamentul-cadru
şi cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.
(5) Se interzic orice înţelegeri sau acorduri de asociere şi orice
practici concertate dintre operatori, indiferent de modul de organizare,
forma de proprietate sau modalitatea de gestiune adoptată, care conduc
la accentuarea caracterului de monopol al serviciilor de utilităţi publice,
la restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa
serviciilor de utilităţi publice.
Art. 24. - (1) Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei
publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, şi
operatorii serviciilor de utilităţi publice sunt reglementate prin:
a) hotărâre de dare în administrare - în cazul gestiunii directe;
b) hotărâri şi contracte prin care se deleagă gestiunea serviciilor - în
cazul gestiunii delegate.
(2) Raporturile juridice dintre operatorii serviciilor de utilităţi
publice şi utilizatorii acestor servicii sunt raporturi contractuale
desfăşurate în baza contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciilor
de utilităţi publice, elaborat de autoritatea de reglementare competentă,
cu respectarea prevederilor legale în vigoare, a regulamentelor
serviciilor şi a caietelor de sarcini specifice acestora.
Art. 25. - (1) Bunurile proprietate publică ori privată a unităţilor
administrativ-teritoriale, utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor
de utilităţi publice, pot fi:
a) date în administrare şi exploatare operatorilor care exercită
gestiunea directă a serviciilor de utilităţi publice;
b) concesionate, în condiţiile legii, operatorilor organizaţi ca
societăţi comerciale cu capital public, privat sau mixt, care exercită
gestiunea delegată a serviciilor de utilităţi publice.
(2) În cazul societăţilor comerciale rezultate în urma reorganizării
administrative a regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a
direcţiilor sau serviciilor publice de specialitate subordonate autorităţilor
administraţiei publice locale, bunurile proprietate publică ori privată
necesare furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice se
28

concesionează acestora odată cu gestiunea serviciului, prin atribuire
directă.
Art. 26. - (1) Bunurile proprietate publică din componenţa
sistemelor de utilităţi publice sunt supuse inventarierii anuale şi se
evidenţiază distinct, extracontabil, în patrimoniul operatorilor, indiferent
de modalitatea de gestiune a serviciului sau de organizarea, forma de
proprietate, natura capitalului ori ţara de origine a operatorilor.
(2) Bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale,
aferente sistemelor de utilităţi publice, nu pot fi aduse ca aport la
capitalul social al societăţilor comerciale înfiinţate de autorităţile
administraţiei publice locale sau ca participare la constituirea unor
societăţi comerciale cu capital mixt şi nu pot constitui garanţii pentru
creditele bancare contractate de autorităţile administraţiei publice locale
sau de operatori, fiind inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.
(3) Bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice pot fi
date în administrare sau pot fi concesionate operatorilor în conformitate
cu prevederile legale.
(4) Bunurile proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale
utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice pot fi
date în administrare, concesionate sau trecute în proprietatea
operatorilor, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
(5) În cazul gestiunii delegate, bunurile realizate de operatori în
conformitate cu programele de investiţii impuse prin contractul de
delegare a gestiunii constituie bunuri de retur care revin de drept, la
expirarea contractului, gratuit şi libere de orice sarcini, unităţilor
administrativ-teritoriale şi sunt integrate domeniului public al acestora.
Art. 27. - (1) Acţiunile societăţilor comerciale furnizoare/prestatoare
de servicii de utilităţi publice, intrate în portofoliul Autorităţii pentru
Valorificarea Activelor Statului - A.V.A.S., în urma procesului de
privatizare, vor fi transferate în proprietatea privată a unităţilor
administrativ-teritoriale, în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei legi. În acelaşi termen, bunurile aparţinând
domeniului public a căror valoare a fost inclusă în aceste acţiuni vor fi
reintegrate în patrimoniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Acţiunile societăţilor comerciale furnizoare/prestatoare de
servicii de utilităţi publice, intrate în portofoliul A.V.A.S. prin preluarea
29
şi compensarea creanţelor în acţiuni, precum şi creanţele deţinute de
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - A.N.A.F. nu pot fi
înstrăinate/valorificate decât cu acordul autorităţilor administraţiei
publice locale în coordonarea cărora se află societăţile comerciale şi care
au drept de preempţiune la cumpărarea acţiunilor, respectiv a creanţelor.
Noul patronat rezultat este obligat să menţină furnizarea/prestarea
serviciilor de utilitate publică timp de 5 ani de la preluarea acestora.
Orice modificare privind furnizarea/prestarea serviciului respectiv se
face numai cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale.
Art. 28. - (1) Conducerea executivă a operatorilor furnizori/
prestatori, înfiinţaţi de autorităţile administraţiei publice locale sau la
care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari majoritari, este
angajată pe baza unui contract individual de muncă, la care se anexează
un contract de performanţă; celelalte categorii de personal sunt angajate
pe baza unui contract de muncă individual, cu respectarea contractului
colectiv de muncă şi a Codului muncii. Persoanele cu funcţii de
conducere, precum şi personalul cu funcţii de execuţie au calitatea de
personal contractual.
(2) Contractul de performanţă are ca obiect stabilirea şi îndeplinirea
obiectivelor şi a criteriilor de performanţă, aprobate prin bugetul de
venituri şi cheltuieli, în schimbul drepturilor salariale stabilite prin
contractul individual de muncă.
SECŢIUNEA a 2-a
Gestiunea directă
Art. 29. - (1) Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care
autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare
comunitară, după caz, îşi asumă, în calitate de operator, toate sarcinile şi
responsabilităţile ce le revin, potrivit legii, cu privire la furnizarea/
prestarea serviciilor de utilităţi publice şi la administrarea şi exploatarea
sistemelor de utilităţi publice aferente.
(2) Gestiunea directă se realizează prin structuri proprii ale
autorităţilor administraţiei publice locale sau ale asociaţiilor de
dezvoltare comunitară, înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale, ale
consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti
sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, care pot fi:
30

a) compartimente de specialitate, fără personalitate juridică,
organizate în cadrul aparatului propriu al consiliului local ori judeţean al
unităţii administrativ-teritoriale;
b) servicii publice sau direcţii de specialitate, fără personalitate
juridică, organizate în cadrul aparatului propriu al consiliului local ori
judeţean al unităţii administrativ-teritoriale, având autonomie financiară
şi funcţională;
c) servicii publice sau direcţii de specialitate, cu personalitate
juridică, organizate în subordinea consiliului local ori judeţean al unităţii
administrativ-teritoriale sau a asociaţiei de dezvoltare comunitară, având
patrimoniu propriu, gestiune economică proprie şi autonomie financiară
şi funcţională.
(3) Operatorii organizaţi ca servicii publice de specialitate cu
personalitate juridică sunt subordonaţi autorităţilor administraţiei
publice locale, posedă un patrimoniu propriu, funcţionează pe bază de
gestiune economică şi se bucură de autonomie funcţională şi financiară;
aceşti operatori întocmesc, în condiţiile legii, buget de venituri şi
cheltuieli şi situaţii financiare anuale.
(4) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune
directă furnizează/prestează un serviciu de utilităţi publice prin
exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente
acestuia, pe baza hotărârii de dare în administrare a serviciului, adoptată
de consiliile locale, de consiliile judeţene, de Consiliul General al
Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, după
caz, precum şi pe baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare
competentă.
(5) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune
directă se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui
regulament de organizare şi funcţionare, elaborat şi aprobat de
autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare
comunitară, după caz.
(6) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor serviciilor
publice de specialitate, cu personalitate juridică, care gestionează un
serviciu comunal de utilităţi publice, rămase la finele exerciţiului
bugetar, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
Disponibilităţile provenite din fonduri externe nerambursabile sau
31
împrumuturi destinate cofinanţării acestora se administrează şi se
utilizează potrivit acordurilor de finanţare încheiate.
(7) Operatorii care furnizează/prestează servicii de utilităţi publice în
regim de gestiune directă au obligaţia calculării, înregistrării şi
recuperării amortismentelor mijloacelor fixe aferente acestor servicii
prin tarif sau prin preţ.
SECŢIUNEA a 3-a
Gestiunea delegată
Art. 30. - (1) Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care
autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare
comunitară, după caz, transferă unuia sau mai multor operatori toate
sarcinile şi responsabilităţile privind furnizarea/prestarea serviciilor de
utilităţi publice, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor de
utilităţi publice aferente acestora, pe baza unui contract, denumit în
continuare contract de delegare a gestiunii.
(2) Încheierea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de
utilităţi publice se aprobă prin hotărâri de atribuire a contractelor de
delegare a gestiunii adoptate de consiliile locale, de consiliile judeţene,
de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţiile de
dezvoltare comunitară, după caz.
(3) Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori
de servicii de utilităţi publice, care pot fi:
a) societăţi comerciale furnizoare/prestatoare de servicii de utilităţi
publice, înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale sau de
asociaţiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al unităţilor
administrativ-teritoriale;
b) societăţi comerciale furnizoare/prestatoare de servicii de utilităţi
publice rezultate ca urmare a reorganizării administrative a regiilor
autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de
specialitate subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, al
căror capital social este deţinut, în totalitate sau în parte, în calitate de
proprietar/coproprietar, de unităţile administrativ-teritoriale;
c) societăţi comerciale furnizoare/prestatoare de servicii de utilităţi
publice cu capital social privat sau mixt.
32

(4) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune
delegată furnizează/prestează un serviciu de utilităţi publice prin
exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente
acestuia, în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului, aprobat
de consiliile locale, de consiliile judeţene, de Consiliul General al
Municipiului Bucureşti sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după
caz, şi în baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare
competentă.
(5) Contractul de delegare a gestiunii poate fi:
a) contract de concesiune;
b) contract de parteneriat public-privat.
(6) Contractul de delegare a gestiunii va fi însoţit obligatoriu de
următoarele anexe:
a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;
b) regulamentul serviciului;
c) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau
privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciului;
d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit.c).
(7) Contractul de delegare a gestiunii, indiferent de tipul
contractului, va cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la:
a) denumirea părţilor contractante;
b) obiectul contractului;
c) durata contractului;
d) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante;
e) programul lucrărilor de investiţii pentru modernizări, reabilitări,
dezvoltări de capacităţi, obiective noi şi al lucrărilor de întreţinere,
reparaţii curente, reparaţii planificate, renovări, atât fizic, cât şi valoric;
f) sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la programele de
investiţii, la programele de reabilitări, reparaţii şi renovări, precum şi la
condiţiile de finanţare a acestora;
g) indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea
serviciului, stabiliţi prin caietul de sarcini şi regulamentul serviciului, şi
modul de evaluare şi cuantificare a acestora, condiţii şi garanţii;
h) tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare
a acestora;
i) modul de tarifare şi încasare a contravalorii serviciilor furnizate/
prestate;
33
j) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz;
k) răspunderea contractuală;
l) forţa majoră;
m) condiţii de redefinire a clauzelor contractuale;
n) condiţii de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la
încetarea, din orice cauză, a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv
a investiţiilor realizate;
o) menţinerea echilibrului contractual;
p) condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;
q) administrarea patrimoniului public şi privat preluat;
r) structura forţei de muncă şi protecţia socială a acesteia;
s) alte clauze convenite de părţi, după caz.
Art. 31. - (1) Delegarea gestiunii se face în conformitate cu legislaţia
specifică fiecărui tip de contract. Procedurile de atribuire şi regimul
juridic al contractelor de delegare a gestiunii sunt cele aplicabile tipului
de contract de delegare de gestiune ales de autoritatea administraţiei
publice locale responsabilă.
(2) Existenţa garanţiilor profesionale şi financiare ale operatorilor,
precum şi indicatorii de performanţă şi nivelul tarifelor aplicate privind
furnizarea/prestarea serviciului în condiţii de calitate şi cantitate
corespunzătoare constituie criteriile principale pentru atribuirea
contractelor de delegare a gestiunii.
(3) Operatorii nou-înfiinţaţi pot fi admişi într-o procedură de
atribuire a unei delegări a gestiunii în aceleaşi condiţii ca şi societăţile
deja existente.
(4) Documentaţia privind organizarea şi derularea procedurii de
delegare a gestiunii se elaborează în conformitate cu legislaţia specifică
fiecărui tip de contract. Caietele de sarcini şi criteriile de selecţie
aplicabile în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a
gestiunii se elaborează şi se aprobă de autorităţile administraţiei publice
locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, pe baza
caietelor de sarcini-cadru şi a criteriilor de selecţie-cadru, elaborate de
autorităţile de reglementare competente şi cu respectarea dispoziţiilor
legislaţiei aplicabile tipului de contract de delegare a gestiunii adoptat.
(5) În cazul operatorilor serviciilor de utilităţi publice rezultaţi prin
reorganizarea pe cale administrativă a fostelor regii autonome de interes
local sau judeţean ori a direcţiilor sau serviciilor publice de specialitate
34

subordonate autorităţilor administraţiei publice locale şi care au avut în
administrare bunuri, activităţi sau servicii de utilităţi publice, delegarea
gestiunii serviciului se atribuie în mod direct acestora prin contract de
concesiune, odată cu infrastructura aferentă serviciului.
Art. 32. - (1) În cazul gestiunii delegate, autorităţile administraţiei
publice locale păstrează, în conformitate cu competenţele ce le revin,
potrivit legii, prerogativele şi răspunderile privind adoptarea politicilor
şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor, respectiv a programelor de
dezvoltare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi obligaţia de a
urmări, de a controla şi de a supraveghea modul în care se realizează
serviciile de utilităţi publice, respectiv:
a) modul de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale
asumate de operatori, inclusiv în relaţia cu utilizatorii;
b) calitatea serviciilor furnizate/prestate;
c) indicatorii de performanţă ai serviciilor furnizate/prestate;
d) modul de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în
funcţiune, dezvoltare sau modernizare a sistemelor de utilităţi publice;
e) modul de formare, stabilire, modificare şi ajustare a preţurilor şi
tarifelor pentru serviciile de utilităţi publice.
(2) În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii
serviciilor de utilităţi publice, consiliile locale, consiliile judeţene,
Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare
comunitară, după caz, vor asigura elaborarea şi vor aproba, în termen de
6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor sau de
la primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat, un studiu
de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de
delegare a gestiunii serviciilor, precum şi documentaţia de delegare a
gestiunii.
(3) Cu excepţia contractelor în derulare la data intrării în vigoare a
prezentei legi, durata unui contract de delegare a gestiunii nu poate fi
mai mare decât durata necesară amortizării investiţiilor, fără a depăşi 49
de ani. Această durată nu poate fi prelungită decât în condiţiile prezentei
legi, în următoarele cazuri:
a) pentru motive de interes general, caz în care durata contractului
nu poate fi prelungită cu mai mult de 2 ani;
b) în cazul în care operatorul, la cererea autorităţii administraţiei
publice locale şi pentru buna executare a serviciului sau pentru
35
extinderea sistemului de utilităţi publice, a realizat investiţii care nu ar
putea fi amortizate în termenul rămas până la expirarea contractului
iniţial decât printr-o creştere excesivă a tarifelor şi taxelor.
(4) Prelungirea va fi decisă, în condiţiile alin. (3), de către consiliul
local, consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti
sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, după caz.
CAPITOLUL IV
Operatori şi utilizatori
SECŢIUNEA 1
Operatorii serviciilor de utilităţi publice
Art. 33. - (1) Au calitatea de operator furnizorii/prestatorii de
servicii de utilităţi publice care îşi desfăşoară activitatea pe baza licenţei
eliberate în condiţiile art. 38 de autorităţile de reglementare competente.
(2) Operatorii de servicii de utilităţi publice au, în temeiul prezentei
legi, aceleaşi drepturi şi obligaţii în raporturile cu autorităţile
administraţiei publice locale sau cu utilizatorii, indiferent de modalitatea
de gestiune adoptată sau de statutul juridic, forma de organizare, natura
capitalului, tipul de proprietate ori ţara de origine din Uniunea
Europeană.
(3) În funcţie de modalitatea de gestiune a serviciului adoptată,
operatorii îşi pot desfăşura efectiv activitatea de furnizare/prestare a
serviciilor de utilităţi publice numai după emiterea hotărârii de dare în
administrare - în cazul gestiunii directe, respectiv a hotărârii de atribuire
a contractului de delegare a gestiunii - în cazul gestiunii delegate.
(4) Furnizorii/prestatorii serviciilor de utilităţi publice existenţi la
data intrării în vigoare a prezentei legi, care îşi desfăşoară activitatea în
modalitatea gestiunii directe, precum şi furnizorii/prestatorii care îşi
desfăşoară activitatea pe baza unor contracte de concesiune valabil
încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi pot continua
activitatea pe baza acestor contracte, până la expirarea acestora, fără
posibilitate de prelungire, numai în condiţiile respectării prevederilor art.
49 alin. (1) şi ale art. 50 alin. (4).
(5) Furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice fără licenţă
atrage răspunderea administrativă sau contravenţională, după caz, a
36

celor vinovaţi şi îndreptăţeşte autoritatea de reglementare competentă
sau autorităţile administraţiei publice locale să ceară instanţei
judecătoreşti constatarea nulităţii hotărârii de dare în administrare,
respectiv a hotărârii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii,
după caz.
(6) Operatorii serviciilor de utilităţi publice înfiinţaţi de autorităţile
administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară,
indiferent de statutul juridic, precum şi operatorii având statut de
societăţi comerciale cu capital majoritar public au calitatea de autorităţi
contractante şi au obligaţia aplicării prevederilor legislaţiei în vigoare cu
privire la achiziţiile publice de bunuri, servicii sau lucrări.
(7) Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice au
obligaţia de a se supune controlului şi de a se conforma măsurilor
stabilite cu ocazia activităţii de control, precum şi de a pune la dispoziţia
împuterniciţilor autorităţilor administraţiei publice locale sau ai
autorităţilor de reglementare competente toate datele şi informaţiile
solicitate.
Art. 34. - (1) Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi
publice subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale, având
statut de societăţi comerciale cu capital al unităţilor administrativteritoriale,
pot fi privatizaţi, în condiţiile legii, cu condiţia păstrării
obiectului de activitate minimum 5 ani de la data privatizării.
(2) Hotărârea privind privatizarea şi alegerea metodei de privatizare
aparţin consiliului local, consiliului judeţean, Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau asociaţiei de dezvoltare comunitară, după
caz, în funcţie de subordonarea operatorului.
(3) Privatizarea se organizează şi se derulează în conformitate cu
procedurile legale în vigoare, pe baza unui caiet de sarcini. Concomitent
cu privatizarea operatorilor din subordine, autorităţile administraţiei
publice locale vor proceda şi la renegocierea contractului de delegare a
gestiunii pe baza căruia noul operator va furniza/presta serviciul.
Art. 35. - (1) Societăţile comerciale furnizoare/prestatoare de
servicii de utilităţi publice, deţinătoare de licenţe corespunzătoare, pot
participa, în condiţiile legii, în calitate de operatori, la procedurile
concurenţiale organizate pe raza altor unităţi administrativ-teritoriale
pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor.
37
(2) În cazul furnizării/prestării mai multor tipuri de servicii în
aceeaşi localitate sau a aceluiaşi serviciu în mai multe localităţi,
operatorul va ţine o evidenţă separată a activităţilor desfăşurate, cu
contabilitate distinctă pentru fiecare tip de serviciu şi localitate de
operare în parte, după caz, astfel încât activităţile sale din diferite
sectoare şi localităţi să fie uşor de evaluat, monitorizat şi controlat.
Art. 36. - (1) Raporturile juridice dintre operatorii şi utilizatorii
serviciilor de utilităţi publice sunt raporturi juridice de natură
contractuală şi sunt supuse normelor de drept privat.
(2) Operatorii serviciilor de utilităţi publice au faţă de utilizatori
următoarele obligaţii principale:
a) să asigure furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice,
conform prevederilor contractuale şi cu respectarea prescripţiilor,
normelor şi normativelor tehnice în vigoare;
b) să ia măsuri imediate pentru remedierea unor defecţiuni,
deranjamente sau avarii apărute în funcţionarea sistemelor de utilităţi
publice şi să limiteze durata intervenţiilor;
c) să asigure montarea, funcţionarea şi verificarea metrologică a
echipamentelor de măsurare a consumului la branşamentul utilizatorului,
în conformitate cu normele tehnice în vigoare;
d) să plătească despăgubiri persoanelor fizice sau juridice pentru
prejudiciile provocate din culpă, inclusiv pentru restricţiile impuse
deţinătorilor de terenuri în perimetrul zonelor de protecţie instituite,
conform prevederilor legale;
e) să plătească despăgubiri pentru întreruperea nejustificată a
furnizării/prestării serviciilor şi să acorde bonificaţii utilizatorilor în
cazul furnizării/prestării serviciilor sub parametrii de calitate şi cantitate
prevăzuţi în contractele de furnizare/prestare;
f) să plătească chirii pentru folosirea temporară a terenurilor şi să
aducă terenurile şi obiectivele afectate de lucrările de intervenţie sau de
investiţii în starea anterioară începerii acestor lucrări;
g) să servească utilizatorii din aria de acoperire, în condiţiile
programelor de reabilitare, extindere şi modernizare aprobate;
h) să respecte indicatorii de performanţă şi calitate stabiliţi prin
contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea autorităţii
administraţiei publice locale de dare în administrare;
38

i) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale, respectiv
autorităţilor de reglementare competente, informaţiile solicitate şi să
asigure accesul la documentaţiile şi la actele individuale pe baza cărora
furnizează/prestează serviciul de utilităţi publice, în condiţiile legii;
j) să încheie contracte de asigurare pentru infrastructura necesară
desfăşurării activităţilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Operatorii serviciilor de utilităţi publice sunt în drept să suspende
sau să limiteze furnizarea/prestarea serviciilor către utilizatori, fără plata
vreunei penalizări, cu un preaviz de 5 zile, în următoarele cazuri:
a) depăşirea termenului legal pentru achitarea facturilor stabilite
potrivit prevederilor art. 42 alin. (11);
b) neachitarea notelor de plată pentru recuperarea daunelor, stabilite
printr-o hotărâre judecătorească definitivă, provocate de distrugerea sau
deteriorarea unor construcţii ori instalaţii aferente infrastructurii edilitarurbane
a localităţilor, aflate în administrarea lor;
c) utilizarea neautorizată, fără aviz de racordare, acord de furnizare
sau contract de furnizare/prestare a serviciilor de utilităţi publice;
d) împiedicarea delegatului împuternicit al operatorului de a controla
instalaţiile de utilizare, de a monta, verifica, înlocui sau citi aparatele de
măsurare-înregistrare sau de a remedia defecţiunile la instalaţiile
administrate de furnizor, când acestea se află pe proprietatea
utilizatorului;
e) branşarea ori racordarea fără acordul operatorului la reţele publice
sau la instalaţiile altui utilizator ori schimbarea, fără acordul
operatorului, în cadrul unor lucrări de reparaţii capitale, reconstruiri,
modificări, modernizări sau extinderi, a caracteristicilor tehnice şi/sau a
parametrilor instalaţiilor de utilizare.
(4) În cazuri de forţă majoră, astfel cum acestea sunt definite în
contractul de furnizare/prestare a serviciului de utilităţi publice,
prevederile alin. (3) se pot aplica cu un preaviz sub limita celor 5 zile.
Art. 37. - (1) Intervenţiile pentru efectuarea lucrărilor de
retehnologizare, întreţinere şi reparaţii la construcţiile sau instalaţiile
aferente sistemelor de utilităţi publice, stabilite prin programele anuale
convenite cu autorităţile administraţiei publice locale, care impun
întreruperea furnizării/prestării serviciilor, se aduc la cunoştinţă
utilizatorilor cu cel puţin 10 zile înainte de data programată.
39
(2) Pentru prevenirea sau remedierea unor avarii, operatorii de
servicii de utilităţi publice sunt în drept să întrerupă furnizarea/prestarea
serviciilor, fără plata vreunei penalizări şi fără preaviz, dar nu mai mult
de 24 de ore.
(3) În cazul în care intervenţiile operatorilor, necesare pentru
prevenirea producerii unor avarii sau pentru remedierea unor avarii,
depăşesc 24 de ore, acestea se efectuează în maximum 72 de ore şi se
aduc la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale,
utilizatorilor, deţinătorilor de terenuri sau proprietarilor bunurilor
afectate; pe perioada intervenţiilor respective, operatorii sunt în drept să
întrerupă furnizarea/prestarea serviciilor, cu plata penalizărilor prevăzute
în contracte.
(4) Ocuparea temporară a unor terenuri pentru lucrări de intervenţie,
înfiinţare, extindere, retehnologizare, reparaţii şi revizii planificate la
sistemele de utilităţi publice, care se execută într-o perioadă mai mare de
72 de ore, se va face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de
terenuri şi cu plata despăgubirilor cuvenite, stabilite potrivit
reglementărilor legale în vigoare. Dacă cu ocazia executării lucrărilor se
produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de utilităţi
publice, operatorii au obligaţia să plătească despăgubiri acestora, în
condiţiile legii.
(5) Operatorii serviciilor de utilităţi publice nu răspund faţă de
utilizatori pentru întreruperea furnizării/prestării serviciilor sau pentru
calitatea acestora, în cazuri de forţă majoră.
SECŢIUNEA a 2-a
Acordarea licenţelor
Art. 38. - (1) Acordarea licenţelor pentru furnizarea/prestarea
serviciilor de utilităţi publice intră în sfera de competenţă a autorităţilor
de reglementare competente, după cum urmează:
a) A.N.R.S.C. - pentru serviciile menţionate la art.13 alin.(2) lit.a)-f);
b) A.N.R.E. - pentru activitatea prevăzută la art. 13 alin. (4);
c) A.R.R. - pentru serviciul prevăzut la art. 13 alin. (5).
(2) Acordarea licenţelor de traseu, în cazul serviciului de transport
public local, se face de către comisiile constituite în acest scop, la
nivelul autorităţilor administraţiei publice.
40

(3) Deţinerea licenţei este obligatorie, indiferent de modalitatea de
gestiune a serviciilor adoptată la nivelul autorităţilor administraţiei
publice locale, precum şi de statutul juridic, forma de organizare, natura
capitalului, tipul de proprietate ori ţara de origine din Uniunea
Europeană ale operatorilor.
(4) Licenţa poate fi suspendată sau retrasă astfel:
a) de către autoritatea de reglementare română emitentă, în cazul
licenţelor acordate operatorilor români;
b) de către autoritatea de reglementare română competentă, în cazul
suspendării licenţelor operatorilor străini licenţiaţi în ţara de origine.
(5) Operatorii din ţările Uniunii Europene care deţin licenţe în ţara
de origine, recunoscute de autorităţile de reglementare române
corespondente, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca operatorii români, pe
toată durata de valabilitate a licenţelor.
(6) Licenţa emisă de autorităţile de reglementare competente este
valabilă maximum 5 ani de la data emiterii şi îndreptăţeşte operatorul,
pe perioada sa de valabilitate, la un număr nelimitat de participări la
procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor,
organizate şi derulate în condiţiile prezentei legi.
(7) Regulamentele privind acordarea licenţelor pentru operatorii de
utilităţi publice se elaborează de autoritatea de reglementare în a cărei
sferă de competenţă se află aceste servicii şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului sau prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului, după caz, până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 39. - (1) Furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice este
permisă numai pe baza licenţei emise de autorităţile de reglementare
competente.
(2) Calitatea de operator este recunoscută numai pe baza licenţei de
operare emise de autorităţile de reglementare competente. Fac excepţie
furnizorii/prestatorii în activitate la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(3) Participarea operatorilor la procedurile organizate de autorităţile
administraţiei publice locale pentru delegarea gestiunii serviciilor de
utilităţi publice este permisă numai pe baza licenţei emise de autorităţile
de reglementare competente.
(4) Retragerea sau încetarea valabilităţii licenţei atrage revocarea
hotărârii de dare în administrare ori a hotărârii privind atribuirea
41
contractului de delegare a gestiunii, după caz, şi conduce la organizarea
unei noi proceduri de selectare a unui operator, în condiţiile prezentei
legi. Retragerea licenţei se notifică operatorului cu cel puţin 90 de zile
înainte, perioadă în care operatorul în cauză este obligat să
furnizeze/presteze serviciul respectiv în condiţiile contractului.
Art. 40. - (1) La acordarea licenţelor în domeniul serviciilor de
utilităţi publice se va urmări, cu precădere, îndeplinirea cumulativă a
următoarelor condiţii:
a) cunoaşterea şi însuşirea actelor normative care reglementează
domeniul serviciilor de utilităţi publice;
b) capabilitatea managerială şi organizatorică;
c) capabilitatea economico-financiară;
d) dotarea şi capacitatea tehnică.
(2) Pentru obţinerea licenţei, furnizorii/prestatorii de servicii de
utilităţi publice sunt obligaţi să facă dovada că deţin toate avizele,
acordurile şi autorizaţiile necesare derulării serviciului, prevăzute de
legislaţia în vigoare pentru activităţile specifice acestuia.
SECŢIUNEA a 3-a
Utilizatorii serviciilor de utilităţi publice
Art. 41. - (1) Au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau
colectivi, direcţi ori indirecţi, ai serviciilor de utilităţi publice:
a) utilizatorii casnici, persoane fizice sau asociaţii de proprietari/
locatari;
b) agenţii economici;
c) instituţiile publice.
(2) Utilizatorii au, în principal, următoarele drepturi:
a) să utilizeze, liber şi nediscriminatoriu, serviciile de utilităţi
publice, în condiţiile contractului de furnizare/prestare;
b) să solicite şi să primească, în condiţiile legii, şi ale contractelor de
furnizare/prestare, despăgubiri sau compensaţii pentru daunele
provocate lor de către operatori prin nerespectarea obligaţiilor
contractuale asumate ori prin furnizarea/prestarea unor servicii
inferioare, calitativ şi cantitativ, parametrilor tehnici stabiliţi prin
contract sau prin normele tehnice în vigoare;
42

c) să sesizeze autorităţilor administraţiei publice locale competente
orice deficienţe constatate în sfera serviciilor de utilităţi publice şi să
facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătăţirea activităţii şi
creşterea calităţii serviciilor;
d) să renunţe, în condiţiile legii, la serviciile contractate;
e) să se asocieze în organizaţii neguvernamentale pentru apărarea,
promovarea şi susţinerea intereselor proprii;
f) să primească şi să utilizeze informaţii privind serviciile de utilităţi
publice care îl vizează;
g) să fie consultaţi, direct sau prin intermediul unor organizaţii
neguvernamentale reprezentative, în procesul de elaborare şi adoptare a
deciziilor, strategiilor şi reglementărilor privind activităţile din sectorul
serviciilor de utilităţi publice;
h) să se adreseze, individual ori colectiv, prin intermediul unor
asociaţii reprezentative, autorităţilor administraţiei publice locale sau
centrale ori instanţelor judecătoreşti, în vederea prevenirii sau reparării
unui prejudiciu direct ori indirect.
(3) Pentru plata serviciilor de utilităţi publice, anumite categorii de
utilizatori, persoane fizice, beneficiază, în condiţiile legii, de ajutoare
sociale de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale, după caz.
(4) Membrii comunităţilor locale, persoane fizice sau persoane
juridice, au, în calitatea lor de utilizatori ai serviciilor de utilităţi publice,
în principal, următoarele obligaţii:
a) să respecte normele de exploatare şi funcţionare a sistemelor de
utilităţi publice;
b) să accepte limitarea cantitativă sau întreruperea temporară a
furnizării/prestării serviciilor pentru execuţia unor lucrări prevăzute în
programele de reabilitare, extindere şi modernizare a infrastructurii
tehnico-edilitare;
c) să achite, în termenele stabilite, contravaloarea serviciilor
furnizate/prestate;
d) să asigure accesul utilajelor de colectare a deşeurilor la punctele
de colectare, al utilajelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor,
precum şi al utilajelor operatorilor, necesare desfăşurării activităţii
specifice serviciilor de utilităţi publice în spaţiile ori pe suprafeţele de
teren deţinute cu orice titlu, pe trotuarele şi aleile din jurul imobilelor,
indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare;
43
e) să respecte normele de igienă şi sănătate publică stabilite prin
actele normative în vigoare.
SECŢIUNEA a 4-a
Furnizarea/prestarea, contractarea şi facturarea serviciilor
de utilităţi publice
Art. 42. - (1) Furnizarea/prestarea unui serviciu de utilităţi publice
se realizează în una dintre următoarele modalităţi:
a) în baza unui contract de furnizare sau de prestări de servicii
încheiat între operator şi utilizatorul direct;
b) prin achitarea unui tarif sau a costului unui bilet, după caz;
c) prin achitarea unei taxe speciale, în situaţia în care încheierea
contractului de furnizare sau de prestare a serviciului între operator şi
utilizatorul indirect nu este posibilă din punct de vedere tehnic şi
comercial sau în situaţia în care, în hotărârea de delegare a gestiunii, este
prevăzută această modalitate, precum şi cuantumul contravalorii
serviciului public furnizat/prestat.
(2) Contractul de furnizare sau de prestare a serviciului constituie
actul juridic prin care se reglementează raporturile dintre operator şi
utilizator cu privire la furnizarea/prestarea, utilizarea, facturarea şi plata
unui serviciu de utilităţi publice.
(3) În cazul serviciilor furnizate/prestate în regim continuu prin
intermediul reţelelor de conducte - alimentarea cu apă rece, canalizarea
şi epurarea apelor uzate, colectarea şi evacuarea apelor pluviale,
alimentarea cu apă caldă pentru consum, alimentarea cu agent termic
pentru încălzire -, contractele de furnizare sau de prestare a serviciilor se
încheie între operator şi utilizator pe termen nedeterminat.
(4) Contravaloarea serviciilor de utilităţi publice se stabileşte în
conformitate cu metodologia de calcul, aprobată de autoritatea de
reglementare competentă, pe baza preţurilor/tarifelor şi a consumurilor/
cantităţilor de utilităţi publice furnizate/prestate, şi se plăteşte pe baza
facturii emise de operator.
(5) Determinarea consumurilor/cantităţilor de utilităţi publice în
vederea facturării se face prin măsurare directă cu ajutorul sistemelor de
măsurare-înregistrare a consumurilor/cantităţilor de utilităţi furnizate/
prestate; sistemele de măsurare-înregistrare se montează pe
44

anşamentul care deserveşte fiecare utilizator individual sau colectiv, în
punctul de delimitare a instalaţiilor, indiferent de serviciu, operator sau
de utilizator.
(6) În cazul imobilelor condominiale existente, individualizarea
consumurilor de utilităţi în vederea contractării şi facturării individuale
se realizează, în funcţie de sistemul de distribuţie adoptat, fie:
a) prin contoare individuale montate la intrarea în fiecare apartament
sau spaţiu cu altă destinaţie, în cazul distribuţiei orizontale;
b) cu ajutorul repartitoarelor de costuri montate pe racordurile
aparatelor de consum aferente fiecărui apartament sau spaţiu cu altă
destinaţie, în cazul distribuţiei verticale.
(7) La proiectarea şi realizarea imobilelor condominiale, indiferent
de destinaţie, racordate la reţelele publice de distribuţie, este obligatorie
dotarea acestora cu sisteme de măsurare-înregistrare a consumurilor atât
pentru întregul imobil, cât şi pentru fiecare apartament sau spaţiu cu altă
destinaţie din imobil, în vederea asigurării condiţiilor pentru
individualizarea consumurilor şi încheierea unor contracte-abonament
individuale.
(8) În cazul serviciilor pentru care nu există sisteme de măsurareînregistrare
ori metoda măsurării directe nu se poate aplica,
determinarea consumurilor/cantităţilor serviciilor furnizate/prestate se
face în regim pauşal sau prin metode indirecte, bazate pe măsurători şi
calcule având la bază prescripţiile tehnice în vigoare.
(9) Factura pentru serviciile furnizate/prestate se emite cel mai târziu
până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost
efectuată. Utilizatorii serviciilor de utilităţi publice, persoane fizice sau
juridice, sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea
serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadenţă de 15 zile
lucrătoare de la data primirii facturilor; data emiterii se înscrie pe
factură. Termenul de scadenţă privind plata facturii se ia în calcul
începând cu data primirii facturii.
(10) Neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de
la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere stabilite conform
reglementărilor legale în vigoare, după cum urmează:
a) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;
b) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata
la termen a obligaţiilor bugetare;
45
c) valoarea totală a penalităţilor nu va depăşi valoarea facturii şi se
constituie în venit al operatorului.
(11) Dacă sumele datorate, inclusiv penalităţile, nu au fost achitate
după 45 de zile de la primirea facturii, operatorul poate întrerupe
furnizarea/prestarea serviciului cu un preaviz de 5 zile lucrătoare şi are
dreptul să solicite recuperarea debitelor în instanţă.
(12) Reluarea furnizării/prestării serviciului se face în termen de
maximum 3 zile de la data efectuării plăţii; cheltuielile aferente
suspendării, respectiv reluării furnizării/prestării serviciului, se suportă
de utilizator.
CAPITOLUL V
Finanţarea serviciilor de utilităţi publice
Art. 43. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente pentru furnizarea/
prestarea serviciilor de utilităţi publice, precum şi pentru întreţinerea,
exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente se realizează pe criterii
economice şi comerciale; mijloacele materiale şi financiare necesare
desfăşurării activităţilor specifice fiecărui serviciu se asigură prin
bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor.
(2) Veniturile operatorilor se constituie prin încasarea de la
utilizatori, sub formă de preţuri sau tarife, a sumelor reprezentând
contravaloarea serviciilor furnizate/prestate şi, după caz, din alocaţii de
la bugetele locale, cu respectarea următoarelor principii:
a) asigurarea autonomiei financiare a operatorului;
b) asigurarea rentabilităţii şi eficienţei economice;
c) asigurarea egalităţii de tratament a serviciilor de utilităţi publice în
raport cu alte servicii publice de interes general;
d) recuperarea în totalitate de către operatori a costurilor furnizării/
prestării serviciilor.
(3) Preţurile şi tarifele aferente serviciilor de utilităţi publice se
fundamentează, cu respectarea metodologiei de calcul stabilite de
autorităţile de reglementare competente, pe baza cheltuielilor de
producţie şi exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a
amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, a costurilor pentru protecţia mediului, a costurilor
financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivând din
46

contractul de delegare a gestiunii şi includ o cotă pentru crearea surselor
de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi
o cotă de profit.
(4) Stabilirea, ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor
serviciilor de utilităţi publice se fac cu respectarea metodologiilor de
calcul elaborate de autorităţile de reglementare competente.
(5) Preţurile şi tarifele pentru plata serviciilor de utilităţi publice se
propun de operatori şi se stabilesc, se ajustează sau se modifică prin
hotărâri ale consiliilor locale, ale consiliilor judeţene, ale Consiliului
General al Municipiului Bucureşti sau, după caz, ale asociaţiilor de
dezvoltare comunitară, cu respectarea metodologiilor elaborate de
autoritatea de reglementare competentă. Hotărârile consiliilor locale, ale
consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti
sau, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară vor ţine seama
de avizele de specialitate ale autorităţilor de reglementare competente.
(6) În cazul unor divergenţe cu privire la stabilirea, ajustarea sau
modificarea preţurilor şi/sau tarifelor între autorităţile administraţiei
publice locale şi operatori, litigiile se soluţionează de instanţele de
judecată competente, potrivit legii.
(7) Preţurile, tarifele şi taxele speciale stabilite şi practicate cu
încălcarea dispoziţiilor prezentei legi sunt nule de drept, iar sumele
încasate necuvenit şi constatate ca atare de către autorităţile de
reglementare se restituie utilizatorilor de la care au fost colectate sau la
bugetele locale, după caz.
(8) Pentru prestarea unor servicii conexe serviciilor de utilităţi
publice, cum sunt eliberarea acordurilor şi avizelor, verificarea
documentaţiilor tehnico-economice, expertize tehnice, service-ul
instalaţiilor de utilizare şi altele asemenea, tarifele şi taxele se
fundamentează pe tipuri de lucrări sau servicii prestate de operatori şi se
aprobă prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale; aceste
servicii se facturează şi se încasează separat de către operatori.
(9) Operatorii au dreptul de a propune autorităţii administraţiei
publice locale tarife compuse, care cuprind o componentă fixă,
proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în stare de
funcţionare şi pentru exploatarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a
sistemelor de utilităţi publice şi una variabilă, în funcţie de consumul
efectiv înregistrat de dispozitivele de măsurare-înregistrare montate pe
47
branşamentele utilizatorilor, în punctele de delimitare a instalaţiilor.
Tarifele compuse se fundamentează luându-se în considerare ponderea
costurilor fixe şi a celor variabile în cheltuielile anuale şi se stabilesc în
conformitate cu metodologia elaborată de autoritatea de reglementare
competentă.
Art. 44. - (1) Finanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor
de utilităţi publice se fac cu respectarea legislaţiei în vigoare privind
iniţierea, fundamentarea, promovarea şi aprobarea investiţiilor publice,
în temeiul următoarelor principii:
a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice;
b) păstrarea veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul
comunităţilor locale şi utilizarea lor pentru dezvoltarea serviciilor şi a
infrastructurii tehnico-edilitare aferente;
c) întărirea autonomiei fiscale a unităţilor administrativ-teritoriale
pentru crearea mijloacelor financiare necesare în vederea funcţionării
serviciilor;
d) întărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea unor
împrumuturi interne sau externe necesare pentru finanţarea
infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor, în condiţiile legii;
e) respectarea legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice;
f) respectarea dispoziţiilor legale referitoare la calitatea şi disciplina
în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului.
(2) Finanţarea cheltuielilor de capital pentru realizarea obiectivelor
de investiţii publice ale unităţilor administrativ-teritoriale, aferente
sistemelor de utilităţi publice, se asigură din următoarele surse:
a) fonduri proprii ale operatorilor şi/sau fonduri de la bugetul local,
în conformitate cu obligaţiile asumate prin actele juridice pe baza cărora
este organizată şi se desfăşoară gestiunea serviciilor;
b) credite bancare, ce pot fi garantate de către autorităţile
administraţiei publice locale, de Guvern sau de alte entităţi specializate
în acordarea de garanţii bancare;
c) fonduri nerambursabile obţinute prin aranjamente bilaterale sau
multilaterale;
d) fonduri speciale constituite pe baza unor taxe speciale, instituite la
nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit legii;
e) fonduri transferate de la bugetul de stat, ca participare la
cofinanţarea unor programe de investiţii realizate cu finanţare externă,
48

precum şi din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului
de stat;
f) participarea capitalului privat în cadrul unor contracte de
parteneriat public-privat de tipul „construieşte-operează-transferă” şi
variante ale acestuia, în condiţiile legii;
g) fonduri puse la dispoziţie de utilizatori;
h) alte surse, constituite potrivit legii.
(3) Bunurile realizate în cadrul programelor de investiţii ale
unităţilor administrativ-teritoriale aparţin domeniului public al unităţilor
administrativ-teritoriale, dacă sunt finanţate din fonduri publice, sau
revin în proprietatea publică a acestora, ca bunuri de retur, dacă au fost
realizate cu finanţare privată în cadrul unor programe de investiţii
asumate de operator prin contractul de delegare a gestiunii serviciului, la
expirarea acestuia.
(4) Obiectivele de investiţii promovate de autorităţile administraţiei
publice locale, specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente
sistemelor de utilităţi publice, ce implică fonduri de la bugetele locale
sau transferuri de la bugetul de stat, se nominalizează în listele anuale de
investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale anexate la bugetele locale
şi se aprobă odată cu acestea prin hotărâri ale consiliilor locale,
consiliilor judeţene sau ale Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, după caz.
(5) Obiectivele de investiţii menţionate la alin. (4) se realizează cu
respectarea prevederilor legale în vigoare privind elaborarea, avizarea şi
aprobarea documentaţiilor de execuţie, a prevederilor legale în vigoare
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi a
documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate conform
legii.
(6) Administrarea bunurilor aparţinând domeniului public sau privat
al unităţilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităţi
publice, se face cu diligenţa unui bun proprietar.
CAPITOLUL VI
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 45. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea
disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor
vinovate.
49
Art. 46. - Fapta săvârşită cu intenţie contra unei colectivităţi locale
prin otrăvirea în masă, provocarea epidemiilor, infestarea surselor de
apă, deteriorarea gravă sau distrugerea totală ori parţială a instalaţiilor,
utilajelor, echipamentelor şi a dotărilor aferente sistemelor de utilităţi
publice este considerată act de terorism şi se pedepseşte potrivit
legislaţiei în vigoare.
Art. 47. - (1) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de
utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei
următoarele fapte:
a) refuzul utilizatorilor de a permite operatorului accesul la
dispozitivele de măsurare-înregistrare, în scopul efectuării controlului,
înregistrării consumurilor ori pentru executarea lucrărilor de întreţinere
şi reparaţii;
b) nerespectarea de către utilizatori a termenelor de achitare a
contravalorii serviciilor furnizate/prestate, respectiv a termenelor pentru
încheierea acţiunii de contorizare individuală la nivel de apartament;
c) racordarea la sistemele de utilităţi publice fără acord de
furnizare/preluare, respectiv aviz de branşare/racordare eliberat de
operator;
d) utilizarea fără contract de furnizare/prestare a serviciilor de
utilităţi publice;
e) modificarea neautorizată de către utilizatori a instalaţiilor,
utilajelor, echipamentelor şi a dotărilor aferente sistemelor de utilităţi
publice.
(2) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice
şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei următoarele
fapte:
a) refuzul operatorului de a permite utilizatorilor accesul la
dispozitivele de măsurare-înregistrare a consumurilor, când acestea sunt
montate în instalaţia aflată în administrarea sa;
b) întârzierea nejustificată a operatorilor de a branşa/racorda noi
utilizatori, precum şi impunerea unor soluţii de branşare/racordare
inadecvate din punct de vedere tehnico-economic şi neconforme actelor
normative în vigoare şi reglementărilor stabilite de autorităţile naţionale
de reglementare competente;
c) sistarea nejustificată a serviciului sau refuzul de a realimenta
utilizatorii după achitarea la zi a debitelor restante.
50

(3) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice
şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei următoarele
fapte:
a) încălcarea de către operatori a prevederilor reglementărilor
tehnice şi comerciale, inclusiv a regulamentelor-cadru ale serviciilor,
stabilite de autorităţile de reglementare competente, precum şi
nerespectarea condiţiilor asociate licenţelor;
b) refuzul operatorilor de a pune la dispoziţie autorităţii de
reglementare competente datele şi informaţiile solicitate sau furnizarea
incorectă şi incompletă de date şi informaţii necesare desfăşurării
activităţii acesteia;
c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice în afara
parametrilor tehnici cantitativi şi calitativi adoptaţi prin contractul de
furnizare/prestare şi/sau a celor din normele tehnice şi comerciale
stabilite de autoritatea de reglementare competentă;
d) nerespectarea de către operatori a termenelor-limită stabilite
pentru încheierea acţiunii de contorizare la branşamentele utilizatorilor.
(4) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice
şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele
fapte:
a) refuzul operatorilor de a se supune controlului şi de a permite
verificările şi inspecţiile prevăzute prin reglementări sau dispuse de
autoritatea de reglementare competentă, precum şi obstrucţionarea
acesteia în îndeplinirea atribuţiilor sale;
b) neaplicarea măsurilor stabilite cu ocazia activităţilor de control;
c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice de către
operatori fără licenţă eliberată potrivit prevederilor prezentei legi sau cu
licenţă a cărei valabilitate a expirat;
d) practicarea unor preţuri şi tarife mai mari decât cele aprobate de
autorităţile administraţiei publice locale, în baza metodologiilor stabilite
de autorităţile de reglementare competente;
e) delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice fără respectarea
prevederilor prezentei legi şi a legislaţiei specifice fiecărui serviciu;
f) aprobarea obiectivelor de investiţii aferente infrastructurii tehnicoedilitare
a serviciilor de utilităţi publice fără respectarea documentaţiilor
de urbanism, amenajarea teritoriului şi de protecţia mediului, adoptate
potrivit legii;
51
g) nerespectarea de către operatori a normelor privind protecţia
igienei publice şi a sănătăţii populaţiei, a mediului de viaţă al populaţiei
şi a mediului.
(5) Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti sau, după caz, asociaţiile de
dezvoltare comunitară vor stabili, potrivit prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, şi alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1) - (4),
care constituie contravenţii în domeniul serviciilor de utilităţi publice.
Art. 48. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege
şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţi împuterniciţi ai
ministrului mediului şi gospodăririi apelor, ai ministrului administraţiei
şi internelor, ai ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, ai
preşedinţilor A.N.R.S.C., A.N.R.E., A.R.R. şi ai preşedinţilor consiliilor
judeţene şi ai primarilor, după caz, conform competenţelor stabilite în
prezenta lege.
(2) În vederea constatării contravenţiilor prevăzute la art. 47,
reprezentanţii împuterniciţi prevăzuţi la alin. (1) au acces, dacă acest
lucru se impune, în condiţiile legii, în clădiri, încăperi, la instalaţii şi în
orice alt loc, unde au dreptul să verifice instalaţiile de utilizare, precum
şi să execute măsurători şi determinări. Atât operatorii, cât şi utilizatorii
sunt obligaţi să pună la dispoziţie reprezentanţilor împuterniciţi
documentele cu privire la serviciul de utilităţi publice furnizat/prestat.
(3) Organele de poliţie sunt obligate să acorde, la cerere, sprijin
reprezentanţilor împuterniciţi.
(4) Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute la art. 47 şi la
alin. (1) - (3) ale prezentului articol, se completează cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu
excepţia prevederilor art. 28.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 49. - (1) Furnizorii/prestatorii care, la data intrării în vigoare a
prezentei legi, furnizează/prestează servicii de utilităţi publice în
52

gestiune directă sau pe baze contractuale şi care nu deţin licenţă au
obligaţia de a solicita şi de a obţine eliberarea acesteia, în termen de cel
mult un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În caz contrar,
aceştia pierd dreptul de a furniza/presta serviciile respective, iar
contractele respective îşi încetează valabilitatea.
(2) Licenţele eliberate de autorităţile de reglementare competente
până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează valabilitatea.
Art. 50. - (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a
A.N.R.S.C., prevăzut la art. 14 alin. (1), se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, în termen de un an de la data publicării prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Regulamentele-cadru, caietele de sarcini-cadru ale serviciilor de
utilităţi publice specificate la art. 1 alin. (2), contractele-cadru de
furnizare/prestare a serviciilor, respectiv caietele de sarcini-cadru şi
criteriile de selecţie-cadru aplicabile procedurilor de delegare a gestiunii
serviciilor, prevăzute la art. 31 alin. (4), se elaborează de autoritatea de
reglementare competentă, după caz, şi se aprobă prin ordin al
conducătorului acesteia, în termen de un an de la publicarea prezentei
legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Consiliile locale vor introduce în conţinutul regulamentelor,
caietelor de sarcini şi contractelor de delegare a gestiunii serviciilor
clauze specifice care privesc organizarea, funcţionarea, gestionarea şi
finanţarea serviciilor de utilităţi publice, respectiv administrarea,
exploatarea şi finanţarea obiectivelor de investiţii din infrastructura
tehnico-edilitară a localităţilor, în funcţie de particularităţile acestora şi
de interesele actuale şi de perspectivă ale comunităţilor respective.
(4) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
autorităţile administraţiei publice locale vor proceda la reorganizarea
serviciilor de utilităţi publice, în conformitate cu modalităţile de
gestiune prevăzute la art. 23.
Art. 51. - (1) Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul
ramurii serviciilor de utilităţi publice va fi aplicat de toţi operatorii
furnizori/prestatori de servicii de utilităţi publice, indiferent de
modalitatea de gestiune adoptată sau de forma de proprietate, modul de
organizare ori ţara de origine a operatorului.
(2) Dreptul la grevă în sfera serviciilor de utilităţi publice vitale -
alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, salubrizarea,
53
alimentarea cu energie termică, iluminatul public şi transportul public -
este supus restricţiilor aplicabile ramurilor de activitate în care nu se
poate declara greva cu întreruperea totală a activităţii. În timpul
conflictelor de muncă deschise şi pe perioada soluţionării acestora se
asigură respectarea principiului continuităţii serviciului şi al serviciului
minim şi se iau măsuri pentru asigurarea exploatării şi funcţionării în
siguranţă a sistemelor şi pentru evitarea accidentelor cu impact ecologic
sau asupra sănătăţii populaţiei.
(3) Soluţionarea litigiilor patrimoniale şi nepatrimoniale legate de
încheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege,
precum şi a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor
furnizate/prestate este de competenţa instanţelor de contencios
administrativ şi se face, cu precădere, în procedură de urgenţă.
(4) Soluţionarea litigiilor civile şi de muncă izvorâte din aplicarea
prevederilor prezentei legi se face de instanţele de judecată competente,
în condiţiile legii.
Art. 52. - Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta
lege vor fi notificate, potrivit prevederilor Legii nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, republicată, şi se vor acorda numai după autorizarea
acestora de către Consiliul Concurenţei, în condiţiile îndeplinirii
criteriilor prevăzute în legislaţia secundară privind ajutorul de stat.
Art. 53. - Notarii publici nu vor autentifica actele de înstrăinare a
imobilelor sau a societăţilor comerciale fără dovada achitării la zi a
datoriilor pentru serviciile de utilităţi publice de care sunt grevate
acestea, eliberată de furnizorii/prestatorii acestor servicii. În cazul în
care bunul ce urmează a fi înstrăinat este un apartament situat într-un
bloc proprietate condominială, este necesară şi dovada achitării la zi a
datoriilor, eliberată de asociaţia de proprietari.
Art. 54. - Prezenta lege intră în vigoare la un an de la data publicării
în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art.
42 alin. (7).
Art. 55. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea
serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 4 iulie 2001, cu
modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr.
373/2002 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală -
54

A.N.R.S.C., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272
din 23 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu
respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia
României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
DAN RADU RUŞANU
Bucureşti, 8 martie 2006.
Nr. 51.
55
PREŞEDINTELE SENATULUI,
NICOLAE VĂCĂROIU
LEGEA NR. 241
din 22 iunie 2006
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
Emitent: PARLAMENTUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr.563 din 29 iunie 2006
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art.1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic unitar privind
înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea,
monitorizarea şi controlul funcţionării serviciului public de alimentare
cu apă şi de canalizare al localităţilor.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică serviciului public de
alimentare cu apă şi de canalizare al comunelor, oraşelor şi municipiilor,
indiferent de mărimea acestora.
Art. 2. - (1) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare al
localităţilor, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare, se află sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea
autorităţii administraţiei publice locale, care are drept scop asigurarea
alimentării cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi
utilizatorii de pe teritoriul localităţilor.
(2) Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se prestează prin
exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită
sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare.
(3) Sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare a apelor
uzate, denumite în continuare sisteme de alimentare cu apă şi de
canalizare, constituie ansambluri tehnologice şi funcţionale integrate
care acoperă întregul circuit tehnologic, de la captarea din sursă a apei
brute până la evacuarea în emisari a apelor uzate epurate.
56

(4) În localităţile rurale se poate organiza, după caz, numai serviciul
de alimentare cu apă, cu condiţia asigurării colectării apelor uzate prin
alte sisteme individuale.
Art. 3. - Termenii tehnici utilizaţi în cuprinsul prezentei legi se
definesc după cum urmează:
a) serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare - totalitatea
activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general
efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării şi
distriburii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe
teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul,
epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de
suprafaţă provenite din intravilanul acesteia;
b) serviciu de alimentare cu apă - totalitatea activităţilor necesare
pentru:
- captarea apei brute, din surse de suprafaţă sau subterane;
- tratarea apei brute;
- transportul apei potabile şi/sau industriale;
- înmagazinarea apei;
- distribuţia apei potabile şi/sau industriale;
c) serviciu public de canalizare - totalitatea activităţilor necesare
pentru:
- colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori
la staţiile de epurare;
- epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;
- colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile
de scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora;
- evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri
similare derivate din activităţile prevăzute mai sus;
- evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul
localităţilor;
d) sistem public de alimentare cu apă - ansamblul construcţiilor şi
terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi
dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de alimentare
cu apă. Sistemele publice de alimentare cu apă cuprind, de regulă,
următoarele componente:
- captări;
- aducţiuni;
57
- staţii de tratare;
- staţii de pompare cu sau fără hidrofor;
- rezervoare de înmagazinare;
- reţele de transport şi distribuţie;
- branşamente, până la punctul de delimitare;
e) sistem public de canalizare - ansamblul construcţiilor şi
terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale
şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de
canalizare. Sistemele publice de canalizare cuprind, de regulă,
următoarele componente:
- racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare;
- reţele de canalizare;
- staţii de pompare;
- staţii de epurare;
- colectoare de evacuare spre emisar;
- guri de vărsare în emisar;
- depozite de nămol deshidratat;
f) reţea publică de transport al apei - parte a sistemului public de
alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între
captare şi reţeaua de distribuţie;
g) reţea publică de distribuţie a apei - parte a sistemului public de
alimentare cu apă, alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi
construcţii-anexe, care asigură distribuţia apei la 2 sau la mai mulţi
utilizatori independenţi;
h) reţea publică de canalizare - parte a sistemului public de
canalizare, alcătuită din canale colectoare, cămine, guri de scurgere şi
construcţii-anexe care asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor
de canalizare de la 2 sau de la mai mulţi utilizatori independenţi.
Nu constituie reţele publice:
- reţelele interioare de utilizare aferente unei clădiri de locuit cu
mai multe apartamente, chiar dacă aceasta este în proprietatea mai
multor persoane fizice sau juridice;
- reţelele aferente unei incinte proprietate privată sau unei instituţii
publice pe care se află mai multe imobile, indiferent de destinaţie,
despărţite de zone verzi şi alei interioare private;
58

- reţelele aferente unei platforme industriale, în care drumurile de
acces şi spaţiile verzi sunt proprietate privată, chiar dacă aceasta este
administrată de mai multe persoane juridice;
i) branşament de apă - partea din reţeaua publică de alimentare cu
apă, care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua
interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un
singur utilizator. Părţile componente ale unui branşament se precizează
în regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare. Branşamentul până la contor, inclusiv căminul de
branşament şi contorul, aparţin reţelei publice de distribuţie, indiferent
de modul de finanţare a execuţiei.
Finanţarea execuţiei branşamentului se asigură fie de operator, fie de
utilizator, în funcţie de amplasamentul punctului de delimitare a
instalaţiilor şi numai în baza unei documentaţii avizate de operator şi cu
respectarea regimului proprietăţii. În cazuri bine justificate de către
utilizatori sau operatori şi când condiţiile tehnice nu permit altă soluţie,
se poate admite racordarea mai multor utilizatori la acelaşi branşament.
În cazul condominiilor cu destinaţie de locuinţă existente, separarea
şi individualizarea consumurilor se fac prin montarea repartitoarelor
debitmetrice sau prin altă modalitate stabilită prin hotărâre a asociaţiei
de proprietari. Cheltuielile aferente individualizării consumurilor vor fi
suportate de coproprietarii condominiului, operatorul având numai
obligaţia montării contorului principal de branşament la nivelul limitei
de proprietate;
j) repartitor debitmetric - aparat cu indicaţii adimensionale destinat
măsurării şi individualizării consumurilor de apă pentru fiecare
consumator individual;
k) racord de canalizare - partea din reţeaua publică de canalizare
care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale
utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv căminul de
racord; părţile componente ale unui racord se precizează în
regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare. Racordul de la cămin spre reţea,
inclusiv căminul de racord, aparţine reţelei publice de canalizare;
l) aviz de branşare/racordare - documentul scris, emis de operatorul
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prin care se stabilesc
condiţiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea şi execuţia
59
branşamentelor de apă, respectiv a racordurilor de canalizare şi prin care
se stabileşte punctul de delimitare dintre reţelele publice şi instalaţiile de
utilizare;
m) acord de furnizare - documentul scris, emis de operator, care
stabileşte condiţiile de furnizare pentru utilizator şi defineşte parametrii
cantitativi şi calitativi ai serviciului la branşamentul utilizatorului şi prin
care operatorul se angajează să furnizeze serviciul de alimentare cu apă;
n) acord de preluare - documentul scris, emis de operatorul
serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajează
să presteze serviciul de canalizare şi care defineşte condiţiile şi
parametrii cantitativi şi calitativi ai apelor uzate menajere şi/sau
industriale preluate la canalizarea publică;
o) ape uzate menajere - apele de canalizare rezultate din folosirea
apei în gospodării, instituţii publice şi servicii, care rezultă mai ales din
metabolismul uman şi din activităţi menajere şi igienico-sanitare;
p) ape uzate industriale - apele de canalizare rezultate din activităţi
economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât
cea menajeră;
q) ape uzate orăşeneşti - apele de canalizare rezultate din amestecul
apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice,
preepurate sau nu, precum şi apele care provin din stropirea şi spălarea
drumurilor publice sau private, a aleilor, a grădinilor şi a curţilor
imobilelor;
r) ape pluviale - apele de canalizare care provin din precipitaţii
atmosferice;
s) instalaţii interioare de apă - totalitatea instalaţiilor aflate în
proprietatea sau în administrarea utilizatorului, amplasate după punctul
de delimitare dintre reţeaua publică şi instalaţia interioară de utilizare a
apei şi care asigură transportul apei preluate din reţeaua publică la
punctele de consum şi/sau la instalaţiile de utilizare;
t) instalaţii interioare de canalizare - totalitatea instalaţiilor aflate în
proprietatea sau în administrarea utilizatorului, care asigură preluarea şi
transportul apei uzate de la instalaţiile de utilizare a apei până la căminul
de racord din reţeaua publică;
u) punct de delimitare - locul în care instalaţiile aflate în proprietatea
sau în administrarea utilizatorului se branşează la instalaţiile aflate în
proprietatea sau în administrarea operatorului furnizor/prestator de
60

servicii. Punctul de delimitare asigură identificarea poziţiei de montare a
dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor, stabilirea
apartenenţei instalaţiilor, precum şi precizarea drepturilor, respectiv a
obligaţiilor ce revin părţilor cu privire la exploatarea, întreţinerea şi
repararea acestora. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de canalizare
şi reţeaua publică de canalizare se face prin căminul de racord, care este
prima componentă a reţelei publice, în sensul de curgere a apei uzate;
v) contor de branşament - aparatul de măsurare a volumului de apă
consumat de utilizator, care se montează pe branşament între două vane
- robinete la limita proprietăţii utilizatorului; contorul este ultima
componentă a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei.
Art. 4. - (1) Apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu
apă este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodăreşti ale
populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici şi, după
caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale.
(2) Apa potabilă distribuită utilizatorilor trebuie să îndeplinească, la
branşamentele acestora, condiţiile de potabilitate prevăzute în normele
tehnice şi reglementările legale în vigoare, precum şi parametrii de debit
şi presiune precizaţi în acordurile şi contractele de furnizare.
(3) Utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele menţionate la
alin. (1) este permisă numai în măsura în care există disponibilităţi faţă
de necesarul de apă potabilă al localităţilor, stabilit potrivit prescripţiilor
tehnice în vigoare.
(4) În cazul în care cerinţele de apă potabilă ale operatorilor
economici nu pot fi acoperite integral sau pot fi acoperite numai parţial,
aceştia pot să-şi asigure alimentarea cu apă potabilă prin sisteme proprii,
realizate şi exploatate în condiţiile legii.
(5) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi stropitul străzilor şi al
spaţiilor verzi, spălatul pieţelor şi al străzilor, spălarea periodică a
sistemului de canalizare, spălarea autovehiculelor şi consumul
tehnologic al unităţilor industriale, se va utiliza cu precădere apă
industrială.
(6) Apa industrială sau cu caracter nepotabil se poate asigura fie prin
sisteme publice de alimentare cu apă industrială, fie prin sisteme
individuale realizate şi exploatate de operatorii economici.
(7) Se interzice orice legătură sau interconectare între sistemele de
alimentare cu apă potabilă şi sistemele de alimentare cu apă industrială.
61
Art. 5. - (1) Sistemul de canalizare trebuie să asigure cu precădere
colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea într-un receptor natural a
apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apă,
precum şi a apelor pluviale sau de suprafaţă colectate de pe teritoriul
localităţilor.
(2) Nămolurile provenite din staţiile de tratare a apei, din sistemele
de canalizare şi din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti se
tratează şi se prelucrează în vederea neutralizării, deshidratării,
depozitării controlate sau valorificării, potrivit reglementărilor legale în
vigoare privind protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi
sănătatea populaţiei.
(3) Apele uzate evacuate în sistemele de canalizare trebuie să
respecte condiţiile precizate prin acordul de preluare în canalizarea
publică, respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum şi pe
cele impuse prin reglementările tehnice în vigoare, astfel încât prin
natura, cantitatea ori calitatea lor să nu conducă la:
a) degradarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemelor
de canalizare;
b) diminuarea capacităţii de transport a reţelelor şi a canalelor
colectoare;
c) perturbarea funcţionării normale a staţiei de epurare, prin
depăşirea debitului şi a încărcării sau prin inhibarea proceselor de
epurare;
d) apariţia unor pericole pentru igiena şi sănătatea populaţiei sau a
personalului de exploatare a sistemului;
e) apariţia pericolelor de explozie.
(4) Evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate epurate şi
depozitarea nămolurilor provenite din staţiile de epurare se fac numai în
condiţiile calitative şi cantitative precizate în avizele, acordurile şi
autorizaţiile de mediu eliberate de autorităţile competente, potrivit
reglementărilor în vigoare din domeniul protecţiei calităţii apei şi a
mediului, astfel încât să se garanteze protecţia şi conservarea mediului,
respectiv igiena şi sănătatea populaţiei.
(5) Preluarea în sistemele de canalizare a apelor uzate provenite de la
operatori economici industriali sau de la alţi utilizatori neracordaţi la
reţelele publice de distribuţie a apei se poate aproba numai în măsura în
care capacitatea sistemelor nu este depăşită din punct de vedere
62

hidraulic sau al încărcării cu substanţe impurificatoare şi numai dacă nu
conţin poluanţi toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare.
Art. 6. - Desfăşurarea activităţilor specifice serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de gestiune aleasă, se
realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de
sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale,
în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv caietul de sarcini-cadru
al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, elaborate de
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C., şi aprobate prin
ordin al preşedintelui acesteia.
Art. 7. - (1) Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se
înfiinţează, se organizează şi funcţionează pe baza următoarelor
principii:
a) securitatea serviciului;
b) tarifarea echitabilă;
c) rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului;
d) transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu
patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale
acestora;
e) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
f) adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor;
g) accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze
contractuale;
h) respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi
apelor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei.
(2) Principiile prevăzute la alin. (1) vor fi în mod obligatoriu
cuprinse şi dezvoltate atât în regulamentul-cadru al serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare, cât şi în regulamentele serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare aprobate la nivel local.
Art. 8. - (1) Serviciul furnizat/prestat prin sistemele de alimentare cu
apă şi de canalizare trebuie să îndeplinească, la nivelul utilizatorilor,
indicatorii de performanţă prevăzuţi în regulamentul serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Regulamentele serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
inclusiv indicatorii de performanţă, se elaborează la nivelul autorităţilor
administraţiei publice locale, pe baza regulamentului-cadru al
63
serviciului, şi se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale, consiliilor
judeţene, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară sau, după caz, ale
Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Indicatorii de performanţă ai serviciului furnizat/prestat
utilizatorilor se stabilesc pe baza unui studiu de specialitate, întocmit de
autorităţile administraţiei publice locale, în funcţie de necesităţile
utilizatorilor, de starea tehnică a sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare şi de eficienţa acestora, cu respectarea indicatorilor de
performanţă minimali prevăzuţi în regulamentul-cadru, respectiv în
caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare.
(4) Propunerile de indicatori de performanţă ai serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare furnizat/prestat utilizatorilor, rezultate
din studiul de specialitate efectuat în acest scop, vor fi supuse dezbaterii
publice înaintea aprobării lor de către autorităţile administraţiei publice
locale.
CAPITOLUL II
Autorităţi şi competenţe
Art. 9. - (1) Statul sprijină prin măsuri legislative, administrative şi
economice dezvoltarea durabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, precum şi a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare
aferente.
(2) Măsurile adoptate la nivelul autorităţilor administraţiei publice
centrale competente trebuie să conducă la atingerea următoarelor
obiective strategice:
a) dezvoltarea şi extinderea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare la nivelul întregii ţări, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de
viaţă ale comunităţilor locale;
b) realizarea unui serviciu şi a unei infrastructuri tehnico-edilitare
moderne, capabile să susţină dezvoltarea economico-socială a
localităţilor, să atragă investiţii private şi să stimuleze dezvoltarea
durabilă a comunităţilor locale;
c) conservarea şi protecţia mediului şi a sănătăţii publice.
64

Art. 10. - (1) Consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General
al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după
caz, au competenţa exclusivă în tot ceea ce priveşte:
a) aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi
funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;
b) aprobarea programelor de investiţii privind înfiinţarea,
dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare
aferente serviciului;
c) aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului;
d) adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de
organizare şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii;
e) aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului.
(2) Unităţile administrativ-teritoriale se pot asocia între ele, în
vederea înfiinţării şi organizării în interes comun a serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru înfiinţarea şi exploatarea
infrastructurii aferente acestuia, în condiţiile stabilite prin Legea
serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006.
Art. 11. - (1) Consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General
al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după
caz, îşi stabilesc propriile strategii de dezvoltare şi funcţionare pe termen
scurt, mediu şi lung a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
ţinând seama de planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, de
programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativteritoriale,
precum şi de angajamentele internaţionale în domeniul
protecţiei mediului.
(2) Strategiile autorităţilor administraţiei publice locale vor urmări
cu prioritate realizarea următoarelor obiective:
a) orientarea serviciului către utilizatori;
b) asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor
comunităţii la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare;
c) asigurarea calităţii serviciului la nivelul corespunzător normelor
Uniunii Europene;
d) îmbunătăţirea calităţii mediului, prin utilizarea raţională a
resurselor naturale de apă şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate, în
conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu şi ale Directivelor
Uniunii Europene;
65
e) reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor energetice din
sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare;
f) reducerea consumurilor specifice de apă potabilă la utilizator,
inclusiv prin contorizarea branşamentelor şi a consumurilor individuale;
g) promovarea programelor de investiţii, în scopul dezvoltării şi
modernizării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;
h) adoptarea soluţiilor tehnice şi tehnologice, cu costuri minime şi în
concordanţă cu prognozele de dezvoltare edilitar-urbanistică şi
demografică a comunităţii;
i) promovarea mecanismelor specifice economiei de piaţă, crearea
unui mediu concurenţial, stimularea participării capitalului privat şi
promovarea formelor de gestiune delegată;
j) promovarea metodelor moderne de management;
k) promovarea profesionalismului, eticii profesionale şi a formării
profesionale continue a personalului ce lucrează în domeniu.
(3) În vederea asigurării continuităţii serviciului şi funcţionării
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în condiţii de siguranţă
şi la parametrii ceruţi prin normele şi prescripţiile tehnice, autorităţile
administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile de dezvoltare
comunitară, au responsabilitatea planificării şi urmăririi execuţiei
lucrărilor de investiţii; în acest scop vor întocmi programe directoare
privind obiectivele de investiţii, bazate pe planificarea multianuală a
investiţiilor şi ţinându-se seama de etapele procesului bugetar, în
conformitate cu reglementările legale.
Art. 12. - (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin autorităţile
administraţiei publice locale adoptă hotărâri sau emit dispoziţii, după
caz, privitoare la:
a) aprobarea programelor de reabilitare, extinderea şi modernizarea
sistemelor existente, precum şi a programelor de înfiinţare a unor noi
sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare, în condiţiile legii;
b) coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în
scopul realizării acestora într-o concepţie unitară şi corelată cu
programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor şi de
amenajare a teritoriului, de urbanism şi de mediu;
c) aprobarea studiilor de fezabilitate privind extinderea,
modernizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare;
66

d) asocierea intercomunitară în vederea înfiinţării şi exploatării în
comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru
realizarea investiţiilor în infrastructura aferentă acestuia;
e) darea în administrare sau delegarea gestiunii serviciului, precum
şi încredinţarea exploatării bunurilor proprietate publică sau privată a
unităţilor administrativ-teritoriale aferente sistemelor de alimentare cu
apă şi canalizare;
f) participarea cu capital social sau cu bunuri la înfiinţarea
societăţilor comerciale mixte pentru realizarea sistemelor de alimentare
cu apă şi de canalizare şi/sau furnizarea/prestarea serviciului;
g) contractarea sau garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor
pentru finanţarea programelor de investiţii aferente sistemelor de
alimentare cu apă şi de canalizare, precum extinderi, dezvoltări de
capacităţi, reabilitări şi modernizări;
h) elaborarea şi aprobarea normelor locale şi a regulamentului
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza normelor-cadru
şi a regulamentelor-cadru elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.;
i) aproabrea preţurilor, tarifelor şi taxelor speciale pentru serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare, cu respectarea reglementărilor în
vigoare;
j) rezilierea unilaterală a contractelor de delegare a gestiunii
serviciului, pentru încălcarea repetată a clauzelor acestora şi pentru
nerespectarea parametrilor de calitate ai serviciului.
(2) Împotriva hotărârilor sau dispoziţiilor autorităţilor administraţiei
publice locale, adoptate în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice sau
juridice interesate se pot adresa instanţei de contencios administrativ, în
condiţiile legii.
Art. 13. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să
verifice, să aprobe sau să respingă, în condiţiile legii, fără a periclita
rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului, preţurile şi tarifele
propuse de operatori, precum şi să urmărească modul de respectare de
către aceştia a normelor metodologice pentru stabilirea, ajustarea şi
modificarea preţurilor şi tarifelor elaborate de A.N.R.S.C. şi aprobate
prin ordin al preşedintelui acesteia.
(2) Divergenţele cu privire la preţuri şi tarife dintre autorităţile
administraţiei publice locale şi operatori se rezolvă de instanţele de
judecată competente.
67
(3) Autorităţile administraţiei publice locale au acces la orice
informaţie de interes public deţinută de A.N.R.S.C. cu privire la
serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de
gestiune adoptată pentru realizarea acestuia.
Art. 14. - Autorităţile administraţiei publice locale au, în raport cu
utilizatorii pe care îi reprezintă, următoarele sarcini şi responsabilităţi:
a) să gestioneze serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare pe
criterii de competitivitate şi eficienţă economică;
b) să promoveze dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea
infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului;
c) să monitorizeze şi să controleze activităţile de furnizare/prestare a
serviciului şi să adopte măsurile prevăzute în contractul de delegare a
gestiunii, în cazul în care operatorul nu asigură indicatorii de
performanţă asumaţi;
d) să stabilească şi să aprobe indicatorii de performanţă ai serviciului
numai după ce aceştia au fost supuşi, în prealabil, dezbaterii publice;
e) să adopte normele locale şi modalităţile de gestiune a serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare;
f) să informeze şi să consulte utilizatorii şi asociaţiile acestora cu
privire la strategiile de dezvoltare a serviciului, precum şi despre
necesitatea instituirii unor taxe locale privind serviciul de alimentare cu
apă şi de canalizare;
g) să medieze rezolvarea conflictelor dintre utilizatori şi operator sau
dintre operatori, la cererea uneia dintre părţi.
Art. 15. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale au, potrivit
prerogativelor atribuite prin lege, următoarele obligaţii faţă de operatori:
a) să aplice un tratament egal tuturor operatorilor şi să asigure prin
normele locale adoptate un mediu de afaceri transparent;
b) să respecte independenţa managerială a operatorului;
c) să adopte şi să menţină o conduită echilibrată, echidistantă şi
nediscriminatorie între operator şi utilizatori;
d) să promoveze relaţii contractuale echilibrate, orientate spre
rezultat;
e) să asigure publicitatea şi accesul liber la informaţiile de interes
public, cu precădere la acele informaţii care asigură pregătirea ofertelor
şi participarea la procedurile de delegare a gestiunii serviciului;
68

f) să aducă la cunoştinţă publică, în condiţiile legii, hotărârile şi
dispoziţiile având ca obiect modul de organizare şi de funcţionare a
serviciului;
g) să stabilească condiţiile de asociere sau de formare de societăţi
mixte, în conformitate cu prevederile legale care reglementează fiecare
tip de contract prin care se deleagă gestiunea;
h) să respecte şi să-şi îndeplinească propriile obligaţii, prevăzute în
contractele de delegare a gestiunii serviciului;
i) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, altele decât cele de
interes public, cu privire la activitatea operatorilor;
j) să încheie cu operatorul un contract pentru colectarea, canalizarea
şi epurarea apelor pluviale de pe domeniul public şi privat al localităţii.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au, în raporturile cu
operatorii, dreptul şi obligaţia să monitorizeze şi să controleze:
a) menţinerea echilibrului contractual rezultat prin procedura de
delegare a gestiunii serviciului;
b) încadrarea profitului operatorului în limitele minime şi maxime
negociate;
c) respectarea clauzelor de administrare, întreţinere şi predare a
bunurilor publice şi păstrarea integrităţii patrimoniului public sau privat
aferent serviciului;
d) respectarea programului social de limitare a efectelor negative ale
concedierilor;
e) respectarea obligaţiilor contractuale potrivit contractului de
delegare a gestiunii şi îndeplinirea indicatorilor de performanţă ai
serviciului, indiferent de forma de gestiune;
f) aplicarea penalităţilor prevăzute de documentele contractuale, în
cazul neîndeplinirii de către operatori a indicatorilor de performanţă
asumaţi;
g) exploatarea eficientă a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare;
h) respectarea reglementărilor administrative, tehnice, fiscale şi
comerciale din domeniu;
i) impactul serviciului asupra mediului şi asupra sănătăţii publice;
j) siguranţa serviciului şi protecţia utilizatorilor;
k) asigurarea patrimoniului preluat în gestiune şi asigurarea pentru
daunele provocate terţilor, în cazul gestiunii delegate.
69
Art.16. - (1) Autoritatea de reglementare competentă pentru
serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este A.N.R.S.C.
Aceasta îşi exercită competenţele şi atribuţiile care îi sunt acordate prin
Legea nr. 51/2006 faţă de toţi operatorii serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare, indiferent de forma de organizare, de natura capitalului,
de modalitatea de gestiune adoptată sau de ţara de origine.
(2) A.N.R.S.C. elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui
acesteia:
a) metodologia şi procedura-cadru de stabilire, monitorizare,
măsurare, comparare şi analiză a indicatorilor de performanţă ai
serviciului;
b) metodologia de repartizare a consumurilor individuale de apă rece
şi de canalizare în imobilele de tip condominiu;
c) normele de autorizare a operatorilor economici care montează şi
exploatează sisteme de repartizare a costurilor pentru apă rece în imobile
de tip condominiu;
d) normativul tehnic de montare a sistemelor de repartizare a
costurilor pentru apă rece în imobile de tip condominiu;
e) metodologia de stabilire, ajustare sau modificare a
preţurilor/tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă şi de
canalizare.
(3) Pe baza metodologiei prevăzute la alin. (2) lit. e), A.N.R.S.C.
aprobă preţurile şi tarifele pentru operatorii economici şi instituţiile
publice care prestează un serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare
de natura celui public şi care nu se află în subordinea autorităţilor
administraţiei publice locale.
(4) A.N.R.S.C. monitorizează evoluţia indicatorilor de performanţă
ai serviciului, în scopul diseminării, la nivelul autorităţilor administraţiei
publice locale şi al operatorilor, a celor mai bune practici din domeniu.
A.N.R.S.C. va dezvolta un sistem informaţional ce va permite
întocmirea unei baze de date şi compararea continuă a fiecărui indicator
de performanţă cu nivelul atins de operatorul cel mai performant din
domeniu. Pentru implementarea activităţilor de monitorizare şi de
realizare a bazei de date, operatorii au obligaţia de a furniza A.N.R.S.C.
toate informaţiile solicitate în legătură cu indicatorii de performanţă ai
serviciului.
70

(5) În relaţia cu operatorii şi cu autorităţile administraţiei publice
locale, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute în Legea nr.
51/2006, indiferent de forma de gestiune adoptată, A.N.R.S.C.
monitorizează următoarele:
a) respectarea şi îndeplinirea obligaţiilor şi măsurilor stabilite în
condiţiile de emitere sau de menţinere a licenţelor;
b) respectarea sistemului de reglementări emise în aplicarea
legislaţiei primare din domeniu;
c) respectarea metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a
preţurilor şi tarifelor;
d) respectarea reglementărilor cu privire la concurenţă şi
transparenţă, pentru a preveni practicile anticoncurenţiale care au ca
obiect sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea
concurenţei.
CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare
SECŢIUNEA 1
Gestiunea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
Art. 17. - (1) Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, gestionarea,
monitorizarea şi controlul la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor,
judeţelor sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară a serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea şi asigurarea
funcţionării sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare
aferente acestora constituie atribuţii exclusive ale autorităţilor
administraţiei publice locale, care se exercită în condiţiile legii.
(2) Gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
respectiv exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente, se organizează
astfel încât să asigure respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în
vigoare privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate şi în
funcţie de:
a) nevoile comunităţilor locale;
b) mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economicosociale
ale localităţilor;
71
c) starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente;
d) posibilităţile locale de finanţare a exploatării şi funcţionării
serviciului, respectiv a înfiinţării ori dezvoltării infrastructurii tehnicoedilitare
aferente;
e) raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat
utilizatorilor.
(3) Înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi gestionarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează în baza unor studii
de specialitate care vor analiza elementele prevăzute la alin. (2); soluţia
optimă se va adopta după dezbaterea publică a studiului şi după
consultarea utilizatorilor.
Art. 18. - (1) Gestiunea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare se organizează şi se realizează în următoarele modalităţi:
a) gestiune directă;
b) gestiune delegată.
(2) Alegerea formei de gestiune a serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare se face prin hotărâre a consiliului local, a consiliului
judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a
asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz.
SECŢIUNEA a 2-a
Gestiunea directă
Art. 19. - (1) În cadrul gestiunii directe, autorităţile administraţiei
publice locale îşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile
privind organizarea, conducerea, gestionarea, administrarea, exploatarea
şi funcţionarea serviciului.
(2) Gestiunea directă se aprobă şi se realizează prin structuri proprii
ale administraţiilor publice locale, înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor
locale, ale consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului
Bucureşti sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, aşa
cum au fost stabilite prin Legea nr. 51/2006.
(3) Structurile menţionate la alin. (2) îşi desfăşoară activitatea de
furnizare/prestare a serviciului în baza hotărârii de dare în administrare
şi exploatare a serviciului şi a sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare aferente şi în baza licenţei eliberate de A.N.R.S.C.
72

(4) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi
cheltuieli ale operatorilor cu statut de compartimente/servicii publice de
specialitate care gestionează şi exploatează un serviciu de alimentare cu
apă şi de canalizare, rămase la finele exerciţiului bugetar, se reportează
în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.
(5) Disponibilităţile provenite din împrumuturi, fonduri externe
nerambursabile sau transferuri de la bugetul de stat destinate cofinanţării
unor obiective de investiţii specifice se administrează şi se utilizează
potrivit acordurilor de finanţare încheiate.
SECŢIUNEA a 3-a
Gestiunea delegată
Art. 20. - (1) În cazul gestiunii delegate, pentru funcţionarea
serviciului, autorităţile administraţiei publice locale transferă unuia sau
mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităţile privind
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, cât şi administrarea şi
exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente
acestuia, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de
delegare a gestiunii.
(2) Operatorii care desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune
delegată sunt cei stabiliţi prin Legea nr. 51/2006.
(3) Operatorii menţionaţi la alin. (2) îşi desfăşoară activitatea de
furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin
exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente
acestuia, pe baza contractului de delegare a gestiunii şi a licenţei
eliberate de A.N.R.S.C.
(4) Contractul de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărârea de
atribuire, adoptată de consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare
comunitară, după caz. În condiţiile legii, contractul de delegare a
gestiunii poate fi materializat printr-un:
a) contract de concesiune;
b) contract de parteneriat public-privat.
Art. 21. - (1) Delegarea gestiunii se face în conformitate cu legislaţia
specifică fiecărui tip de contract. Procedurile utilizate de consiliile
73
locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti
sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, pentru atribuirea
contractelor de delegare a gestiunii serviciului sunt cele aplicabile
tipului de contract de delegare a gestiunii serviciului adoptat.
(2) În cazul societăţilor comerciale rezultate din reorganizarea
administrativă a fostelor regii autonome de interes local sau judeţean ori
a serviciilor publice de specialitate subordonate autorităţilor
administraţiei publice locale, care au avut în administrare bunuri,
activităţi şi servicii de alimentare cu apă şi de canalizare şi al căror
capital social este deţinut în totalitate de unităţile administrativteritoriale,
precum şi în cazul societăţilor comerciale înfiinţate de
asociaţiile de dezvoltare comunitară, delegarea gestiunii serviciului se
atribuie direct acestora, prin contract de concesiune.
Art. 22. - (1) Garanţiile profesionale şi financiare ale operatorului
constituie elemente obligatorii pentru atribuirea contractelor de delegare
a gestiunii, având scopul de a proteja autorităţile administraţiei publice
locale. Societăţile comerciale nou-create pot fi admise, într-o procedură
de atribuire a unei delegări a gestiunii, în aceleaşi condiţii ca şi
societăţile deja existente.
(2) Contractele de delegare a gestiunii serviciului se reziliază de plin
drept dacă operatorul nu respectă condiţiile contractuale. În cazul
retragerii licenţei, contractul de delegare a gestiunii încetează de plin
drept.
(3) Caietele de sarcini şi criteriile de selecţie aplicabile în cadrul
procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii sunt
elaborate de către autorităţile administraţiei publice locale sau de
asociaţiile de dezvoltare comunitară, în baza caietelor de sarcini-cadru
elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C. prin ordin al preşedintelui acesteia,
cu respectarea dispoziţiilor legislaţiei aplicabile tipului de contract de
delegare a gestiunii adoptat.
(4) În procesul de atribuire şi executare a contractelor de delegare a
gestiunii serviciului, autorităţile administraţiei publice locale vor urmări
obţinerea celui mai bun raport cost-calitate, precum şi asigurarea
condiţiilor necesare satisfacerii interesului public general al
comunităţilor locale.
Art. 23. - (1) Delegarea gestiunii serviciului nu anulează
prerogativele autorităţilor administraţiei publice locale sau ale
74

asociaţiilor de dezvoltare comunitară privind adoptarea politicilor şi
strategiilor de dezvoltare a serviciului, respectiv a programelor de
dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi nu
exclude dreptul acestora, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile
ce le revin potrivit legii, de a supraveghea şi de a controla:
a) modul de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale
asumate de operatori;
b) calitatea şi eficienţa serviciului furnizat/prestat şi respectarea
indicatorilor de performanţă stabiliţi în contractele de delegare a
gestiunii;
c) modul de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în
funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare încredinţat prin contractul de delegare a gestiunii;
d) modul de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară pot
delega atât activităţile propriu-zise de furnizare/prestare, gestionare,
administrare şi exploatare a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, cât şi pregătirea, finanţarea şi realizarea investiţiilor aferente
acestuia.
Art. 24. - (1) Contractele de delegare a gestiunii vor prevedea
sarcinile concrete ce revin autorităţilor administraţiei publice locale,
respectiv operatorului, în ceea ce priveşte iniţierea, fundamentarea,
promovarea, aprobarea, finanţarea şi realizarea investiţiilor.
(2) Investiţiile efectuate de operator pentru reabilitarea,
modernizarea şi dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare se vor amortiza de către operator, în conformitate cu
prevederile legale şi exclusiv pe durata contractului de delegare a
gestiunii.
CAPITOLUL IV
Operatori şi utilizatori
SECŢIUNEA 1
Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
75
Art. 25. - (1) Au calitatea de operatori furnizorii/prestatorii
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare care asigură
funcţionarea, gestionarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului şi care îşi
desfăşoară activitatea pe baza unei licenţe. Operatorii serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare sunt definiţi potrivit dispoziţiilor Legii
nr. 51/2006.
(2) Acordarea licenţelor operatorilor furnizori/prestatori ai
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare intră în sfera de
competenţă a A.N.R.S.C. Licenţa se eliberează în condiţiile Legii nr.
51/2006.
(3) Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare au, în
temeiul prezentei legi, aceleaşi drepturi şi obligaţii în raporturile cu
autorităţile administraţiei publice locale sau cu utilizatorii, indiferent de
modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, de forma de
organizare, de natura capitalului, de tipul de proprietate ori de ţara de
origine din Uniunea Europeană.
(4) Operatorii având statut de societăţi comerciale cu capital al
unităţilor administrativ-teritoriale sunt subordonaţi autorităţilor
administraţiei publice locale şi pot fi privatizaţi în condiţiile legii, cu
condiţia păstrării obiectului de activitate cel puţin 5 ani de la data
privatizării.
Art. 26. - (1) În vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le
revin în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare a
localităţilor, operatorii trebuie să asigure:
a) producerea, transportul, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile,
respectiv preluarea, canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate;
b) exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a
sistemelor de canalizare în condiţii de siguranţă şi eficienţă tehnicoeconomică,
cu respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de
exploatare;
c) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, corespunzător
dispoziţiilor legale, a zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor şi
instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de
canalizare şi de epurare a apelor uzate;
76

d) monitorizarea strictă a calităţii apei potabile distribuite prin
intermediul sistemelor de alimentare cu apă, în concordanţă cu normele
igienico-sanitare în vigoare;
e) captarea apei brute, respectiv descărcarea apelor uzate orăşeneşti
în receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin
acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor;
f) întreţinerea şi menţinerea în stare de permanentă funcţionare a
sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;
g) contorizarea cantităţilor de apă produse, distribuite şi respectiv
facturate;
h) creşterea eficienţei şi a randamentului sistemelor în scopul
reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea
costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime,
combustibili şi energie electrică şi prin reechiparea, reutilarea şi
retehnologizarea acestora;
i) limitarea cantităţilor de apă potabilă distribuită prin reţelele
publice, utilizată în procesele industriale şi diminuarea consumurilor
specifice prin recircularea, refolosirea şi reutilizarea acesteia.
(2) Dreptul de servitute se exercită pe toată durata existenţei
sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, pentru executarea
lucrărilor necesare întreţinerii şi exploatării sistemelor respective.
Exercitarea dreptului de servitute asupra proprietăţilor afectate de
sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu titlu
gratuit pe toată durata existenţei acestuia. Dacă, cu ocazia intervenţiilor
pentru retehnologizări, reparaţii, revizii, avarii, se produc pagube
proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare, operatorii au obligaţia să le plătească acestora despăgubiri, în
condiţiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de
servitute va fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul
despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care
părţile nu se înţeleg, cuantumul se stabileşte prin hotărâre
judecătorească.
(3) Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
organizaţi ca societăţi comerciale îşi pot desfăşura activitatea şi în alte
localităţi, pe baze contractuale.
77
(4) Operatorii au obligaţia să ţină evidenţe distincte pentru fiecare
activitate, având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu
şi/sau localitate de operare în parte.
SECŢIUNEA a 2-a
Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
Art. 27. - (1) Are calitatea de utilizator al serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce deţine, în
calitate de proprietar sau cu drept de folosinţă dat de proprietar, un
imobil având branşament propriu de apă potabilă sau racord propriu de
canalizare şi care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de
contract de furnizare/prestare.
(2) Pot fi utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare şi persoanele fizice sau juridice care nu au branşament
propriu de apă potabilă, respectiv racord propriu de canalizare, dacă
există condiţii tehnice pentru delimitarea/separarea instalaţiilor, pentru
individualizarea consumurilor şi pentru încheierea contractului de
furnizare/prestare a serviciului în nume propriu.
(3) Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare sunt:
a) operatori economici;
b) instituţii publice;
c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociaţii de proprietari/
chiriaşi.
SECŢIUNEA a 3-a
Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor şi operatorilor
Art. 28. - Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a
serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale şi
cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor
de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu
apă şi de canalizare.
Art. 29. - (1) Raporturile juridice dintre operator şi utilizatori,
drepturile şi obligaţiile utilizatorilor, respectiv ale operatorului, se
78

detaliază în regulamentul serviciului şi în contractul de
furnizare/prestare a serviciului.
(2) Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
trebuie să conţină prevederi referitoare la:
a) accesul la informaţiile de interes public privind serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare;
b) condiţiile de acces şi de utilizare a serviciului, în funcţie de
caracteristicile sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, de
programele de reabilitare, extindere şi modernizare a acestora şi cu
respectarea reglementărilor tehnice şi comerciale specifice;
c) dreptul oricărui utilizator de a avea montat pe branşamentul care îl
deserveşte, la limita de proprietate, un aparat de măsurare a consumului;
d) obligaţia consiliilor locale, a consiliilor judeţene, a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti sau a asociaţiilor de dezvoltare
comunitară, după caz, ori a A.N.R.S.C. de a aduce la cunoştinţă publică
deciziile cu privire la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.
Art. 30. - (1) Furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare se realizează numai pe bază de contract de
furnizare/prestare, care poate fi individual sau colectiv.
(2) Utilizatorii au obligaţia de a respecta clauzele contractului de
furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
inclusiv prevederile regulamentului serviciului.
(3) Factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii
următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Prin derogare de la
prevederile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, utilizatorii sunt
obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de
care au beneficiat, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii
facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se înscriu pe
factură.
(4) Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei
atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează:
a) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata
la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale
în vigoare;
b) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;
79
c) valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului
şi se constituie venit al operatorului.
(5) Nerespectarea de către utilizatori a prevederilor contractelor de
furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sau
ale regulamentului serviciului atrage plata unor penalităţi şi despăgubiri
pentru daunele provocate, iar în anumite cazuri, chiar sistarea serviciului
prestat, în conformitate cu prevederile contractului.
(6) Nerespectarea de către utilizatori a condiţiilor calitative şi
cantitative de descărcare a apelor uzate în sistemele publice de
canalizare, stabilite prin acordurile de preluare şi avizele de racordare
eliberate de operator potrivit reglementărilor legale în vigoare, conduce
la retragerea acestora, la anularea autorizaţiilor de funcţionare şi la plata
unor penalităţi şi despăgubiri pentru daunele provocate, în conformitate
cu principiul poluatorul plăteşte.
Art. 31. - (1) Operatorii au dreptul să sisteze furnizarea/prestarea
serviciului acelor utilizatori care nu îşi achită contravaloarea serviciilor
furnizate/prestate în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirării
termenului de plată a facturilor, prin debranşarea de la reţelele publice
de distribuţie a apei ori de la reţelele publice de canalizare şi să solicite
recuperarea debitelor în instanţă.
(2) Măsura debranşării de la reţeaua publică se poate lua numai în
urma unei notificări prealabile adresate utilizatorului restant şi se poate
pune în aplicare după 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia;
transmiterea se poate face prin curier sau prin scrisoare recomandată.
Procedura de notificare se va considera îndeplinită şi în cazul unui
eventual refuz de primire a acesteia din partea utilizatorului.
(3) Reluarea furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare se va face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la
efectuarea plăţii; cheltuielile justificate aferente sistării, respectiv
reluării furnizării/prestării serviciului, se suportă de utilizator.
(4) Dacă în termen de 3 luni de la data debranşării nu se solicită
reluarea furnizării/prestării serviciului, calitatea de utilizator se pierde,
iar reluarea furnizării/prestării serviciului se face ca pentru un nou
utilizator, în baza unui nou contract de furnizare/prestare a serviciului.
Art. 32. - (1) Drepturile şi obligaţiile operatorilor în raport cu
autorităţile administraţiei publice locale se prevăd în regulamentul
80

propriu al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, urmărindu-se
asigurarea echilibrului contractual pe baza următoarelor principii:
a) încasarea preţurilor şi tarifelor aferente serviciului public
furnizat/prestat, stabilite potrivit normelor în vigoare;
b) ajustarea periodică a preţurilor şi tarifelor, în raport cu
modificările intervenite în costuri;
c) modificarea preţurilor şi tarifelor, în condiţiile legii, dacă a
intervenit o schimbare semnificativă a echilibrului contractual sau în
structura costurilor.
(2) Operatorii au următoarele obligaţii faţă de utilizatorii serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare:
a) să furnizeze/presteze serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare numai pe baza unui contract încheiat cu utilizatorii
serviciului;
b) să respecte prevederile contractuale;
c) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au
fost autorizaţi, în condiţiile prevederilor regulamentului serviciului;
d) să respecte indicatorii de performanţă aprobaţi de autorităţile
administraţiei publice locale prin hotărârile de dare în administrare,
respectiv din contractele de delegare a gestiunii serviciului;
e) să furnizeze autorităţilor administraţiei publice locale şi
A.N.R.S.C. informaţiile solicitate şi să asigure accesul la toate
informaţiile necesare verificării şi evaluării funcţionării şi dezvoltării
serviciului, în conformitate cu clauzele contractului de delegare şi cu
prevederile legale în vigoare;
f) să pună în aplicare metode performante de management, care să
conducă la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea
procedurilor concurenţiale prevăzute de normele legale în vigoare pentru
achiziţiile de lucrări, bunuri şi servicii;
g) să echipeze cu contoare branşamentele utilizatorilor în punctul de
delimitare a instalaţiilor, în termenele stabilite de consiliile locale în
conformitate cu prevederile legale, dar nu mai târziu de 2 ani de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Penalităţile şi sancţiunile aplicabile operatorilor pentru
nerespectarea de către aceştia a indicatorilor de performanţă ai
serviciului se prevăd în mod obligatoriu în hotărârea de dare în
administrare ori în contractul de delegare a gestiunii.
81
Art. 33. - (1) Asigurarea sumelor necesare pentru finanţarea
contorizării la branşamentul utilizatorului, prevăzută la art. 32 alin. (2)
lit. g), va avea prioritate la adoptarea bugetelor locale, ale asociaţiilor de
dezvoltare comunitară, respectiv ale operatorilor, dacă contractul de
delegare a gestiunii are prevăzută această investiţie, indiferent de forma
de organizare a operatorilor, de tipul de proprietate sau de modalitatea
de gestiune adoptată.
(2) Contravaloarea contoarelor de apă montate de utilizatori cu
acordul operatorilor, inclusiv contravaloarea montajului acestora, se
decontează de operatori pe baza documentelor justificative prezentate de
utilizatori. Decontarea se face în limita fondurilor cu această destinaţie
prevăzute în bugetele locale sau ale asociaţiilor de dezvoltare
comunitară, aprobate potrivit legii şi transferate operatorilor, respectiv în
bugetele operatorilor, potrivit programelor de investiţii stabilite pe baza
contractelor de delegare a gestiunii. Până la montarea contoarelor,
consumul facturat nu va depăşi consumul stabilit în regim pauşal.
CAPITOLUL V
Finanţarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
Art. 34. - (1) Finanţarea cheltuielilor de operare necesare
funcţionării şi exploatării serviciului se asigură prin încasarea de la
utilizatori, pe baza facturilor emise de operatori, a contravalorii
serviciilor furnizate/prestate.
(2) Preţurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare se fundamentează, se stabilesc, se ajustează, se
modifică, se avizează şi se aprobă în condiţiile Legii nr. 51/2006.
(3) Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare se face de către operator, astfel încât structura şi
nivelul acestora:
a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării
serviciului;
b) să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului,
protecţia şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populaţiei;
c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de
capital;
d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului;
82

e) să garanteze continuitatea serviciului.
(4) Procedurile de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi
tarifelor se stabilesc prin normele metodologice elaborate de A.N.R.S.C.
şi aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia.
(5) Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se
aprobă de către consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după
caz, în baza avizului de specialitate eliberat de A.N.R.S.C. şi cu condiţia
respectării următoarelor cerinţe:
a) asigurarea furnizării/prestării serviciului la nivelul indicatorilor de
performanţă stabiliţi de autorităţile administraţiei publice locale şi
precizaţi în hotărârea de dare în administrare ori în contractul de
delegare a gestiunii serviciului, după caz;
b) realizarea, pe perioadă angajată, a unui raport calitate-cost cât mai
bun pentru serviciul furnizat/prestat şi asigurarea unui echilibru între
riscurile şi beneficiile asumate de părţile contractante;
c) asigurarea exploatării, întreţinerii şi administrării eficiente a
infrastructurii aferente serviciului şi a bunurilor aparţinând domeniului
public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale.
Art. 35. - (1) Operatorul are dreptul să solicite periodic ajustarea
preţurilor şi tarifelor, în funcţie de modificările intervenite în structura
costurilor.
(2) În cazul gestiunii delegate, stabilirea, ajustarea sau modificarea
preţurilor şi tarifelor se poate face pe baza unor reguli sau formule de
calcul avizate de A.N.R.S.C., convenite între autorităţile administraţiei
publice locale şi operator, prin contractul de delegare a gestiunii
serviciului. În acest caz, A.N.R.S.C. va aplica aceste reguli sau formule
de ajustare pentru eliberarea avizului de specialitate.
(3) Operatorul are dreptul de a propune tarife compuse stabilite
conform unei metodologii elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C., care
cuprind o componentă fixă, proporţională cu cheltuielile necesare pentru
menţinerea în stare de funcţionare şi exploatarea în condiţii de siguranţă
şi eficienţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare şi una
variabilă, în funcţie de consumul de apă, respectiv de cantitatea de ape
uzate evacuate, înregistrate la utilizatori.
(4) Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru
unele activităţi specifice alimentării cu apă şi canalizării prestate de
83
operatori economici sau instituţii publice care nu au calitatea de
operatori şi care nu se află în coordonarea sau în subordinea directă a
autorităţilor administraţiei publice locale se face de A.N.R.S.C., pe baza
principiilor şi procedurilor prevăzute de prezenta lege.
(5) Avizarea preţurilor şi tarifelor pentru operatorii cuprinşi în
programe de finanţare externă se realizează de către A.N.R.S.C., în
conformitate cu prevederile acordului de împrumut.
(6) La fundamentarea preţurilor şi tarifelor, operatorii pot să solicite
o cotă corespunzătoare pierderilor justificate de starea tehnică a
sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare. Nivelul acestei cote se
stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul
A.N.R.S.C.
Art. 36. - (1) Finanţarea investiţiilor pentru înfiinţarea, dezvoltarea,
reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare intră în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.
În funcţie de modalitatea de gestiune adoptată şi de clauzele contractuale
stabilite prin actele juridice în baza cărora se desemnează operatorul,
sarcinile privind finanţarea investiţiilor pot fi transferate operatorului.
(2) Finanţarea lucrărilor de investiţii şi asigurarea surselor de
finanţare se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare privind finanţele publice locale şi ale Legii nr. 51/2006.
(3) Înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea
infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare din bugetele locale se face numai pe baza hotărârilor
consiliilor locale, ale consiliilor judeţene, ale Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară,
după caz.
(4) În cazul gestiunii delegate, pentru menţinerea echilibrului
contractual, orice subvenţie acordată serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare va putea fi aprobată numai dacă determină o reducere a
tarifului şi/sau o creştere a calităţii serviciului, corespunzătoare
subvenţiei acordate.
84

CAPITOLUL VI
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 37. - (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage
răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a celor
vinovaţi, după caz.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să
sancţioneze operatorul furnizor/prestator al serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare, în cazul în care acesta nu furnizează/prestează
serviciul la nivelul indicatorilor de performanţă aprobaţi, prin:
a) penalizarea acestuia pentru nerespectarea angajamentelor
asumate, la valori corespunzătoare prejudiciilor produse utilizatorilor,
precum şi la nivelul necesar descurajării operatorului de a menţine
deficienţele constatate; penalizările vor fi prevăzute în regulamentele
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare;
b) propunerea înaintată către A.N.R.S.C. de retragere/suspendare a
licenţei de operare;
c) rezilierea contractului de delegare a gestiunii.
Art. 38. - (1) Constituie infracţiune în domeniul serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi se pedepsesc cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei următoarele
fapte:
a) poluarea gravă, în orice mod, a sistemelor de alimentare cu apă şi
de canalizare a localităţilor;
b) nerespectarea zonelor de protecţie a construcţiilor şi instalaţiilor
aferente sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, instituite în
conformitate cu normele tehnice şi de protecţie sanitară în vigoare, dacă
aceste zone erau marcate în mod corespunzător, precum şi distrugerea
marcajelor care semnalizează aceste zone.
(2) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele
fapte:
a) distrugerea, deteriorarea şi manevrarea neautorizată a stăvilarelor,
grătarelor, vanelor, a altor construcţii şi instalaţii hidrotehnice aferente
sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, care afectează siguranţa
serviciilor, funcţionarea normală şi integritatea sistemelor de alimentare
cu apă şi de canalizare şi produc efecte sau prejudicii materiale grave;
85
b) împiedicarea accesului la construcţiile, instalaţiile şi
echipamentele componente, prin amplasarea de construcţii sau prin
depozitarea de obiecte şi materiale pe traseul aducţiunilor, conductelor,
colectoarelor, canalelor, căminelor, hidranţilor exteriori etc.
(3) Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în Legea nr.
51/2006 şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei
următoarele fapte:
a) furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare fără aprobarea autorităţilor administraţiei publice locale prin
hotărâre de dare în administrare sau hotărâre de atribuire a contractului
de delegare a gestiunii, după caz;
b) atribuirea de către primar a unui contract de delegare a gestiunii
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare fără respectarea
procedurilor de atribuire specifice tipului de contract de delegare a
gestiunii adoptat;
c) darea în administrare, de către primar, a serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare unui furnizor/prestator fără licenţă de operare,
respectiv încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului cu un
furnizor/prestator fără licenţă de operare.
(4) Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în Legea nr.
51/2006 şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
următoarele fapte:
a) neurmărirea de către primar a întocmirii regulamentului propriu al
serviciului şi a caietului de sarcini în termen de 90 de zile de la
aprobarea regulamentului-cadru al serviciului şi a caietului de sarcinicadru;
b) refuzul operatorului de a permite utilizatorilor accesul la
dispozitivele de măsurare-înregistrare a consumurilor, când acestea sunt
montate în instalaţia aflată în administrarea sa;
c) refuzul utilizatorilor de a permite operatorului accesul la
dispozitivele de măsurare-înregistrare, în scopul efectuării controlului,
înregistrării consumurilor ori pentru executarea lucrărilor de întreţinere
şi reparaţii;
d) orice intervenţie neautorizată a utilizatorului asupra elementelor
componente ale sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare;
86

e) împiedicarea de către utilizator, în orice mod, a accesului
operatorului la căminele de racord, pentru prelevarea de probe de
monitorizare a apelor uzate;
f) împiedicarea de către utilizator, în orice mod, a accesului
operatorului la instalaţiile de preepurare, în scopul efectuării controlului.
(5) Consiliile locale, consiliile judeţene şi, după caz, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti vor stabili, potrivit prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi alte fapte decât
cele prevăzute la alin. (3) şi (4) care constituie contravenţii în domeniul
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Art. 39. - (1) Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute în
prezenta lege, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 28.
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege şi
aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite de ministrul
mediului şi gospodăririi apelor, de ministrul administraţiei şi internelor,
de preşedintele A.N.R.S.C., de preşedinţii consiliilor judeţene, de
primari sau de împuterniciţii acestora, conform competenţelor lor.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 40. - Regulamentul-cadru şi caietul de sarcini-cadru ale
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv indicatorii de
performanţă ai serviciului se elaborează de A.N.R.S.C. şi se aprobă prin
ordin al preşedintelui acesteia, în termen de un an de la data publicării
Legii nr. 51/2006.
Art. 41. - (1) În vederea încheierii contractelor de delegare a
gestiunii, consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după
caz, au obligaţia de a iniţia şi aprobă:
a) studiile de specialitate pentru stabilirea procedurii optime de
delegare a gestiunii serviciului;
87
b) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau
privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciului;
c) documentaţia aferentă procedurii adoptate, în termen de 6 luni de
la luarea deciziei cu privire la delegarea gestiunii serviciului;
d) demararea procedurilor prin care se deleagă gestiunea, în termen
de două luni de la aprobarea documentaţiilor.
(2) În cazul reorganizării sau lichidării judiciare a operatorilor care
îşi desfăşoară activitatea în baza unor contracte de delegare a gestiunii
încheiate în condiţiile prezentei legi, consiliile locale, consiliile judeţene,
Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare
comunitară, după caz, vor organiza noi proceduri de atribuire a
contractelor de delegare a gestiunii serviciului, în scopul desemnării
unui nou operator.
Art. 42. - (1) Contractele de concesiune a serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare, valabil încheiate de către autorităţile
administraţiei publice locale până la data intrării în vigoare a prezentei
legi, îşi produc efectele potrivit prevederilor contractuale.
(2) Operatorii existenţi care, la data publicării prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I, furnizează/prestează serviciul
de alimentare cu apă şi de canalizare fără licenţă au obligaţia de a
solicita şi obţine eliberarea acesteia de către A.N.R.S.C., în termen de
cel mult un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Licenţele care acordă permisiunea furnizării/prestării serviciului,
eliberate de A.N.R.S.C. până la data intrării în vigoare a prezentei legi,
îşi păstrează valabilitatea.
(4) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
autorităţile administraţiei publice locale vor proceda la reorganizarea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în conformitate cu
modalităţile de gestiune prevăzute la art. 18 din prezenta lege.
Art. 43. - Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile
Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale
Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale Legii serviciilor comunitare de utilităţi
publice nr. 51/2006.
Art. 44. - Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta
lege vor fi notificate potrivit prevederilor Legii nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, republicată, şi se vor acorda numai după autorizarea
88

acestora de către Consiliul Concurenţei, în condiţiile îndeplinirii
criteriilor prevăzute în legislaţia secundară privind ajutorul de stat.
Art. 45. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 21 martie 2007.
Art. 46. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă
Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi funcţionarea
serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 634/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu
respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia
României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
Bucureşti, 22 iunie 2006.
Nr. 241.
89
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 13
din 20 februarie 2008
pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare
de utilităţi publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006
Emitent: GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 26 februarie 2008
Prezenta reglementare are un caracter urgent şi este impusă de
schimbările şi de evoluţia cadrului legislativ aferent serviciilor
comunitare de utilităţi publice, intervenite după publicarea, respectiv
după intrarea în vigoare a Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice
nr. 51/2006.
Oportunitatea promovării acestei ordonanţe de urgenţă rezultă din
necesitatea eliminării contradicţiilor semnalate între principalele acte
normative care reglementează organizarea şi funcţionarea serviciilor
comunitare de utilităţi publice - Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001, republicatã, Legea nr. 51/2006 şi Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor
de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 337/2006 , cu modificările şi completările ulterioare -, precum
şi din necesitatea clarificării, compatibilizării şi armonizării acestora cu
prevederile Programului Operaţional Sectorial - Mediu, aprobat de
Comisia Europeană, în scopul accelerării procedurilor de accesare a
fondurilor comunitare destinate modernizării şi/sau dezvoltării
infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de utilităţi publice de
interes local.
90

Necesitatea amendării în regim de urgenţă a legislaţiei privind
serviciile comunitare de utilităţi publice şi în mod deosebit a celei
referitoare la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare rezultă din
faptul că neadoptarea acestui proiect de act normativ pune în pericol
implementarea Programului Operaţional Sectorial - Mediu, accesarea
fondurilor europene alocate acestui program în perioada 2007-2013 şi
realizarea obligaţiilor ce revin României în acest sector, în calitate de
stat membru al Uniunii Europene.
În acest sens, prin prezenta ordonanţă de urgenţă se introduc
precizările necesare cu privire la natura juridică, modul de constituire,
organizare şi funcţionare ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară,
la definirea conceptului de delegare a gestiunii şi a contractului de
delegare a gestiunii, respectiv la definirea procedurilor de atribuire a
contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitãţi
publice.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. − Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.
51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254
din 21 martie 2006, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. În tot cuprinsul legii, sintagma „asociaţie de dezvoltare
comunitară” se înlocuieşte cu sintagma „asociaţie de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice”.
2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic şi instituţional
unitar, obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele specifice
necesare înfiinţării, organizării, gestionării, finanţării, exploatării,
monitorizării şi controlului furnizării/prestării reglementate a serviciilor
comunitare de utilităţi publice.
(2) În înţelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilităţi
publice, denumite în continuare servicii de utilităţi publice, sunt definite
ca totalitatea acţiunilor şi activităţilor reglementate prin care se asigură
satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale
colectivităţilor locale cu privire la:
91
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică
în sistem centralizat;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale,
precum şi altele asemenea;
h) transportul public local.
(3) Prevederile prezentei legi se aplică serviciilor comunitare de
utilităţi publice definite la alin. (2), înfiinţate, organizate şi
furnizate/prestate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor,
municipiului Bucureşti şi, după caz, în condiţiile legii, la nivelul
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, sub
conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor
administraţiei publice locale.
(4) Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor
publice de interes general şi au următoarele particularităţi:
a) au caracter economico-social;
b) răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică;
c) au caracter tehnico-edilitar;
d) au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu;
e) regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol;
f) presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;
g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti,
municipale sau judeţene;
h) sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile
administraţiei publice locale;
i) sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă;
j) pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi
funcţionează fie în baza reglementărilor de drept public, fie în baza
reglementărilor de drept privat;
k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului „beneficiarul plăteşte”;
l) recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţie se face prin
preţuri şi tarife reglementate sau taxe speciale.”
92

3. La articolul 2, literele a), e) şi g) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„a) asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate
serviciile de utilităţi publice - asociaţia de dezvoltare intercomunitară
definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001, republicată, având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea,
reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în
comun a serviciilor de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor
administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor
proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate
înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de
utilităţi publice aferente acestor servicii;
.............................................................................................................
e) delegarea gestiunii unui serviciu de utilităţi publice - acţiunea
prin care o unitate administrativ-teritorială atribuie unuia sau mai multor
operatori titulari de licenţă, în condiţiile prezentei legi, atât gestiunea
propriu-zisă a unui serviciu ori a unei activităţi din sfera serviciilor de
utilităţi publice a cărui/cărei răspundere o are, cât şi concesiunea
infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia/acesteia; delegarea
gestiunii unui serviciu de utilităţi publice implică dreptul şi obligaţia
operatorului de a administra şi exploata sistemul de utilităţi publice
aferent serviciului/activităţii delegate. Delegarea gestiunii poate fi
efectuată şi de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de
activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor
administrativ-teritoriale membre, în baza unui mandat special acordat de
acestea;
..............................................................................................................
g) operator - persoană juridică de drept public sau de drept privat
înregistrată într-un stat membru al Uniunii Europene ori în alt stat sau,
după caz, structură fără personalitate juridică în subordinea autorităţilor
administraţiei publice locale, care are competenţa şi capacitatea,
recunoscute prin licenţă emisă de o autoritate naţională de reglementare
competentă ori un organism echivalent dintr-un stat membru al Uniunii
Europene, de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare,
un serviciu sau o activitate din sfera serviciilor de utilităţi publice şi care
asigură nemijlocit gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii, precum
93
şi administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemului de utilităţi
publice aferent acestuia/acesteia;”.
4. La articolul 2, dupã litera g) se introduce o nouă literă, litera
g 1 ), cu următorul cuprins:
g 1 ) operator regional - societate comercială cu capital social integral
al unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de
dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice, înfiinţată în baza hotărârilor autorităţilor deliberative ale
acestora; operatorul regional asigură atât gestiunea propriu-zisă a
serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de competenţă a
unităţilor administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea,
funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente
acestora, cât şi implementarea programelor de investiţii publice de
interes zonal sau regional realizate în comun în cadrul asociaţiei,
destinate înfiinţării, modernizării şi/sau, după caz, dezvoltării
infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi;
operatorul regional se înfiinţează în conformitate cu prevederile Legii
nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, în baza hotărârilor adoptate de autorităţile
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale asociate, inclusiv prin
modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenţi, subordonaţi
autorităţilor administraţiei publice locale; operatorul regional este
asimilat organismelor prestatoare de servicii publice prevăzute de
Ordonanţa Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a
instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la
bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare în bugetul
instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi
utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 249/2007 .”
5. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 3. - (1) Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea
autorităţilor administraţiei publice locale şi se înfiinţează, se organizează
şi se gestionează potrivit hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative
ale unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de gradul de urbanizare,
de importanţa economico-socială a localităţilor, de mărimea şi de gradul
94

de dezvoltare ale acestora şi în raport cu infrastructura tehnico-edilitară
existentă.”
6. La articolul 3, alineatul (3) se abrogă.
7. La articolul 3, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(5) Serviciile de utilităţi publice sunt furnizate/prestate prin
intermediul unor operatori sau al unor operatori regionali definiţi potrivit
art. 2 lit. g), respectiv lit. g 1 ). Operatorii pot avea următorul statut:
a) compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de
specialitate al primarului sau, după caz, al consiliilor judeţene;
b) servicii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate
juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative
ale unităţilor administrativ-teritoriale;
c) servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate
juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative
ale unităţilor administrativ-teritoriale;
d) societăţi comerciale cu capital social integral al unităţilor
administrativ-teritoriale;
e) societăţi comerciale cu capital social privat;
f) societăţi comerciale cu capital social mixt.”
8. La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 7. - (1) Serviciile de utilităţi publice sunt supuse regimului
juridic al serviciilor publice de interes general, fiindu-le aplicabile
obligaţiile de serviciu public definite potrivit următoarelor
exigenţe/cerinţe fundamentale, şi anume:
a) universalitate;
b) continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii
contractuale reglementate;
c) adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung;
d) accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, în
condiţii contractuale reglementate;
e) transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor.”
9. La articolul 7 alineatul (2), litera g) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„g) dezvoltarea durabilă, protejarea şi valorificarea domeniului
public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi protecţia şi
95
conservarea mediului, în conformitate cu reglementările specifice în
vigoare;”.
10. La articolul 8 alineatul (2), literele c), d) şi h) se modifică şi
vor avea următorul cuprins:
„c) asocierea intercomunitară în scopul înfiinţării, organizării,
gestionării şi exploatării în interes comun a unor servicii de utilităţi
publice, inclusiv pentru finanţarea şi realizarea obiectivelor de investiţii
specifice sistemelor de utilităţi publice;
d) alegerea modalităţii de gestiune a serviciilor de utilitãţi publice şi
darea în administrare sau, după caz, concesionarea bunurilor proprietate
publică şi/sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale din
componenţa sistemelor de utilităţi publice;
..............................................................................................................
h) elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de
sarcini, a contractelor de furnizare/prestare a serviciilor şi a altor acte
normative locale referitoare la serviciile de utilităţi publice, pe baza
regulamentelor-cadru, a caietelor de sarcini-cadru şi a contractelor-cadru
de furnizare/prestare ori a altor reglementări-cadru elaborate şi aprobate
de autorităţile de reglementare competente;”.
11. La articolul 8 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă
literă, litera d 1 ), cu următorul cuprins:
„d 1 ) urmărirea, monitorizarea şi raportarea indicatorilor de
performanţă şi aplicarea metodologiei de comparare a acestor indicatori,
prin raportare la operatorul cu cele mai bune performanţe din domeniul
serviciilor comunitare de utilităţi publice;”.
12. La articolul 9 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„d) să aprobe stabilirea, ajustarea sau, după caz, modificarea
preţurilor şi tarifelor serviciilor de utilităţi publice propuse de operatori,
în baza metodologiilor elaborate de autorităţile de reglementare potrivit
competenţelor acordate acestora prin legea specială;”.
13. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 10. - (1) Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale,
în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, pot
să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, în scopul constituirii
unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca obiect
furnizarea/prestarea în comun a serviciilor comunitare de utilităţi
96

publice şi înfiinţarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a
sistemelor de utilităţi publice aferente.
(2) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate
serviciile de utilităţi publice sunt structuri de cooperare cu personalitate
juridică de drept privat şi statut de utilitate publică recunoscut prin
efectul legii, destinate exercitării şi realizării în comun a competenţelor
autorităţilor administraţiei publice locale referitoare la furnizarea/
prestarea serviciilor de utilităţi publice, stabilite în sarcina acestora
potrivit dispoziţiilor prezentei legi, ale Legii nr. 215/2001, republicatã, şi
ale Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006.
(3) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate
serviciile de utilităţi publice se constituie, funcţionează şi dobândesc
personalitate juridică potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 246/2005. Prin derogare de la prevederile art.
13 din Legea nr. 215/2001, republicată, organele asociaţiei sunt
adunarea generală, consiliul director şi comisia de cenzori. Adunarea
generală adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociaţiei.
(4) Unităţile administrativ-teritoriale pot mandata, în condiţiile legii,
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile
de utilităţi publice, prin hotărâri ale autorităţilor lor deliberative, să
exercite, pe seama şi în numele lor, dreptul de a delega gestiunea
serviciilor de utilităţi publice transferate în responsabilitatea asociaţiilor,
inclusiv dreptul de a concesiona bunurile aparţinând domeniului public
şi/sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale membre care constituie
infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciilor de utilităţi publice. În
acest scop, hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale privind
mandatarea şi actele juridice de constituire a asociaţilor trebuie să
conţină prevederi detaliate şi complete privind condiţiile de exercitare de
către asociaţii a mandatului special încredinţat.
(5) Unităţile administrativ-teritoriale pot mandata asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice, în condiţiile stabilite prin actul constitutiv şi statutul asociaţiei,
să exercite, în numele şi pe seama lor, atribuţiile, drepturile şi obligaţiile
prevăzute la art. 8 alin. (2), la art. 9 şi la art. 32, cu excepţia celor
prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c), d) e), f) şi g), la art. 9 alin. (1) lit. d),
respectiv alin. (4) lit. d) şi la art. 32 alin. (4). Exercitarea atribuţiilor,
97
drepturilor şi obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a), h), i) şi j), la
art. 9 alin. (1) lit. b), la art. 9 alin. (2) lit. a), d) şi g), la art. 9 alin. (3) şi
la art. 32 alin. (2) şi (3) este condiţionată de primirea în prealabil a unui
mandat special din partea autorităţilor deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei.
(6) Sistemele de utilităţi publice sau părţile componente ale acestora,
realizate în comun prin programe de investiţii noi realizate în cadrul
asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile
de utilităţi publice, aparţin proprietăţii publice a unităţilor administrativteritoriale
membre şi se înregistrează în patrimoniul acestora conform
prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza
următoarelor criterii:
a) bunurile situate pe raza unei singure unităţi administrativteritoriale,
pe care o şi deservesc, vor aparţine domeniului public al
acesteia;
b) bunurile situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale
şi/sau care deservesc mai multe unităţi administrativ-teritoriale vor
aparţine domeniului public al judeţului, dacă toate unităţile
administrativ-teritoriale implicate sunt situate în acelaşi judeţ şi judeţul
este membru al asociaţiei;
c) bunurile situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale
şi/sau care deservesc mai multe unităţi administrativ-teritoriale vor
aparţine domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale stabilite
prin contractul de delegare a gestiunii, dacă aceste unităţi administrativteritoriale
sunt situate în judeţe diferite sau dacă judeţul nu este membru.
(7) Statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se
aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama
acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau,
după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene.
(8) Modul de organizare şi de funcţionare a asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se
stabileşte prin actul constitutiv şi statutul asociaţiei, pe baza actului
constitutiv-cadru şi a statutului-cadru. Monitorizarea, centralizarea şi
evaluarea modului de organizare şi funcţionare a asociaţiilor de
98

dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice intră în responsabilitatea structurilor specializate din cadrul
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.”
14. La articolul 12, partea introductivă se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 12. - Exercitarea funcţiei de analiză, sinteză, decizie,
coordonare, monitorizare şi planificare la nivel central pentru domeniul
serviciilor comunitare de utilităţi publice este încredinţată Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, în calitate de autoritate a
administraţiei publice centrale de specialitate, având următoarele
atribuţii:”.
15. La articolul 12, dupã litera d) se introduce o nouă literă, litera
d 1 ), cu următorul cuprins:
„d 1 ) monitorizează, centralizează şi evaluează realizarea indicatorilor
de performanţă pentru serviciile comunitare de utilităţi publice;”.
16. La articolul 13 alineatul (2), după litera g) se introduce o
nouă literă, litera g 1 ), cu următorul cuprins:
„g 1 ) transport public local, conform competenţelor acordate prin
legea specială.”
17. La articolul 13, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„(4) Producerea energiei termice în cogenerare este supusă
licenţierii, reglementării şi controlului A.N.R.E.
(5) A.R.R. este autoritatea de reglementare competentă pentru
serviciul de transport public local şi, potrivit competenţelor acordate de
prezenta lege şi de legea specială, elaborează metodologii şi
regulamente-cadru pentru transportul public de persoane, acordă licenţe
de transport şi monitorizează şi controlează respectarea de către
operatori a legislaţiei în vigoare privind transporturile rutiere, respectiv a
condiţiilor impuse prin licenţele de transport.”
18. La articolul 14, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:.
„Art. 14. - (1) A.N.R.S.C. este instituţie publică, cu personalitate
juridică, care funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare
şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
..............................................................................................................
99
(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, A.N.R.S.C. colaboreazã cu
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile, Ministerul Transporturilor, cu A.N.R.E., cu
A.R.R., cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Consumatorilor, cu ministerele, cu primăriile şi consiliile
judeţene, cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale şi instituţii publice cu atribuţii în domeniul serviciilor de utilităţi
publice ori în legătură cu acestea, cu asociaţiile utilizatorilor, cu
operatorii economici specializaţi care prestează servicii de sector, cu
asociaţiile profesionale din domeniu şi cu asociaţiile patronale şi
sindicale.”
19. La articolul 15, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art. 15. - (1) Activitatea A.N.R.S.C. se finanţează integral din
venituri proprii obţinute din tarifele percepute pentru acordarea
licenţelor, din tarifele percepute pentru eliberarea autorizaţiilor, din
tarifele pentru consultanţă şi prestãri de servicii acordate la cerere, din
contribuţii ale operatorilor de servicii de utilităţi publice aflaţi în sfera sa
de reglementare sau ale organismelor internaţionale, precum şi din alte
surse, potrivit prevederilor legale privind finanţele publice.
(2) Modalitatea de stabilire şi aprobare a nivelului tarifelor şi al
contribuţiilor menţionate la alin. (1) se prevede în regulamentul de
organizare şi funcţionare al A.N.R.S.C.”
20. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 16. - (1) A.N.R.S.C. este condusă de un preşedinte cu rang de
secretar de stat, ajutat de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de
stat, numiţi şi revocaţi de primul-ministru la propunerea ministrului
internelor şi reformei administrative.”
21. La articolul 16, dupã alineatul (8) se introduce un nou
alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:
„(9) Ordinele şi deciziile preşedintelui A.N.R.S.C. cu caracter
normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
22. La articolul 19, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 19. - (1) Personalul A.N.R.S.C. este constituit din salariaţi
angajaţi pe bază de contract individual de muncã. Calitatea de salariat al
100

A.N.R.S.C. este incompatibilă cu exercitarea oricăror activităţi cu
caracter comercial din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi
publice, precum şi cu participarea la administrarea sau la conducerea
unor operatori din acest domeniu.”
23. La articolul 20 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„e) eliberează, potrivit competenţelor acordate prin legi speciale
specifice fiecărui serviciu de utilităţi publice, avizul de specialitate cu
privire la stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor
pentru serviciile de utilităţi publice, atunci când/dacă acest aviz este
prevăzut prin legile speciale;”.
24. La articolul 21, alineatul (1) se abrogă.
25. Articolul 22 se abrogă.
26. La articolul 23, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„(3) Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilităţi publice se
stabileşte prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale, în funcţie de natura şi starea serviciului, de
necesitatea asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele
actuale şi de perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum
şi de mărimea şi complexitatea sistemelor de utilităţi publice.
(4) Desfăşurarea activităţilor specifice oricărui serviciu de utilităţi
publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza
unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi
aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu
regulamentul-cadru şi cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului. În cazul
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate
serviciile de utilităţi publice, regulamentul serviciului şi caietul de
sarcini se elaborează în cadrul asociaţiei, se supun avizării autorităţilor
administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
membre, în condiţiile mandatului prevăzut la art. 10 alin. (5), şi se
aprobă de adunarea generală a asociaţiei.”
27. La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 24. - (1) Raporturile juridice dintre unităţile administrativteritoriale
sau, după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
101
cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori sunt
reglementate prin:
a) hotărâri de dare în administrare, adoptate de autorităţile
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale - în cazul gestiunii
directe;
b) hotărâri de atribuire şi contracte de delegare a gestiunii, adoptate,
respectiv aprobate, după caz, de autorităţile deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale - în cazul gestiunii delegate.”
28. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 25. - (1) Bunurile proprietate publică şi/sau privată a unităţilor
administrativ-teritoriale din componenţa sistemelor de utilităţi publice,
utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor, pot fi:
a) date în administrare şi exploatare operatorilor, în baza hotărârii de
dare în administrare - în cazul gestiunii directe;
b) concesionate operatorilor în condiţiile legii, în baza hotărârii de
atribuire şi a contractului de delegare a gestiunii serviciului - în cazul
gestiunii delegate.
(2) În cazul gestiunii delegate, concesionarea bunurilor proprietate
publică şi/sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale din
componenţa sistemelor de utilităţi publice, utilizate pentru
furnizarea/prestarea serviciilor şi/sau activităţilor care fac obiectul
delegării gestiunii, este parte intrinsecă a contractelor de delegare a
gestiunii; aceste bunuri se transmit operatorilor/operatorilor regionali
spre administrare şi exploatare pe perioada delegării gestiunii, prin una
dintre modalităţile prevăzute la art. 30 din prezenta lege, odată cu
gestiunea propriu-zisă a serviciilor şi/sau a activităţilor delegate, în baza
contractului de delegare a gestiunii.”
29. La articolul 29, alineatele (1)−(6) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art. 29. - (1) Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care
autorităţile deliberative şi executive, în numele unităţilor administrativteritoriale
pe care le reprezintă, îşi asumă şi exercită nemijlocit toate
competenţele şi responsabilităţile ce le revin potrivit legii cu privire la
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, respectiv la
administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice
aferente acestora.
102

(2) Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de
drept public înfiinţaţi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în
baza hotărârilor de dare în administrare adoptate de autorităţile
deliberative ale acestora; aceşti operatori pot fi:
a) compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de
specialitate al primarului sau, după caz, al consiliilor judeţene;
b) servicii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate
juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative
ale unităţilor administrativ-teritoriale;
c) servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate
juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative
ale unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Operatorii organizaţi ca servicii publice de interes local sau
judeţean, cu personalitate juridică, au patrimoniu propriu, funcţionează
pe bază de gestiune economică şi se bucură de autonomie financiară şi
funcţională; aceşti operatori sunt subiecte juridice de drept fiscal, sunt
titulari ai codului unic de înregistrare fiscală şi ai conturilor deschise la
unitãţile teritoriale ale trezoreriei sau la unităţile bancare şi întocmesc, în
condiţiile legii, buget de venituri şi cheltuieli şi situaţii financiare
anuale.
(4) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în modalitatea de
gestiune directă furnizează/prestează servicii de utilităţi publice prin
exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente
acestora, pe baza hotărârii de dare în administrare a serviciului, şi a
sistemului de utilităţi publice aferent serviciului, adoptată de autorităţile
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pe baza
licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă. Prin
hotărârea de dare în administrare se clarifică drepturile şi obligaţiile
părţilor cu privire la furnizarea/prestarea serviciului, inclusiv la
administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice
aferente acestuia.
(5) Operatorii care îşi desfăşoarã activitatea în regim de gestiune
directă se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui
regulament de organizare şi funcţionare aprobat de autorităţile
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.
(6) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor serviciilor
publice de interes local sau judeţean cu personalitate juridică, care
103
gestionează servicii de utilităţi publice, se reportează în anul următor cu
aceeaşi destinaţie. Disponibilităţile provenite din fonduri externe
nerambursabile sau din împrumuturi destinate cofinanţării acestora se
administrează şi se utilizează potrivit acordurilor de finanţare încheiate.”
30. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 30. - (1) Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în
care autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în
numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie
unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele
şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de
utilităţi publice, precum şi concesiunea sistemelor de utilităţi publice
aferente serviciilor, respectiv dreptul şi obligaţia de administrare şi de
exploatare a acestora, pe baza unui contract, denumit în continuare
contract de delegare a gestiunii.
(2) Delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice, respectiv
operarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice
aferente, se poate face pentru toate sau numai pentru o parte dintre
activităţile componente ale serviciilor, pe baza unor analize tehnicoeconomice
şi de eficienţă a costurilor de operare, concretizate într-un
studiu de oportunitate.
(3) Contractele de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărâri de
atribuire adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativteritoriale
şi se semnează de primari, de preşedinţii consiliilor judeţene
sau, după caz, de preşedinţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară
cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe
seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, în baza mandatului
acestora.
(4) Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori
sau operatori regionali de drept privat, care pot fi:
a) societăţi comerciale cu capital social integral al unităţilor
administrativ-teritoriale, înfiinţate de autorităţile deliberative ale
acestora;
b) societăţi comerciale rezultate ca urmare a reorganizării regiilor
autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de interes
local sau judeţean, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, al
104

căror capital social este deţinut în totalitate de unităţile administrativteritoriale,
în calitate de asociat sau de acţionar unic;
c) societăţi comerciale cu capital social privat;
d) societăţi comerciale cu capital social mixt.
(5) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în modalitatea gestiunii
delegate furnizează/prestează serviciile de utilităţi publice prin
exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente
acestora, în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului, precum
şi în baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă.
Operatorii cu statut de societăţi comerciale al căror capital social este
deţinut în totalitate de unităţi administrativ-teritoriale se organizează şi
îşi desfãşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi
funcţionare aprobat de autorităţile deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale sau, după caz, de adunarea generală a asociaţiei
de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice.
(6) Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în
formă scrisă, prin care una sau mai multe unităţi administrativteritoriale,
individual sau în asociere, în calitate de delegatar, atribuie, pe
o perioadă determinată, unui operator licenţiat, în calitate de delegat,
care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a
furniza/presta un serviciu de utilităţi publice sau, după caz, activităţi din
componenţa acelui serviciu, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra
şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/
activităţilor furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, dupã caz.
Contractul de delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociaţia de
dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale
membre care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii
este asimilat actelor administrative şi intră sub incidenţa prevederilor
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile şi
completările ulterioare.
(7) Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice
poate fi atribuit prin una dintre procedurile prevăzute la alin. (8) ori
poate fi atribuit direct, conform dispoziţiilor art. 31 1 .
(8) Procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii
serviciilor de utilităţi publice sunt:
105
a) licitaţia publică deschisă - procedura la care orice operator
licenţiat interesat are dreptul de a depune ofertă;
b) negocierea directă - procedura prin care unităţile administrativteritoriale
sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu
obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama
unităţilor administrativ-teritoriale membre, negociază clauzele
contractuale, inclusiv redevenţa, cu unul sau mai mulţi operatori
licenţiaţi interesaţi.
(9) Delegatarul are obligaţia de a atribui contractul de delegare a
gestiunii prin aplicarea procedurii de licitaţie publică deschisă.
Procedura de licitaţie se poate finaliza numai dacă în urma publicării
anunţului de participare la licitaţie au fost depuse cel puţin 3 oferte şi cel
puţin 3 ofertanţi îndeplinesc criteriile de eligibilitate. În cazul în care, în
urma publicării anunţului, nu au fost depuse cel puţin 3 oferte, sau
criteriile de eligibilitate nu sunt îndeplinite de cel puţin 3 ofertanţi,
delegatarul este obligat să anuleze procedura şi să organizeze o nouă
licitaţie.
(10) Delegatarul are dreptul de a aplica procedura de negociere
directă numai dacă, după repetarea procedurii de licitaţie conform
prevederilor alin. (9), nu a fost desemnat un câştigător.
(11) Prevederile alin. (8)−(10) nu se aplică pentru delegarea gestiunii
serviciilor de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), f), g) şi
h).
(12) În cazul serviciilor de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin.
(2) lit. e), f) şi g), procedura de atribuire a contractelor de delegare a
gestiunii se stabileşte în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor
de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 337/2006 , cu modificările şi completările ulterioare. În cazul
serviciului de transport public local prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. h),
atribuirea contractelor de delegare a gestiunii se face în baza Normelorcadru
elaborate de A.N.R.S.C. potrivit prevederilor legii speciale privind
transportul public local.
(13) Contractul de delegare a gestiunii va fi însoţit în mod
obligatoriu de următoarele anexe:
a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;
106

) regulamentul serviciului;
c) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau
privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciului;
d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit.
c).
(14) Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu
clauze referitoare la:
a) denumirea părţilor contractante;
b) obiectul contractului;
c) durata contractului;
d) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante;
e) programul lucrărilor de investiţii pentru modernizări, reabilitări,
dezvoltări de capacităţi, obiective noi şi al lucrărilor de întreţinere,
reparaţii curente, reparaţii planificate, renovări, atât fizic, cât şi valoric;
f) sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la programele de
investiţii, la programele de reabilitări, reparaţii şi renovări, precum şi la
condiţiile de finanţare a acestora;
g) indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea
serviciului, stabiliţi prin caietul de sarcini şi regulamentul serviciului, şi
modul de evaluare şi cuantificare a acestora, condiţii şi garanţii;
h) tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare
a acestora;
i) modul de tarifare şi încasare a contravalorii serviciilor
furnizate/prestate;
j) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz;
k) răspunderea contractuală;
l) forţa majoră;
m) condiţiile de redefinire a clauzelor contractuale;
n) condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la
încetarea din orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv
a investiţiilor realizate;
o) menţinerea echilibrului contractual;
p) condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;
q) administrarea patrimoniului public şi privat preluat;
r) structura forţei de muncă şi protecţia socială a acesteia;
s) alte clauze convenite de părţi, după caz.”
31. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
107
„Art. 31. - (1) Organizarea şi desfăşurarea procedurilor de atribuire
a contractului de delegare a gestiunii pentru servicii de utilităţi publice
prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), b), c) şi d) se fac în baza unei
documentaţii de atribuire întocmite de delegatar în conformitate cu
procedura-cadru privind organizarea, desfăşurarea şi atribuirea
contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice.
(2) Alegerea procedurii şi aprobarea documentaţiei de atribuire a
contractelor de delegare a gestiunii se fac prin hotărâri ale autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, prin
hotărâri ale adunării generale a asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în
baza mandatului primit.
(3) Existenţa garanţiilor profesionale şi financiare ale operatorilor,
precum şi indicatorii de performanţă şi nivelul tarifelor aplicate privind
furnizarea/prestarea serviciului în condiţii de calitate şi cantitate
corespunzătoare constituie criteriile principale pentru atribuirea
contractelor de delegare a gestiunii.
(4) Operatorii nou-înfiinţaţi pot fi admişi într-o procedură de
atribuire a unui contract de delegare a gestiunii în aceleaşi condiţii ca şi
societăţile existente.
(5) Documentaţia de atribuire cuprinde toate informaţiile necesare
pentru a asigura ofertantului o informare completă, corectă şi explicită
cu privire la modul de organizare, desfăşurare şi aplicare a procedurii de
atribuire a contractului de delegare a gestiunii şi include în mod
obligatoriu următoarele: regulamentul serviciului, caietul de sarcini al
serviciului şi criteriile de selecţie specifice serviciului delegat.
Regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului şi criteriile de
selecţie specifice serviciului delegat se elaborează şi se aprobă de
autorităţile administraţiei publice locale pe baza regulamentului-cadru, a
caietului de sarcini-cadru şi a criteriilor de selecţie-cadru
corespunzătoare serviciului delegat. În cazul asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice,
documentaţia de atribuire se elaborează în cadrul asociaţiei, se supune
avizării autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale
membre, în condiţiile mandatului prevãzut la art. 10 alin. (5), şi se
aprobã de adunarea generalã a asociaţiei, în calitatea acesteia de organ
deliberativ, în baza mandatului primit.”
108

32. După articolul 31 se introduce un nou articol, articolul 31 1 ,
cu următorul cuprins:
„Art. 31 1 . - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 30 alin. (8),
contractul de delegare a gestiunii serviciilor, definit potrivit prevederilor
art. 30 alin. (6) din prezenta lege, se atribuie direct:
a) operatorilor regionali înfiinţaţi de unităţile administrativteritoriale,
membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu
obiect de activitate serviciile de utilităţi publice;
b) operatorilor cu statut de societăţi comerciale înfiinţaţi, după
intrarea în vigoare a prezentei legi, prin reorganizarea pe cale
administrativă, în condiţiile legii, a fostelor regii autonome de interes
local sau judeţean ori a serviciilor publice de interes local sau judeţean
existente la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care au avut în
administrare şi exploatare bunuri, activităţi sau servicii de utilităţi
publice.
(2) Atribuirea directă a contractelor de delegare a gestiunii se face cu
respectarea următoarelor condiţii cumulative:
a) unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de
dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice, în calitate de acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin
intermediul asociaţiei sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în
calitate de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării
generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un
control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau
semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu
serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra
structurilor proprii în cazul gestiunii directe;
b) operatorul regional, respectiv operatorul, în calitate de delegat,
desfăşoară exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciilor de
utilităţi publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general
ale utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativteritoriale
membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativteritoriale
care i-a delegat gestiunea serviciului;
c) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului,
este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale
asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea
109
capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului
este exclusă.
(3) În cazul încetării din orice cauză a contractelor de delegare a
gestiunii serviciilor de utilităţi publice atribuite în baza prevederilor alin.
(1) şi (2), delegarea ulterioară a gestiunii acestor servicii se poate face
numai cu respectarea prevederilor art. 30 alin. (8).
(4) În situaţia contractelor de delegare a gestiunii atribuite direct
operatorului regional, respectiv operatorului, asociaţia de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice,
respectiv unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de delegatar, vor
evalua, în baza condiţiilor caietului de sarcini anexat la contractul de
delegare a gestiunii, performanţele operatorului regional, respectiv ale
operatorului, precum şi modul de respectare a indicatorilor de
performanţă. În cazul în care se constată nerespectarea gravă, repetată
sau prelungită a indicatorilor de performanţă în furnizarea/prestarea
serviciilor, contractul de delegare a gestiunii serviciului poate fi
reziliat.”
33. La articolul 32, alineatele (2)−(4) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„(2) În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii,
autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice vor asigura elaborarea şi vor aproba, în termen de 6 luni de la
luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor ori de la primirea
unei propuneri formulate de un investitor interesat, un studiu de
oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de
delegare a gestiunii serviciilor, precum şi documentaţia de atribuire a
contractului de delegare a gestiunii.
(3) Durata unui contract de delegare a gestiunii nu poate fi mai mare
de 49 de ani, la stabilirea acesteia luându-se în calcul durata necesară
amortizării investiţiilor în sarcina operatorului/operatorului regional.
Această durată poate fi prelungită doar o singurã dată, pentru o perioadă
care nu poate depăşi jumătate din durata iniţială, cu condiţia ca durata
totală să nu depăşeascã 49 de ani.
(4) Prelungirea va fi aprobată, în condiţiile alin. (3), de autorităţile
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. Contractul de
delegare va fi prelungit, în condiţiile legii, printr-un act adiţional
110

încheiat între operator, respectiv operatorul regional, şi unităţile
administrativ-teritoriale, respectiv asociaţia de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în
baza mandatului primit.”
34. La articolul 33, alineatele (4)−(7) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„(4) Furnizorii/prestatorii serviciilor de utilităţi publice existenţi la
data intrării în vigoare a prezentei legi, care îşi desfăşoară activitatea în
modalitatea gestiunii directe, precum şi furnizorii/prestatorii care îşi
desfăşoară activitatea pe baza unor contracte de concesiune/delegare a
gestiunii valabil încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi
vor continua activitatea până la expirarea acestor contracte.
(5) Furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice fără licenţă
atrage răspunderea administrativă sau contravenţională, după caz, a
celor vinovaţi şi constituie motiv de revocare a hotărârii de dare în
administrare, respectiv a hotărârii de atribuire, precum şi de reziliere a
contractului de delegare a gestiunii, după caz.
(6) Operatorii prevăzuţi la art. 29 alin. (2) lit. c) au obligaţia aplicării
prevederilor legislaţiei în vigoare atunci când atribuie contracte de
achiziţii publice, contracte de concesiune de lucrări publice sau
contracte de concesiune de servicii destinate furnizării/prestării
serviciilor de utilităţi publice.
(7) Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice au
obligaţia de a se supune controlului şi de a se conforma măsurilor
stabilite cu ocazia activităţii de control, precum şi de a pune la dispoziţia
împuterniciţilor autorităţilor administraţiei publice locale, ai asociaţiilor
de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice sau, după caz, ai autorităţilor de reglementare competente toate
datele şi informaţiile solicitate.”
35. La articolul 34, dupã alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alineatul (1 1 ), cu următorul cuprins:
„(1 1 ) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), operatorii regionali
care au beneficiat sau beneficiază de fonduri europene pentru
implementarea unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau
regional pentru înfiinţarea, modernizarea sau dezvoltarea infrastructurii
tehnico-edilitare aferente serviciilor de utilităţi publice pot fi privatizaţi,
în condiţiile legii, cu acordul asociaţiei, în baza hotărârilor adoptate de
111
autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale asociate
care sunt acţionari/asociaţi ai operatorului regional. Privatizarea se va
realiza prin aport de capital privat, conform procedurilor concurenţiale
prevăzute de legislaţia privind privatizarea. Cu ocazia privatizării,
delegatarul poate propune modificări ale contractului de delegare a
gestiunii.”
36. La articolul 36 alineatul (2), literele a) şi i) se modifică şi vor
avea următorul cuprins:
„a) să asigure furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice la
limita de proprietate, conform prevederilor contractuale şi cu respectarea
prescripţiilor, normelor şi normativelor tehnice în vigoare;
..............................................................................................................
i) să furnizeze cu regularitate autorităţilor administraţiei publice
locale, respectiv autorităţilor de reglementare competente, informaţii
privind modul de realizare a indicatorilor de performanţă, să aplice
metodologia de comparare a acestor indicatori prin raportare la
operatorul cu cele mai bune performanţe şi să asigure accesul la
documentaţiile şi la actele individuale pe baza cărora
furnizează/prestează serviciul de utilităţi publice, în condiţiile legii;”.
37. La articolul 37, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art. 37. - (1) Intervenţiile pentru efectuarea lucrărilor de
retehnologizare, întreţinere şi reparaţii la construcţiile sau instalaţiile
aferente sistemelor de utilităţi publice, stabilite prin programele anuale
convenite cu autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, cu
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile
de utilităţi publice, care impun întreruperea furnizării/prestării serviciilor
se aduc la cunoştinţa utilizatorilor cu cel puţin 10 zile înainte de data
programată.
..............................................................................................................
(3) În cazul intervenţiilor necesare pentru prevenirea producerii unor
avarii sau pentru remedierea unor avarii care depăşesc 24 de ore, acestea
se efectuează în maximum 72 de ore şi se aduc la cunoştinţa autorităţilor
administraţiei publice locale sau, după caz, a asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, a
utilizatorilor, a deţinătorilor de terenuri sau a proprietarilor bunurilor
afectate; pe perioada intervenţiilor respective, operatorii sunt în drept să
112

întrerupă furnizarea/prestarea serviciilor, cu plata penalizărilor prevăzute
în contracte.”
38. La articolul 39, alineatele (1)−(3) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art. 39. - (1) Furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice
este permisă numai pe baza licenţei emise sau recunoscute, după caz, de
autorităţile de reglementare competente şi a contractului de delegare a
gestiunii, respectiv a hotărârii de dare în administrare.
(2) Calitatea de operator este recunoscută numai pe baza licenţei
emise sau recunoscute, după caz, de autorităţile de reglementare
competente. Fac excepţie furnizorii/prestatorii aflaţi în activitate la data
intrării în vigoare a prezentei legi, care sunt asimilaţi operatorilor şi care
au obligaţia obţinerii licenţei în termen de un an de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
(3) Participarea operatorilor la procedurile pentru delegarea gestiunii
serviciilor de utilităţi publice organizate de autorităţile administraţiei
publice locale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice este permisă numai
pe baza licenţei emise sau recunoscute, după caz, de autorităţile de
reglementare competente.”
39. La articolul 40, alineatul (2) se abrogă.
40. La articolul 41 alineatul (2), literele c) şi h) se modifică şi vor
avea următorul cuprins:
„c) să sesizeze autorităţilor administraţiei publice locale competente
sau, după caz, asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de
activitate serviciile de utilităţi publice orice deficienţe constatate în sfera
serviciilor de utilităţi publice şi să facă propuneri vizând înlăturarea
acestora, îmbunătăţirea activităţii şi creşterea calităţii serviciilor;
.............................................................................................................
h) să se adreseze, individual ori colectiv, prin intermediul unor
asociaţii reprezentative, autorităţilor administraţiei publice centrale sau
locale, asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate
serviciile de utilităţi publice ori instanţelor judecătoreşti, după caz, în
vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct ori indirect.”
41. La articolul 41, după alineatul (4) se introduce un nou
alineat, alineatul (4 1 ), cu următorul cuprins:
113
„(4 1 ) Prevederile alin. (2) şi (4) au caracter minimal şi se dezvoltă în
regulamentele-cadru şi în contractele-cadru de furnizare/prestare a
serviciilor, în baza prevederilor legilor speciale ale fiecărui serviciu de
utilităţi publice.”
42. La articolul 43, alineatele (5), (6) şi (8) ale se modifică şi vor
avea următorul cuprins:
„(5) Preţurile şi tarifele pentru plata serviciilor de utilităţi publice se
propun de operatori şi se stabilesc, se ajustează sau se modifică prin
hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativteritoriale
ori, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu
obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, cu respectarea
metodologiilor elaborate de autoritatea de reglementare competentă.
Hotărârile autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale
sau, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de
activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor
administrativ-teritoriale membre, vor ţine seama, după caz, de avizele de
specialitate ale autorităţilor de reglementare competente.
(6) În cazul gestiunii delegate, litigiile cu privire la stabilirea,
ajustarea sau modificarea preţurilor şi/sau tarifelor intervenite între
autorităţile administraţiei publice locale şi operatori sau între asociaţiile
de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice şi operatori, după caz, se soluţionează de instanţele de judecată
competente potrivit legii.
..............................................................................................................
(8) Pentru prestarea unor servicii conexe serviciilor de utilităţi
publice, cum sunt eliberarea acordurilor şi avizelor, verificarea
documentaţiilor tehnico-economice, expertizele tehnice, service-ul
instalaţiilor de utilizare şi altele asemenea, tarifele şi taxele se
fundamentează pe tipuri de lucrări sau servicii prestate de operatori şi se
aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale ori, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în
numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre; aceste
servicii se facturează şi se încasează separat de către operatori sau de
către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz.”
43. La articolul 44 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
114

„b) credite bancare, ce pot fi garantate de unităţile administrativteritoriale,
de statul român sau de alte entităţi specializate în acordarea
de garanţii bancare;”.
44. La articolul 44, după alineatul (2) se introduce un nou
alineat, alineatul (2 1 ), cu următorul cuprins:
„(2 1 ) Unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz,
operatorii/operatorii regionali care beneficiază de asistenţă financiară
nerambursabilă din partea Uniunii Europene ori de împrumuturi de la
organisme financiare internaţionale pentru realizarea unor programe de
investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării,
modernizării şi/sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente
serviciilor de utilităţi publice au obligaţia constituirii, alimentării şi
utilizării unui fond de rezervă necesar pentru întreţinerea, înlocuirea şi
dezvoltarea sistemelor de utilităţi publice, precum şi pentru asigurarea
fondurilor necesare pentru plata serviciului datoriei publice aferente
cofinanţării acestor proiecte.”
45. La articolul 44, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(4) Obiectivele de investiţii publice specifice infrastructurii tehnicoedilitare
aferente serviciilor de utilităţi publice, ce implică fonduri de la
bugetele locale, transferuri de la bugetul de stat sau fonduri comunitare,
promovate de autorităţile administraţiei publice locale ori, după caz, de
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile
de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativteritoriale
membre, se nominalizează în listele anuale de investiţii
anexate la bugetele locale, respectiv ale asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice,
după caz, şi se aprobă odată cu acestea prin hotărâri ale autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, ale
adunărilor generale ale asociaţiilor.”
46. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 47. - (1) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de
utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei
următoarele fapte:
a) refuzul utilizatorilor de a permite operatorului accesul la
dispozitivele de măsurare-înregistrare, în scopul efectuării controlului,
115
înregistrării consumurilor ori pentru executarea lucrărilor de întreţinere
şi reparaţii;
b) racordarea la sistemele de utilităţi publice fără acord de
furnizare/preluare, respectiv aviz de branşare/racordare eliberat de
operator;
c) utilizarea fără contract de furnizare/prestare a serviciilor de
utilităţi publice;
d) modificarea neautorizată de către utilizatori a instalaţiilor,
utilajelor, echipamentelor şi a dotărilor aferente sistemelor de utilităţi
publice.
(2) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice
şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei următoarele
fapte:
a) refuzul operatorului de a permite utilizatorilor accesul la
dispozitivele de măsurare-înregistrare a consumurilor, când acestea sunt
montate în instalaţia aflată în administrarea sa;
b) întârzierea nejustificată a operatorilor de a branşa/racorda noi
utilizatori, precum şi impunerea unor soluţii de branşare/racordare
inadecvate din punct de vedere tehnicoeconomic şi neconforme actelor
normative în vigoare şi reglementărilor stabilite de autorităţile naţionale
de reglementare competente;
c) sistarea nejustificatã a serviciului sau refuzul de a realimenta
utilizatorii dupã achitarea la zi a debitelor restante.
(3) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice
şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei următoarele
fapte:
a) încălcarea de către operatori a prevederilor reglementărilor
tehnice şi/sau comerciale, inclusiv a reglementărilor-cadru ale serviciilor
de utilităţi publice stabilite de autoritãţile de reglementare competente,
precum şi nerespectarea condiţiilor asociate licenţelor;
b) refuzul operatorilor de a pune la dispoziţia autorităţilor de
reglementare competente datele şi/sau informaţiile solicitate ori
furnizarea incorectă şi incompletă de date şi/sau informaţii necesare
desfăşurării activităţii acestora;
c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice în afara
parametrilor tehnici şi/sau calitativi adoptaţi prin contractul de furnizare/
116

prestare ori a celor stabiliţi prin normele tehnice şi/sau comerciale
adoptate de autoritatea de reglementare competentă;
d) nerespectarea de către operatori a termenelor-limită stabilite
pentru încheierea acţiunii de contorizare la branşamentele utilizatorilor;
e) nerespectarea de către unităţile administrativ-teritoriale sau de
către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate
serviciile de utilităţi publice a dispoziţiilor prezentei legi şi a celorlalte
reglementări specifice serviciilor de utilităţi publice ori neîndeplinirea
sau îndeplinirea necorespunzătoare a măsurilor dispuse de autorităţile de
reglementare competente.
(4) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice
şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele
fapte:
a) refuzul operatorilor de a se supune controlului şi de a permite
verificările şi inspecţiile prevăzute prin reglementări sau dispuse de
autoritatea de reglementare competentă, precum şi obstrucţionarea
acesteia în îndeplinirea atribuţiilor sale;
b) neaplicarea măsurilor stabilite cu ocazia activităţilor de control;
c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice ori a uneia sau
mai multor activităţi aferente acestora fără licenţă eliberată potrivit
prevederilor prezentei legi sau cu licenţă a cărei valabilitate a expirat ori
fără hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;
d) practicarea unor preţuri şi/sau tarife neaprobate sau mai mari
decât cele aprobate de autorităţile administraţiei publice locale ori, după
caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate
serviciile de utilităţi publice, în baza metodologiilor stabilite de
autorităţile de reglementare competente;
e) delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice sau a uneia ori a
mai multor activităţi aferente acestora, fără respectarea prevederilor
prezentei legi, a legislaţiei specifice fiecărui serviciu sau a procedurii de
delegare;
f) aprobarea obiectivelor de investiţii publice aferente infrastructurii
tehnico-edilitare a serviciilor de utilităţi publice fără respectarea
documentaţiilor de urbanism, amenajarea teritoriului şi de protecţia
mediului, adoptate potrivit legii;
117
g) nerespectarea de către operatori a normelor privind protecţia
igienei publice şi a sănătăţii populaţiei, a mediului de viaţă al populaţiei
şi a mediului.
(5) Autoritãţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot
stabili, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, şi
alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1)−(4), care constituie
contravenţii în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice.
(6) Prevederile alin. (3) lit. a), b) şi c) şi ale alin. (4) lit. a), b) şi c) se
aplică corespunzător şi operatorilor economici care montează şi/sau
exploatează sisteme de repartizare a costurilor, conform legilor speciale
aferente fiecărui serviciu de utilităţi publice.”
47. La articolul 48, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 48. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 47 şi
aplicarea sancţiunilor se fac, conform competenţelor stabilite în prezenta
lege, de reprezentanţi împuterniciţi ai ministrului internelor şi reformei
administrative, ai ministrului transporturilor, ai preşedinţilor
A.N.R.S.C., A.N.R.E., A.R.R., ai Gărzii Naţionale de Mediu din
subordinea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, ai
preşedinţilor consiliilor judeţene, ai primarilor sau, după caz, ai
preşedinţilor asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de
activitate serviciile de utilităţi publice, în temeiul mandatului ce le-a fost
acordat de unităţile administrativ-teritoriale membre.”
48. La articolul 49, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 49. - (1) Furnizorii/prestatorii care la data intrării în vigoare a
prezentei legi nu deţin licenţă, dar care furnizează/prestează servicii de
utilităţi publice, fie în gestiune directă, fie în gestiune delegată, au
obligaţia de a solicita şi de a obţine eliberarea acesteia, în termen de cel
mult un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În caz contrar,
aceştia pierd dreptul de a furniza/presta serviciile respective, iar
contractele îşi încetează valabilitatea.”
49. La articolul 49, dupã alineatul (1) se introduc două noi
alineate, alineatele (1 1 ) şi (1 2 ), cu următorul cuprins:
118

„(1 1 ) Pentru obţinerea licenţei, furnizorii/prestatorii prevăzuţi la alin.
(1) sunt obligaţi să facă dovadă că deţin toate avizele, acordurile şi
autorizaţiile necesare derulării serviciului, prevăzute de legislaţia în
vigoare pentru activităţile specifice acestuia.
(1 2 ) În cazul atribuirii directe a contractului de delegare a gestiunii
serviciilor de utilităţi publice, obţinerea licenţei este condiţie suspensivă
pentru executarea contractului de delegare a gestiunii. Operatorul are
obligaţia de a solicita şi obţine eliberarea licenţei în termen de 3 luni de
la data semnării contractului de delegare a gestiunii. În caz contrar,
contractul de delegare a gestiunii este nul de drept, iar delegarea
ulterioară a gestiunii acestor servicii se poate face numai cu respectarea
prevederilor art. 30 alin. (8) din prezenta lege.”
50. La articolul 50, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Regulamentele-cadru şi caietele de sarcini-cadru specifice
fiecărui serviciu de utilităţi publice, prevăzute la art. 23 alin. (4), precum
şi contractele-cadru de furnizare/prestare a serviciilor, prevăzute la art.
24 alin. (2), se elaborează de autorităţile naţionale de reglementare
competente, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului acestora,
în termen de un an de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.”
51. La articolul 51, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(3) Soluţionarea litigiilor contractuale dintre operator şi utilizator,
inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor
furnizate/prestate, se realizează de instanţele competente potrivit legii şi
se judecă în procedură de urgenţă. Cererea se introduce la instanţele de
judecată în a căror competenţă teritorială se află domiciliul/sediul
utilizatorului.”
52. La articolul 51, după alineatul (3) se introduce un nou
alineat, alineatul (3 1 ), cu următorul cuprins:
„(3 1 ) Soluţionarea litigiilor dintre unităţile administrativ-teritoriale
sau, după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect
de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori în legãtură cu
atribuirea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor
de delegare a gestiunii, precum şi a celor privind acordarea de
despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004, cu
119
modificările şi completările ulterioare. Cererea se introduce la secţia de
contencios administrativ a tribunalului în a cărui competenţă teritorială
se află sediul operatorului.”
Art. II. − (1) Procedura-cadru privind organizarea, derularea şi
atribuirea contractelor de delegare a gestiunii, prevăzutã la art. 31 alin.
(1) din Legea nr. 51/2006, astfel cum a fost modificată şi completată
prin prezenta ordonanţă de urgenţă, criteriile de selecţie-cadru prevăzute
la art. 31 alin. (5), precum şi contractul-cadru de delegare a gestiunii
serviciilor de utilităţi publice se elaborează de A.N.R.S.C. şi se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Contractul-cadru de delegare a
gestiunii serviciilor de utilităţi publice este un model orientativ şi se
adaptează potrivit nevoilor şi situaţiilor specifice fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale.
(2) Actul constitutiv-cadru şi statutul-cadru al asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice se elaborează de Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90
de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se
abrogă: Hotărârea Guvernului nr. 1.591/2002 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice
de alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 85 din 11 februarie 2003, cu modificările
ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.353/2003 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru şi a Contractului-cadru de delegare a gestiunii
serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 17 decembrie 2003,
Hotărârea Guvernului nr. 1.561/2004 pentru aprobarea Regulamentuluicadru
al serviciilor de iluminat public, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 950 din 18 octombrie 2004, cu modificările
ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 433/2004 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice
de salubrizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
351 din 22 aprilie 2004, cu modificările ulterioare, Hotărârea
Guvernului nr. 346/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de
120

delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităţilor şi a
Contractului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de
salubrizare a localităţilor prin concesiune, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 323 din 14 aprilie 2004, precum şi orice alte
dispoziţii contrare.
Art. III. − Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.
51/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254
din 21 martie 2006, cu modificările şi completările aduse prin prezenta
ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege,
dându-se textelor o nouă numerotare.
Art. IV. − Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.
241/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563
din 29 iunie 2006, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. În tot cuprinsul legii, sintagma „asociaţie de dezvoltare
comunitară” se înlocuieşte cu sintagma „asociaţie de dezvoltare
intercomunitară de apă şi de canalizare.”
2. La articolul 1, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic unitar privind
înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea,
monitorizarea şi controlul furnizării/prestării reglementate a serviciului
public de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor.
(2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică serviciului public de
alimentare cu apă şi de canalizare organizat la nivelul comunelor,
oraşelor, municipiilor, judeţelor sau, după caz, al asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare.”
3. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (2 1 ), cu următorul cuprins:
„(2 1 ) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare face parte
din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, astfel cum acestea au
fost definite prin Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.
51/2006, şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor prin care se
asigură satisfacerea nevoilor colectivităţilor locale, prevăzute la art. 1
alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 51/2006.”
4. La articolul 2, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
121
„Art. 2. - (1) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare,
denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, se
înfiinţează, se organizează şi se gestionează sub conducerea,
coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei
publice locale şi are drept scop alimentarea cu apă, canalizarea şi
epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor.
(2) Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se
furnizează/prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare
specifice, denumită sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare.”
5. La articolul 3, partea introductivă a literei c), precum şi
literele i), j) şi u) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„c) serviciul de canalizare - totalitatea acţiunilor şi activităţilor
necesare pentru: [...]
..............................................................................................................
i) branşament de apă - partea din reţeaua publică de alimentare cu
apă care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua
interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un
singur utilizator. În cazuri bine justificate şi atunci când condiţiile
tehnice nu permit altă soluţie se poate admite alimentarea mai multor
utilizatori prin acelaşi branşament. Părţile componente ale unui
branşament se precizeazã în regulamentul-cadru al serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare. Branşamentul, până la contor,
inclusiv căminul de branşament şi contorul, aparţin reţelei publice de
distribuţie, indiferent de modul de finanţare a execuţiei. Finanţarea
execuţiei branşamentului se asigură de operator, respectiv de utilizator,
corespunzător punctului de delimitare a instalaţiilor. Amplasamentul
căminului de branşament se stabileşte la punctul de delimitare al
instalaţiilor, de regulă la limita de proprietate a utilizatorului, cu
respectarea regimului juridic al proprietăţii şi numai în baza unei
documentaţii avizate de operator. În cazul condominiilor existente,
separarea şi individualizarea consumurilor la nivel de proprietate/
apartament individual se fac prin montarea repartitoarelor de costuri.
Cheltuielile aferente individualizării consumurilor sunt suportate de
coproprietarii condominiului, operatorul având numai obligaţia montării
contorului principal de branşament la nivelul limitei de proprietate;
j) repartitor de costuri - aparat utilizat în imobilele condominiale
dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune, în scopul
122

individualizării consumurilor şi repartizării pe proprietãţi/apartamente
individuale a costurilor aferente consumului total de apă înregistrat la
nivelul branşamentului imobilului.”
..............................................................................................................
„u) punct de delimitare - locul în care instalaţiile aflate în
proprietatea sau în administrarea utilizatorului se branşează la instalaţiile
aflate în administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii,
respectiv locul unde se realizează efectiv furnizarea/prestarea serviciului
către utilizator. Punctul de delimitare a instalaţiilor asigură identificarea
amplasamentului căminului de branşament, precizează poziţia de
montare a dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor,
permite stabilirea apartenenţei instalaţiilor, precum şi precizarea
drepturilor, respectiv a obligaţiilor ce revin părţilor cu privire la
furnizarea/prestarea serviciului, respectiv la exploatarea, întreţinerea şi
repararea instalaţiilor. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de
canalizare şi reţeaua publică de canalizare se face prin/la căminul de
racord, care este prima componentă a reţelei publice de canalizare, în
sensul de curgere a apei uzate;”.
6. La articolul 3, după litera j) se introduce o nouã literă, litera
j 1 ), cu următorul cuprins:
„j 1 ) repartizarea costurilor - totalitatea acţiunilor şi activităţilor
desfăşurate în imobilele condominiale, dotate cu instalaţii interioare de
utilizare comune, de către o persoanã fizică sau juridică, autorizată
conform reglementarilor legale în vigoare, în scopul repartizării pe
proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului de
apă;”.
7. La articolul 3, după litera v) se introduce o nouă literă, litera
v 1 ), cu următorul cuprins:
„v 1 ) asociaţie de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare
- asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile
de utilităţi publice, astfel cum este definită de Legea nr. 51/2006,
constituită în scopul înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării,
monitorizării şi controlului furnizării/prestării serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare, inclusiv pentru crearea, modernizarea şi/sau
dezvoltarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.”
8. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
123
„Art. 6. - Desfăşurarea activităţilor specifice serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de gestiune
aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui
caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei
publice locale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
de apă şi de canalizare, în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv
caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, elaborate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru
Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare
A.N.R.S.C., şi aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia. În cazul
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare,
regulamentul serviciului şi caietul de sarcini se elaborează în cadrul
acestora, se avizează de autorităţile deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale membre şi se aprobă de adunările generale.”
9. La articolul 8, alineatul (2) se abrogă.
10. La articolul 8, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(3) Indicatorii de performanţă ai serviciului furnizat/prestat
utilizatorilor se stabilesc pe baza unui studiu de specialitate întocmit de
autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în funcţie de
necesităţile utilizatorilor, de starea tehnică a sistemelor de alimentare cu
apă şi de canalizare şi de eficienţa acestora, cu respectarea indicatorilor
de performanţă minimali prevăzuţi în regulamentul-cadru, respectiv în
caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi
de canalizare, studiul de specialitate se elaborează în cadrul acestora, se
avizează de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativteritoriale
membre şi se aprobă de adunările generale.”
11. La articolul 10, partea introductivă a alineatului (1), precum
şi alineatul (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 10. - (1) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativteritoriale
au competenţă exclusivă, ce poate fi exercitată şi prin
intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de
canalizare, în condiţiile Legii nr. 51/2006, în numele şi pe seama
unităţilor administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat
acestora, în tot ceea ce priveşte: [...]
124

(2) Unitãţile administrativ-teritoriale se pot asocia între ele în
vederea înfiinţării, organizării, finanţării, monitorizării şi gestionării în
interes comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi
pentru înfiinţarea, modernizarea, dezvoltarea şi exploatarea
infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, în condiţiile stabilite
prin Legea nr. 51/2006.”
12. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„Art. 17. - (1) Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, gestionarea,
monitorizarea şi controlul furnizării/prestării reglementate a serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul comunelor, oraşelor,
municipiilor, judeţelor, precum şi administrarea, exploatarea şi
asigurarea funcţionării sistemelor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare aferente acestora constituie competenţe exclusive ale
autorităţilor administraţiei publice locale, care le exercită în condiţiile
legii. Aceste competenţe pot fi exercitate şi prin intermediul asociaţiilor
de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în numele şi pe
seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului
acordat acestora în condiţiile Legii nr. 51/2006.”
13. La articolul 17, după alineatul (1) introduce un nou alineat,
alineatul (1 1 ), cu următorul cuprins:
„(1 1 ) Modul de organizare şi funcţionare a asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară de apă şi de canalizare se stabileşte prin actul constitutiv
şi statutul asociaţiei, cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/2006.”
14. La articolul 18, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Alegerea formei de gestiune a serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare se face prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale.”
15. La articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori
de drept public, aşa cum aceştia au fost definiţi la art. 29 alin. (2) din
Legea nr. 51/2006, înfiinţaţi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale
în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale acestora.”
16. La articolul 20, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
125
„Art. 20. - (1) În cazul gestiunii delegate, pentru asigurarea
furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în numele şi pe
seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai
multor operatori toate ori numai o parte dintre competenţele şi
responsabilităţile proprii privind gestiunea propriu-zisă a serviciului,
respectiv administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi
de canalizare aferente acestuia, în baza unui contract de delegare a
gestiunii definit potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din Legea nr.
51/2006.
..............................................................................................................
(4) Contractele de delegare a gestiunii serviciului se aprobă prin
hotărâri de atribuire adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale şi se semnează de autorităţile executive ale
acestora sau, după caz, de preşedinţii asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară de apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor
administrativ-teritoriale asociate, pe baza mandatului acestora şi în
condiţiile Legii nr. 51/2006.”
17. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 21. - (1) Procedurile privind atribuirea contractelor de delegare
a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt licitaţia
publică deschisă şi negocierea directă, astfel cum acestea au fost definite
potrivit prevederilor art. 30 din Legea nr. 51/2006.
(2) Organizarea procedurilor şi derularea acestora, respectiv
atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare se fac în baza unei documentaţii de atribuire
aprobate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativteritoriale
sau, după caz, de adunarea generală a asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, ca mandatar al
unităţilor administrativ-teritoriale membre. Documentaţia de atribuire
cuprinde în mod obligatoriu regulamentul serviciului, caietul de sarcini
al serviciului şi criteriile de selecţie specifice acestuia şi se întocmeşte în
conformitate cu procedura-cadru privind organizarea, derularea şi
atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi
publice şi pe baza regulamentului-cadru, a caietului de sarcini-cadru al
126

serviciului şi a criteriilor de selecţie-cadru specifice serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare.”
18. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 21 1 ,
cu următorul cuprins:
„Art. 21 1 . - (1) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (8) din
Legea nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv concesionarea bunurilor care
fac parte din infrastructura tehnico-edilitară aferentă acestuia, se atribuie
direct:
a) operatorilor regionali înfiinţaţi de unităţile administrativteritoriale
membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară de
apă şi de canalizare, astfel cum aceştia sunt definiţi în art. 2 lit. g 1 ) din
Legea nr. 51/2006;
b) operatorilor cu statut de societăţi comerciale rezultaţi, după
intrarea în vigoare a prezentei legi, prin reorganizarea pe cale
administrativă, în condiţiile legii, a regiilor autonome de interes local
sau judeţean ori a serviciilor publice de interes local sau judeţean
subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, care au avut în
administrare şi exploatare bunuri, activităţi ori servicii de alimentare cu
apă şi de canalizare.
(2) Atribuirea directã a contractelor de delegare a gestiunii
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face cu respectarea
următoarelor condiţii cumulative:
a) unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de
dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în calitate de
acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei,
sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de
acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a
acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi
o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative
ale operatorului regional/operatorului în legăturã cu serviciul
furnizat/prestat, similare celor pe care le exercită asupra structurilor
proprii în cazul gestiunii directe;
b) operatorul regional, respectiv operatorul, în calitate de delegat,
desfăşoarã exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare destinate satisfacerii nevoilor
utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-
127
teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativteritoriale
care i-a delegat gestiunea serviciului;
c) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului
este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale
asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea
capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului
este exclusă.
(3) În situaţia prevăzutã la alin. (1), din raţiuni de eficientizare a
costurilor de operare, la solicitarea unei membru al asociaţiei interesat,
cu acordul adunării generale a asociaţiei şi cu avizul autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, operatorul
regional poate subdelega unui alt operator, prin licitaţie publică,
gestiunea unei activităţi din cadrul serviciului furnizat/prestat, respectiv
operarea şi exploatarea părţii corespunzătoare a infrastructurii tehnicoedilitare
aferente serviciului, prin derogare de la prevederile Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de
concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 22/2007.
(4) În cazul încetării din orice cauză a contractelor de delegare a
gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare atribuite
potrivit alin. (1), atribuirea ulterioară a acestora se poate face numai prin
respectarea prevederilor art. 30 alin. (8) din Legea nr. 51/2006.
(5) În situaţia contractelor de delegare a gestiunii serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare atribuite direct operatorului regional,
respectiv operatorului, asociaţia de dezvoltare intercomunitară de apă şi
de canalizare, respectiv autorităţile administraţiei publice locale vor
evalua, în baza prevederilor caietului de sarcini anexat la contractul de
delegare a gestiunii, performanţele operatorului regional, respectiv
operatorului, precum şi modul de respectare a indicatorilor de
performanţă. În cazul în care se constată nerespectarea gravã, repetată
sau prelungită a indicatorilor de performanţă în furnizarea/prestarea
serviciilor, contractul de delegare a gestiunii serviciului poate fi
reziliat.”
19. La articolul 22, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„(3) Regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului şi
criteriile de selecţie specifice serviciului de alimentare cu apă şi de
128

canalizare, aplicabile în cadrul procedurii de atribuire a contractului de
delegare a gestiunii serviciului, se aprobă de autorităţile deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de adunarea generală a
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare,
conform mandatului încredinţat acestora de unităţile administrativteritoriale
membre, în baza regulamentului-cadru, a caietului de sarcinicadru
şi a criteriilor de selecţie-cadru specifice serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare, respectiv în baza procedurii-cadru, elaborate şi
aprobate potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006.
(4) În procesul de atribuire şi executare a contractelor de delegare a
gestiunii serviciului, autorităţile administraţiei publice locale sau, după
caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare vor
urmări obţinerea celui mai bun raport cost−calitate, precum şi asigurarea
condiţiilor necesare satisfacerii nevoilor de interes public general ale
colectivităţilor locale.”
20. La articolul 23, partea introductivă a alineatului (1), precum
şi alineatul (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 23. - (1) Delegarea gestiunii serviciului nu anulează
prerogativele autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, ale
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare privind
adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciului, respectiv a
programelor de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare, şi nu exclude dreptul acestora, în conformitate cu
competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii, de a supraveghea şi
de a controla: [...]
(2) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale
sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de
canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale
membre şi în baza mandatului încredinţat de unităţile administrativteritoriale
membre, pot delega atât gestiunea propriu-zisă a serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv furnizarea/prestarea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi administrarea şi
exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, cât şi pregătirea,
finanţarea şi realizarea proiectelor de investiţii publice pentru înfiinţarea,
reabilitarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor
publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului.”
129
21. La articolul 24, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Investiţiile efectuate de operator/operatorul regional din fonduri
proprii pentru reabilitarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare se vor amortiza de către
operator/operatorul regional în conformitate cu prevederile legale şi
exclusiv pe durata contractului de delegare a gestiunii.”
22. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 27. - (1) Are calitatea de utilizator individual al serviciului de
alimentare cu apã şi de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce
deţine, în calitate de proprietar ori cu drept de folosinţă dat de proprietar,
un imobil având branşament propriu de apă potabilă sau racord propriu
de canalizare şi care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de
contract de furnizare/prestare încheiat în nume propriu.
(2) Sunt consideraţi utilizatori individuali ai serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi persoanele fizice sau juridice care
nu au branşament propriu de apă potabilă, respectiv racord propriu de
canalizare, dacă existã condiţii tehnice pentru delimitarea/separarea
instalaţiilor între utilizatori, pentru individualizarea consumurilor şi
pentru încheierea contractului de furnizare/prestare a serviciului în nume
propriu.
(3) Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pot
fi:
a) operatori economici;
b) instituţii publice;
c) utilizatori casnici individuali, persoane fizice;
d) utilizatori casnici colectivi, asociaţii de proprietari/chiriaşi cu
personalitate juridicã.”
23. La articolul 30, după alineatul (6) se introduce un nou
alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
„(7) În cazul imobilelor condominiale existente, individualizarea
consumurilor de apă rece în vederea repartizării pe proprietăţi/
apartamente individuale a costurilor aferente se realizează, în funcţie de
modul de proiectare şi realizare al instalaţiei interioare de distribuţie
adoptat, astfel:
130

a) prin contoare individuale montate pe racordul propriu la intrarea
în fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie - în cazul distribuţiei
interioare orizontale;
b) cu ajutorul repartitoarelor de costuri montate pe racordurile
aparatelor/dispozitivelor de consum aferente fiecărui apartament sau
spaţiu cu altă destinaţie - în cazul distribuţiei interioare verticale.”
24. La articolul 34, partea introductivă a alineatului (5) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„(5) Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se
aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale sau, după caz, cu respectarea mandatului
încredinţat, prin hotărâri ale adunării generale a asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în baza avizului de
specialitate eliberat de A.N.R.S.C. şi cu condiţia respectării următoarelor
cerinţe:”.
25. La articolul 35, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) În cazul gestiunii delegate, stabilirea, ajustarea sau modificarea
preţurilor şi tarifelor se poate face şi pe baza unor reguli sau formule de
calcul convenite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului între
autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, între asociaţiile
de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare şi operator şi
avizate de A.N.R.S.C. În acest caz, A.N.R.S.C. va aplica aceste reguli
sau formule de ajustare pentru eliberarea avizului de specialitate.”
26. La articolul 37, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz,
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în
numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, au
dreptul să sancţioneze operatorul în cazul în care acesta nu furnizează/nu
prestează serviciul la nivelul indicatorilor de performanţă aprobaţi,
respectiv pentru nerespectarea altor angajamentelor asumate, prin:
a) aplicarea unor penalizări corespunzătoare prejudiciilor aduse
utilizatorilor sau corespunzătoare pragului necesar descurajării
operatorului în menţinerea deficienţele constatate; procedura de calcul şi
cuantumul penalizărilor vor fi prevăzute atât în regulamentul serviciului
131
de alimentare cu apă şi de canalizare adoptat la nivel local, cât şi în
contractul de delegare a gestiunii serviciului;
b) solicitarea de retragere/suspendare a licenţei de către A.N.R.S.C.;
c) rezilierea contractului de delegare a gestiunii serviciului.”
27. La articolul 38 alineatul (3), literele b) şi c) se modifică şi vor
avea următorul cuprins:
„b) atribuirea de către autorităţile administraţiei publice locale sau,
după caz, de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de
canalizare a contractului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare, fără respectarea procedurilor de atribuire legale
prevăzute la art. 30 din Legea nr. 51/2006;
c) darea în administrare de către autorităţile administraţiei publice
locale a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi a
infrastructurii tehnico-edilitare aferente unui furnizor/prestator fără
licenţă, respectiv atribuirea şi încheierea contractului de delegare a
gestiunii serviciului cu un furnizor/prestator fãrã licenţă, cu excepţia
contractelor atribuite prin încredinţare directă.”
28. La articolul 41, partea introductivă a alineatului (1), precum
şi alineatul (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 41. - (1) În vederea încheierii contractelor de delegare a
gestiunii, autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale
sau, după caz, adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară de apă şi de canalizare, cu avizul autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în
condiţiile mandatului încredinţat, au obligaţia de a iniţia şi aproba în
prealabil: [...]
(2) În cazul reorganizării sau lichidării judiciare a operatorilor care
îşi desfăşoară activitatea în baza unor contracte de delegare a gestiunii
încheiate în condiţiile prezentei legi, autorităţile administraţiei publice
locale sau, după caz, asociaţiile intercomunitare de apă şi de canalizare,
în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în
condiţiile mandatului încredinţat, vor organiza noi proceduri de atribuire
a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, în scopul desemnării
unui nou operator.”
Art. V. − Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.
241/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563
132

din 29 iunie 2006, cu modificările şi completările aduse prin prezenta
ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege,
dându-se textelor o nouă numerotare.
Bucureşti, 20 februarie 2008.
Nr. 13.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã:
Ministrul internelor şi reformei administrative,
Cristian David
p. Preşedintele Autoritãţii Naţionale de Reglementare
pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice,
Dumitru Pantea
Ministrul mediului şi dezvoltãrii durabile,
Attila Korodi
p. Ministrul transporturilor,
Antonel Tãnase,
secretar de stat
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocãnea,
secretar de stat
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
133
ORDIN NR. 65
din 28 februarie 2007
privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau
modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare
Emitent: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE
PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE
COMUNALĂ
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 20 martie 2007
Având în vedere prevederile art. 21 alin. (2) lit. a) din Legea
serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, ale art. 16 alin. (2)
lit. e) şi ale art. 34 alin. (4) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare nr. 241/2006,
în temeiul art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr.
373/2002 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală -
A.N.R.S.C., cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru
Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia de stabilire, ajustare sau modificare
a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de
canalizare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. - Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii
Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie
Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile
Publice de Gospodărie Comunală,
Jeanina Preda
Bucureşti, 28 februarie 2007.
Nr. 65.
134

135
ANEXĂ
M E T O D O L O G I E
de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor
pentru serviciile publice de alimentare cu apa şi de canalizare
CAPITOLUL I
Scop
Art. 1. - Prezenta metodologie de stabilire, ajustare sau modificare a
preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de
canalizare este elaborată în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (2)
lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006,
ale art. 16 alin. (1) şi alin. (2) lit. e) şi ale art. 34 alin. (4) din Legea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.
Art. 2. - (1) Prezenta metodologie stabileşte modul de calcul al
preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de
canalizare.
(2) Preţurile şi tarifele trebuie să asigure viabilitatea economică a
operatorilor prestatori ai serviciilor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare, interesele utilizatorilor, inclusiv în ceea ce priveşte
suportabilitatea acestora, precum şi protecţia mediului privind
conservarea resurselor de apă.
CAPITOLUL II
Domeniul de aplicare
Art. 3. - (1) Sunt supuse avizării A.N.R.S.C. stabilirea, ajustarea sau
modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare
cu apa şi de canalizare, definite potrivit Legii nr. 51/2006 şi Legii nr.
241/2006, indiferent de forma de organizare, de natura capitalului, de
modalitatea de gestiune adoptată sau de ţara de origine a operatorilor
care prestează aceste servicii.
(2) A.N.R.S.C. avizează preţurile şi tarifele pentru operatorii
furnizori/prestatori de servicii publice de alimentare cu apă şi de
canalizare şi aprobă preţurile şi tarifele pentru operatorii economici care
nu sunt în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care
prestează servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale pot aproba preţuri şi
tarife diferite de cele avizate de A.N.R.S.C., cu condiţia asigurării
autonomiei financiare, a rentabilitatii şi eficienţei economice a
operatorilor furnizori/prestatori de servicii de alimentare cu apă şi de
canalizare.
CAPITOLUL III
Definiţii şi abrevieri
Art. 4. - Termenii folosiţi în cadrul prezentei metodologii au
semnificaţiile următoare:
a) avizarea de preţuri şi tarife - activitatea de analiză şi verificare a
elementelor de cheltuieli componente ale preţurilor şi tarifelor,
desfaşurată de autoritatea de reglementare competentă, cu respectarea
procedurii de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor,
concretizată prin emiterea unui aviz de specialitate;
b) stabilirea de preţuri şi tarife - operaţiunea de analiză, pentru
operatorii sau operatorii economici nou-intrati pe piaţă, a calculaţiei
preţurilor şi tarifelor, potrivit metodologiei elaborate şi aprobate de
autoritatea de reglementare competentă, prin care se stabilesc structura
şi nivelurile preţurilor şi tarifelor;
c) ajustarea de preţuri şi tarife - operaţiunea de analiză a nivelului
preţurilor şi tarifelor existente şi a structurii acestora, potrivit
metodologiei elaborate şi aprobate de autoritatea de reglementare
competentă, prin care se asigură corelarea nivelului preţurilor şi tarifelor
stabilite anterior cu evoluţia generală a preţurilor şi tarifelor din
economie;
d) modificarea de preţuri şi tarife - operaţiunea de analiză a
nivelului preţurilor şi tarifelor actuale şi a structurii acestora, potrivit
metodologiei elaborate şi aprobate de autoritatea de reglementare
competentă, aplicabilă în situaţiile în care intervin schimbări majore în
structura costurilor care conduc la recalcularea preţurilor şi tarifelor
existente;
e) producţie pentru servicii publice de alimentare cu apă -
activitatea de extragere/prelucrare a apei din surse de suprafaţă şi/sau
136

subterane, respectiv deznisiparea, decantarea, filtrarea şi dezinfectarea
acesteia;
f) transport pentru servicii publice de alimentare cu apă şi de
canalizare - transmiterea apei de la captare până la rezervoarele de
înmagazinare prin intermediul unor aducţiuni/apeducte, respectiv între 2
operatori, sau prin intermediul unor branşamente direct către utilizatori,
precum şi transportul apelor uzate şi meteorice de la utilizatori la
canalele de serviciu şi de la acestea la colectoare prin sisteme de tuburi
de canalizare;
g) distribuţie pentru servicii publice de alimentare cu apă şi de
canalizare - livrarea apei la consumatori, utilizându-se reţelele de
distribuţie a apei şi de preluare a apelor uzate şi meteorice de la
utilizatori în reţelele de canalizare;
h) operator de servicii publice de alimentare cu apă şi de canalizare
- persoana juridică română sau străină care are competenţa şi capacitatea
recunoscute prin licenţă de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor
în vigoare, un serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare şi care
asigură nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului de utilităţi
publice aferent acestuia;
i) operator economic - furnizor/prestator de servicii de alimentare cu
apă şi de canalizare care nu exploatează un sistem public;
j) autoritatea administraţiei publice locale - consiliul local, consiliul
judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţia de
dezvoltare comunitară;
k) autoritatea de reglementare competentă - Autoritatea Naţională
de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice,
denumită în continuare A.N.R.S.C.;
l) parametru de ajustare - indicator la modificarea căruia se pot
ajusta periodic preţurile şi tarifele. Pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare parametrul de ajustare este indicele
preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică sau
alt parametru de ajustare stabilit prin contractul de delegare a gestiunii
serviciului;
m) interval de timp - perioada calendaristică anterioară datei
stabilirii nivelului preţurilor şi tarifelor sau perioada de timp luată în
calcul la determinarea parametrului de ajustare;
n) tarif compus - tarif cu două componente: fixă şi variabilă.
137
CAPITOLUL IV
Acte normative de referinţă
Art. 5. - Prezenta metodologie are la bază următoarele acte
normative de referinţă:
a) Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006;
b) Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.
241/2006;
c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind
constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi
dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor
publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din
partea Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare,
aprobată prin Legea nr. 108/2006;
d) Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului şi
al secretarului de stat, şeful Departamentului pentru Administraţie
Publică Locală nr. 29/N/1993 pentru aprobarea Normativului-cadru
privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţie, instituţii
publice şi agenţi economici.
CAPITOLUL V
Dispoziţii generale
Art. 6. - Preţurile şi tarifele aferente serviciilor de alimentare cu apă
şi de canalizare se fundamentează, cu respectarea metodologiei de calcul
stabilite de autoritatea de reglementare competentă, pe baza cheltuielilor
de producţie şi exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a
amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, a costurilor pentru protecţia mediului, a costurilor
financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivând din
contractul de delegare a gestiunii, şi includ o cota pentru crearea surselor
de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi
o cotă de profit.
Art. 7. - (1) La fundamentarea preţurilor şi tarifelor, operatorii pot
include în nivelul acestora o cotă corespunzătoare pierderilor de apă din
sistem, justificate de starea tehnică a acestuia. Pentru operatorii şi
138

operatorii economici care prestează numai activităţi de transport şi
distribuţie, cota pierderilor de apă din sistem va fi calculată
corespunzător. Nivelul acestei cote se aprobă anual de către autoritatea
administraţiei publice locale, cu avizul A.N.R.S.C.
(2) În cazul în care pierderile de apă din sistem nu se aprobă anual,
A.N.R.S.C. va lua în calcul nivelul cotei stabilite şi aprobate pentru anul
anterior.
(3) Autoritatea administraţiei publice locale va stabili necesitatea
aplicării unei cote de dezvoltare de către operatori. Cota de dezvoltare
aprobată de autorităţile administraţiei publice locale va fi determinată pe
baza unor studii tehnico-economice, din care să rezulte oportunitatea,
valoarea şi termenul de recuperare a investiţiei, precum şi creşterea
calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
(4) Cota de dezvoltare va fi inclusă în nivelul preţurilor şi tarifelor
numai după aprobarea acesteia, prin hotărâre, de către autorităţile
administraţiei publice locale implicate.
(5) Sumele încasate, corespunzătoare cotei de dezvoltare, se
constituie într-un cont distinct, iar fondul rezultat se utilizează cu avizul
autorităţii administraţiei publice locale implicate, exclusiv pentru scopul
în care a fost creat.
(6) Conducerea operatorilor economici poate stabili introducerea
unei cote de dezvoltare, cu respectarea principiilor prevăzute la alin. (3),
(4) şi (5).
Art. 8. - (1) Operatorul şi unitatea administrativ-teritorială care
realizează proiecte cu asistenţă financiară nerambursabilă din partea
Uniunii Europene au obligaţia, în conformitate cu prevederile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, să constituie şi să alimenteze Fondul de
întreţinere, înlocuire şi dezvoltare ca un fond de rezervă, denumit
Fondul IID, pe întreaga perioadă de viaţă a investiţiei.
(2) În determinarea Fondului IID cuprins în preţuri şi tarife,
autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ţină cont şi de gradul
de suportabilitate al consumatorilor.
Art. 9. - (1) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se stabilesc, se ajustează şi se
modifică pe baza solicitărilor operatorilor sau operatorilor economici,
prin avizul de specialitate al preşedintelui A.N.R.S.C.
139
(2) Operatorul sau operatorul economic de servicii care solicită
stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru
serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare transmite la
A.N.R.S.C. următoarele:
a) cererea de stabilire, ajustare sau modificare, care conţine: preţurile
în vigoare, în cazul ajustării sau modificării, preţurile solicitate şi
justificarea propunerii de stabilire, ajustare sau modificare; preţurile sau
tarifele pentru populaţie propuse în cererea înaintată la A.N.R.S.C. vor fi
determinate, inclusiv cota TVA, aprobată potrivit prevederilor legale în
vigoare;
b) fişele de fundamentare pentru stabilire, ajustare sau modificare;
c) memoriu tehnico-economic prin care se justifică oportunitatea
stabilirii, ajustării sau modificării preţurilor şi tarifelor;
d) alte date şi informaţii necesare fundamentării preţurilor şi tarifelor
propuse.
Art. 10. - (1) În cazul operatorilor cuprinşi în programe de
dezvoltare şi reabilitare a utilităţilor, pentru care Guvernul a stabilit
pentru perioade determinate reguli sau formule de ajustare, altele decât
cele prevăzute de prezenta metodologie, nivelurile concrete ale
preţurilor şi tarifelor se stabilesc de A.N.R.S.C. pe baza regulilor
respective.
(2) Operatorii regionali cuprinşi în programe de dezvoltare/
reabilitare cu finanţare externă/internaţională vor unifica preţurile/
tarifele pe întreaga arie de operare, în conformitate cu prevederile
contractului de delegare a gestiunii serviciilor şi/sau ale acordurilor de
finanţare internaţională.
Art. 11. - În cazul delegării gestiunii serviciilor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare pentru care autorităţile administraţiei
publice locale au stabilit, cu acordul creditorilor sau al operatorilor,
reguli ori formule de ajustare sau modificare, A.N.R.S.C. va aplica
aceste reguli sau formule, aprobate potrivit prevederilor legale.
Art. 12. - În cazul gestiunii delegate, stabilirea, ajustarea sau
modificarea preţurilor şi tarifelor se poate face pe baza unor reguli sau
formule de calcul avizate de A.N.R.S.C., convenite între autorităţile
administraţiei publice locale şi operator, prin contractul de delegare a
gestiunii serviciului. În această situaţie, A.N.R.S.C. va aplica aceste
reguli sau formule de ajustare pentru eliberarea avizului de specialitate.
140

Art. 13. - Operatorul sau operatorul economic are dreptul de a
propune tarife compuse, stabilite conform metodologiei elaborate şi
aprobate de A.N.R.S.C., care cuprind o componentă fixă, proporţională
cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în stare de funcţionare şi
exploatare în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare, şi una variabilă, în funcţie de consumul de apă,
respectiv de cantitatea de ape uzate evacuate, înregistrată la utilizatori.
Art. 14. - Monitorizarea şi controlul practicării preţurilor şi tarifelor
pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se vor face
potrivit procedurilor elaborate de A.N.R.S.C.
CAPITOLUL VI
Stabilirea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare
Art. 15. - (1) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se stabilesc pentru operatorii sau
operatorii economici nou-intraţi pe piaţa acestor servicii, precum şi
pentru operatorii care încheie contracte de delegare a gestiunii pentru
aceste servicii cu autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă
şi de canalizare se fundamentează de către operatori sau operatorii
economici, potrivit anexelor nr. 1a) şi 1b).
(3) Fundamentarea preţurilor şi tarifelor se face pe baza
consumurilor normate de materii prime, materiale şi energie, calculate
pe baza preţurilor în vigoare, a cheltuielilor cu munca vie, precum şi a
celorlalte elemente de cheltuieli prevăzute în anexele nr. 1a) şi 1b).
Art. 16. - (1) Stabilirea preţurilor şi tarifelor la serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se face potrivit formulei:
V
P =
Q
P = preţul sau tariful stabilit;
,
141
unde :
V = valoarea programată a activităţii la nivelul anului în care se face
propunerea;
Q - cantitatea programată la nivelul anului în care se face
propunerea.
(2) La stabilirea preţurilor şi tarifelor se au în vedere următoarele
criterii:
a) cheltuielile cu apa brută, energia electrică şi materialele se
determină avându-se în vedere preţurile de achiziţie în vigoare şi
cantităţile anuale propuse spre consum;
b) consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul
la nivelurile ce reflectă situaţia reală de exploatare şi funcţionare;
c) cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcţie de legislaţia
în vigoare, corelată cu principiul eficienţei economice;
d) cheltuielile cu amortizarea şi/sau redevenţa se iau în calcul,
respectându-se reglementările legale în vigoare;
e) în preţul de livrare al apei se vor include pierderile de apă din
sistemul de producere, transport şi distribuţie, aprobate de autorităţile
administraţiei publice locale;
f) cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor
programa la nivel anual;
g) în nivelul preţurilor şi tarifelor se vor include o cota de profit şi
Fondul IID determinat potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) În avizul de specialitate emis de A.N.R.S.C. se va menţiona
intervalul de timp anterior datei stabilirii, faţă de care se va determina
nivelul ulterior al parametrului de ajustare.
CAPITOLUL VII
Ajustarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare
Art. 17. - (1) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se pot ajusta, la un interval de
minimum 3 luni, cu avizul A.N.R.S.C., pe baza cererilor de ajustare
primite de la operatori sau operatori economici, în baza creşterii
indicelui preţurilor de consum faţă de nivelul existent la data precedentei
ajustări.
(2) Nivelurile de preţ sau de tarif pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se determină pe baza analizei situaţiei
economico-financiare a operatorului sau operatorului economic, precum
şi a influenţelor reale primite în costuri, determinate de evoluţia
preţurilor şi tarifelor pe economie.
142

(3) În avizul de specialitate emis de A.N.R.S.C. se va menţiona, pe
lângă preţul sau tariful pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi
de canalizare ajustat, şi nivelul parametrului existent la data ajustării,
determinat pentru intervalul de timp scurs de la data stabilirii sau
ajustării precedente, faţă de care se va determina nivelul ulterior al
parametrului de ajustare.
(4) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă
şi de canalizare se fundamentează de către operatori sau operatorii
economici, potrivit anexelor nr. 2a) şi 2b).
Art. 18. - (1) Ajustarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice
de alimentare cu apă şi de canalizare se face potrivit formulei:
= P + Δ , unde :
P1 0 p
P1 = preţul sau tariful ajustat;
P0 = preţul sau tariful actual;
Δp = creşterea de preţ sau tarif determinată de influenţele reale
primite în costuri;
( Δ ct + Δ ct x r% + Δ ct x d% + Fondul IID)
Δ p =
, unde :
Q
Δct = creşterea cheltuielilor totale determinate de influenţele primite
în costuri;
r% = cota de profit a operatorilor sau a agenţilor economici;
d% = cota de dezvoltare;
Q = cantitatea programată la nivelul anului în care se face
propunerea care nu diferă de cantitatea luată în calcul la determinarea
preţului sau tarifului în vigoare;
Fondul IID = Fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare ce se
include în nivelul preţurilor şi tarifelor, potrivit Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 198/2005 cu modificările şi completările ulterioare,
aprobată prin Legea nr. 108/2006.
(2) Ajustarea de preţ sau de tarif se determină avându-se în vedere
următoarele criterii:
a) pentru cheltuielile cu apa brută, energia electrică şi materialele, cu
pondere semnificativă în costuri, se ia în calcul modificarea preţurilor de
aprovizionare faţă de precedenta ajustare, în limita preţurilor de piaţă;
143
b) consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul
cel mult la nivelul celor avute în vedere la ajustarea precedentă;
c) cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcţie de legislaţia
în vigoare, corelată cu principiul eficienţei economice;
d) cheltuielile cu amortizarea şi/sau redevenţa se iau în calcul,
respectându-se reglementările legale în vigoare;
e) în preţul de livrare al apei se vor include pierderile de apă din
sistemul de producere, transport şi distribuţie, aprobate de autorităţile
administraţiei publice locale;
f) cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor lua în
calcul la nivelul avut în vedere la avizarea anterioară;
g) cota de profit se menţine la nivelul avizat anterior, iar Fondul IID
se va determina potrivit prevederilor legale în vigoare.
(3) În situaţia în care operatorul nu practică cota de dezvoltare sau
nivelul acesteia se modifică faţă de cel prevăzut în preţurile ori tarifele
actuale, formula de ajustare se adaptează în mod corespunzător.
(4) În situaţia în care operatorul constituie sau modifică Fondul IID,
formula de modificare se adaptează în mod corespunzător.
CAPITOLUL VIII
Modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare
Art. 19. - (1) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare pot fi modificate în următoarele
situaţii:
a) la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în
funcţiune a unor instalaţii şi utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a
serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare şi numai după
intrarea în exploatare a acestora;
b) pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a costurilor
sau a cantităţilor produse, transportate sau distribuite ori la modificarea
condiţiilor de producţie, transport sau distribuţie, care determină
modificarea costurilor cu o influenţă mai mare de 5% pe o perioadă de 3
luni consecutive.
144

(2) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă
şi de canalizare se fundamentează de către operatori sau operatorii
economici, potrivit anexelor nr. 2a) şi 2b).
Art. 20. - (1) Modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile
publice de alimentare cu apă şi de canalizare se face potrivit formulei:
= P + Δ , unde :
Δ
p
P1 0 p
P1 = preţul sau tariful modificat;
P0 = preţul sau tariful actual;
Δp = creşterea de preţ;
[( ΔC
v + ΔCf
) + ( ΔC
v + ΔCf
) x r% + ( ΔC
v + ΔCf
) x d%]
=
, unde :
Q
ΔCv = creşterea cheltuielilor variabile ca urmare a influenţelor
primite în costuri;
ΔCf = creşterea cheltuielilor fixe ca urmare a influenţelor primite în
costuri;
r% = cota de profit a operatorilor sau a operatorilor economici;
d% = cota de dezvoltare;
Q = cantitatea programată la nivelul anului în care se face
propunerea.
(2) Modificarea de preţ sau de tarif se determină avându-se în vedere
următoarele criterii:
a) pentru cheltuielile cu apa brută, energia electrică şi materialele, cu
pondere semnificativă în costuri, se ia în calcul modificarea preţurilor de
aprovizionare faţă de precedenta avizare, în limita preţurilor de piaţă;
b) consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul
la nivelul celor avute în vedere la avizarea precedentă sau la nivelul
rezultat ca urmare a intrării în exploatare a unor instalaţii şi utilaje
pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice;
c) cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcţie de legislaţia
în vigoare, corelată cu principiul eficienţei economice;
d) cheltuielile cu amortizarea şi/sau redevenţa se iau în calcul,
respectându-se reglementările legale în vigoare;
145
e) în preţul de livrare al apei se vor include pierderile de apă din
sistemul de producere, transport şi distribuţie, aprobate de autorităţile
administraţiei publice locale;
f) cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor lua în
calcul la nivelul la care se face propunerea sau la nivelul rezultat ca
urmare a punerii în funcţiune a unor instalaţii şi utilaje pentru
îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice;
g) o cota de profit, iar Fondul IID se va determina potrivit
prevederilor legale în vigoare.
(3) În situaţia în care operatorul nu practică cota de dezvoltare sau
nivelul acesteia se modifică faţă de cel prevăzut în preţurile ori tarifele
actuale, formula de modificare se adaptează în mod corespunzător.
(4) În situaţia în care operatorul constituie sau modifică Fondul IID,
formula de modificare se adaptează în mod corespunzător.
CAPITOLUL IX
Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor
compuse pentru serviciile publice de alimentare
cu apă şi de canalizare
Art. 21. - Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare pot fi propuse de operatori sau
operatori economici pentru stabilire, ajustare sau modificare, cu
respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) existenţa contorizării la utilizatorii finali;
b) analiza şi acordul autorităţilor administraţiei publice locale
implicate pentru aplicarea preţurilor şi tarifelor compuse.
Art. 22. - Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare au două componente;
a) o componentă fixă, proporţională cu cheltuielile necesare pentru
menţinerea în exploatare şi în funcţiune, în condiţii de eficienţă, a
sistemului public de alimentare cu apă, respectiv de canalizare;
b) o componentă variabilă în funcţie de consumul de apă, respectiv
de cantitatea de ape uzate preluate de la utilizatori.
Art. 23. - (1) Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice
de alimentare cu apă şi de canalizare se pot stabili la iniţiativa
146

operatorilor sau a autorităţilor administraţiei publice locale implicate,
după realizarea unui studiu din care să rezulte oportunitatea acestora.
(2) Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează de operatori sau
operatorii economici, potrivit anexelor nr. 2a) şi 2b).
Art. 24. - (1) Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice
de alimentare cu apă şi de canalizare se stabilesc potrivit formulei:
P = a + b, unde:
a - (lei/consumator) reprezintă partea fixă a preţului/tarifului şi se
calculează potrivit formulei:
(C
=
+ C
x r% + C
Q
x d %)
x Q
f f
f
a medie/cs
147
, unde :
Cf = cheltuieli fixe;
r% = cota de profit a operatorului sau a operatorului economic;
d% = cota de dezvoltare;
Q = cantitatea programată la nivelul anului în care se face
propunerea;
Qmedie/cs = cantitatea medie lunară pe consumator.
Qmedie/cs casnici se determină ca raport între cantitatea medie lunară
livrată consumatorilor casnici şi numărul mediu al consumatorilor.
Qmedie/cs rest utilizatori se va determina în două sau mai multe tranşe, în
funcţie de cantităţile contractate.
Qmedie/cs rest utilizatori se va determina astfel încât să reflecte cât mai
fidel cantitatea de apă contractată de utilizator;
b - preţ/tarif pe mc reprezintă partea variabilă a preţului/tarifului şi
se determină potrivit formulei:
(C
b =
v
+ C
v
x r% + C
Q
v
x d %)
,
unde :
C(v) = cheltuieli variabile;
r% = cota de profit a operatorului sau a operatorului economic;
d% = cota de dezvoltare;
Q = cantitatea programată la nivelul anului în care se face
propunerea.
(2) În situaţia în care operatorul constituie Fondul IID, formulele
pentru determinarea preţurilor şi tarifelor compuse se adaptează în mod
corespunzător.
(3) În situaţia în care operatorul nu practică cota de dezvoltare sau
nivelul acesteia se modifică faţă de cel prevăzut în preţurile ori tarifele
actuale, formulele pentru determinarea preţurilor şi tarifelor compuse se
adaptează în mod corespunzător.
Art. 25. - Ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor compuse
la serviciile publice de alimentare cu apa şi de canalizare se face potrivit
metodologiei şi criteriilor prevăzute la cap. VII şi VIII.
Art. 26. - Anexele nr. 1a), 1b), 2a) şi 2b) fac parte integrantă din
prezenta metodologie.
148

F I Ş A D E F U N D A M E N T A R E
pentru stabilirea preţurilor la apă
Specificaţie U.M.
A. Apă brută cumpărată mii m 3
B. Apă livrată
- populaţie
- rest consumatori, inclusiv
consum propriu
- pierderi de apă în sistem
mii m 3
mii m 3
mii m 3
%/mii m 3
C. Energie consumată total MWh
D. Număr salariaţi nr. personal
E. Venit mediu/salariat lei
1. Cheltuieli materiale
- apă brută; cantitatea cu preţ în
vigoare
- pierderi de apă în activităţile de
transport şi distribuţie
- energie electrică; cantitatea cu
preţ în vigoare
- tratarea apei
- materiale tehnologice
- cheltuieli cu protecţia mediului
- amortizare anuală
- redevenţă anuală
- reparaţii în regie
- reparaţii cu terţii
- studii şi cercetări
- alte servicii executate de terţi:
colaborări
comisioane şi onorarii
protocol, reclamă, publicitate
poştă, telecomunicaţii
- alte cheltuieli materiale
2. Cheltuieli cu munca vie, din care:
- salarii
- CAS
- Fond şomaj
149
Programat anual
- lei -
ANEXA Nr. 1a)
la metodologie
Preţ propus
- lei/UM -
- FNAS
- Fond accidente şi boli
profesionale
- CCIASS
- Fond garantare creanţe salariale
- alte cheltuieli cu munca vie
F. Cheltuieli de exploatare (1+ 2)
G. Cheltuieli financiare
I. Cheltuieli totale (F + G)
II. Profit
III. Cotă de dezvoltare
IV. Fondul IID
V. Venituri obţinute din producere,
transport, distribuţie apă
(I + II + III + IV) lei
VI. Cantitate livrată, inclusiv
consum propriu mii m 3
VII. Preţ unitar (V : VI) lei/m 3
150
V
P =
Q
NOTĂ
La lit. A, volumul apei brute fundamentate va fi determinat, după caz, în funcţie
de sursele de alimentare existente.
Odată cu Fişa de fundamentare pentru stabilirea preţurilor la apă, operatorul sau
operatorul economic va prezenta Memoriul tehnico-economic justificativ.
Pentru activităţile de producere, transport sau distribuţie se vor întocmi fişe de
fundamentare separate, în cazul în care operatorul sau operatorul economic prestează
una dintre aceste activităţi.
Cheltuielile cu pierderile de apă din sistem vor fi calculate numai în cazul
activităţii de transport şi distribuţie a apei.
Pierderile de apă din sistem reprezintă raportul sau diferenţa dintre apa livrată şi
apa cumpărată.
Valoarea pierderilor de apă din sistem se determină avându-se în vedere preţul
apei cumpărate şi cantitatea de apă pierdută.
În cazul în care operatorul sau operatorul economic desfăşoară şi alte activităţi,
cota de cheltuieli indirecte, precum şi cota din cheltuielile generale ale societăţii se vor
repartiza pe fiecare element de cheltuieli proporţional cu ponderea acestui element în
total cheltuieli. Aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în anexe separate. Pentru aceste
cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe fiecare activitate.

Pentru cheltuielile cu reparaţiile care depăşesc 10% din cheltuielile materiale se
va prezenta fişa de fundamentare a acestora.
Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fişă de fundamentare a
nivelurilor cuprinse în preţurile propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu
munca vie - salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal, în
concordanţă cu organigrama aprobată.
Pentru operatorii şi operatorii economici care nu sunt plătitori de TVA, la
fundamentarea cheltuielilor materiale se vor lua în calcul preţurile de achiziţie a
acestora, inclusiv TVA-ul.
F I Ş A D E F U N D A M E N T A R E
pentru stabilirea tarifelor la canalizare
Specificaţie U.M.
A. Apă livrată:
- populaţie
- rest consumatori, inclusiv
consum propriu
B. Apă uzată şi meteorică procesată:
- populaţie
- rest consumatori, inclusiv
consum propriu
mii m 3
mii m 3
mii m 3
mii m 3
mii m 3
mii m 3
C. Energie consumată total MWh
D. Număr salariaţi nr. personal
E. Venit mediu/salariat lei
1. Cheltuieli materiale:
- energie electrică; cantitatea cu
preţ în vigoare
- materiale tehnologice
- cheltuieli cu protecţia calităţii
apei (suspensii)
- cheltuieli cu protecţia mediului
- amortizare anuală
- redevenţă anuală
- reparaţii în regie
- reparaţii cu terţii
- studii şi cercetări
- alte servicii executate de terţi:
colaborări
comisioane şi onorarii
151
Programat anual
- lei -
ANEXA Nr. 1b)
la metodologie
Preţ propus
- lei/UM -
protocol, reclamă, publicitate
poştă, telecomunicaţii
- alte cheltuieli materiale
2. Cheltuieli cu munca vie, din care:
- salarii
- CAS
- Fond şomaj
- FNAS
- Fond accidente şi boli
profesionale
- CCIASS
- Fond garantare creanţe salariale
- alte cheltuieli cu munca vie
F. Cheltuieli de exploatare (1+ 2)
G. Cheltuieli financiare
I. Cheltuieli totale (F + G)
II. Profit
III. Cota de dezvoltare
IV. Fondul IID
V. Venituri obţinute din activitatea
de canalizare (I + II + III + IV) lei
VII. Cantitate procesată,
inclusiv din consum
propriu mii m 3
VII. Tarif unitar (V : VI) lei/m 3
152
V
P =
Q
NOTA:
În condiţiile existenţei unor sisteme diferite pentru apa pluvială (meteorică) şi
menajeră, operatorul va întocmi fişe de fundamentare distincte.
Odată cu Fişa de fundamentare pentru stabilirea tarifelor la canalizare, operatorul
sau operatorul economic va prezenta Memoriul tehnico-economic justificativ.
În cazul în care operatorul sau operatorul economic desfăşoară şi alte activităţi,
cota de cheltuieli indirecte, precum şi cota din cheltuielile generale ale societăţii se vor
repartiza pe fiecare element de cheltuieli proporţional cu ponderea acestui element în
total cheltuieli. Aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în anexe separate. Pentru aceste
cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe fiecare activitate.
Cheltuielile cu protecţia calităţii apei se stabilesc în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare
în mediul acvatic a apelor uzate.
Pentru cheltuielile cu reparaţiile care depăşesc 10% din cheltuielile materiale se
va prezenta fişa de fundamentare a acestora.
Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fişă de fundamentare a
nivelurilor cuprinse în tarifele propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu
munca vie - salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal, în
concordanţă cu organigrama aprobată.
Pentru operatorii şi operatorii economici care nu sunt plătitori de TVA, la
fundamentarea cheltuielilor materiale se vor lua în calcul preţurile de achiziţie a
acestora, inclusiv TVA-ul.
F I Ş A D E F U N D A M E N T A R E
pentru ajustarea sau modificarea preţurilor la apă
Specificaţie U.M.
A. Apă brută cumpărată mii m 3
B. Apă livrată
- populaţie
- rest consumatori,
inclusiv consum
propriu
- pierderi de apă în
sistem
mii m 3
mii m 3
mii m 3
% / mii
m 3
C. Energie consumată total
MWh
D. Număr salariaţi nr.
personal
E. Venit mediu/salariat lei
1. Cheltuieli variabile:
- apă brută; cantitatea cu
preţ în vigoare
- pierderi de apă în
activităţile de transport
şi distribuţie
- energie electrică
tehnologică; cantitatea
Realizat
perioada
anterioară
- lei -
153
Fundamentarea
anterioară
Total
lei
Unitar
lei/m 3
Total
lei
ANEXA Nr. 2a)
la metodologie
Propus
Total
creşteri
lei
**)
ΔCv
Unitar
lei/m 3
cu preţ în vigoare
- tratarea apei
- materiale tehnologice
- alte cheltuieli
materiale specifice
1. Cheltuieli fixe, din care:
a) cheltuieli materiale:
- materiale
- energie electrică;
cantitatea cu preţ în
vigoare
- cheltuieli cu protecţia
mediului
- amortizare anuală
- redevenţă anuală
- reparaţii în regie
- reparaţii cu terţii
- studii şi cercetări
- alte servicii executate
de terţi:
colaborări
comisioane şi onorarii
protocol, reclamă,
publicitate
poştă, telecomunicaţii
- alte cheltuieli
materiale
b) cheltuieli cu munca
vie, din care:
- salarii
- CAS
- Fond şomaj
- FNAS
- Fond accidente şi boli
profesionale
- CCIASS
- Fond garantare creanţe
salariale
- alte cheltuieli cu
munca vie
c) cheltuieli financiare
I. Cheltuieli totale (1+ 2)
II. Profit
154
**)
ΔCf
*)
Δct

III. Cota de dezvoltare
IV. Fondul IID
V. Venituri obţinute din
producere, transport,
distribuţie apă
(I + II + III + IV) lei
VI. Cantitate livrată,
inclusiv consum propriu mii m 3
VII. Preţ unitar (V : VI) lei/m 3
*) În cazul ajustării preţurilor la apă.
**) În cazul modificării preţurilor la apă.
***) În cazul ajustării sau modificării preţurilor la apă.
155
P0
*)
Δp =
Valoarea
creşterii /
cantitate
**)
Δp
***)
P1 =
P0 +
La lit. A, volumul apei brute fundamentate va fi determinat, după caz, în funcţie
de sursele de alimentare existente.
Pentru coloana "Realizat perioada anterioară", operatorul sau operatorul
economic va completa fişa pe total an şi defalcat pe ultimele 3 luni anterioare
propunerii.
Odată cu Fişa de fundamentare pentru ajustarea sau modificarea preţurilor la apă,
operatorul sau operatorul economic va prezenta Memoriul tehnico-economic
justificativ.
Pentru activităţile de producere, transport sau distribuţie se vor întocmi fişe de
fundamentare separate, în cazul în care operatorul sau operatorul economic prestează
una dintre aceste activităţi.
Cheltuielile cu pierderile de apă din sistem vor fi calculate numai în cazul
activităţii de transport şi distribuţie a apei.
Pierderile de apă din sistem reprezintă raportul dintre apa livrată şi apa
cumpărată.
Valoarea pierderilor de apă din sistem se determină având în vedere preţul apei
cumpărate şi cantitatea de apă pierdută.
În cazul în care operatorul sau operatorul economic desfăşoară şi alte activităţi,
cota de cheltuieli indirecte provenită din acestea, precum şi cota din cheltuielile
generale ale societăţii se vor repartiza pe fiecare element de cheltuieli proporţional cu
ponderea acestui element în total cheltuieli. Aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în anexe
separate. Pentru aceste cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe
fiecare activitate.
Pentru cheltuielile cu reparaţiile care depăşesc 10% din cheltuielile materiale se
va prezenta fişa de fundamentare a acestora.
Δp
Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fişă de fundamentare a
nivelurilor cuprinse în preţurile propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu
munca vie - salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal, în
concordanţă cu organigrama aprobată.
Veniturile realizate nu reprezintă veniturile încasate; acestea se determină prin
înmulţirea cantităţilor facturate cu preţul în vigoare.
Pentru operatorii şi operatorii economici care nu sunt plătitori de TVA, la
fundamentarea cheltuielilor materiale se vor lua în calcul preţurile de achiziţie a
acestora, inclusiv TVA-ul.
F I Ş A D E F U N D A M E N T A R E
pentru ajustarea sau modificarea tarifelor la canalizare
Specificaţie U.M.
A. Apă livrată
- populaţie
- rest consumatori,
inclusiv consum
propriu
B. Apă uzată şi
meteorică, procesată:
- populaţie
- rest consumatori,
inclusiv consum
propriu
mii m 3
mii m 3
mii m 3
mii m 3
mii m 3
mii m 3
C. Energie consumată total
MWh
D. Număr salariaţi nr.
personal
E. Venit mediu/salariat lei
1. Cheltuieli variabile:
- energie electrică
tehnologică; cantitatea
cu preţ în vigoare
- materiale tehnologice
- cheltuieli cu protecţia
calităţii apei
(suspensii)
Realizat
perioada
anterioară
- lei -
156
Fundamentarea
anterioară
Total
lei
Unitar
lei/m 3
Total
lei
ANEXA Nr. 2b)
la metodologie
Propus
Total
creşteri
lei
**)
ΔCv
Unitar
lei/m 3

- alte cheltuieli
materiale specifice
1. Cheltuieli fixe, din care:
b) cheltuieli materiale:
- materiale
- energie electrică;
cantitatea cu preţ în
vigoare
- cheltuieli cu protecţia
mediului
- amortizare anuală
- redevenţă anuală
- reparaţii în regie
- reparaţii cu terţii
- studii şi cercetări
- alte servicii executate
de terţi:
colaborări
comisioane şi onorarii
protocol, reclamă,
publicitate
poştă, telecomunicaţii
- alte cheltuieli
materiale
b) cheltuieli cu munca
vie, din care:
- salarii
- CAS
- Fond şomaj
- FNAS
- Fond accidente şi boli
profesionale
- CCIASS
- Fond garantare creanţe
salariale
- alte cheltuieli cu
munca vie
c) cheltuieli financiare
I. Cheltuieli totale (1+ 2)
II. Profit
III. Cota de dezvoltare
IV. Fondul IID
157
**)
ΔCf
*)
Δct
V. Venituri obţinute din
activitatea de canalizare
(I + II + III + IV)
lei
VI. Cantitate procesată,
inclusiv din consum
propriu mii m 3
VII. Tarif unitar (V : VI) lei/m 3
*) În cazul ajustării tarifelor la canalizare.
**) În cazul modificării tarifelor la canalizare.
***) În cazul ajustării sau modificării tarifelor la canalizare.
158
P0
*)
Δp =
Valoarea
creşterii /
cantitate
**)
Δp
***)
P1 =
P0 +
În condiţiile existenţei unor sisteme diferite pentru apa pluvială (meteorică) şi
menajeră, operatorul va întocmi fişe de fundamentare distincte.
Pentru coloana "Realizat perioada anterioară", operatorul sau operatorul
economic va completa fişa pe total an şi defalcat pe ultimele 3 luni anterioare
propunerii.
Cheltuielile cu protecţia calităţii apei se stabilesc în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare
în mediul acvatic a apelor uzate.
Odată cu Fişa de fundamentare pentru ajustarea sau modificarea tarifelor la
canalizare, operatorul sau operatorul economic va prezenta Memoriul tehnicoeconomic
justificativ.
În cazul în care operatorul sau operatorul economic desfăşoară şi alte activităţi,
cota de cheltuieli indirecte provenită din acestea, precum şi cota din cheltuielile
generale ale societăţii se vor repartiza pe fiecare element de cheltuieli, proporţional cu
ponderea acestui element în total cheltuieli. Aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în anexe
separate. Pentru aceste cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe
fiecare activitate.
Pentru cheltuielile cu reparaţiile care depăşesc 10% din cheltuielile materiale se
va prezenta fişa de fundamentare a acestora.
Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fişă de fundamentare a
nivelurilor cuprinse în tarifele propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu
munca vie - salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal, în
concordanţă cu organigrama aprobată.
Veniturile realizate nu reprezintă veniturile încasate; acestea se determină prin
înmulţirea cantităţilor facturate cu tariful în vigoare.
Pentru operatorii şi operatorii economici care nu sunt plătitori de TVA, la
fundamentarea cheltuielilor materiale se vor lua în calcul preţurile de achiziţie a
acestora, inclusiv TVA.
Δp

ORDIN NR. 88
din 20 martie 2007
pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare ∗ )
Emitent: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE
PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE
COMUNALĂ
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 15 mai 2007
Având în vedere prevedrile art. 50 alin. (2) din Legea serviciilor
comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi ale art. 6 şi 40 din Legea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006,
în temeiul art. 10 alin (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru
Serviciile Publice de Gospodărie Comunală – A.N.R.S.C. ∗∗ ) nr.
373/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru
Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:
Art. 1. – Se aprobă Regulamentul-cadru al serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. – Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii
Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie
Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicar în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile
Publice de Gospodărie Comunală,
Jeanina Preda
Bucureşti, 20 martie 2007.
Nr. 88.
∗) Ordinul nr. 88/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15
mai 2007 şi este reprodus şi în nr. 324 bis din 15 mai 2007.
∗∗) Conform prevederilor Legii nr. 51/2006, începând cu data de 21 martie 2007, denumirea
Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală va fi
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice
(A.N.R.S.C.).
159
R E G U L A M E N T – C A D R U
al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
160
ANEXĂ
Art. 1. - (1) Prevederile prezentului regulament se aplică serviciului
public de alimentare cu apă şi de canalizare, denumit în continuare
serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, din localităţile în care
există sisteme publice de alimentare cu apă şi canalizare, indiferent de
mărimea acestora.
(2) Prezentul regulament stabileşte cadrul juridic unitar privind
funcţionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, definind
condiţiile-cadru şi modalităţile ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea
serviciului, precum şi relaţiile dintre operatorii şi utilizatorii acestor
servicii.
(3) Prevederile regulamentului se aplică, de asemenea, la proiectarea,
executarea, recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor din
sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare.
(4) Operatorii de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare,
indiferent de forma de proprietate, organizare şi de modul în care este
organizată gestiunea serviciilor în cadrul unităţilor administrativteritoriale,
se vor conforma prevederilor regulamentului serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare elaborat şi aprobat de autorităţile
administraţiei publice locale.
Art. 2. - În sensul prezentului regulament, noţiunile de mai jos se
definesc după cum urmează:
2.1. apă potabilă – apă care îndeplineşte indicatorii de potabilitate
prevăzuţi de legislaţia în vigoare;
2.2. ape uzate menajere – apele de canalizare rezultate din folosirea
apei în gospodării, instituţii publice şi servicii, care rezultă mai ales din
metabolismul uman şi din activităţi menajere şi igienico-sanitare;
2.3. ape uzate industriale – apele de canalizare rezultate din activităţi
economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât
cea menajeră;

2.4. ape uzate orăşeneşti – apele de canalizare rezultate din amestecul
apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice,
preepurate sau nu, precum şi apele care provin din stropirea şi spălarea
drumurilor publice sau private, a aleilor, a grădinilor şi a curţilor
imobilelor;
2.5. ape pluviale – apele de canalizare care provin din precipitaţii
atmosferice;
2.6. autoritate de reglementare competentă – Autoritatea Naţională
de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice –
denumită în continuare A.N.R.S.C.;
2.7. acces la reţea – dreptul utilizatorului serviciilor de alimentare cu
apă şi/sau de canalizare de a se branşa/racorda şi de a folosi, în condiţiile
legii, reţelele de distribuţie/colectare;
2.8. acord de furnizare – documentul scris, emis de operator, care
stabileşte condiţiile de furnizare pentru utilizator şi defineşte parametrii
cantitativi şi calitativi ai serviciului la branşamentul utilizatorului şi prin
care operatorul se angajează să furnizeze serviciul de alimentare cu apă;
2.9. aviz de branşare/racordare – documentul scris, emis de
operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prin care se
stabilesc condiţiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea şi
execuţia branşamentelor de apă, respectiv a racordurilor de canalizare, şi
prin care se stabileşte punctul de delimitare dintre reţelele publice şi
instalaţiile de utilizare;
2.10. acord de preluare – documentul scris, emis de operatorul
serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajează
să presteze serviciul de canalizare şi care defineşte condiţiile şi
parametrii cantitativi şi calitativi ai apelor uzate menajere şi/sau
industriale preluate la canalizarea publică;
2.11. branşament de apă – partea din reţeaua publică de alimentare
cu apă, care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi
reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branşamentul
deserveşte un singur utilizator.
2.12. caracteristici tehnice – totalitatea datelor şi elementelor de
natură tehnică, referitoare la o instalaţie ;
2.13. cămin de branşament – construcţie componentă a sistemului de
distribuţie a apei, aparţinând sistemului public de alimentare cu apă, care
adăposteşte contorul de branşament, cu montajul aferent acestuia;
161
2.14. contor de branşament – aparatul de măsurare a cantităţii de apă
consumată de utilizator, care se montează pe branşament între două vane
– robinete, la limita proprietăţii utilizatorului; contorul este ultima
componentă a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei,
fiind utilizat la determinarea cantităţii de apă consumată, în vederea
facturării.
2.15. contor de reţea – aparatul de măsurare a cantităţii de apă
transportată dintr-o zonă în alta a reţelei publice. Contorul de reţea nu
poate fi utilizat la determinarea şi facturarea cantităţii de apă consumată
de unul sau mai mulţi utilizatori;
2.16. contract–cadru – reglementare cu caracter normativ, care
stabileşte condiţiile minimale pentru relaţiile comerciale dintre operator
şi utilizator;
2.17. domeniu public – totalitatea bunurilor mobile şi imobile
dobândite potrivit legii, aflate în proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale, care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de
folosinţă sau interes public local ori judeţean, declarate ca atare prin
hotărâre a consiliilor locale sau a consiliilor judeţene şi care nu au fost
declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional;
2.18. grad de asigurare în furnizare – nivel procentual de asigurare a
debitului şi presiunii apei necesare utilizatorului într-un interval de timp,
precizat în anexa la contractul de furnizare şi utilizare a serviciilor
publice de alimentare cu apă şi de canalizare;
2.19. imobil – orice clădire sau teren, cu destinaţie social–culturală,
administrativă, de producţie industrială, comercială, de prestări servicii
sau de locuinţă, inclusiv terenul aferent, cu regim juridic dovedit. În
cazul blocurilor de locuinţe, la care terenul aferent nu este delimitat, se
consideră imobile toate acele blocuri care au adrese poştale distincte;
2.20. indicatori de performanţă generali – parametri ai serviciului de
furnizare/prestare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate,
urmărite la nivelul operatorilor;
2.21. indicatori de performanţă garantaţi – parametri ai serviciului
de furnizare a căror niveluri minime de calitate se stabilesc şi pentru
care sunt prevăzute penalizări în contractele de furnizare/prestare, în
cazul nerealizării lor;
2.22. infrastructură tehnico-edilitară – ansamblul sistemelor de
utilităţi publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilităţi
162

publice; infrastructura tehnico-edilitară aparţine domeniului public sau
privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi este supusă regimului
juridic al proprietăţii publice sau private, potrivit legii;
2.23. instalaţii interioare de apă – totalitatea instalaţiilor aflate în
proprietatea sau în administrarea utilizatorului, amplasate după punctul
de delimitare dintre reţeaua publică şi instalaţia interioară de utilizare a
apei, şi care asigură transportul apei preluate din reţeaua publică la
punctele de consum şi/sau la instalaţiile de utilizare;
2.24. instalaţii interioare de canalizare – totalitatea instalaţiilor aflate
în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, care asigură preluarea
şi transportul apei uzate de la instalaţiile de utilizare a apei până la
căminul de racord din reţeaua publică;
2.25. licenţă – actul tehnic şi juridic emis de autoritatea de
reglementare competentă prin care se recunoaşte calitatea de operator de
servicii de utilităţi publice într-un domeniu reglementat, precum şi
capacitatea şi dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilităţi publice;
2.26. lichidarea avariilor – activitate cu caracter ocazional şi urgent
prin care, în cazul apariţiei unor incidente care conduc sau pot conduce
la pagube importante, se iau măsuri imediate pentru împiedicarea sau
reducerea extinderii pagubelor, se determină, se înlătură cauzele care au
condus la apariţia incidentului sau se asigură o funcţionare alternativă,
se repară sau se înlocuieşte instalaţia, echipamentul, aparatul etc.
deteriorat, se restabileşte funcţionarea în condiţii normale sau cu
parametrii reduşi, până la terminarea lucrărilor necesare asigurării unei
funcţionări normale;
2.27. operator – persoană juridică română sau străină care are
competenţa şi capacitatea, recunoscute prin licenţă, de a furniza/presta,
în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu comunitar de utilităţi
publice şi care asigură nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului
de utilităţi publice aferent acestuia. Operatori pot fi:
- autorităţile administraţiei publice locale sau o structură proprie a
acestora cu personalitate juridică;
- asociaţiile de dezvoltare comunitară;
- societăţile comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice
locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al
unităţilor administrativ-teritoriale;
- societăţile comerciale cu capital social privat sau mixt;
163
2.28. presiune de serviciu – presiunea ce trebuie asigurată de
operator, în punctul de branşare, astfel încât să se asigure debitul normat
de apă, la utilizatorul amplasat în poziţia cea mai dezavantajoasă;
2.29. punct de delimitare – locul în care instalaţiile aflate în
proprietatea sau în administrarea utilizatorului se branşează la instalaţiile
aflate în proprietatea sau în administrarea operatorului furnizor/prestator
de servicii. Punctul de delimitare asigură identificarea poziţiei de
montare a dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor,
stabilirea apartenenţei instalaţiilor, ca şi precizarea drepturilor, respectiv
a obligaţiilor ce revin părţilor cu privire la exploatarea, întreţinerea şi
repararea acestora. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de canalizare
şi reţeaua publică de canalizare se face prin căminul de racord, care este
prima componentă a reţelei publice, în sensul de curgere a apei uzate;
2.30. racord de canalizare – partea din reţeaua publică de canalizare
care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale
utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv căminul de
racord;
2.31. repartitor de costuri – aparat cu indicaţii adimensionale destinat
măsurării, înregistrării şi individualizării consumurilor de apă pentru
fiecare proprietar al unui condominiu. Contoarele de apă montate în aval
de contorul de branşament pot fi utilizate numai ca repartitoare de
costuri;
2.32. reţea de transport a apei – parte a sistemului public de
alimentare cu apă, alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între
captare şi reţeaua de distribuţie;
2.33. reţea de distribuţie a apei – parte a sistemului public de
alimentare cu apă, alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi
construcţii anexe, care asigură distribuţia apei la doi ori la mai mulţi
utilizatori independenţi;
2.34. reţea de canalizare – parte a sistemului public de canalizare,
alcătuită din canale colectoare, canale de serviciu, cămine, guri de
scurgere şi construcţii anexe care asigură preluarea, evacuarea şi
transportul apelor de canalizare de la doi ori de la mai mulţi utilizatori
independenţi;
2.35. secţiune de control – locul de unde se prelevează probe de apă
în vederea analizelor de laborator, acest loc fiind:
- pentru apa potabilă şi industrială: căminul de branşament;
164

- pentru apa uzată: căminul de racord;
2.36. serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare – totalitatea
activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general
efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării şi
distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe
teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul,
epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de
suprafaţă provenite din intravilanul acesteia;
2.37. serviciu de alimentare cu apă – totalitatea activităţilor necesare
pentru:
- captarea apei brute, din surse de suprafaţă sau subterane;
- tratarea apei brute;
- transportul apei potabile şi/sau industriale;
- înmagazinarea apei;
- distribuţia apei potabile şi/sau industriale;
2.38. serviciu de canalizare – totalitatea activităţilor necesare pentru:
- colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la
staţiile de epurare;
- epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;
- colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de
scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora;
- evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri
similare derivate din activităţile prevăzute mai sus;
- evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul
localităţilor;
2.39. sistem de alimentare cu apă – ansamblul construcţiilor şi
terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi
dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul de alimentare cu apă.
Sistemele de alimentare cu apă cuprind, de regulă, următoarele
componente:
- captări;
- aducţiuni;
- staţii de tratare;
- staţii de pompare, cu sau fără hidrofor;
- rezervoare de înmagazinare;
- reţele de transport şi distribuţie;
- branşamente, până la punctul de delimitare;
165
2.40. sistem de canalizare – ansamblul construcţiilor şi terenurilor
aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor
specifice, prin care se realizează serviciul de canalizare. Sistemele
publice de canalizare cuprind, de regulă, următoarele componente:
- racorduri de canalizare, de la punctul de delimitare şi preluare;
- reţele de canalizare;
- staţii de pompare;
- staţii de epurare;
- colectoare de evacuare spre emisar;
- guri de vărsare în emisar;
- depozite de nămol deshidratat;
2.41. utilaj de bază – totalitatea aparatelor şi maşinilor necesare
asigurării procesului tehnologic şi a căror oprire sau scoatere din
funcţiune afectează sau poate afecta esenţial desfăşurarea activităţii;
2.42. utilizatori – persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct
sau indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în
condiţiile legii.
Art. 3. - La elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare, autorităţile administraţiei publice
locale vor respecta următoarele principii:
- securitatea serviciului;
- tarifarea echitabilă;
- rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului;
- transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu
patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale
acestora;
- continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
- adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor;
- accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze
contractuale;
- respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi
apelor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei.
Art. 4. - (1) Serviciile prestate prin sistemele publice de alimentare
cu apă şi de canalizare au drept scop asigurarea alimentării cu apă,
canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul
localităţilor şi trebuie să îndeplinească la nivelul utilizatorilor, în
punctele de delimitare/separare a instalaţiilor, parametrii tehnologici şi
166

programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare şi cerinţele
indicatorilor de performanţă aprobate de autoritatea administraţiei
publice locale.
(2) Propunerile de indicatori de performanţă ai serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare la utilizatori, rezultate din studiul
efectuat în acest scop, vor fi supuse dezbaterii publice, înaintea
aprobării, având în vedere necesitatea asigurării alimentării cu apă,
canalizării şi epurării apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul
localităţii.
Art. 5. - (1) Apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu
apă este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodăreşti ale
populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici şi, după
caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale.
(2) Apa potabilă distribuită utilizatorilor trebuie să îndeplinească, la
branşamentele acestora, condiţiile de potabilitate şi parametrii de debit şi
presiune prevăzute în normele tehnice şi reglementările legale în
vigoare.
(3) Utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele menţionate la
alin. (1) este permisă numai în măsura în care există disponibilităţi faţă
de necesarul de apă potabilă al localităţilor, stabilit potrivit prescripţiilor
tehnice în vigoare.
(4) În cazul în care cerinţele de apă potabilă ale operatorilor
economici nu pot fi acoperite integral, aceştia pot să îşi asigure
alimentarea cu apă potabilă prin sisteme proprii, realizate şi exploatate
în condiţiile legii;
(5) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi: stropitul străzilor şi al
spaţiilor verzi, spălatul pieţelor şi al străzilor, spălarea periodică a
sistemului de canalizare, spălarea autovehiculelor şi consumul
tehnologic al unităţilor industriale, se va utiliza cu precădere apă
industrială.
(6) Apa industrială sau apa cu caracter nepotabil se poate asigura fie
prin sisteme publice de alimentare cu apă industrială sau prin sisteme
individuale realizate şi exploatate de agenţii economici.
(7) Se interzice orice legătură sau interconectare între sistemele de
alimentare cu apă potabilă şi sistemele de alimentare cu apă industrială.
Art. 6. - (1) Sistemul de canalizare trebuie să asigure, cu precădere,
colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea într-un receptor natural a
167
apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apă,
precum şi a apelor pluviale sau de suprafaţă colectate de pe teritoriul
localităţilor.
(2) Nămolurile provenite din staţiile de tratare a apei, din sistemele de
canalizare şi din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti se tratează
şi se prelucrează în vederea neutralizării, deshidratării, depozitării
controlate sau valorificării, potrivit reglementărilor legale în vigoare
privind protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea
populaţiei.
(3) Apele uzate evacuate în sistemele de canalizare trebuie să
respecte condiţiile precizate prin acordul de preluare în canalizare,
respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum şi pe cele
impuse prin reglementările tehnice în vigoare, astfel încât, prin natura,
cantitatea ori calitatea lor, să nu conducă la:
a) degradarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemelor
de canalizare;
b) diminuarea capacităţii de transport a reţelelor şi a canalelor
colectoare;
c) perturbarea funcţionării normale a staţiei de epurare prin depăşirea
debitului şi a încărcării sau prin inhibarea proceselor de epurare;
d) apariţia unor pericole pentru igiena şi sănătatea populaţiei sau a
personalului de exploatare a sistemului;
e) apariţia pericolelor de explozie.
(4) Evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate epurate şi
depozitarea nămolurilor provenite din staţiile de epurare se fac numai în
condiţiile calitative şi cantitative precizate în avizele, acordurile şi
autorizaţiile de mediu eliberate de autorităţile competente, potrivit
reglementărilor în vigoare din domeniul protecţiei calităţii apei şi a
mediului, astfel încât să se garanteze protecţia şi conservarea mediului,
respectiv igiena şi sănătatea populaţiei.
(5) Preluarea în sistemele de canalizare a apelor uzate provenite de la
agenţi economici industriali sau de la alţi utilizatori neracordaţi la
reţelele publice de distribuţie a apei se poate aproba numai în măsura în
care capacitatea sistemelor nu este depăşită din punct de vedere
hidraulic sau al încărcării cu substanţe impurificatoare şi numai dacă nu
conţin poluanţi toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare.
168

Art. 7. - (1) Măsurarea cantităţilor de apă preluate sau furnizate de
operatori, prin intermediul sistemelor de alimentare cu apă, sub formă
de apă potabilă, apă brută sau apă industrială, este obligatorie. Aceasta
se realizează prin montarea la nivelul punctului de delimitare/separare a
instalaţiilor a echipamentelor de măsurare-înregistrare şi control, cu
respectarea prevederilor specifice în domeniu, emise de autoritatea de
reglementare competentă.
(2) Instalaţiile din amonte de punctul de delimitare aparţin sau sunt în
administrarea operatorului, iar cele din aval, aparţin sau sunt în
administrarea utilizatorului, după caz. Noţiunile de amonte şi aval
corespund sensului de curgere a apei în instalaţii, dinspre operator spre
utilizator.
(3) Până la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăşi
consumul stabilit în regim pauşal prevăzut de actele normative în
vigoare.
Art. 8. - (1) În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apă şi de
canalizare, autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea
planificării şi urmăririi lucrărilor de investiţii necesare funcţionării
sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin
prescripţiile tehnice. În acest scop se vor institui sisteme de planificare
multianuală a investiţiilor, plecându-se de la un plan director de
perspectivă.
(2) Hotărârile de dare în administrare sau contractele de delegare a
gestiunii, după caz, vor prevedea sarcinile concrete ale autorităţilor
administraţiei publice locale şi ale operatorului în ceea ce priveşte
realizarea investiţiilor.
(3) Operatorul sistemului de alimentare cu apă şi/sau de canalizare
trebuie să asigure funcţionarea permanentă a sistemului de alimentare cu
apă la toţi utilizatorii, precum şi continuitatea evacuării apelor colectate
de la aceştia. Livrarea apei folosite în scopuri industriale se va face
conform cerinţei utilizatorului, pe baza unui program de furnizare
acceptat de ambele părţi (operator-utilizator).
(4) Întreruperea alimentării cu apă şi a evacuării apelor uzate la
canalizare este permisă numai în cazuri prevăzute de lege sau de
prezentul regulament, precum şi în cazurile de forţă majoră.
(5) Reţeaua de alimentare cu apă, inclusiv branşamentele, intră în
obligaţiile de întreţinere şi reparaţie ale operatorului.
169
(6) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (3), (4) şi (5),
operatorul va asigura exploatarea, întreţinerea şi repararea reţelelor
publice, în conformitate cu instrucţiunile tehnice specifice, pe baza unui
program anual de revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale,
modernizări şi investiţii.
(7) La solicitarea utilizatorilor operatorul va interveni pentru
asigurarea continuităţii funcţionării reţelei de canalizare. În cazul
constatării existenţei unor obturări ale canalizării din vina dovedită a
utilizatorului, cheltuielile vor fi suportate de către acesta.
CAPITOLUL II
Siguranţa serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
SECŢIUNEA 1
Documentaţie tehnică
Art. 9. - (1) Prezentul regulament stabileşte documentaţia tehnică
minimă necesară desfăşurării serviciului de alimentare cu apă şi a
serviciului de canalizare.
(2) Regulamentul stabileşte documentele necesare exploatării,
obligaţiile proiectantului de specialitate, ale unităţilor de execuţie cu
privire la întocmirea, reactualizarea, păstrarea şi manipularea acestor
documente.
(3) Detalierea prevederilor prezentului regulament privind modul de
întocmire, păstrare şi reactualizare a evidenţei tehnice se va face prin
instrucţiuni/proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de
instalaţii.
(4) Personalul de conducere al operatorului răspunde de existenţa,
corecta completare şi păstrare a documentaţiilor tehnice conform
prevederilor prezentului regulament.
Art. 10. - Proiectarea şi realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi
a sistemelor de canalizare sau a părţilor componente ale acestora se
realizează în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice de
proiectare şi execuţie în vigoare, avizate de autorităţile competente, iar
proiectul va ţine seama de reglementările în vigoare privind protecţia şi
conservarea mediului.
170

Art. 11. - Fiecare operator va deţine şi va actualiza următoarele
documente:
a) actele de proprietate sau contractul prin care s-a făcut delegarea de
gestiune;
b) planul cadastral al situaţiei terenurilor;
c) planurile generale cu amplasarea construcţiilor şi instalaţiilor aflate
în exploatare, inclusiv cele subterane, aduse la zi, cu toate modificările
sau completările;
d) planurile clădirilor sau ale construcţiilor speciale, având notate
toate modificările sau completările la zi;
e) studiile, datele geologice, geotehnice şi hidrotehnice cu privire la
terenurile pe care sunt amplasate lucrările aflate în exploatare sau
conservare, precum şi cele privind gospodărirea apelor, cu avizele
necesare;
f) cărţile tehnice ale construcţiilor;
g) documentaţia tehnică a utilajelor şi instalaţiilor şi, după caz,
autorizaţiile de punere în funcţiune a acestora;
h) procese-verbale de constatare în timpul execuţiei şi planurile de
execuţie ale părţilor de lucrări sau ale lucrărilor ascunse;
i) proiectele de execuţie ale lucrărilor, cuprinzând memoriile tehnice,
breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile şi
schemele instalaţiilor şi reţelelor etc.;
j) documentele de recepţie, preluare şi terminare a lucrărilor cu:
- procese-verbale de măsurători cantitative de execuţie;
- procese-verbale de verificări şi probe, inclusiv probele de
performanţă şi garanţie, buletinele de verificări, analiză şi încercări;
- procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico–economici;
- procese-verbale de punere în funcţiune;
- procese-verbale de dare în exploatare;
- lista echipamentelor montate în instalaţii, cu caracteristicile tehnice;
- procese-verbale de preluare ca mijloc fix, în care se consemnează
rezolvarea neconformităţilor şi a remedierilor;
- documentele de aprobare a recepţiilor şi de predare în exploatare;
k) schemele de funcţionare a instalaţiilor, planurile de ansamblu,
desenele de detaliu actualizate conform situaţiei de pe teren, planurile de
ansamblu şi de detaliu ale fiecărui utilaj şi/sau ale fiecărei instalaţii,
inclusiv planurile şi cataloagele pieselor de schimb;
171
l) instrucţiunile furnizorilor de echipament sau ale organizaţiei de
montaj privind manipularea, exploatarea, întreţinerea şi repararea
echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi cărţile/fişele tehnice ale
echipamentelor principale ale instalaţiilor;
m) normele generale şi specifice de protecţie a muncii, aferente
fiecărui echipament, fiecărei instalaţii sau fiecărei activităţi;
n) planurile de dotare şi amplasare cu mijloace de stingere a
incendiilor, planul de apărare a obiectivului în caz de incendiu,
calamităţi sau alte situaţii excepţionale;
o) regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile de serviciu
pentru întreg personalul;
p) avizele şi autorizaţiile legale de funcţionare pentru clădiri,
laboratoare, instalaţii de măsură, inclusiv cele de protecţie a mediului,
obţinute în condiţiile legii ;
q) inventarul instalaţiilor şi liniilor electrice conform instrucţiunilor
în vigoare;
r) instrucţiuni privind accesul în incintă şi instalaţii;
s) documentele referitoare la instruirea, examinarea şi autorizarea
personalului;
t) registre de control, de sesizări şi reclamaţii, de dare şi retragere din
exploatare, de manevre, de admitere la lucru etc.;
u) bilanţul cantităţilor de apă, conform proiectului, şi rezultatele
bilanţurilor periodice întocmite conform prevederilor legale.
Art. 12. - (1) Documentele puse la dispoziţie de autoritatea publică
locală, după caz, se vor păstra la sediul sau la punctele de lucru ale
operatorului de pe raza de operare.
(2) Documentaţiile referitoare la construcţii de orice fel se vor
întocmi, reconstitui, completa şi păstra conform normelor legale
referitoare la „Cartea tehnică a construcţiei”.
Art. 13. - (1) Documentaţia de bază a lucrărilor şi datele generale
necesare exploatării vor fi întocmite numai de agenţi economici
specializaţi în proiectare, care o vor preda titularului de investiţie.
(2) Agenţii economici care au întocmit proiectele au obligaţia de a
corecta toate planurile de execuţie, în toate exemplarele în care s-au
operat modificări pe parcursul execuţiei şi, în final, să înlocuiască aceste
planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situaţiei reale de pe
172

teren şi să predea proiectul de sistem informaţional şi de evidenţă pentru
exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proiectate.
(3) Organizaţiile de execuţie şi/sau montaj au obligaţia ca, odată cu
predarea lucrărilor, să predea şi schemele, planurile de situaţii şi de
execuţie modificate conform situaţiei de pe teren. În cazul în care nu sau
făcut modificări faţă de planurile iniţiale, se va preda câte un
exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu s-au făcut
modificări în timpul execuţiei.
(4) În timpul execuţiei lucrărilor se interzic abaterile de la
documentaţia întocmită de proiectant fără avizul acestuia.
Art. 14. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale deţinătoare de
instalaţii tehnologice din infrastructura tehnico-edilitară aferente
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi operatorii
care au primit în gestiune delegată aceste servicii în totalitate sau numai
unele activităţi componente ale acestuia au obligaţia să-şi organizeze o
arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază prevăzute la art.
11, organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu uşurinţă.
(2) Pentru nevoile curente de exploatare se vor folosi numai copii de
pe planurile, schemele şi documentele aflate în arhivă.
(3) Înstrăinarea sub orice formă a planurilor, schemelor sau
documentelor aflate în arhivă este interzisă.
(4) La încheierea activităţii de operare, operatorul va preda pe bază
de proces-verbal întreaga arhivă pe care şi-a constituit-o, fiind interzisă
păstrarea de către acesta a vreunui document original sau copie.
(5) Fiecare document va avea anexat un borderou în care se vor
menţiona:
a) data întocmirii documentului;
b) numărul de exemplare originale;
c) calitatea celui care a întocmit documentul;
d) numărul de copii executate;
e) necesitatea copierii, numele prenumele şi calitatea celui care a
primit copii ale documentului, numărul de copii primite şi calitatea celui
care a aprobat copierea;
f) data fiecărei revizii sau actualizări;
g) calitatea celui care a întocmit revizia/actualizarea şi calitatea celui
care a aprobat;
h) data de la care documentul revizuit/actualizat a intrat în vigoare;
173
i) lista persoanelor cărora li s-au distribuit copii după documentul
revizuit/actualizat;
j) lista persoanelor care au restituit la arhivă documentul primit
anterior revizuirii/modificării.
Art. 15. - (1) Pentru toate echipamentele se vor întocmi fişe tehnice
care vor conţine toate datele din proiect, din documentaţiile tehnice
predate de furnizorii sau de executanţi şi din datele de exploatare luate
de pe teren certificate prin acte de recepţie care trebuie să confirme
corespondenţa lor cu realitatea.
(2) Pe durata exploatării, în fişele tehnice se vor trece date privind:
a) incidentele sau avariile;
b) echipamentele care au fost afectate ca urmare a incidentului sau
avariei;
c) incidentele sau avariile altor echipamente produse de incidentul
sau avaria în cauză;
d) reparaţiile efectuate pentru înlăturarea incidentului/avariei;
e) costul reparaţiilor accidentale sau planificate;
f) lista de piese şi/sau subansambluri înlocuite cu ocazia reparaţiei
accidentale sau planificate;
g) componenţa şi echipa care a efectuat reparaţia accidentală sau
planificată, chiar în cazul în care reparaţia s-a executat de alt agent
economic;
h) perioada cât a durat reparaţia, planificată sau accidentală;
i) comportarea în exploatare între două reparaţii planificate;
j) data scadentă şi tipul următoarei reparaţii planificate (lucrări de
întreţinere curentă, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale);
k) data scadentă a următoarei verificări periodice;
l) buletinele de încercări periodice şi după reparaţii;
(3) Fişele tehnice se întocmesc pentru utilajele de bază, pentru
fundaţiile acestora şi a echipamentelor, instalaţiile de legare la pământ,
dispozitivele de protecţie şi pentru instalaţiile de comandă,
teletransmisie şi telecomunicaţii.
(4) Pentru baraje, canale de aducţiune şi evacuare, clădiri, coşuri de
fum şi altele asemenea, precum şi pentru instalaţiile de ridicat, cazane şi
recipiente sub presiune se va întocmi şi folosi documentaţia cerută de
normele legale în vigoare.
174

(5) Separat de fişele tehnice, pentru utilajele de bază (echipament sau
aparataj) se va ţine o evidenţă a lucrărilor de întreţinere curentă, revizii
tehnice, reparaţii curente şi capitale.
Art. 16. - (1) Utilajelee de bază, echipamentele auxiliare (pompe,
motoare etc.), precum şi principalele instalaţii mecanice (rezervoare,
ascensoare, stăvilare, poduri rulante, macarale etc.) trebuie să fie
prevăzute cu plăcuţe indicatoare cuprinzând datele de identificare pentru
echipamentul respectiv în conformitate cu normele în vigoare.
(2) Toate echipamentele menţionate la alin. (1), precum şi
conductele, barele electrice, instalaţiile independente, trebuie să fie
numerotate după un sistem care să permită identificarea rapidă şi uşor
vizibilă în timpul exploatării.
(3) La punctele de conducere operativă a exploatării trebuie să se
găsească atât schemele generale ale instalaţiilor (schemele normale de
funcţionare electrice şi mecanice), cât şi, după caz, cele ale instalaţiilor
auxiliare (dozatoare, filtre, aer comprimat, alimentarea cu apă a
instalaţiilor fixe de stins incendiul, iluminatul principal şi de siguranţă
etc.), potrivit specificului activităţii şi atribuţiilor.
(4) Schemele trebuie actualizate astfel încât să corespundă situaţiei
reale din teren, iar numerotarea şi notarea din scheme trebuie să
corespundă notării reale a instalaţiilor conform alin. (2).
(5) Schemele normale de funcţionare vor fi afişate la loc vizibil.
Art. 17. - (1) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne pe baza cărora
se realizează conducerea operativă a instalaţiilor trebuie să fie clare,
exacte, să nu permită interpretări diferite pentru o aceeaşi situaţie, să fie
concise şi să conţină date asupra echipamentului, metodelor pentru
controlul stării acestuia, asupra regimului normal şi anormal de
funcţionare şi asupra modului de acţionare pentru prevenirea
incidentelor/avariilor.
(2) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne trebuie să delimiteze
exact îndatoririle personalului cu diferite specialităţi care concură la
exploatarea, întreţinerea sau repararea echipamentului şi trebuie să
cuprindă cel puţin:
a) îndatoririle, responsabilităţile şi competenţele personalului de
deservire;
b) descrierea construcţiei şi funcţionării echipamentului, inclusiv
scheme şi schiţe explicative;
175
c) reguli referitoare la deservirea echipamentelor în condiţiile unei
exploatări normale (manevre de pornire/oprire, manevre în timpul
exploatării, manevre de scoatere şi punere sub tensiune);
d) reguli privind controlul echipamentului în timpul funcţionării în
exploatare normală;
e) parametrii normali, limită şi de avarie ai echipamentului;
f) reguli de prevenire şi lichidare a avariilor;
g) reguli de prevenire şi stingere a incendiilor;
h) reguli de anunţare şi adresare;
i) enumerarea funcţiilor/meseriilor pentru care este obligatorie
însuşirea instrucţiunii/procedurii şi promovarea unui examen sau
autorizarea;
j) măsuri pentru asigurarea protecţiei muncii.
(3) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se semnează de
coordonatorul locului de muncă şi sunt aprobate de persoana din cadrul
personalului de conducere al operatorului desemnată în acest sens,
menţionându-se data intrării în vigoare.
(4) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se revizuiesc anual sau
ori de câte ori este nevoie certificându-se prin aplicarea sub semnătură a
unei ştampile „valabil pe anul……”. Modificările şi completările se
aduc la cunoştinţă sub semnătură personalului obligat să le cunoască şi
să aplice instrucţiunea/procedura respectivă.
Art. 18. - (1) Fiecare operator care desfăşoară una sau mai multe
activităţi specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
trebuie să elaboreze, să revizuiască şi să aplice instrucţiuni/proceduri
tehnice interne.
(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), toţi operatorii vor
întocmi liste cu instrucţiunile/procedurile tehnice interne necesare, cu
care vor fi dotate locurile de muncă. Lista instrucţiunilor/procedurilor
tehnice interne va cuprinde, după caz, cel puţin:
a) instrucţiuni/proceduri tehnice interne generale;
b) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru exploatarea
instalaţiilor principale.
c) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru principalele utilaje şi
instalaţii auxiliare;
d) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea
manevrelor curente;
176

e) instrucţiuni/proceduri tehnice interne lichidarea avariilor;
f) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru protecţii şi
automatizări;
g) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea lucrărilor
de întreţinere.
Art. 19. - (1) În instrucţiunile/procedurile tehnice interne vor fi
descrise schema normală de funcţionare a fiecărui utilaj, instalaţie,
echipament şi pentru fiecare construcţie, menţionându-se şi celelalte
scheme admise de funcţionare a instalaţiei, diferite de cea normală,
precum şi modul de trecere de la o schemă normală la una alternativă.
(2) Pe scheme se va figura simbolic starea normală de funcţionare a
elementelor componente.
(3) Abaterile de la funcţionarea în schemă normală se aprobă de
conducerea tehnică a operatorului şi se consemnează în evidenţele de
operare ale personalului de deservire şi de conducere operativă.
Art. 20. - (1) Personalul de operare va întocmi zilnic situaţii cu datele
de exploatare dacă acestea nu sunt înregistrate şi memorate prin
intermediul unui sistem informatic. Datele memorate în sistemul
informatic sau cele întocmite de personalul de operare reprezintă forma
primară a evidenţei tehnice.
(2) Documentaţia operativă şi evidenţele tehnice trebuie examinate
zilnic de personalul tehnic ierarhic superior, care va dispune măsurile
necesare pentru eliminarea eventualelor defecte şi deranjamente
constatate în funcţionarea instalaţiilor sau pentru creşterea eficienţei şi
siguranţei în exploatare.
SECŢIUNEA a 2-a
Îndatoririle personalului de operare
Art. 21. - (1) Personalul de operare se compune din toţi salariaţii care
deservesc instalaţiile de alimentare cu apă şi de canalizare, având ca
sarcină de serviciu principală supravegherea funcţionării şi executarea
de manevre în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalaţie sau
într-un ansamblu de instalaţii.
(2) Subordonarea pe linie de exploatare şi tehnico-administrativă,
precum şi obligaţiile, drepturile şi responsabilităţile personalului de
177
deservire se trec în fişa postului şi în regulamentele/procedurile tehnice
interne.
(3) Locurile de muncă în care este necesară desfăşurarea activităţii se
stabileşte de operator în procedurile proprii, în funcţie de:
a) gradul de periculozitate a instalaţiilor şi a procesului tehnologic;
b) gradul de automatizare a instalaţiilor;
c) gradul de siguranţă necesar în asigurarea serviciului;
d) necesitatea supravegherii instalaţiilor şi procesului tehnologic;
e) existenţa teletransmisiei datelor şi a posibilităţilor de executare a
manevrelor de la distanţă;
f) posibilitatea intervenţiei rapide pentru prevenirea şi lichidarea
incidentelor, avariilor şi incendiilor. (4) Funcţie de condiţiile specifice
de realizare a serviciului, operatorul poate stabili ca personalul să îşi
îndeplinească atribuţiile de serviciu prin supravegherea mai multor
instalaţii amplasate în locuri diferite.
Art. 22. - Principalele lucrări ce trebuie cuprinse în fişa postului
personalului de deservire, privitor la exploatare şi execuţie operativă,
constau în:
a) supravegherea instalaţiilor;
b) controlul curent al instalaţiilor;
c) executarea de manevre;
d) lucrări de întreţinere periodică;
e) lucrări de întreţinere neprogramate;
f) lucrări de intervenţii accidentale.
Art. 23. - (1) Lucrările de întreţinere periodice sunt cele prevăzute în
instrucţiunile furnizorilor de echipamente, regulamente de exploatare
tehnică şi în instrucţiunile/procedurile tehnice interne şi se execută, de
regulă, fără oprirea utilajelor de bază.
(2) Lucrările de întreţinere curentă neprogramate se execută în scopul
prevenirii sau eliminării deteriorărilor, avariilor sau incidentelor şi vor fi
definite în fişa postului şi în instrucţiunile de exploatare.
Art. 24. - (1) În timpul prestării serviciului, personalul trebuie să
menţină regimul cel mai sigur şi economic în funcţionarea instalaţiilor,
în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucţiunile/
procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de regim şi dispoziţiile
personalului ierarhic superior pe linie de exploatare sau tehnicadministrativă.
178

(2) Instalaţiile, echipamentele sau utilajele trebuie supravegheate
conform sistemului de supraveghere stabilit, dacă este în funcţiune sau
rezervă operaţională.
(3) Înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalul de timp
stabilit în proceduri, în condiţiile stabilite la art. 20.
(4) În cazul pornirii unor echipamente, la care conform instrucţiunilor
trebuie asigurată o anumită viteză de încărcare sau paliere de
funcţionare, înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalele de
timp stabilite, până la stabilizarea parametrilor normali de funcţionare.
SECŢIUNEA a 3-a
Analiza şi evidenţa incidentelor şi avariilor
Art. 25. - (1) În scopul creşterii siguranţei în funcţionare a serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare şi a continuităţii serviciului,
operatorii vor întocmi proceduri de analiză operativă şi sistematică a
evenimentelor nedorite care au loc în instalaţiile aparţinând sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare, stabilindu-se măsuri privind
creşterea fiabilităţii echipamentelor şi schemelor tehnologice,
îmbunătăţirea activităţii de exploatare, întreţinere şi reparaţii şi creşterea
nivelului de pregătire şi disciplină a personalului.
(2) Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza
prevederilor prezentului regulament-cadru vor fi aprobate de autoritatea
administraţiei publice locale.
Art. 26. - Evenimentele ce se analizează se referă, în principal, la:
a) defecţiuni curente;
b) deranjamente la captări, staţii de tratare, reţelele de transport şi de
distribuţie a apei;
c) deranjamente la instalaţiile de colectare, de transport, la staţiile de
epurare a apelor uzate şi la cele de tratare şi depozitare a nămolurilor;
d) incidente şi avarii;
e) abateri sistematice ale parametrilor apei distribuite;
f) limitări de consum impuse de anumite situaţii existente la un
moment dat în sistem.
Art. 27. - (1) Defecţiunile curente sunt caracterizate ca o abatere de
la starea normală sau ca o deficienţă a echipamentelor sau a instalaţiilor,
care nu duce la oprirea acestora.
179
(2) Defecţiunile se constată de către personalul de operare, în timpul
supravegherii şi controlului instalaţiilor, şi se remediază în conformitate
cu procedurile aprobate.
(3) Defecţiunile pentru a căror remediere este necesară intervenţia
altui personal decât cel de operare, sau oprirea utilajului/instalaţiei se
înscriu în registrul de defecţiuni.
(4) Deranjamentele din reţelele de transport şi distribuţie sunt acele
defecţiuni care conduc la întreruperea serviciului către utilizatorii
alimentaţi de la o ramură a reţelei de transport sau dintr-o reţea de
distribuţie.
(5) Deranjamentele din staţiile de tratare sau de pompare constau în
oprirea prin protecţie voită sau forţată a unui echipament sau instalaţie,
care nu influenţează în mod direct producerea de apă potabilă, fiind
caracteristice echipamentelor şi instalaţiilor anexă. Se consideră
deranjament şi oprirea utilajelor auxiliare care a determinat intrarea
automată în funcţiune a utilajului de rezervă.
Art. 28. - (1) Se consideră incidente următoarele evenimente:
a) declanşarea sau oprirea forţată a instalaţiilor indiferent de durată,
dar care nu îndeplineşte condiţiile de avarie;
b) declanşarea sau oprirea forţată a utilajelor auxiliare, fără ca acestea
să fie înlocuite prin anclanşarea automată a rezervei, care conduce la
reducerea cantităţii de apă produsă, transportată sau furnizată;
c) reducerea cantităţii de apă potabilă şi/sau industrială disponibilă
sau a parametrilor de livrare a acesteia ori a apelor uzate preluate, sub
limitele stabilite prin reglementări, pe o durată mai mare de 60 de
minute, ca urmare a defecţiunilor din instalaţiile proprii.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) nu se consideră incidente
următoarele evenimente:
a) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii ca urmare a acţionării corecte
a elementelor de protecţie şi automatizare, în cazul unor evenimente care
au avut loc într-o altă instalaţie, ieşirea din funcţiune fiind consecinţa
unui incident localizat şi înregistrat în acea instalaţie;
b) ieşirea din funcţiune sau scoaterea din exploatare a unei instalaţii
sau părţi a acesteia, ca urmare a unor defecţiuni ce pot să apară în
timpul încercărilor profilactice pe partea electrică sau de automatizări,
corespunzătoare scopului acestora;
180

c) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii auxiliare sau a unui element al
acesteia, dacă a fost înlocuit automat cu rezerva, prin funcţionarea
corectă a anclanşării automate a rezervei, şi nu a avut ca efect reducerea
cantităţii de apă livrate utilizatorului sau preluării apelor uzate de la
acesta;
d) scoaterea accidentală din funcţiune a unei instalaţii sau a unui
element al acesteia în scopul eliminării unor defecţiuni, dacă a fost
înlocuit cu rezerva şi nu a afectat alimentarea cu apă sau preluarea
apelor uzate la/de la utilizatorilor;
e) scoaterea din exploatare în mod voit a unei instalaţii, pentru
prevenirea unor eventuale accidente umane sau calamităţi;
f) întreruperile sau reducerile în livrarea apei potabile convenite în
scris cu utilizatorii care ar putea fi afectaţi.
Art. 29. - (1) Se consideră avarii următoarele evenimente :
a) întreruperea accidentală, totală sau parţială, a livrării apei potabile
către utilizatorii pentru o perioadă mai mare de 6 ore;
b) întreruperea accidentală, totală sau parţială, a livrării apei potabile
sau industriale către operatorii economici pe o perioadă mai mare decât
limitele prevăzute în contracte;
c) defectarea sau ieşirea accidentală din funcţiune a utilajelor
auxiliare ori a unor instalaţii sau subansambluri din instalaţiile de
producere a apei potabile sau industriale, care conduc la reducerea
cantităţilor utilizabile cu mai mult de 30% pe o durată mai mare de 72
de ore;
d) defectarea sau ieşirea accidentală din funcţiune a unor instalaţii de
producere sau transport al apei potabile sau industriale, indiferent de
efectul asupra utilizatorilor, dacă fac ca acestea să rămână indisponibile
pe o durată mai mare de 72 de ore;
e) defectarea sau ieşirea accidentală din funcţiune a instalaţiilor de
producere şi transport al apei potabile şi industriale, care conduc la
reducerea cantităţii livrate cu mai mult de 50% pe o durată mai mare de
o oră;
(3) Dacă pe durata desfăşurării evenimentului, ca urmare a
consecinţelor avute, acesta îşi schimbă categoria de încadrare, respectiv
din incident devine avarie, evenimentul se va încadra pe toată durata
desfăşurării lui în categoria avariei.
181
Art. 30. - Analiza avariei se efectuează imediat după producerea
evenimentului respectiv de către factorii de răspundere ai operatorului,
de regulă, împreună cu cei ai autorităţilor administraţiei publice locale.
Art. 31. - Analiza fiecărui incident sau a fiecărei avarii va trebui să
aibă următorul conţinut:
a) locul şi momentul apariţiei incidentului sau avariei;
b) situaţia înainte de incident sau avarie, dacă se funcţiona sau nu în
schemă normală, cu indicarea abaterilor de la aceasta;
c) prilejul care a favorizat apariţia şi dezvoltarea evenimentelor;
d) descrierea cronologică a tuturor evenimentelor pe baza
diagramelor, rapoartelor înregistrărilor computerizate şi declaraţiilor
personalului;
e) manevrele efectuate de personal în timpul desfăşurării şi lichidării
evenimentului;
f) situaţia funcţionării semnalizărilor, protecţiilor şi automatizărilor;
g) efectele produse asupra instalaţiilor, dacă a rezultat echipament
deteriorat, cu descrierea deteriorării;
h) efectele asupra utilizatorilor, utilităţile nelivrate, durata de
întrerupere, valoarea pagubelor estimate sau alte efecte;
i) stadiul verificărilor profilactice, reviziile şi reparaţiile pentru
echipamentul sau protecţiile care nu au funcţionat corespunzător;
j) cauzele tehnice şi factorii care au provocat fiecare eveniment din
succesiunea de evenimente;
k) modul de comportare a personalului cu ocazia evenimentului şi
modul de respectare a instrucţiunilor;
l) influenţa schemei tehnologice sau de funcţionare în care sunt
cuprinse instalaţiile afectate de incident sau avarie;
m) situaţia procedurilor/instrucţiunilor de exploatare şi reparaţii şi a
cunoaşterii lor, cu menţionarea lipsurilor constatate şi a eventualelor
încălcări ale celor existente;
n) măsuri tehnice şi organizatorice de prevenire a unor evenimente
asemănătoare, cu stabilire termenelor şi responsabilităţilor.
Art. 32. - (1) Analiza incidentelor şi avariilor trebuie finalizată în cel
mult 5 zile de la lichidarea acestora.
(2) În cazul în care pentru lămurirea cauzelor şi consecinţelor sunt
necesare probe, încercări, analize de laborator sau obţinerea unor date
182

tehnice suplimentare, termenul de finalizare a analizei incidentului sau
avariei va fi de 15 zile de la lichidarea acesteia.
(3) În cazul în care în urma analizei rezultă că evenimentul a avut loc
ca urmare a proiectării instalaţiei, montării instalaţiei, deficienţelor
echipamentului, calităţii slabe a materialelor sau datorită acţiunii ori
inacţiunii altor persoane fizice sau juridice asupra ori în legătură cu
instalaţia sau echipamentul analizat, rezultatele analizei se vor transmite
factorilor implicaţi, pentru punct de vedere.
(4) Analiza avariei sau incidentului se face la nivelul operatorului
care are în gestiune instalaţiile respective, cu participarea proiectantului,
furnizorului de echipament şi/sau a executantului, după caz, participarea
acestora fiind obligatorie la solicitarea operatorului sau a autorităţii
administraţiei publice locale.
(5) Dacă avaria sau incidentul afectează sau influenţează funcţionarea
instalaţiilor aflate în administrarea altor operatori sau agenţi economici,
operatorul care efectuează analiza va solicita acestora transmiterea în
maximum 48 de ore a tuturor datelor şi informaţiilor necesare analizării
avariei sau incidentului.
Art. 33. - (1) Rezultatele analizei incidentului sau avariei se
consemnează într-un formular-tip denumit „fişă de incident”, iar la
exemplarul care rămâne la operator se vor anexa documentele primare
legate de analiza evenimentului.
(2) Conţinutul minim al fişei de incident va fi în conformitate cu
prevederile art. 31.
Art. 34. - (1) În vederea satisfacerii în condiţii optime a necesităţilor
de alimentare continuă cu apă potabilă şi a preluării apelor uzate,
operatorii vor urmări evidenţierea distinctă a întreruperilor şi limitărilor,
a duratei şi a cauzelor de întrerupere a utilizatorilor, inclusiv a celor cu
cauze în instalaţiile acestora, dacă au afectat funcţionarea instalaţiilor
proprii.
(2) Situaţia centralizatoare privind aceste întreruperi sau limitări se va
transmite trimestrial autorităţii administraţiei publice locale.
Art. 35. - (1) Analiza deteriorării echipamentelor se face în scopul
determinării indicatorilor de fiabilitate a acestora în condiţii de
exploatare.
(2) Pentru evidenţierea deteriorărilor de echipament care au avut loc
cu ocazia incidentelor sau avariilor, analiza se face concomitent cu
183
analiza incidentului sau avariei pentru fiecare echipament în parte,
rezultatele consemnându-se într-un formular-tip denumit „fişă pentru
echipament deteriorat”, care se anexează la fişa incidentului.
(3) Pentru evidenţierea deteriorării echipamentelor ca urmare a
încercărilor profilactice, manipulării, reparaţiilor sau întreţinerii
necorespunzătoare, neefectuării la timp a reparaţiilor sau reviziilor
planificate, a scoaterii din funcţiune a acestor echipamente sau a
instalaţiei din care fac parte şi care au fost înlocuite cu rezerva
(indiferent de modul cum s-a făcut această înlocuire), care au avut loc în
afara evenimentelor încadrate ca incidente sau avarii, operatorul va ţine
o evidenţă separată pe tipuri de echipamente şi cauze.
(4) Evidenţierea defecţiunilor şi deteriorărilor se face şi în perioada
de probe de garanţie şi punere în funcţiune după montare, înlocuire sau
reparaţie capitală.
Art. 36. - (1) Fişele de incidente şi de echipament deteriorat
reprezintă documente primare pentru evidenţa statistică şi aprecierea
realizării indicatorilor de performanţă.
(2) Păstrarea evidenţei se face la operator pe toată perioada cât acesta
prestează/furnizează serviciul. (3) La încheierea activităţii de operare se
aplică prevederile art. 14 alin. (4).
SECŢIUNEA a 4-a
Asigurarea siguranţei de funcţionare a instalaţiilor
Art. 37. - (1) Pentru creşterea siguranţei în funcţionare a serviciilor
de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru continuitatea alimentării
cu apă şi preluării apelor uzate, operatorii vor întocmi proceduri prin
care se instituie reguli de efectuare a manevrelor în instalaţiile
aparţinând sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza
prevederilor prezentului regulament-cadru.
Art. 38. - Manevrele în instalaţii se execută pentru:
a) modificarea regimului de funcţionare a instalaţiilor sau
ansamblului de instalaţii, fiind determinate de necesităţile obiective de
adaptare a funcţionării la cerinţele utilizatorilor, realizarea unor regimuri
optime de funcţionare, reducerea pierderilor etc., având un caracter
frecvent şi executându-se mereu la fel, denumite manevre curente;
184

) modificarea configuraţiei instalaţiilor sau grupurilor de instalaţii,
fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic, precum şi cele
care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru
lucrări sau probe şi redarea lor în exploatare, denumite manevre
programate;
c) izolarea echipamentului defect şi restabilirea circuitului funcţional
tehnologic al instalaţiei sau ansamblului de instalaţii executate cu ocazia
apariţiei unui incident, denumite manevre de lichidare a incidentelor.
Art. 39. - În sensul prezentului regulament, nu sunt considerate
manevre în instalaţii modificările regimurilor de funcţionare care au loc
ca urmare a acţiunii sistemelor de automatizare şi protecţie sau sunt
executate curent de personalul de operare asupra sistemelor de reglaj, pe
baza instrucţiunilor de exploatare, fără modificarea schemei de
funcţionare aprobate.
Art. 40. - Manevrele trebuie concepute astfel încât:
a) succesiunea operaţiilor în cadrul manevrelor să asigure
desfăşurarea normală a acestora;
b) trecerea de la starea iniţială la starea finală dorită să se facă printrun
număr minim de operaţii;
c) ordinea de succesiune a operaţiilor trebuie să aibă în vedere
respectarea procesului tehnologic stabilit prin instrucţiunile de
exploatare a echipamentului sau a instalaţiei la care se execută manevra;
d) să fie analizate toate implicaţiile pe care fiecare operaţie le poate
avea atât asupra instalaţiei în care se execută manevra, cât şi asupra
restului instalaţiilor legate tehnologic de aceasta, în special din punct de
vedere al siguranţei în exploatare;
e) manevra să se efectueze într-un interval de timp cât mai scurt,
stabilindu-se operaţiile care se pot executa simultan fără a se condiţiona
una pe alta, în funcţie de numărul de executanţi şi de posibilitatea
supravegherii directe de către responsabilul de manevră;
f) să se ţină seama de respectarea obligatorie a normelor de protecţie
a muncii;
g) fiecare operaţie de acţionare asupra unui element prin comandă de
la distanţă să fie urmată de verificarea realizării acestei comenzi sau
verificarea realizării efectului corespunzător;
h) persoana care concepe manevra trebuie să cunoască instalaţia în
care se vor executa operaţiile cerute de manevră, să dispună de schema
185
detaliată corespunzătoare situaţiei din teren şi de schema tehnologică de
executare a manevrei.
Art. 41. - Manevrele în instalaţii se efectuează numai pe baza unui
document scris numit foaie de manevră, care trebuie să conţină :
a) tema manevrei;
b) scopul manevrei;
c) succesiunea operaţiilor;
d) notaţii în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor;
e) persoanele care execută sau au legătură cu manevra şi
responsabilităţile lor.
Art. 42. - După scopul manevrei, foaia de manevră poate fi :
a) foaie de manevră permanentă, al cărei conţinut este prestabilit în
instrucţiunile/procedurile tehnice interne, putându-se folosi la:
- manevre curente;
- anumite manevre programate, cu caracter curent;
- anumite manevre în caz de incident, având un caracter curent.
b) foaie de manevră pentru manevre programate, al cărei conţinut se
întocmeşte pentru efectuarea de lucrări programate sau accidentale şi
care prin caracterul său necesită o succesiune de operaţii ce nu se
încadrează în foile de manevră permanente.
Art. 43. - Manevrele cauzate de incidente sau avarii se execută fără
foaie de manevră. Lichidarea incidentelor se execută pe baza
procedurilor/instrucţiunilor întocmite în acest sens.
Art. 44. - (1) Întocmirea, verificarea şi aprobarea foilor de manevră
se fac de către persoanele desemnate de operator, care au pregătirea
necesară şi asigură executarea serviciului operativ şi tehnicoadministrativ.
(2) Nu se admit verificarea şi aprobarea foilor de manevră telefonic.
(3) În funcţie de necesitate, la foaia de manevră se anexează o
schemă de principiu referitoare la manevra care se efectuează.
(4) Foaia de manevră întocmită, verificată şi aprobată se pune în
aplicare numai în momentul în care există aprobarea pentru efectuarea
manevrei la echipamentul, instalaţia sau ansamblul de instalaţii în cauză
conform procedurilor aprobate.
Art. 45. - Manevrele curente, programate sau accidentale, pot fi
iniţiate de persoane prevăzute în procedurile aprobate şi care răspund de
necesitatea efectuării lor.
186

Art. 46. - Executarea manevrelor în cazul lucrărilor normale,
programate, şi al probelor profilactice trebuie realizată astfel încât
echipamentul să nu fie scos din exploatare mai devreme decât este
necesar şi nici să nu se întârzie admiterea la lucru.
Art. 47. - Fiecare operator va stabili prin decizie şi procedură internă
nomenclatorul cu manevrele ce se execută pe bază de foi de manevră
permanente sau pe bază de instrucţiuni/proceduri tehnice interne.
Art. 48. - (1) Darea în exploatare a echipamentelor nou-montate se
face conform instrucţiunilor de proiectare şi/sau ale furnizorului de
echipament cu privire la probele mecanice, rodajul mecanic, probele
tehnologice şi punerea în funcţiune.
(2) În perioadele de probe mecanice ale echipamentelor, manevrele şi
operaţiile respective cad în sarcina organizaţiei care execută montajul,
cu participarea personalului de exploatare.
(3) După terminarea probelor mecanice şi eventual a rodajului în gol,
se face recepţia preliminară a lucrărilor de construcţii-montaj sau
lucrările se preiau de către beneficiar cu proces-verbal de preluareprimire,
după care rodajul în sarcină şi probele tehnologice cad în
sarcina beneficiarului.
Art. 49. - (1) După terminarea manevrei se vor înscrie în evidenţele
operative ale instalaţiei executarea acestora conform foii de manevră,
ora începerii şi terminării manevrei, starea operativă, configuraţia etc., în
care s-au adus echipamentele respective, precum şi orele la care s-au
executat operaţiile care prezintă importanţă în funcţionarea
echipamentelor, instalaţiilor sau ansamblurilor de instalaţii.
(2) Este obligatorie înscrierea tuturor montărilor şi demontărilor de
flanşe oarbe folosite pentru blindarea circuitelor, precum şi admiterile la
lucru, respectiv terminarea lucrărilor, conform instrucţiunilor/
procedurilor interne.
Art. 50. - (1) Trecerea de la schema obişnuită la o altă variantă de
schemă de funcţionare se admite numai în cazurile de prevenire de
incidente, accidente şi incendii, precum şi în cazurile de indisponibilitate
a unor echipamente componente ale instalaţiilor respective, personalul
de deservire operativă şi de comandă operativă răspunzând de manevra
făcută.
(2) Trecerea de la schema normală la una dintre schemele-variantă se
va face pe baza foii de manevră şi cu asistenţă tehnică.
187
Art. 51. - Orice persoană care execută, coordonează, conduce,
dispune, aprobă sau participă la pregătirea, coordonarea, efectuarea
manevrelor în instalaţiile sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare trebuie să cunoască prevederile privind executarea
manevrelor în instalaţii şi să le aplice.
CAPITOLUL III
Sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare
Art. 52. - Prin sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare se
realizează:
a) serviciul de alimentare cu apă potabilă, care are drept scop
asigurarea apei potabile pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţii.
Apa potabilă este destinată, în ordinea priorităţilor, pentru stingerea
incendiilor, consumul spitalelor şi şcolilor, consumul menajer,
serviciilor publice, precum şi pentru consumul necesar în activităţi
productive şi comerciale;
b) serviciul de alimentare cu apă industrială, care are drept scop
asigurarea apei industriale pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul
localităţii. Apa industriala va fi utilizată în funcţie de necesităţile
tehnologice specifice zonei;
c) serviciul de canalizare, care are drept scop asigurarea serviciilor de
canalizare pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţii. În funcţie de
specificul localităţii, sistemul de canalizare se poate realiza în sistem
unitar, divizor şi mixt.
Art. 53. - Sursele de apă sunt, în general, surse de suprafaţă (lacuri,
râuri, pâraie etc.) şi subterane, iar emisari pot fi apele curgătoare,
lacurile şi Marea Neagră.
Art. 54. - Apa livrată şi apa descărcată trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) apa potabilă livrată utilizatorilor va avea proprietăţile fizicochimice,
biologice şi organoleptice conform normativelor în vigoare;
b) apa industrială livrată utilizatorilor va respecta valoarea
indicatorilor de calitate stabiliţi prin contract;
c) apele descărcate în reţelele de canalizare vor îndeplini condiţiile
impuse de normativele în vigoare, de avizele operatorului local care
exploatează instalaţiile de canalizare şi de acordul Agenţiei Naţionale
188

pentru Protecţia Mediului, prin agenţiile regionale din subordine. În
cazul în care apele uzate nu se încadrează în indicatorii de calitate care
să respecte aceste condiţii, utilizatorii în cauză au obligaţia să execute
instalaţii proprii de epurare sau de preepurare a apelor uzate.
Art. 55. - (1) Pe traseul reţelelor aparţinând sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare este interzisă amplasarea de construcţii provizorii
sau definitive.
(2) Pentru construcţiile ce urmează a fi executate în zona de protecţie
şi de siguranţă a conductelor reţelelor de alimentare cu apă şi de
canalizare, autorizaţia de construire va fi emisă numai după obţinerea
avizului operatorului.
Art. 56. - (1) Pentru prevenirea poluării apei la sursă sau în reţea se
interzice distrugerea construcţiilor, a instalaţiilor, împrejmuirilor,
porţilor, stâlpilor de iluminat, semnelor de avertizare, amplasate în zona
de protecţie sanitară, care, conform legislaţiei în vigoare, aparţin
domeniului public.
(2) Este interzisă afectarea funcţionării reţelelor de apă şi de
canalizare prin accesul la manevrarea armăturilor şi accesoriilor a altor
persoane, cu excepţia celor autorizate de operator şi, în cazuri de forţă
majoră, de pompieri. În acest sens, operatorul va lua toate măsurile de
siguranţă necesare.
(3) Manevrarea armăturilor şi a instalaţiilor tehnologice din reţeaua
de distribuţie a apei se va face numai de către personalul de specialitate
al operatorului.
Art. 57. - (1) Executarea de către terţi a lucrărilor de orice fel, în
special a celor de săpătură, de-a lungul traseelor sau în intersecţie cu
reţelele de apă şi de canalizare, precum şi a celor de extindere a reţelelor
de apă şi de canalizare se va face numai în baza unui proiect întocmit de
un operator economic autorizat, însuşit de operatorul sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Predarea amplasamentului se va face în prezenţa delegatului
operatorului, pe baza unui proces-verbal de primire/predare a
instalaţiilor existente, proces-verbal ce va obliga constructorul la
protejarea, în timpul lucrărilor pe care le efectuează, a reţelelor de apă şi
de canalizare.
(3) Avarierea sau distrugerea parţială ori totală a unor părţi din
reţeaua de apă şi/sau de canalizare, provocată cu ocazia efectuării de
189
lucrări de construcţii, va fi remediată prin grija persoanei juridice
vinovate de producerea avarierii sau distrugerii, pe cheltuiala sa, fără ca
prin aceasta persoana juridică vinovată să fie exonerată de plata
daunelor produse operatorului cu privire la imposibilitatea acestuia de a
asigura serviciile de apă şi/sau de canalizare. Lucrările se vor efectua
imediat după avariere sau distrugere, reglementarea aspectelor juridice
sau financiare realizându-se ulterior înlăturării avariei. După terminarea
lucrărilor de remediere reţeaua afectată trebuie să corespundă condiţiilor
pentru care a fost proiectată.
CAPITOLUL IV
Serviciul de alimentare cu apă
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 58. - Serviciul de alimentare cu apă se află sub conducerea,
coordonarea şi responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale,
se prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare
specifice, are drept scop asigurarea alimentării cu apă pentru toţi
utilizatorii şi cuprinde activităţile de captare, tratare, transport,
înmagazinare şi distribuţie.
Art. 59. - Serviciul de alimentare cu apă se realizează pentru
satisfacerea următoarelor necesităţi:
a) consum menajer pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti zilnice
ale populaţiei;
b) consumul industrial care utilizează apă ca materie primă,
înglobându-se în produsul finit ca apă de răcire sau agent termic, ca
mijloc de spălare şi sortare etc.;
c) consum pentru nevoi zootehnice;
d) consum pentru nevoi publice asigurându-se spălatul şi stropitul
străzilor şi a spaţiilor verzi, funcţionarea fântânilor publice şi
ornamentale etc.;
e) consum pentru combaterea incendiilor;
f) consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apă şi de
canalizare la spălatul reţelelor de apă şi de canalizare, filtrelor,
190

decantoarelor, dezintegratoarelor, pregătirea soluţiilor de reactivi
chimici etc.
Art. 60. - În vederea unei evidenţe mai uşoare şi a creării premiselor
luării unor decizii corecte şi în timp real, este necesară preocuparea
pentru crearea unei baze de date în format electronic, structurată pe
următoarele domenii:
a) date constructive;
b) date tehnologice;
c) date de cost;
d) date asupra reparaţiilor etc.
Art. 61. - Baza de date trebuie să conţină următoarele caracteristicile
constructive şi tehnologice:
a) material;
b) dimensiuni;
c) adâncime de pozare;
d) anul realizării;
e) poziţia şi mărimea branşamentelor, hidranţilor, vanelor;
f) reparaţiile executate;
g) presiunea de lucru;
h) presiunea maximă în sistem;
i) presiunea de încercare;
j) viteza apei;
k) secţiunea de control al calităţii apei etc.
Art. 62. - Datele legate de elementele conductelor trebuie să poată fi
apelate uşor în vederea introducerii într-un model de calcul/verificare a
reţelei, iar pentru toate elementele importante (capetele de tronson,
schimbare diametru/material, vane etc.) vor fi date şi coordonatele
tridimensionale.
SECŢIUNEA a 2-a
Captarea apei
Art. 63. - Apa de suprafaţă sau subterană, folosită ca sursă pentru
sistemele de alimentare cu apă a localităţilor, trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) calitate corespunzătoare categoriei de folosinţă într-un procent de
95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
191
b) debitul necesar asigurării unei distribuţii continue, avându-se în
vedere variaţiile zilnice şi sezoniere ale necesarului de apă şi tendinţa de
dezvoltare a localităţii (populaţie, edilitar).
Art. 64. - (1) Zona de captare folosită pentru alimentarea cu apă a
localităţilor trebuie să fie protejată împotriva activităţilor umane
neautorizate. Protejarea zonelor se face prin izolarea acestora prin
perimetre de protecţie sanitară şi controlul activităţilor poluante din
teritoriul aferent.
(2) Stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară se face individualizat
pentru fiecare sursă, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu
standardele de proiectare în vigoare.
(3) Zonele de captare a apelor subterane (izvoare captate sau foraje)
trebuie să fie amplasate şi construite astfel încât să fie protejate contra
şiroirilor de ape şi împotriva inundaţiilor.
(4) Zonele de captare trebuie împrejmuite pentru prevenirea accesului
public şi al animalelor şi trebuie să fie prevăzute cu pantă de scurgere
pentru prevenirea băltirii apei în cazul precipitaţiilor atmosferice.
(5) Sursele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale sau de acumulare) vor
fi protejate, prin grija autorităţilor abilitate, de activităţile umane
neautorizate:
a) industrie poluantă;
b) depozite de deşeuri toxice sau periculoase, agricultură intensivă,
turism şi agrement;
c) depozitarea deşeurilor municipale.
(6) Proprietarii terenurilor pe care se află zonele de protecţie sanitară
vor fi avertizaţi în scris asupra restricţiilor de utilizare.
Art. 65. - În cazul captărilor din subteran se va urmări cel puţin:
a) nivelul apei în foraj;
b) reglarea debitului de apă extras din foraj astfel încât să nu fie
antrenate particule de nisip şi apa să fie limpede;
c) variaţia debitului captabil ;
d) protecţia contra îngheţului ;
e) efectuarea analizelor biologice.
Art. 66. - În cazul captării de suprafaţă se va urmări cel puţin:
a) nivelul apei în zona captării;
b) captarea apei prin priză, în cazul în care nivelul apei întrece
valorile medii, în funcţie de construcţia prizei de apă şi de sursa de apă;
192

c) reglarea debitului admis prin manevrarea stavilelor;
d) funcţionarea şi manevrabilitatea stavilelor de închidere, grătarelor
etc.;
e) variaţia debitului de apă şi caracteristicile calitative ale apei;
f) curăţarea şi prevenirea îngheţării apei la grătare;
g) curăţarea periodică, conform procedurilor/instrucţiunilor tehnice, a
grătarelor;
h) evacuarea periodică a depunerilor din camerele de priză;
i) măsurarea şi înregistrarea continuă a nivelului apei din râu sau lac
şi a debitului captat;
j) curăţirea, conform procedurilor/instrucţiunilor tehnice, a depunerilor
de aluviuni în zona prizelor cu baraj de derivaţie;
k) producerea unor eventuale fenomene de eroziune a malurilor în
vecinătatea captării;
l) calitatea apei.
Art. 67. - Pentru reţinerea corpurilor în suspensie se vor lua măsuri
de prevenire a degradării barelor grătarelor de către corpurile mari
plutitoare şi măsuri de combatere a zaiului şi gheţii.
Art. 68. - Pentru eliminarea peliculelor de ulei sau grăsimi trebuie să
existe separatoarele de ulei montate înaintea deznisipatoarelor sau
împreună cu acestea pe canale deschise de aducţiune, dacă este necesar.
Art. 69. - Sistemul de automatizare şi control trebuie să fie în
funcţiune permanent şi să indice cel puţin:
a) starea de funcţionare/rezervă/avarie a pompelor;
b) starea închis/deschis a vanelor;
c) nivelul/volumul apei;
d) presiunea apei.
Art. 70. - Indiferent de tipul captării, se vor urmări:
a) transmiterea eventualelor situaţii deosebite de exploatare
consemnate în registrul de exploatare, personalului din schimbul
următor;
b) efectuarea analizelor de turbiditate;
c) citirea şi transmiterea datelor de la contorul de energie electrică;
d) anunţarea imediată a oricărei defecţiuni de funcţionare şi
încercarea, în limita competenţelor, remedierii acesteia.
Art. 71. - La staţia de pompare se va urmări:
193
a) ca instalaţia electrică să respectate cerinţele normativelor în
vigoare;
b) ca la staţiile de pompare importante să fie asigurată o sursă de
rezervă pentru alimentarea cu energie electrică;
c) ca sistemele de protecţie contra suprasarcinii, a umezelii în motor,
a nivelului maxim etc. să fie funcţionale, acestea vor fi verificate lunar şi
reparate numai de personal specializat;
d) controlul zilnic în ce priveşte zgomotul, vibraţiile produse, durata
de funcţionare, consumul de energie, starea uleiului, temperatura în
lagăre etc.;
Art. 72. - (1) Anual se va întocmi un program de verificare a tuturor
pompelor. Pentru pompele la care apar probleme se va asigura o
verificare de către personal autorizat. După verificare se va reface
diagrama Q = f (H) pentru fiecare pompă.
(2) Principalii parametri de funcţionare ai staţiei de pompare vor fi
înregistraţi sistematic. Datele preluate şi prelucrate pot asigura valorile
indicatorilor de performanţă, estimări asupra debitului de apă,
economicitatea funcţionării staţiei etc.
SECŢIUNEA a 3-a
Tratarea apei brute
Art. 73. - (1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie corelate cu
condiţiile specifice fiecărei surse, luându-se în considerare calitatea şi
natura sursei. Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protecţia
utilizatorilor împotriva agenţilor patogeni şi impurităţilor din apă, care
pot fi agresive sau periculoase pentru sănătatea omului.
(2) Instalaţiile de tratare a apei de suprafaţă trebuie să permită 4
etape, prin care să se realizeze un şir de bariere de îndepărtare a
contaminării microbiene:
a) rezervor de stocare a apei brute sau predezinfecţie;
b) coagulare, floculare şi sedimentare (sau flotare);
c) filtrare;
d) dezinfecţie finală.
(3) Pentru coagulare se pot folosi numai substanţe (reactivi) care sunt
avizate sanitar pentru acest scop. Procedeele de coagulare/sedimentare şi
predezinfecţie trebuie exploatate în aşa fel, încât să asigure o reducere
194

finală de 75% a trihalometanilor. Treptele de tratare preliminare
dezinfecţiei finale trebuie să producă o apă cu o turbiditate mai mică de
5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore şi nu mai mare
de 1 NTU pentru o singură probă.
(4) Dezinfecţia finală a apei este obligatorie pentru toate instalaţiile
de tratare a apei care produc apă potabilă pentru localităţi şi au ca sursă
apă de suprafaţă, precum şi în cazul folosirii surselor de profunzime.
(5) Dezinfecţia apei se poate face cu substanţe clorigene, ozon sau
radiaţii ultraviolete. Tehnologia de tratare trebuie să fie aleasă în aşa fel
încât să asigure timp de contact între apă şi substanţa dezinfectantă
suficient pentru obţinerea efectului scontat. De asemenea, trebuie să
existe posibilitatea controlului substanţei dezinfectante reziduale.
Eficienţa procesului de dezinfecţie trebuie să fie astfel încât valorile
coliformilor totali şi coliformilor fecali să corespundă exigenţelor din
standardul naţional pentru apă potabilă.
(6) Procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua
de distribuţie, nu trebuie să depăşească 5% din totalul probelor recoltate
într-un an calendaristic.
Art. 74. - (1) În cazul în care în treapta de predezinfecţie de la
intrarea în staţia de tratare se introduce clor pentru împiedicarea
dezvoltării planctonului, creşterea conţinutului de bacterii, oxidarea
substanţelor organice la apele cu conţinut ridicat de substanţe organice şi
plancton sau la apele conţinând bacterii feruginoase sau manganoase, se
va urmări influenţa preclorării în cazul existenţei acizilor humici.
(2) La apele încărcate cu substanţe organice oxidabile, ape cu
amoniac, nitriţi, microorganisme, plancton, ape colorate datorită
materialelor humice, dozele de clor sau dioxid de clor introdus înainte
de decantare vor fi stabilite prin teste de laborator.
(3) În cazul apelor care conţin fenoli nu se va utiliza clorul,
preoxidarea realizându-se cu ozon.
Art. 75. - Aerarea se realizează în cazul apelor cu conţinut de bioxid
de sulf, bioxid de carbon, fier, mangan, al apelor feruginoase lipsite de
oxigen dizolvat şi în procesul de deferizare.
Art. 76. - (1) Dezinfectarea, la apele care nu conţin materii organice
sau substanţe chimice care formează cu clorul compuşi cu gust şi miros
neplăcut (în special fenoli), se face prin utilizarea clorului sau a
compuşilor săi.
195
(2) În cazul apelor care conţin fenoli (dar nu şi alţi compuşi organici
ce pot da gust specific de baltă) se utilizează peroxidul de clor în doze
alese astfel încât să se împiedice formarea în exces a cloritului de sodiu.
(3) Apa ce trebuie tratată pentru corectarea gustului, culorii şi
eliminarea anumitor micropoluanţi, pentru distrugerea viruşilor şi
oxidarea materiilor organice la cele cu conţinut de fenoli, se
dezinfectează utilizând ozonul în dozele prescrise. În reţelele de
distribuţie, după ozonizare trebuie făcută o clorinare cu doze reduse
pentru controlul calităţii apei prin clorul rezidual.
(4) Pentru obţinerea apei potabile reducerea suspensiilor prin
decantare trebuie realizată astfel încât să se asigure după filtrare
turbidităţi mai mici sau cel mult egale cu 5 NTU (unităţi nefelometrice
de turbiditate), conform legislaţiei în vigoare.
Art. 77. - Decantoarele trebuie să asigure în timpul funcţionării
atingerea parametrilor proiectaţi, astfel:
a) sistemul de distribuţie al apei brute trebuie să asigure o repartizare
uniformă a debitului între diferitele unităţi de decantoare şi păstrarea
stării de coeziune a flocoanelor din apa coagulată, prin realizarea unor
viteze suficient de reduse pentru a nu distuge flocoanele;
b) spaţiul de decantare trebuie să asigure condiţiile de depunere a
suspensiilor până la limita cerută a apei decantate, asigurând vitezele cât
mai uniforme şi împiedicând formarea curenţilor de convecţie;
c) sistemul de colectare a apei decantare trebuie să asigure o
prelevare uniformă chiar şi pe timp de îngheţ;
d) spaţiul de sedimentare a nămolului trebuie să asigure acumularea
volumului de nămol rezultat între două curăţări, recomandându-se
decantoarele suspensionale la care evacuarea nămolului se realizează
continuu;
e) sistemul de curăţare a nămolului trebuie să asigure evacuarea
nămolului cu o concentraţie cât mai mare, fără a produce reamestecarea
lui cu apă din decantor, asigurându-se o funcţionare complet automată,
iar podul ractor trebuie protejat contra îngheţului.
Art. 78. - Pentru realizarea unei exploatări optime a instalaţiilor de
decantare trebuie dată importanţă reglării parametrilor determinanţi:
a) viteza de sedimentare a particulelor în suspensie;
b) vitezele de circulaţie a apei în secţiunea de decantare;
196

c) randamentul instalaţiei reprezentat prin procentul de suspensii
reţinute din apa brută.
Art. 79. - Pentru buna funcţionare a filtrelor, operatorul va lua
măsurile necesare pentru asigurarea:
a) condiţiilor tehnologice şi constructive cerute prin proiect pentru:
1) calitatea materialului filtrant şi a grosimii stratului;
2) orizontalitatea şi reglajul sistemului de drenaj;
3) asigurarea intensităţii de spălare;
4) corecta amplasare şi funcţionalitatea clapetelor de admisie şi a
dispozitivelor de reglaj;
5) etanşeitatea armăturilor din instalaţii, în special a vanelor de pe
conductele de apă de spălare şi aer;
b) coagulării şi decantării prealabile a apei brute care să asigure la
intrarea în filtre o turbiditate de cel mult 10 NTU, preferabil 1–2 NTU.
c) spălării filtrelor la intervale de timp stabilite funcţie de:
1) durata ciclului de filtrare a unei cuve de filtrare, între două spălări;
2) numărul total de cuve;
3) instalaţiile de spălare;
d) respectării tehnologiei de spălare a filtrelor pentru a asigura:
1) calitatea cerută efluentului;
2) productivitatea maximă a instalaţiei;
3) consumul minim de apă de spălare şi aer;
e) dotării corespunzătoare a laboratorului cu materiale, materii,
reactivi şi personal calificat.
Art. 80. - Regulile generale după care trebuie să funcţioneze treapta
de dezinfectare sunt:
a) reactivul trebuie introdus acolo unde are eficienţă maximă, fiind
recomandată utilizarea a două trepte:
1) treapta I – la intrarea în staţia de tratare (preclorare, preozonare),
reactivul şi doza alegându-se astfel încât să nu rezulte compuşi
secundari de tip trihalometanilor, cloriţi, cloraţi sau bromaţi, iar dacă
aceştia apar concentraţia să fie sub valorile admise;
2) treapta a II-a – totdeauna pe apă limpezită având turbiditatea sub 1
NTU, cu scopul de a reduce concentraţia în agenţi patogeni sub limitele
prevăzute în normele legale;
b) tipul şi doza de reactiv vor fi alese în funcţie de tipul de materiale
care alcătuiesc reţeaua, astfel încât calitatea apei nu trebuie să se
197
înrăutăţească din cauza reactivului de dezinfectare în exces sau în lipsă.
În cazul golirii accidentale sau voite a reţelei trebuie să se ia măsuri de
spălare, astfel încât biofilmul ce se poate produce pe peretele interior al
conductei să fie inactivat pentru a nu permite dezvoltarea
microorganismelor. Alegerea tipului de reactiv şi doza utilizată se face
în funcţie de:
1) calitatea apei brute, în unele cazuri fiind necesară utilizarea unor
reactivi complementari;
2) temperatura apei;
3) pH-ul apei;
4) modul şi eficienţa introducerii în apă a reactivului;
5) prezenţa unor substanţe ce pot bloca reactivul prin reacţii specifice
de oxidare;
6) capacitatea de a produce un volum redus de produşi secundari
nedoriţi din cauza pericolului pentru sănătatea populaţiei.
7) asigurarea unei biostabilităţi a apei furnizate;
8) capacitatea de a avea efect remanent la o doză ce nu trebuie să
depăşească valoarea maximă;
9) prevederea unei trepte de control final a dozei sau produşilor
secundari.
c) eficienţa celorlalte trepte de tratare;
d) tipul de apă şi protecţia sanitară a acesteia, conţinutul de substanţe
organice şi compuşi ai azotului, care pot reacţiona cu reactivul, mărind
consumul;
e) costul dezinfectării în condiţiile asigurării cerinţelor normate de
livrare a apei nu trebuie afectat de preluarea, în treapta de dezinfecţie, a
sarcinilor ce trebuie şi pot fi realizate în alte trepte de tratare.
SECŢIUNEA a 4-a
Transportul apei potabile şi/sau industriale
Art. 81. - Conductele ce transportă apă trebuie să îndeplinească
simultan următoarele condiţii:
a) să asigure debitul proiectat de apă în secţiunea respectivă;
b) să fie etanşe, pentru eficienţa funcţionării şi protecţia spaţiului
învecinat;
c) să reziste la toate presiunile de lucru din secţiunea respectivă;
198

d) să păstreze calitatea apei transportate.
Art. 82. - La aducţiuni se vor realiza amenajările constructive şi
dotările cu echipamentele adecvate pentru măsurarea şi înregistrarea
debitelor, măsurarea presiunilor şi a sistemului de control şi colectare a
datelor utilizând un sistem de control şi achiziţie de date (SCADA)
Art. 83. - (1) În lipsa aparatelor de măsură, determinarea capacităţii
de transport a aducţiunii se face prin calcul.
(2) Determinarea capacităţii aducţiunii prin calcul se face prin
stabilirea unor tronsoane de aducţiune care:
a) au acelaşi diametru;
b) se poate măsura presiunea la capetele tronsoanelor;
c) se cunoaşte cota topografica a capetelor tronsoanelor;
d) nu sunt prevăzute legături pentru alimentarea altor utilizatori.
(3) Dacă se cunoaşte diametrul conductei, distanţa între două
secţiuni, cotele piezometrice ale secţiunilor de capăt, se poate calcula
debitul folosind o relaţie matematică precizată în literatura de
specialitate sau pusă la dispoziţie de fabricanţii conductelor.
Art. 84. - În cazul în care aducţiunea nu are în dotare un echipament
de măsurare pentru presiune sau pentru debit şi nu sunt prevăzute nici
amenajările constructive pentru instalarea lor, determinarea debitului se
poate realiza prin folosirea rezervoarelor, asigurându-se o precizie
relativ bună.
Art. 85. - Testarea rezistenţei conductei la presiune se face după
metodologia dată în proiect, iar în lipsa acesteia se recomandă folosirea
prescripţiilor din SR EN 805:2000.
Art. 86. - (1) Toate componentele destinate transportului apei vor fi
inspectate cel puţin săptămânal.
(2) Inspecţia va fi făcută, de regulă, de acelaşi personal, pentru a se
obişnui cu detaliile şi a putea sesiza diferenţele de la un control la altul.
Rezultatul inspecţiei se consemnează într-o fişă de inspecţie al cărei
conţinut va fi stabilit în cadrul procedurilor proprii.. Ele stau la baza:
a) întocmirii planului de întreţinere şi a executării lucrărilor necesare;
b) executării lucrărilor de reparaţie, dacă este cazul;
c) avertizării populaţiei dacă aspectele semnalate sunt legate de
cantitatea de apă (oprirea apei, restricţii de furnizare) sau de calitatea
acesteia (măsuri de dezinfectare suplimentară) etc.;
199
d) luarea măsurilor asupra intervenţiilor neautorizate în zona de
protecţie sanitară.
(3) În timpul inspecţiei se verifică:
a) starea ventilelor de aerisire: integritate, stare de funcţionare,
prezenţa apei în cămin, anunţându-se echipa de intervenţie pentru
scoatgerea apei din cămin şi eliminarea cauzelor care au provocat
inundarea, starea vopselei etc.;
b) supratraversările : starea structurii de rezistenţă, tendinţa râului de
erodare a malurilor, suprafeţelor vopsite, starea ventilelor de aerisire,
starea căii de acces, starea termoizolaţiei/hidroizolaţiei etc.;
c) starea suprafeţei de teren asigurată ca zonă de protecţie sanitară:
depozite de deşeuri necontrolate, folosirea substanţelor nepermise,
utilizarea apei în mod fraudulos, existenţa mijloacelor de reperare a
conductei, tendinţa de lunecare a terenului etc.;
d) mijloacele de combatere a loviturii de berbec: starea construcţiei,
starea mecanismelor de lucru (recipient hidrofor, valoare presiune, stare
vane de reglare, închiderea de protecţie etc.);
e) starea altor mijloace de asigurare a funcţionării;
f) starea staţiei suplimentare de dezinfectare de pe traseu, dacă există;
în staţie se va intra numai pe baza unei autorizaţii de acces emise în
acest sens;
g) verificarea stării mijloacelor prin care sunt prelevate probe de apă
în vederea controlului asupra calităţii. Probele de apă potabilă vor fi
luate numai de personal special instruit, iar probele vor fi centralizate şi,
pe baza lor, se va realiza raportul anual asupra calităţii apei, conform
prevederilor legale în vigoare.
Art. 87. - Când există mijloace de măsurare a parametrilor de
funcţionare, valorile acestora vor fi notate în fişă iar persoana în a cărei
grijă intră supravegherea tehnologică a sistemului va verifica dacă s-a
redus capacitatea de transport, calitatea apei şi eventual va solicita
cercetări mai amănunţite.
Art. 88. - Pentru aducţiunile lungi (15-150 km), se recomandă
implicarea în supravegherea aducţiunilor a unui personal angajat care să
locuiască în zonă pentru a evita deplasările lungi; în caz contrar, vor fi
puse la dispoziţie mijloace de transport. în cazuri speciale vor fi
prevăzute cantoane de exploatare şi personal permanent.
200

Art. 89. - Lucrările de întreţinere la aducţiuni se fac punctual, ca
urmare a rezultatului inspecţiei sau după un plan anual de întreţinere,
astfel:
a) se verifică şi se corectează funcţionalitatea tuturor armăturilor,
căminelor: semestrial;
b) se curăţă şi se înierbează zonele de protecţie sanitară: anual;
c) se etanşează vanele, se reface scara, capacul, se vopsesc
elementele metalice din cămine, supratraversări, elemente de
semnalizare: anual;
d) se verifică subtraversările de drumuri naţionale şi căi ferate:
săptămânal;
e) se verifică stabilitatea pământului pe traseu şi eventualele tasări:
lunar;
f) se verifică pierderile de apă pe tronsoane;
g) se detectează eventuale branşări neautorizate: lunar;
h) se refac sistemele de marcare/semnalizare a aducţiunii: anual;
i) se spală tronsoanele unde apar probleme (oxid de fier, dezvoltări
biologice etc.): după caz.
Art. 90. - Lucrările de aducţiune cu canale sau galerii specifice
transportului apei brute vor fi inspectate şi se vor efectua lucrări de
întreţinere în special înaintea sezonului friguros şi după acesta; înainte,
pentru curăţare, eliminarea depunerilor, refacerea sistemului de
protecţie, montarea elementelor de protecţie, şi după, pentru refacerea
taluzurilor în urma efectului gheţii, verificarea modului de funcţionare,
eliminarea vegetaţiei care împiedică o bună curgere etc.
Art. 91. - Pentru cunoaşterea performanţelor funcţionale ale
aducţiunii şi reţelei, periodic, se va face verificarea presiunilor, a
pierderilor de apă, iar în cazuri mai complexe, un audit de specialitate cu
personalul atestat.
Art. 92. - (1) În funcţie de întindere şi importanţă, sistemul de
transport al apei trebuie continuu supravegheat, pentru a asigura debitul
sau debitul şi presiunea în secţiunea de control.
(2) Aducţiunea trebuie verificată prin debitul cu care alimentează
rezervorul, măsurându-se local debitul şi presiunea în secţiunile de
control, şi prin compararea valorilor obţinute cu valorile din schema
generală de funcţionare a sistemului.
201
(3) Pentru realizarea unui bilanţ al apei şi pentru a avea o evaluare
generală a eficienţei sistemului, se va determina mărimea pierderii de
apă din sistem, prin măsurarea simultană a debitelor sau ca valori medii
pe perioade de timp, cu ajutorul contoarelor de apă, pe tronsoane.
(4) Pentru determinarea liniei piezometrice în lungul sistemului se
vor face măsurători ale presiunii în secţiunile de control ale sistemului
care se vor compara cu datele de calcul pentru punerea în evidenţă a
unor disfuncţionalităţi pe conducta de aducţiune.
Art. 93. - Pierderile de apă admisibile pentru o aducţiune trebuie să
se situeze la valori sub 5% din cantitatea de apă intrată în sistem.
SECŢIUNEA a 5-a
Înmagazinarea apei
Art. 94. - (1) Construcţiile pentru înmagazinarea apei au, în principal,
rolul de acumulare a apei pentru compensarea variaţiilor orare de debit
furnizat, rezervă pentru stingerea incendiilor şi alimentarea reţelei în
situaţia unor indisponibilităţi apărute la captare sau a conductei de
aducţiune.
(2) În unele cazuri, construcţiile pentru înmagazinarea apei pot
îndeplini şi funcţii de rupere a presiunii, asigurarea unui timp suficient
de contact între reactivi şi apă pentru realizarea unei dezinfectări în bune
condiţii, înmagazinarea apei pentru spălatul filtrelor etc.
(3) În cazul în care apa este înmagazinată şi stocată într-o construcţie
care cuprinde mai mult de un singur compartiment şi fiecare
compartiment are intrare şi ieşire proprie, iar compartimentele nu sunt
conectate hidraulic între ele, construcţia constituie rezervor de
înmagazinare separat, iar în cazul în care compartimentele sunt
conectate hidraulic, construcţia constituie rezervor de înmagazinare
individual.
Art. 95. - (1) În rezervorul de înmagazinare apa trebuie să fie
sanogenă şi curată, să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau
substanţe care, prin număr ori concentraţie, pot constitui un pericol
potenţial pentru sănătatea umană şi să îndeplinească cerinţele minime
prevăzute în legislaţia în vigoare.
(2) Apa potabilă este considerată sanogenă şi curată, dacă în proba
prelevată la ieşirea din rezervorul de înmagazinare valorile pentru
202

parametrii bacterii coliforme, E.coli şi streptococi fecali sunt cele
prevăzute în legislaţia specifică şi dacă rezultatele determinărilor pentru
bacteriile coliforme arată absenţa acestora în 95% din probele prelevate,
pe durata unui an calendaristic.
Art. 96. - Operatorul serviciului de alimentare cu apă trebuie să
asigure prelevarea şi analizarea săptămânală a unei probe de apă de la
ieşirea din fiecare rezervor de înmagazinare în funcţiune, pentru a
verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme totale,
E.coli, streptococi fecali, număr de colonii la 22 grade C şi la 37 grade
C, turbiditate şi dezinfectantul rezidual.
Art. 97. - Operatorul va lua măsurile necesare pentru asigurarea unui
disponibil de apă potabilă înmagazinată care să acopere minimul necesar
pentru o perioada de 12 ore de întrerupere a prelucrării şi livrării în
staţiile de tratare.
Art. 98. - Rezervoarele de înmagazinare trebuie să aibă posibilitatea
de evacuare a apei de spălare şi să aibă un sistem de acces pentru
recoltarea de probe de apă.
Art. 99. - Spălarea, curăţarea, şi dezinfecţia rezervoarelor de
înmagazinare sunt obligatorii şi trebuie realizate periodic şi ori de câte
ori este necesar, iar materialele şi substanţele de curăţare şi dezinfecţie
trebuie să aibă aviz sanitar de folosire.
Art. 100. - Rezervoarele de înmagazinare a apei vor fi exploatate şi
întreţinute astfel încât să nu permită contaminare din exterior.
Art. 101. - Materialele de construcţie, inclusiv vopselele, substanţele
de impermeabilizare etc. a instalaţiilor de tratare a apei pentru
potabilizare şi rezervoarele de înmagazinare a apei trebuie să aibă aviz
sanitar de folosire în acest scop.
Art. 102. - Vana pentru rezerva intangibilă de incendiu trebuie să fie
sigilată în poziţia închis şi se poate deschide numai la dispoziţia
organelor de pază contra incendiilor.
Art. 103. - Personalul de operare va urmări starea rezervoarelor de
înmagazinare, izolaţia termică, aerisirea, căile de acces, pierderile de apă
etc. şi va consemna nivelul apei în rezervor, temperatura apei şi debitul
vehiculat.
Art. 104. - Operatorul, care asigură serviciul de alimentare cu apă din
sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare, va asigura protecţia
calităţii apei în reţelele de apă, prin respectarea timpilor maximi de
203
stagnare a apei în rezervoarele de înmagazinare, şi o va certifica prin
buletine de analiză a apei, efectuate la intervalele maxime impuse prin
avize, de organele de sănătate publică abilitate. Efectuarea analizelor la
sursă şi în reţele se va efectua, după luarea măsurilor de spălare şi
dezinfecţie necesare, ori de câte ori intervin lucrări de înlăturare a
avariilor.
SECŢIUNEA a 6-a
Distribuţia apei potabile şi/sau industriale
Art. 105. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să
asigure condiţiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor
membrilor comunităţii la serviciul de alimentare cu apă.
(2) Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este
garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale şi cu respectarea
prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare,
extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare.
Art. 106. - (1) Delimitarea dintre reţeaua publică de alimentare cu
apă şi reţeaua interioară de distribuţie aparţinând utilizatorului este
căminul de branşament.
(2) Părţile componente ale unui branşament sunt:
a) o construcţie numită cămin de apometru (de branşament), plasată
pe domeniul public sau privat, folosită pentru controlul şi întreţinerea
branşamentului, fiind vizibilă şi accesibilă;
b) priza de apă reprezentând punctul de racordare la reţeaua de
distribuţie a apei;
c) o conductă de branşament care se leagă la reţeaua publică de
distribuţie;
d) armătura (vana) de concesie;
e) contorul de branşament care asigură măsurarea debitului de apă
furnizată;
f) armătura (vana) de închidere.
(3) Delimitarea dintre reţeaua publică de distribuţie şi instalaţia
interioară a utilizatorului se face prin contorul de branşament, care este
ultima componentă a reţelei publice de distribuţie.
204

(4) Branşamentul pană la contor, inclusiv căminul de branşament şi
contorul, aparţine reţelei publice de distribuţie a apei, indiferent de
modul de finanţare a realizării acestuia;
(5) Căminul de branşament se amplasează cât mai aproape de limita
de proprietate, de regulă la 1-2 m în exteriorul acesteia.
Art. 107. - (1) Toţi utilizatorii care au instalaţii de utilizare a apei vor
avea acces de branşare la reţelele sistemului de alimentare cu apă în
condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(2) Un utilizator trebuie să aibă, de regulă, un singur branşament de
apă, mai multe branşamente admiţându-se în cazuri speciale.
Art. 108. - (1) Branşarea tuturor utilizatorilor de apă, persoane fizice
sau juridice, la reţelele de alimentare cu apă se poate face doar în baza
avizului definitiv, eliberat de operator la cererea utilizatorului, pe baza
proiectului de execuţie.
(2) Eliberarea avizului se realizează în două faze, şi anume:
a) avizul de branşare de principiu, eliberat în vederea obţinerii
autorizaţiei de construire – cuprinde datele generale privind posibilităţile
şi condiţiile de branşare a utilizatorului, date ce vor sta la baza întocmirii
documentaţiilor de către un proiectant autorizat;
b) avizul de branşare definitiv – prin care se însuşesc soluţiile tehnice
adoptate de proiectant prin detaliile de execuţie. Documentaţia anexată
la cererea pentru avizul definitiv va conţine:
1. memoriu tehnic privind descrierea soluţiilor adoptate în cadrul
proiectului pentru branşarea la reţeaua de alimentare cu apă;
2. scheme de montaj al conductelor de apă;
3. certificatul de urbanism;
4. planul de încadrare în zona la scara de 1:500;
5. actul de proprietate sau o împuternicire dată de proprietar;
6. planul reţelelor în incintă.
(3) Operatorul are obligaţia de a elibera avizul definitiv în maximum
30 de zile calendaristice de la depunerea documentaţiei complete. În
cazul în care în momentul depunerii documentaţiei aceasta nu este
completă, operatorul, în termen de maximum 10 zile calendaristice, va
solicita, în scris, completarea documentaţiei cu documentele care
lipsesc, completând în acest sens un borderou-tip care cuprinde toate
documentele necesare eliberării avizului, precum şi data la care s-a
depus documentaţia incompletă.
205
Art. 109. - (1) Executarea lucrărilor de extindere pentru alimentări cu
apă, inclusiv a branşamentelor de apă, se va face după obţinerea
autorizaţiei de construire eliberate de autoritatea administraţiei publice
locale, autorizaţie care va avea la bază avizul definitiv al operatorului.
(2) Se admite montarea contoarelor de apă (apometre) şi în clădiri, în
general în subsoluri, cu condiţia asigurării de către utilizator a securităţii
în funcţionare şi a accesului operatorului, stabilindu-se în acest sens
clauze contractuale care să definească drepturile şi îndatoririle fiecărei
părţi în această situaţie.
(3) Darea în funcţiune a branşamentului de apă se va face după
recepţia acestora; la recepţie se vor efectua probele de presiune şi de
etanşeitate. Punerea în funcţiune se va face după încheierea contractului
de furnizare/utilizare între operator şi utilizator în termenul prevăzut în
contract.
(4) Realizarea de branşamente fără avizul operatorului este
considerată clandestină şi atrage, conform legislaţiei în vigoare,
răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională,
administrativă sau penală, după caz, atât pentru utilizator, cât şi pentru
executantul lucrării.
(5) Recepţia şi preluarea branşamentului ca mijloc fix se realizează
conform legislaţiei în vigoare.
(6) Întreţinerea, reparaţiile şi înlocuirea totală sau parţială a
branşamentului aparţinând sistemului, precum şi a căminului de
branşament sunt în sarcina operatorului/prestatorului serviciului.
Art. 110. - (1) Cheltuielile pentru executarea branşamentului,
inclusiv a căminului de apometru, revin autorităţilor administraţiei
publice locale, judeţene sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară.
Execuţia lucrărilor se realizează prin grija operatorului, iar modalităţile
de decontare vor fi stabilite în contractul de delegare a gestiunii, dacă
este cazul.
(2) În cazuri bine justificate de către operatori, dacă condiţiile tehnice
nu permit altă soluţie, se poate admite racordarea mai multor utilizatori
la acelaşi branşament, aceştia având cămine de branşament, amplasate
conform art. 106 alin. (5), precum şi contoare separate montate în aceste
cămine.
Art. 111. - Lucrările de întreţinere la reţeaua de distribuţie constau
în:
206

a) verificarea stării şi integritatea hidranţilor şi remedierea imediată a
deficienţelor: capacele de protecţie, pierderea de apă, intervenţia
neautorizată, blocarea hidranţilor, existenţa inscripţiilor de marcaj,
eventual starea de funcţionare prin deschiderea hidrantului pentru o
perioadă scurtă de timp: săptămânal;
b) verificarea stării căminelor de vane: existenţa capacelor, starea
capacelor de cămin şi înlocuirea imediată cu capace mai sigure, starea
interioară a căminului (are apă, are deşeuri, are legături neautorizate,
construcţia este întreagă, dacă scara nu este corodată, piesele metalice
sunt vopsite etc.);
c) verificarea căminelor de branşament: integritate, starea contorului
de apă, funcţionarea şi eventual citirea contorului, prezenţa apei în
cămin (se anunţă echipa de intervenţie pentru scoaterea apei din cămin şi
eliminarea cauzelor care au provocat inundarea), tendinţele de distrugere
etc.;
d) montarea indicatoarelor rutiere şi a celor luminoase de avertizare a
pericolelor în zona în care capacele ce se găsesc pe calea rutieră sunt
lipsă/defecte, după caz;
e) verificarea ca după refacerea căii de circulaţie capacele să fie la
cota noii căi de rulare: săptămânal;
f) curăţarea căminelor, evacuarea apei, repararea căminului, vopsirea
părţilor metalice;
g) verificarea funcţionării vanelor, vanelor de reglare a presiunii şi
ventilelor de aerisire;
h) controlul pierderilor de apă; integral la cel puţin 2 ani pentru
reţelele de distribuţie;
i) depistarea branşamentelor fraudulos executate: semestrial;
j) înlocuirea contoarelor de apă defecte, care funcţionează în afara
clasei de precizie sau pentru verificarea metrologică periodică;
k) asigurarea stării normale de funcţionare a nodurilor în care se
prelevează probe pentru urmărirea calităţii apei, de către personalul
propriu sau de către organele sanitare: lunar;
l) spălarea tronsoanelor unde viteza de curgere este mică, ca urmare a
reducerii consumului: lunar sau la intervale ce se decid funcţie de
indicaţiile organelor sanitare de inspecţie, sau acolo unde se semnalează
probe bacteriologice proaste (lipsa clorului, prezenţa bacteriilor etc.);
207
m) verificarea debitului şi presiunii la branşamentul utilizatorului, în
secţiuni caracteristice;
n) aerisirea tronsoanelor cu defecţiuni de funcţionare cunoscute:
săptămânal.
Art. 112. - Toate caracteristicile importante, de natură să schimbe
elementele de siguranţa funcţionării, vor fi sistematizate şi vor fi
introduse în lista supravegherii prioritare sau chiar în cartea construcţiei.
Art. 113. - Elementele constructive ale sistemului vor fi poziţionate
faţă de calea de circulaţie, în sistemul naţional de referinţă şi vor fi
pregătite pentru sistemul GIS.
Art. 114. - (1) În cazul capacelor căminelor, dacă denivelarea
depăşeşte 1 cm, se trece la refacerea alinierii capacului.
(2) O procedură similară se va aplica în cazul corectării cotelor cutiei
de protecţie a capătului de sus al tijei de manevră a vanelor îngropate în
pământ.
Art. 115. - Atunci când instrucţiunile o prevăd, când organele
sanitare decid sau după un accident care a avut implicaţii asupra calităţii
apei, se face spălarea, spălarea şi dezinfectarea sau numai dezinfectarea
unor tronsoane din reţea sau a întregii reţele.
(2) Viteza apei utilizate la spălare trebuie să fie de minimum 1,5 m/s.
(3) Dezinfectarea se face cu apă clorată cu circa 30 mg Cl/m 3 care se
introduce prin pompare printr-un hidrant până se umple, păstrându-se
plină minimum 24 ore după care se goleşte şi se spală minimum 1 oră cu
apă până când analiza de apă rezultată este bună, iar autoritatea sanitară
dă aviz de punere în funcţiune a circuitului.
(4) Pentru siguranţă, populaţia trebuie avertizată şi anunţată când la
branşament apa nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate.
(5) Spălarea şi dezinfectarea se începe cu tronsoanele din amonte
pentru a putea fi date în funcţiune, iar personalul de intervenţie va fi
instruit şi dotat cu mască de protecţie contra scăpărilor de clor.
(6) Cu ocazia spălării se verifică şi etanşeitatea vanelor, iar cele
defecte se vor înlocui.
Art. 116. - (1) Pierderile de apă în reţea se consideră ca fiind normale
dacă au valori sub 15% din cantitatea totală intrată în sistemul de
distribuţie.
208

(2) Lucrările de reabilitare şi modernizare, după caz, se fac
obligatoriu, în cazul în care pierderea generală de apă (de la captare la
utilizator) este mai mare de 20%.
Art. 117. - Reparaţiile se vor face în concordanţă cu procedura de
lucru în funcţie de:
a) tipul de material;
b) tehnica de lucru propusă şi stabilită prin procedură;
c) timpul maxim posibil pentru oprirea apei;
d) posibilităţile şi consecinţele izolării tronsonului avariat;
e) asigurarea cu apă obiectivele prioritare (spitale, şcoli, agenţi
economici la care întreruperea apei poate fi gravă);
f) utilajele ce pot fi aduse pe amplasament depinzând de condiţiile
meteorologice şi de starea vremii, de amplasament, de mărimea avariei
etc.;
g) existenţa avizului Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă sau
serviciului comunitar pentru situaţii de urgenţă, inclusiv a organelor de
poliţie, dacă se perturbă traficul în zonă ;
h) existenţa unei autorizaţii de construire, conform prevederilor
legale.
Art. 118. - Cu ocazia oricărei reparaţii, tuburile de azbociment vor fi
înlocuite obligatoriu, fiind interzisă repararea acestora sau menţinerea
lor în circuit.
Art. 119. - (1) În caz de golire a conductei trebuie acordată o atenţie
sporită modului de evacuare a apei pentru a nu se produce vacuum pe
conductă ceea ce poate face posibilă aspirarea apei murdare din
exteriorul acesteia şi apariţia pericolului unor îmbolnăviri la utilizator.
(2) Pentru a evita formarea vacuumului, prima armătură care se
deschide va fi hidrantul situat la cota cea mai înaltă de pe traseul
implicat, iar acesta va rămâne deschis până la reumplerea conductei cu
apă.
(3) Dacă fenomenul de vacuum pe conductă se produce în mod
curent pe un tronson oarecare atunci vor fi luate măsuri de intercalare a
unor ventile de aerisire adecvate (ca poziţie şi capacitate).
Art. 120. - Hidranţii avariaţi trebuie înlocuiţi cu alţi hidranţi încercaţi
pe bancul de probă, întrucât produc o pierdere mare de apă. Pentru
hidranţii montaţi pe artere, dar fără vană de izolare, se va analiza soluţia
209
introducerii unei vane de izolare, chiar dacă este o vană amplasată direct
în pământ.
Art. 121. - (1) În cadrul lucrărilor de reparaţii se poate include şi
operaţiunea de introducere de vane speciale de control automat
(limitare) a presiunii în reţea pentru reducerea presiunii în perioada de
noapte, având drept scop reducerea pierderilor de apă din reţea.
(2) Utilizarea metodei nu înlocuieşte soluţia de montare a pompelor
cu turaţie variabilă.
Art. 122. - Pentru realizarea branşamentelor noi se recomandă
folosirea unui procedeu care să permită realizarea acestuia fără oprirea
apei în conductă.
Art. 123. - Toate lucrările de reparaţii se vor încheia prin realizarea a
două operaţiuni:
a) elaborarea unui document care să cuprindă operaţiunile efectuate,
acesta intrând în documentaţia tehnică a cărţii de construcţii la capitolul
reţea sau aducţiune, după caz;
b) întocmirea unui calculaţii a costurilor lucrării care va fi păstrată în
documentaţia de referinţă a tronsonului respectiv de reţea.
Art. 124. - La termenul legal se verifică recipientul de hidrofor, fie că
este recipient de hidrofor propriu-zis, sau recipient de combatere a
loviturii de berbec, ori recipient pentru asigurarea amorsării pompelor,
repararea acestuia făcându-se în condiţiile stabilite de proiectant şi
normele ISCIR.
Art. 125. - (1) Pentru realizarea unei exploatări eficiente a reţelei de
distribuţie a apei, este necesară dezvoltarea unui sistem care să permită
transmiterea informaţiilor în timp real din sistem şi interpretarea lor
pentru a putea lua deciziile necesare sau parametrii să fie reglaţi prin
intermediul unui sistem de automatizare.
(2) Principalele mărimi controlate trebuie să fie:
a) starea de funcţionare/rezervă/avarie a pompelor;
b) starea închis/deschis a vanelor;
c) nivelul/volumul apei în rezervor;
d) presiunea apei în reţeaua de distribuţie, în noduri reprezentative
(noduri unde o variaţie a presiunii se face cu o modificare importantă a
debitului) etc.
Art. 126. - (1) Pentru eficientizarea activităţii, operatorul trebuie să
aibă un dispecerat prin care se va coordona întreaga activitate de operare
210

şi va fi asigurată corelarea informaţiilor date de aparatele de măsură, cu
lucrările de intervenţie în reţea şi cu sesizările făcute de utilizatori.
(2) Dispecerul central trebuie să fie asigurat cu un sistem de primirea
informaţiilor, asistat de un program de calculator performant şi dublat de
un sistem informatic ce poate asigura introducerea sistematică a datelor
într-o bază de date, să poată fi uşor exploatate pentru informaţii curente
sau pentru realizarea de statistici trimestriale, anuale etc.
(3) În cadrul dispeceratului trebuie să se poată depista problemele
legate de distribuţia apei, prin compararea datelor măsurate cu cele date
prin proiect sau din perioada anterioară de exploatare, realizându-se un
control mai riguros în zonă, astfel încât să se poată măsura volumul de
apă cerut de utilizatori şi identifica zonele cu pierderi mari de apă.
Art. 127. - (1) Măsurarea debitelor pe reţeaua de distribuţie se poate
face prin montarea pe conducta de plecare a apei din rezervor a unui
debitmetru sau contor de apă, putându-se folosi un debitmetru portabil.
(2) În lipsa contorului se poate face o determinare a debitului mediu
pe un interval relativ mare de timp, pentru a reduce influenţa decalajelor
între citirea contoarelor de branşament, dacă toate branşamentele sunt
contorizate.
(3) În toate cazurile trebuie să se determine pierderile de apă pe
reţele.
Art. 128. - (1) În cazul unor reţele mari, periodic, se fac studii
specializate, prin care să se determine comportarea reţelei faţă de
calitatea şi cantitatea de apă introdusă în reţea, precum şi stabilitatea
biologică a apei în condiţii reale.
(2) Rezultatele studiului vor fi folosite la luarea unei decizii privind
reabilitarea reţelei, creşterea nivelului de tratare prin introducerea unor
trepte suplimentare în schema de tratare a apei sau creşterea calităţii apei
introduse în reţea, concomitent cu reabilitarea reţelei.
Art. 129. - Proba de presiune se va face după o metodologie similară
cu cea utilizată la aducţiuni.
Art. 130. - Pentru eficientizarea activităţii de distribuţie a apei se va
da o atenţie deosebită monitorizării şi reducerii pierderilor de apă, mai
ales în cazul utilizării unei surse de apă sărace, dacă solul este sensibil la
înmuiere sau dacă apa este adusă cu un efort energetic mare (peste 0,5
kwh/m 3 ).
211
Art. 131. - La analizarea costurilor lucrărilor necesare reducerii
pierderilor de apă se va face comparaţia cu costul unui sistem paralel sau
suplimentar celui existent, prin care să fie adusă cantitatea de apă
pierdută.
Art. 132. - Strategia controlului pierderilor de apă se structurează în
următoarele etape:
a) realizarea unui audit pentru stabilirea stadiului pierderilor;
b) organizarea controlului şi analiza sistematică al pierderilor;
c) dotarea cu echipamente pentru detectarea pierderilor;
d) organizarea sistemului de remediere a defecţiunilor constatate;
e) evaluarea continuă şi controlarea efortului pentru estimarea
pierderilor;
f) stabilirea limitei din punct de vedere tehnic şi economic până la
care remedierea defecţiunilor trebuie făcută.
Art. 133. - La reţelele alimentate gravitaţional reducerea presiunii în
reţea, pentru micşorarea pierderilor de apă prin neetanşeităţi, se poate
face prin:
a) montarea pe conducte, în poziţie convenabilă, a unor vane
reductoare de presiune, care să asigure o presiune prestabilită în zona
aval de secţiune;
b) manevrarea zilnică a vanelor normale, cu precauţia necesară pentru
a nu se forma vacuum ca urmare a închiderii bruşte a acestora;
c) prin folosirea rezultatelor sistemului de monitorizare a presiunilor
şi adoptarea de măsuri similare (reglare de vane) în secţiuni depărtate de
secţiunea controlată.
Art. 134. - În cazul reţelelor alimentate prin pompare, reducerea
presiunii în reţea se poate face:
a) prin modificarea debitului în cazul pompelor cu turaţie variabilă,
referinţa fiind luată de la nodul de reţea sensibil la modificarea debitului;
b) prin scoaterea sau introducerea în funcţiune a pompelor cu turaţie
constantă, pe baza experienţei de exploatare având în vedere un consum
zilnic aproape constant;
c) prin alegerea unor diametre ale conductelor astfel încât la
modificarea presiunii, ritmul de scădere să se propage cât mai uniform
în reţea;
d) prin refacerea reţelei, acolo unde este cazul, în sensul asigurării
unei presiuni de bază pentru clădirile cu înălţime mai mică şi mărirea
212

acesteia la clădirile înalte prin staţie de pompare cu hidrofor, pompe cu
turaţie variabilă etc.
Art. 135. - Prelucrarea sistematică a valorilor obţinute din controlul
pierderii de apă se va concretiza prin stabilirea de proceduri legate de:
a) comportarea în timp a diferitelor tipuri de materiale;
b) durata reală de viaţă a unor materiale şi a tipurilor de îmbinări;
c) mai buna estimare a costurilor de exploatare a reţelelor;
d) stabilirea unor valori raţionale asupra eficienţei reţelei;
e) valori de comparat cu realizări din alte localităţi/ţări;
f) stabilirea unei strategii de control a pierderilor de apă.
Art. 136. - (1) Orice utilizator are dreptul la un aparat de măsurare a
consumului pe branşamentul său.
(2) Montarea apometrelor se va face la toţi utilizatorii ca o obligaţie a
operatorului, până la data de 21 martie 2009, pe baza unui program de
contorizare stabilit de autoritatea administraţiei publice locale.
(3) Asigurarea sumelor necesare pentru finanţarea contorizării la
branşamentul utilizatorului, prevăzută la alin. (2), va avea prioritate la
adoptarea bugetelor locale, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară,
respectiv ale operatorilor, dacă contractul de delegare a gestiunii are
prevăzută această investiţie, indiferent de forma de organizare a
operatorilor, de tipul de proprietate sau de modalitatea de gestiune
adoptată.
(4) Contravaloarea contoarelor de apă montate de utilizatori cu
acordul operatorilor, inclusiv contravaloarea montajului acestora, se
decontează de operatori pe baza documentelor justificative prezentate de
utilizatori. Decontarea se face în limita fondurilor cu această destinaţie,
prevăzute în bugetele locale sau ale asociaţiilor de dezvoltare
comunitară, aprobate potrivit legii, şi transferate operatorilor, respectiv
în bugetele operatorilor, potrivit programelor de investiţii stabilite pe
baza contractelor de delegare a gestiunii. Până la montarea contoarelor,
consumul facturat nu va depăşi consumul stabilit în regim pauşal.
(5) Cantităţile efective de apă furnizate se stabilesc pe baza
înregistrărilor contorului de branşament.
(6) Pentru utilizatorii care nu posedă aparate de măsură, până la
montarea acestora, conform prevederilor de la alin. (2), stabilirea
consumului se face în baza criteriilor tehnice privind stabilirea
cantităţilor de apă în sistem pauşal.
213
(7) Debitele de apă industrială se stabilesc numai pe baza înregistrării
aparatelor de măsurare sau a metodelor de determinare a consumurilor,
stabilite de comun acord în contractul de furnizare/prestare.
CAPITOLUL V
Serviciul de canalizare
SECŢIUNEA 1
Colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori
Art. 137. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să
asigure condiţiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor
membrilor comunităţii la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este
garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale, cu respectarea
prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare,
extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de
canalizare.
Art. 138. - (1) Delimitarea dintre reţeaua publică de canalizare şi
instalaţia interioară de canalizare aparţinând utilizatorului este căminul
de racord.
(2) Părţile componente ale unui racord sunt:
a) o construcţie numită cămin de racord, plasată pe domeniul public
sau privat, folosită pentru controlul şi întreţinerea racordului, fiind
vizibilă şi accesibilă;
b) un dispozitiv tip sifon, instalat în cămin cu rolul de a garanta
securitatea reţelei şi care permite totodată racordarea la reţeaua de
canalizare aparţinând utilizatorului;
c) o conductă de racordare, situată între căminul de racord şi reţeaua
publică de canalizare;
d) un dispozitiv de legătură, realizat conform normelor tehnice în
vigoare, permiţând legarea conductei de racordare la canalul de serviciu.
(3) Racordul de la cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord cu
toate componentele sale, aparţine reţelei publice de canalizare, indiferent
de modul de finanţare a realizării acestuia.
214

Art. 139. - (1) Pentru a nu se produce inundarea subsolurilor
utilizatorului, în cazul intrării sub presiune a reţelei de canalizare,
acestea nu vor fi racordate direct la reţeaua de canalizare.
(2) Pe legăturile prevăzute pentru golirea subsolurilor la canalizare, în
vederea evacuării apelor provenite din reţelele interioare de alimentare
cu apă şi de canalizare în cazul unor defecţiuni, se vor monta de către
utilizatori vane şi clapete contra refulării.
(3) Căminul de racord se amplasează astfel:
a) la 1-2 m faţă de clădire, la imobilele fără curte şi fără împrejmuire;
b) imediat după căminul uscat, de control al canivoului, la imobilele
construite în terenuri sensibile de umezire (macroporice);
c) la 1-2 m de împrejmuire, în curtea imobilelor cu incinta închisă;
d) la canalul de serviciu, acolo unde distanţa dintre clădire şi canalul
public este mai mică de 3 m.
Art. 140. - Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale
localităţilor este permisă numai dacă prin aceasta:
a) nu se degradează construcţiile şi instalaţiile reţelelor de canalizare
şi ale staţiilor de epurare;
b) nu se diminuează capacitatea de transport a canalelor prin depuneri
sau obturări;
c) nu se aduc prejudicii igienei şi sănătăţii publice sau personalului de
exploatare;
d) nu se perturbă procesele de epurare din staţiile de epurare sau nu
se diminuează capacitatea acestora;
e) nu se creează pericol de explozie;
f) nu afectează calitatea apelor uzate şi meteorice din sistemul de
canalizare.
Art. 141. - Deversarea la canalizare se poate face prin intermediul
racordului şi numai a următoarelor categorii de ape uzate:
a) ape uzate menajere;
b) ape uzate industriale;
c) ape uzate orăşeneşti;
d) ape pluviale;
e) ape uzate provenite de la platformele de depozitare a zăpezii.
Art. 142. - (1) Orice utilizator care doreşte să fie racordat la sistemul
de canalizare trebuie să depună la operatorul serviciului de canalizare o
cerere de racordare. Cererea va fi însoţită de certificatul de urbanism,
215
planul de încadrare în zonă la scara de 1:500 şi actul de proprietate sau o
împuternicire dată de proprietar.
(2) La solicitarea avizului de racordare, în vederea evacuării apelor
uzate, utilizatorul va pune la dispoziţie date asigurate de un proiectant
autorizat, respectiv breviare de calcul cu estimări ale debitelor şi
compoziţiei apelor uzate care urmează a fi evacuate în canalizările
localităţilor.
Art. 143. - Pentru orice modificări privind debitul şi/sau calitatea
apelor uzate, evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor de către
operatorii economici, ca urmare a extinderii capacităţilor de producţie, a
modificării tehnologiilor de fabricaţie sau a altor cauze, utilizatorul are
obligaţia de a cere un nou aviz de racordare, de a obţine avizul
inspectoratului de sănătate publică şi avizul de gospodărire a apelor, iar
operatorul are obligaţia să modifice contractul de furnizare.
Art. 144. - (1) Cheltuielile pentru executarea racordurilor la utilizator
revin autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene sau asociaţiilor
de dezvoltare intercomunală. Execuţia lucrărilor se realizează prin grija
operatorului, iar modalităţile de decontare vor fi stabilite în contractul de
delegare a gestiunii, dacă este cazul.
(2) Legătura realizată între căminul de racordare şi reţeaua de
canalizare interioară a utilizatorului, inclusiv cea pentru apele meteorice,
este în sarcina exclusivă a utilizatorului. Canalizarea şi lucrările de
racord trebuie să fie executate în condiţii de etanşeitate.
Art. 145. - În vederea eliberării avizului de racordare, operatorul:
a) va analiza cantităţile şi încărcările cu impurificatori a apelor uzate,
prognozate a fi evacuate de utilizator, în corelaţie cu capacitatea
reţelelor de canalizare existente în zona de amplasament şi a instalaţiilor
de epurare aferente, pe tipuri de apă uzată;
b) va decide emiterea avizului de principiu de racordare a
utilizatorului, dacă reţeaua/reţelele de canalizare şi instalaţiile de epurare
au capacitatea de preluare necesară noilor condiţii, indicând
amplasamentul căminelor de racord şi, dacă este necesar, necesitatea
montării unor staţii de preepurare;
c) refuză emiterea avizului de principiu de preluare a apelor uzate în
sistemul de canalizare, amână emiterea sau limitarea provizorie a
preluării debitelor, dacă execuţia racordului necesită realizarea unei
redimensionări a reţelei de canalizare sau a instalaţiilor de epurare
216

existente, în funcţie de strategia de dezvoltare a reţelelor sistemului de
canalizare stabilită de autoritatea administraţiei publice locale;
d) eliberează avizul de racordare definitiv, specificând:
1. debitele şi concentraţiile maxime admisibile ale impurificatorilor
apelor uzate evacuate, în secţiunea de control;
2. eventualele restricţii de evacuare la anumite ore sau situaţii;
3. măsuri de uniformizare a debitelor şi concentraţiilor substanţelor
poluante conţinute;
4. obligaţia utilizatorului de a semnala operatorului toate accidentele
sau anomaliile din instalaţiile proprii, care pot perturba buna funcţionare
a sistemului de canalizare.
Art. 146. - Operatorul are obligaţia de a elibera avizul definitiv de
racordare în maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiei
complete. În cazul în care în momentul depunerii documentaţiei aceasta
nu este completă, operatorul, în termen de maximum 10 zile, va solicita
în scris completarea documentaţiei cu documentele lipsă, completând în
acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare
eliberării avizului, precum şi data la care s-a depus documentaţia
incompletă.
Art. 147. - (1) Înainte de orice racordare la reţelele de canalizare,
operatorul serviciului de canalizare va verifica conformarea execuţiei
instalaţiilor interioare cu proiectul de realizare a acestor instalaţii de
canalizare interioară ce a stat la baza avizului de racordare, astfel încât
să fie asigurate posibilitatea tehnică de racordare şi compatibilitatea
celor două reţele.
(2) Este interzisă montarea oricărui dispozitiv sau instalaţii care poate
permite pătrunderea apelor uzate în conducta de apă potabilă sau
industrială, fie prin aspirare datorată fenomenului de ejecţie, fie prin
refulare cauzată de o suprapresiune produsă în reţeaua de evacuare.
Art. 148. - (1) Pentru controlul calităţii apelor deversate în reţeaua de
canalizare, utilizatorii, operatori economici care desfăşoară activităţi în
urma cărora rezultă ape uzate din procesele tehnologice, vor prezenta, la
cererea organului de control abilitat să efectueze astfel de controale,
buletine de analiză emise de un laborator autorizat.
(2) Buletinele de analiză vor avea o vechime de cel mult 30 de zile
calendaristice.
217
Art. 149. - (1) Recepţia şi preluarea racordului ca mijloc fix se
realizează conform legislaţiei în vigoare.
(2) Întreţinerea, reparaţiile şi înlocuirea totală sau parţială a
racordurilor aparţinând sistemului, precum şi a căminului de racordare
sunt în sarcina operatorului/prestatorului serviciului.
(3) În cazul în care apar unele deteriorări ale reţelelor, inclusiv cu
efecte asupra terţilor, şi se dovedeşte că acestea se datorează neglijenţei
sau imprudenţei din partea unui utilizator, costurile intervenţiilor
operatorului serviciului pentru remedierea situaţiei sunt în sarcina
utilizatorului vinovat, care este răspunzător de daunele provocate.
Art. 150. - Apele uzate provenite de la unităţile medicale şi
veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoarele şi institutele de
cercetare medicală şi veterinară, de la unităţile de ecarisare, precum şi de
la orice fel de întreprinderi şi instituţii care, prin specificul activităţii lor,
produc contaminare cu agenţi patogeni (microbi, virusuri, ouă de
paraziţi) pot fi evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor numai
cu respectarea următoarelor măsuri, certificate periodic prin buletine de
analiză, eliberate de către inspectoratele de sănătate publică teritoriale,
ce vor fi comunicate operatorilor care au în administrare şi exploatare
reţeaua de canalizare şi staţia de epurare a localităţii:
a) la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice
realizarea măsurilor de dezinfecţie a tuturor produselor patologice
provenite de la bolnavi se va face conform legislaţiei sanitare în vigoare;
b) la laboratoarele institutelor care lucrează cu produse patologice şi la
celelalte unităţi menţionate, realizarea măsurilor de
dezinfecţie/sterilizare a tuturor produselor patologice se va face conform
legislaţiei sanitare în vigoare.
Art. 151. - Utilizatorul este obligat să respecte toate normele şi
normativele în vigoare cu privire la condiţiile şi calitatea apelor uzate. În
acest sens, utilizatorul nu poate deversa în reţeaua de canalizare ape
uzate care în secţiunea de control conţin:
a) materii în suspensie, ale căror cantitate, mărime şi natură constituie
un factor activ de erodare a canalelor, provoacă depuneri sau stânjenesc
curgerea normală;
b) substanţe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt
realizate reţelele de canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate din
localităţi;
218

c) substanţe de orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare
coloidală sau de suspensie, pot stânjeni exploatarea normală a canalelor
şi staţiilor de epurare a apelor uzate sau care, împreună cu aerul, pot
forma amestecuri explozive;
d) substanţe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din
canalizare, pot pune în pericol personalul de exploatare a reţelei de
canalizare şi a staţiei de epurare;
e) substanţe cu grad ridicat de periculozitate;
f) substanţe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot
degaja mirosuri care să contribuie la poluarea mediului înconjurător;
g) substanţe colorante ale căror cantităţi şi natură, în condiţiile
diluării realizate în reţeaua de canalizare şi în staţia de epurare,
determină modificarea culorii apei din resursele de apă în care se
evacuează apele epurate;
h) substanţe inhibitoare ale procesului de epurare a apelor uzate sau
de tratare a nămolului;
i) substanţe organice greu biodegradabile în cantităţi ce pot influenţa
negativ procesul de epurare a treptei biologice.
Art. 152. - (1) În cazul în care în localitate există un sistem public de
canalizare, toţi utilizatorii care au contract de furnizare a apei, indiferent
dacă au sau nu branşament propriu, au obligaţia de a deversa apele uzate
provenite din activităţile specifice fiecărui tip de utilizator numai în
reţeaua de canalizare, cu respectarea prevederilor prezentului
regulament.
(2) Utilizatorii care se alimentează cu apă din reţeaua de distribuţie
sau din surse proprii şi care sunt amplasaţi în zone unde nu există reţele
de canalizare au obligaţia dotării cu bazine etanşe vidanjabile sau cu
staţie de epurare compactă locală, construite şi exploatate în condiţiile
impuse de autorităţile de mediu şi gospodărire a apelor competente.
Vidanjarea şi evacuarea apelor uzate provenite din astfel de fose se
poate realiza fie de către operatorul serviciului de canalizare, fie de către
alţi agenţi economici autorizaţi, care au obţinut în prealabil avizul
operatorului privind locul şi condiţiile tehnice de descărcare a apelor
uzate provenite din procesul de vidanjare.
(3) Vidanjarea este interzisă în zonele în care există realizat un sistem
public de canalizare, dacă operatorul serviciului a notificat utilizatorului
219
acceptul său de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi s-a
angajat că va realiza racordul.
Art. 153. - (1) Utilizatorii din categoria operatorilor economici au
obligaţia de a controla permanent parametrii apelor uzate industriale,
astfel încât la deversarea în reţeaua de canalizare să respecte indicatorii
consemnaţi în avizul de racordare.
(2) În cazul în care apele uzate depăşesc încărcările avizate de
operator sau de organele de gospodărire a apelor competente, se vor lua
măsuri imediate de încadrare în aceste avize, cu plata, în sarcina
utilizatorului, a contravalorii cheltuielilor suplimentare de epurare,
precum şi a valorii eventualelor pagube produse atât operatorului, cât şi
terţilor.
(3) Operatorul poate efectua în secţiunea de măsură prelevări de
probe şi controale în prezenţa utilizatorului, în scopul de a verifica dacă
apele industriale uzate deversate în reţeaua de canalizare au calităţile
stabilite în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare sau avizele
operatorului sau autorităţilor de gospodărire a apelor competente.
(4) Proba prelevată din secţiunea de măsură va fi reprezentativă şi
suficientă cantitativ, astfel încât să poată fi supusă analizelor fizicochimice
şi biologico-bacteriologice, astfel:
a) o treime va fi analizată prin grija operatorului;
b) o treime prin grija utilizatorului;
c) o treime va fi sigilată atât de operator, cât şi de utilizator,
constituind proba-martor, şi va fi păstrată de una dintre cele două părţi în
astfel de condiţii încât să permită conservarea caracteristicilor din
momentul prelevării. Analiza acestei probe, efectuată de un laborator
autorizat, agreat de ambele părţi, este opozabilă analizelor efectuate de
oricare dintre cele două părţi.
Art. 154. - (1) Determinarea debitelor transportate de canalizare se
face în mod curent numai în secţiunea finală a colectorului principal, la
intrarea în staţia de epurare, pentru cunoaşterea debitului introdus în
staţie.
(2) Pentru cunoaşterea capacităţii reale de transport şi depistarea
acelor tronsoane la care viteza de autocurăţare nu este asigurată, se va
determina debitul de apă uzată fără contoare, măsurând viteza şi
secţiunea de curgere a apei uzate sau utilizând grafice de calcul care ţin
cont de:
220

a) panta colectorului între cămine succesive;
b) nivelului apei în cămine;
c) diametrul colectorului.
Art. 155. - În vederea depistării zonelor în care apar infiltraţii în
cantităţi mari ale apei din sol se vor efectua analize ale apei uzate în
cămine, pentru determinarea consumului biologic de oxigen (CBO5).
Art. 156. - Pentru cunoaşterea debitelor în colectoarele de canalizare
trebuie stabilite tronsoane de control pe care se fac măsurători pentru
determinarea relaţiei dintre înălţimea apei în cămin/canal şi debitul
transportat, care vor reprezenta valori de referinţă, pentru aprecierea
debitelor în timpul exploatării.
Art. 157. - Proba de etanşeitate se va face conform procedurii
folosite la recepţia lucrării, indicându-se şi valoarea pierderii admisibile
de apă.
Art. 158. - Operatorul va asigura supravegherea, cu frecvenţa
stabilită în instrucţiunile tehnice, a colectoarelor canalizării de către
personal calificat, care va verifica periodic următoarele elemente
constructive ale reţelei de canalizare:
a) existenţa şi înlocuirea capacelor la căminele care fac zgomot la
trecerea vehiculelor;
b) existenţa grătarelor la gurile de scurgere;
c) existenţa denivelărilor, gropilor, şanţurilor pe traseul colectorului;
d) existenţa resturilor de pământ de pe stradă, resturi care pot ajunge
în canalizare;
e) după fiecare ploaie, băltirea apei la rigolă sau în dreptul gurii de
scurgere, datorate înfundării sau poziţionării prea sus a acesteia;
f) funcţionarea deversoarelor;
g) funcţionarea gurii de vărsare atât la canalizarea în sistem unitar,
cât şi la reţeaua în sistem divizor;
h) existenţa mirosului neplăcut, caracteristic fermentării nămolului,
lângă gurile de scurgere sau cămine;
i) calitatea apelor uzate deversate în reţea de agenţii economici;
j) prezenţa vieţuitoarelor în reţeaua de canalizare;
k) funcţionarea staţiilor de pompare.
Art. 159. - O supraveghere atentă se face asupra colectoarelor prin:
a) verificarea stării căminelor şi camerelor de intersecţie;
b) verificarea nivelului apei în căminele de intersecţie;
221
c) verificarea nivelului apei şi a stării căminelor pe colectoarele unde
viteza de curgere este în general mică, sub viteza de autocurăţare de 0,7
m/s;
d) depistarea prezenţei poluanţilor cu efecte mari asupra reţelei:
produse petroliere, produse toxice, agresive etc.;
e) verificarea cantităţii şi calităţii apelor uzate în secţiunile dinainte
stabilite, dar obligatoriu din gura de vărsare în emisar.
Art. 160. - Principalele lucrări de întreţinere ce trebuie executate
sunt:
a) verificarea şi înlocuirea capacelor de cămine şi a grătarelor la
gurile de scurgere;
b) corectarea cotei ramelor şi capacelor de la cămine ca urmare a
îmbunătăţirii căii sau în urma tasărilor diferenţiate;
c) spălarea colectoarelor;
d) desfundarea colectoarelor blocate cu material sedimentat şi
cimentat;
e) scoaterea nămolului depus în depozitele gurilor de scurgere;
f) umplerea cu apă a gurilor de scurgere;
g) curăţarea bazinelor de retenţie;
h) înlocuirea grătarelor prevăzute pe reţea;
i) asigurarea căilor de acces la reţea şi la toate secţiunile de prelevare
de probe;
j) desfiinţarea sau aducerea în legalitate a lucrărilor ilegale de
racordare.
Art. 161. - (1) Spălarea colectoarelor va începe din secţiunea amonte
şi se continuă până la racordarea cu un colector mai mare, colector care
nu este colmatat, verificând în prealabil, cu ajutorul echipamentelor
specializate, dacă colectorul nu este rupt şi dacă nu intră pământul în
acesta.
(2) Dacă în colector, prin crăpături sau rosturile de îmbinare, au intrat
rădăcinile pomilor existenţi în preajma colectorului, acestea se taie, în
scopul deblocării acestuia, urmând ca, prin decopertare, să se taie
rădăcinile şi din exterior şi să fie refăcute îmbinările şi tuburile defecte.
(3) În toate cazurile este recomandată inspecţia cu camera TV
montată pe robot specializat, iar rezultatul vizualizării va fi arhivat, după
compararea cu rezultatele anterioare, constituind un moment de referinţă
pentru deciziile ulterioare.
222

Art. 162. - (1) Spălarea se va face de preferinţă cu echipamente
speciale de spălat, folosind jeturi de apă de mare viteză, 10–20 m/s,
asigurată printr-o presiune de 80 – 120 bari în furtunul de transport,
urmând ca tehnologia de curăţare să asigure condiţiile necesare astfel
încât personalul de deservire să nu intre în contact direct cu apa murdară
din colector.
(2) Metoda de spălare cu jet este obligatorie la acele reţele la care,
datorită construcţiei, căminele de inspecţie nu sunt vizitabile, au
dimensiuni mici şi servesc doar pentru inspcţia cu mijloace de
televiziune în circuit închis.
Art. 163. - O atenţie specială va fi acordată subtraversărilor, sifonării
reţelei de canalizare, marcându-se nivelul apei în căminul amonte, în
perioada când funcţionarea este normală, la debitul maxim, şi va fi
verificat acest nivel periodic săptămânal, iar dacă nivelul a crescut se va
depista cauza.
Art. 164. - Spălarea unui tronson important de canalizare poate
începe după ce au fost luate măsuri adecvate la staţia de epurare, care să
ţină cont de aportul mare de nămol în apa uzată, care poate influenţa
nefavorabil procesul de epurare.
Art. 165. - Gura de vărsare a apelor uzate în emisar trebuie controlată
după fiecare debit mai mare decât debitul mediu al râului, verificânduse:
a) stabilitatea malurilor râului pe circa 100 m în aval şi 500 m în
amonte;
b) stabilitatea construcţiei gurii de vărsare;
c) tendinţa râului, la ape mici, de îndepărtare faţă de gura de vărsare;
d) tendinţa râului de blocare a gurii de vărsare;
e) tendinţa de modificare a malului opus sub impactul curentului
produs de apa evacuată din canalizare;
f) tendinţa râului de spălare a albiei lângă gura de vărsare; fiind
necesară o consolidare adecvatăl, dacă este cazul.
Art. 166. - Canalul de ocolire care reprezintă şi preaplinul staţiei de
pompare trebuie să fie funcţional şi accesibil tot timpul.
Art. 167. - Se va da o atenţie deosebită comportării staţiei de
pompare pe durata ploilor ce depăşesc frecvenţa normală, asigurându-se
accesul la staţie în orice situaţie. Se va verifica funcţionarea preaplinului
şi efectul punerii sub presiune a reţelei, în amonte.
223
Art. 168. - (1) Electropompele vor trebui să aibă echipamente de
măsură pentru parametrii de funcţionare, debit, presiune, curent şi
tensiune de alimentare, putere absorbită etc.
(2) Sunt aplicabile totodată prevederile art.71 şi art.72.
Art. 169. - Grătarele vor fi curăţate ori de câte ori este necesar, iar
materialele colectate vor fi puse în saci şi evacuate.
Art. 170. - Staţiile de pompare pentru evacuarea apelor la pasaje
denivelate vor avea toate pompele montate şi vor avea sursă dublă de
alimentare cu energie, iar debitul de calcul al staţiei de pompare va fi
mai mare decât debitul colectat în mod normal.
Art. 171. - Pentru lucrările efectuate este necesar ca:
a) să se lucreze numai cu personal calificat;
b) personalul să aibă echipament de protecţie şi de muncă adecvat;
c) să fie asigurate condiţiile necesare de prevenire a accidentelor de
muncă;
d) în cazul intervenţiei la colectoare în funcţiune, durata de
intervenţie să fie cât mai mică, utilizându-se schimburi succesive pe
perioade scurte de timp.
Art. 172. - Lucrările de remediere a căminelor constau în principal
din:
a) reaşezarea corectă a capacelor căminelor;
b) înlocuirea capacelor sparte/furate şi a grătarelor la gurile de
scurgere;
c) repararea scărilor de acces în cămine;
d) repararea lucrărilor la bazinele de retenţie;
e) întreţinerea sistemului de măsurare permanentă a debitelor.
Art. 173. - (1) Racordarea de noi consumatori la reţea se face numai
de către personalul autorizat, după un proiect aprobat de operator,
respectând prevederile art. 139, 142, 145 şi 149.
(2) Pentru executarea unor astfel de lucrări, agenţii economici, alţii
decât operatorul serviciului, trebuie să fie autorizaţi şi vor lucra sub
supravegherea personalului operatorului.
(3) Racordarea poate fi efectuată în unul dintre următoarele moduri:
a) utilizând căminul de vizitare atunci când noul racord este amplasat
la o cotă ridicată, iar curgerea se asigură gravitaţional sau, când racordul
este la cotă joasă, se va asigura pomparea apei;
b) prin realizarea unui cămin nou pe canalul de serviciu.
224

Art. 174. - Pentru subtraversarea cursurilor de apă sau alte
subtraversări, sifonul de canalizare va avea realizată o posibilitate de
spălare. Se va verifica nivelul apei în căminul amonte şi, în momentul în
care cota acestuia este mai mare decât este normal, se efectuează
spălarea sau/şi curăţarea mecanică. La fiecare viitură pe râu se verifica
starea subtraversării.
Art. 175. - (1) În general, repararea colectoarelor se realizează prin
săpătură deschisă cu oprirea apei şi deversarea ei la un tronson apropiat
sau prin pomparea acesteia din căminul amonte.
(2) Se interzice transportul apei uzate direct prin rigola străzii,
luându-se toate măsurile de prevenire a accidentelor atât pentru
lucrătorii proprii, cât şi pentru participanţii la trafic.
(3) Lucrările se fac fără întrerupere până la terminare, chiar dacă se
lucrează în schimburi succesive, în zile de sărbătoare etc.
(4) După reparaţiile care implică accesul la tubulatură trebuie făcută o
probă de etanşeitate, folosindu-se apa din tub prin blocarea secţiunii aval
şi umplerea căminului amonte sau a căminului aval până la nivelul
străzii, având grijă ca presiunea maximă să nu depăşească 5 mca, iar apa
uzată să nu ajungă pe carosabil.
(5) La tronsoane mici se va aduce apă curată pentru a evita lucrul în
condiţii grele.
Art. 176. - Toate lucrările de refacere a reţelei de canalizare vor fi
trecute în cartea construcţiei, întocmindu-se, dacă este cazul, noi
proceduri de lucru, atestate şi aprobate.
Art. 177. - (1) Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizatorii casnici,
stabilită în cadrul contractului de prestare/furnizare a serviciului,
reprezintă o cotă procentuală, de regulă, între 80 şi 100% din cantitatea
totală de apă rece furnizată, prin hotărâre a autorităţii administraţiei
publice locale, pe baza unui studiu de specialitate efectuat de un institut
de specialitate.
(2) Cantitatea de apă evacuată de către celelalte categorii de
utilizatori se consideră a fi egală cu cantitatea de apă consumată. Fac
excepţie utilizatorii la care specificul activităţilor face ca o cantitate de
apă să rămână înglobată în produsul finit, caz în care debitul de apă
uzată evacuată se va stabili prin măsurarea acestuia sau pe baza unui
breviar de calcul întocmit de utilizator şi însuşit de operator.
225
(3) Utilizatorii care se alimentează din surse proprii şi care evacuează
apă uzată în reţeaua de canalizare vor achita contravaloarea acesteia în
baza contractului încheiat cu operatorul, în care se va specifica modul de
măsurare sau determinare a cantităţilor evacuate.
SECŢIUNEA a 2-a
Epurarea apelor uzate
Art.178. - Operatorii care exploatează staţiile de tratare a apei
potabile şi/sau instalaţiile de epurare au obligaţia să realizeze urmărirea
continuă, prin analize efectuate de laboratoare autorizate, a modului de
funcţionare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor şi
să pună aceste date la dispoziţia personalului împuternicit cu sarcini de
inspecţie şi control.
Art. 179. - Încărcarea cu poluanţi a apelor uzate se exprimă în
locuitori echivalenţi şi se calculează pe baza încărcării medii maxime
săptămânale în CBO5 intrat în staţia de epurare în cursul unui an,
exceptând situaţiile de fenomene hidrometeorologice neobişnuite, cum
sunt precipitaţiile abundente.
Art. 180. - (1) Înainte de a fi evacuate în receptorii naturali, apele
uzate colectate în reţelele de canalizare vor fi supuse unei epurări
corespunzătoare, în vederea conformării cu prevederile legale.
(2) Staţiile de epurare a apelor uzate trebuie exploatate şi întreţinute
astfel încât să se asigure performanţe corespunzătoare în condiţiile
climatice locale normale. La exploatarea staţiilor de epurare se va ţine
seamă de variaţiile sezoniere ale încărcării cu poluanţi.
Art. 181. - Epurarea mecanică a apelor uzate trebuie să asigure
îndepărtarea prin procedee fizice, în special, a materiilor în suspensie,
cât şi a celor nemiscibile cu apa, separabile gravitaţional, precum şi
reţinerea parţială a substanţelor organice.
Art. 182. - Treapta de epurare mecanică trebuie exploatată astfel
încât să se asigure, în funcţie de tehnologia utilizată:
a) reţinerea materiilor în suspensie de dimensiuni mari, care se face în
grătare, site, cominutoare etc.;
b) reţinerea materiilor nemiscibile cu apa (grăsimi, produse
petroliere), realizată în separatoare de grăsimi;
226

c) sedimentarea materiilor în suspensie separabile prin decantare,
care are loc în deznisipatoare, decantoare etc.;
d) prelucrarea nămolurilor.
Art. 183. - Treapta mecanică a unei staţii de epurare este alcătuită, în
principal, din:
a) linia (sau fluxul) apei cu:
1. deversorul din amonte de staţia de epurare;
2. bazinul de retenţie;
3. grătar;
4. deznisipator;
5. dispozitive de măsură a debitelor de apă uzată şi de nămol;
6. separator de grăsimi;
7. decantor primar;
8. staţie de pompare ape uzate;
9. conducte şi canale tehnologice de legătură;
10. conductă (sau canal) de evacuare a apelor uzate epurate în emisar;
11. gură de evacuare a apelor uzate epurate în emisar;
b) linia (sau fluxul) nămolului cu:
1. staţie de pompare nămol primar;
2. instalaţii de sitare a nămolului;
3. instalaţii de condiţionare chimică a nămolului;
4. concentrator (sau îngroşător) de nămol;
5. instalaţii de stabilizare a nămolului;
6. rezervoare de fermentare a nămolului sau metantancuri, în care
are loc fermentarea anaerobă;
7. bazine de stabilizare aerobă a nămolului sau stabilizatoare de
nămol;
8. instalaţii de deshidratare a nămolului;
9. deshidratare naturală pe platforme (paturi) de uscare;
10. deshidratare artificială sau deshidratare mecanică;
11. depozit de nămol deshidratat;
12. conducte şi canale tehnologice de legătură;
c) construcţii şi instalaţii auxiliare cu:
1. pavilion tehnologic;
2. staţie de suflante;
3. centrală termică;
4. atelier mecanic;
227
5. remiză utilaje;
6. drum de acces;
7. drumuri, alei şi platforme interioare;
8. împrejmuiri şi porţi;
9. instalaţii de alimentare cu energie electrică;
10. instalaţii electrice de forţă, iluminat şi protecţie;
11. instalaţii de automatizare şi AMCR;
12. instalaţii de telefonie;
13. canale termice;
14. reţele electrice în incintă;
15. reţele de apă potabilă, pentru incendiu, de canalizare, gaze ş.a.;
16. lucrări de îndiguire, apărări de maluri, lucrări în albie etc.
Art. 184. - Instalaţiile de epurare mecanică a apelor uzate trebuie să
asigure, de regulă, o eficienţă de separare şi îndepărtarea principalelor
substanţe poluante conţinute, astfel:
- 40 – 60% pentru materii în suspensie;
- 20 – 40% pentru CBO5;
- 20 – 40% pentru fosfor total şi azot organic;
- 25 – 75% pentru bacteriile coliforme totale.
Art. 185. - Pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a
staţiei de epurare, operatorul trebuie să aibă o bază de date din care să
rezulte următoarele caracteristici fizico-chimice:
a) pentru apă:
1. temperatura;
2. pH-ul;
3. materii totale în suspensie;
4. substanţe volatile;
5. curbe de sedimentare;
6. reziduu total din care: reziduu fix şi reziduu volatil;
7. consum chimic de oxigen (CCO-Cr);
8. consum biochimic de oxigen (CBO5);
9. azotul amoniacal;
10. azotiţi;
11. azotaţi;
12. fosfor total;
13. substanţe extractibile cu eter de petrol;
14. metale grele;
228

15. sulfuri;
16. cianuri;
17. fenoli;
18. detergenţi.
b) pentru nămol (primar, biologic, amestec primar cu biologic,
îngroşat, stabilizat, deshidratat etc):
1. pH-ul;
2. umiditate;
3. materii totale în suspensii;
4. substanţe volatile;
5. substanţe minerale;
6. indicele volumetric al nămolului;
7. substanţe extractibile cu eter;
8. ioni de metale grele;
9. conţinutul în compuşi ai azotului;
10. conţinutul în compuşi ai fosforului;
11. potasiu;
12. calciu;
13. magneziu;
14. sodiu;
15. cloruri;
16. sulfaţi;
17. caracteristicile fizico-chimice ale apei de nămol (supernatantului);
18. valori ale rezistenţei la deshidratarea nămolului fermentat.
Art. 186. - (1) Corpurile plutitoare şi suspensiile grosiere (bucăţi de
lemn, textile, plastic, pietre etc.), rezultate din curăţarea materialelor
reţinute pe grătare, se gestionează ca şi deşeurile municipale, fiind
transportate, de către operatorul de salubrizare, în condiţiile prevăzute de
regulamentul serviciului de salubrizare.
(2) Reţinerile pe grătare se depozitează temporar în containere
închise, depozitarea nu trebuie să dureze mai mult de o săptămână.
Art. 187. - În timpul exploatării se vor urmări şi consemna parametrii
de proces şi starea echipamentelor pentru diferite părţi ale staţiei, pe
trepte:
a) măsură pentru:
1. temperatură şi pH;
2. azot amoniacal;
229
3. azotaţi;
4. azot total;
5. suspensii solide;
6. CCO-Cr;
7. CB05;
8. H2S;
9. oxigen dizolvat;
10. fosfor total;
11. măsură debit;
b) grătare - senzori de nivel amonte/aval:
1. stare de funcţionare echipament/alarmă;
2. pornire/oprire automată, funcţie de nivel;
c) staţie de pompare:
1. senzori de nivel în camera de aspiraţie;
2. stare de funcţionare echipament/alarmă;
3. pornire/oprire automată, funcţie de nivel.
d) aerare - măsură pentru pH; conductivitate, potenţial Redox la
intrare:
1. măsură debit de aer;
2. oxigenul dizolvat - în minimum două puncte;
3. azotaţi şi azot amoniacal;
4. stare de funcţionare echipament/alarmă;
5. valori parametri/alarmă;
6. comanda funcţionării suflantelor, în funcţie de necesarul de
oxigen din bazinul de aerare;
e) decantor secundar:
1. măsură nivel apă;
2. măsură poziţie strat;
3. stare de funcţionare echipament/alarmă;
4. măsură nămol recirculat şi nămol în exces;
5. reglare debit de nămol;
6. traductoare de suspensii pe conductele de nămol.
f) dezinfecţie:
1. măsură clor remanent;
2. stare de funcţionare echipament/alarmă;
3. funcţionare şi reglare automată pompe dozatoare;
230

g) evacuare efluent: aceiaşi indicatori ca pentru influentul staţiei de
epurare.
Art. 188. - Apa uzată procesată în staţie poate fi utilizată în
agricultură pentru irigaţii, dacă îndeplineşte caracteristicile şi compoziţia
prevăzută în actele normative în vigoare.
Art. 189. - Exploatarea şi întreţinerea staţiilor de epurare se face
numai de către personal calificat.
SECŢIUNEA a 3-a
Evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor provenite din staţiile
de tratare a apei brute
Art. 190. - (1) În general, în staţiile de tratare a apelor potabile,
nămolurile provin în proporţie de 65-70% din decantoare şi 15-20% de
la spălarea filtrelor, restul fiind evacuările depunerilor din denisipatoare.
(2) Suspensiile din aceste nămoluri conţin: substanţe prezente în apa
brută înainte de tratare, ca plancton, substanţe minerale sau organice
floculate, hidroxizi metalici (fier, mangan), precum şi substanţe
provenite din procesul de tratare ca adjuvanţi cum sunt: hidroxizi
metalici provenind din coagulare, în urma reacţiilor chimice dintre
reactivii de coagulare şi floculare şi substanţele existente în apa de tratat,
carbonaţi de calciu în cazul staţiilor de decarbonatare (dedurizare).
(3) Nămolurile se caracterizează printr-un conţinut ridicat de apă şi
nu este permisă evacuarea ca atare în emisar sau reţea, necesitând
tratamente ce implică tehnologii speciale în funcţie de natura
nămolurilor şi treapta schemei de tratare din care provin.
Art. 191. - Caracteristicile specifice acestor tipuri de nămoluri se
referă la:
a) factorii privind natura nămolului: concentraţia în substanţă uscată,
conţinutul în substanţe volatile, compoziţia ponderală elementară,
compoziţia apei interstiţiale;
b) factorii privind structura nămolului: viscozitatea aparentă, analiza
granulometrică, natura apei conţinute în nămol;
c) factorii privind comportarea nămolului la deshidratare: capacitatea
de îngroşare, de compresibilitate, de centrifugare şi testul de afânare
(Capilary Succession Time).
231
Art. 192. - Pentru stabilirea modului de utilizare a nămolurilor,
operatorul care exploatează staţia de tratare trebuie să aibă o analiză
completă a nămolurilor produse în staţia respectivă, cu precizarea
tuturor datelor relevante, ca: volumul nămolului; cantitatea de substanţă
uscată exprimată în unităţi de greutate; compoziţia nămolurilor;
principalele substanţe ce-l compun; eventualele substanţe toxice;
substanţe ce apar întâmplător în apă şi periodicitatea acestei prezenţe;
puterea calorifică a nămolurilor (în vederea unei eventuale incinerări),
proprietăţi fizice şi mecanice; efect asupra solului.
Art. 193. - (1) Nămolurile conţinând compuşi de fier provenind de la
deferizare sau de la instalaţiile ce folosesc sărurile de fier drept reactiv
de coagulare sunt recomandate drept substanţe de adaos în reţelele de
canalizare pentru a preveni degajarea de gaze nocive în staţiile de
epurare, pentru a controla degajarea de mirosuri şi generarea de sulfuri
în metatancuri.
(2) Nămolul bogat în fier poate fi folosit în procesele de
defosforizare, fiind un bun suport pentru adsorbţia fosforului.
(3) Prin tratarea cu acid clorhidric sau sulfuric, nămolul cu conţinut
bogat în fier, transformat în clorură ferică sau sulfat feric, poate fi folosit
drept coagulant de gradul doi pentru îndepărtarea fosforului.
(4) În domeniul materialelor de construcţie, nămolurile conţinând fier
pot fi utilizate în fabricarea cimentului şi a cărămizilor.
Art. 194. - (1) În scopul economisirii consumului propriu de apă
potabilă în scopuri tehnologice se recirculă apa provenind de la spălarea
filtrelor, după tratare prin înmagazinarea într-un bazin de egalizare,
extragerea, în general prin sedimentare, a suspensiilor din acestea şi
pomparea sub un debit continuu, redus ca mărime, în capătul amonte al
staţiei.
(2) Apele de spălare acumulate în bazinul de egalizare pot fi pompate
cu un debit continuu, redus, într-un sistem de filtre rapide sub presiune,
cu nisip cuarţos.
(3) Reziduul rezultat de la spălarea filtrelor se poate evacua la
canalizare.
(4) Trebuie dată o deosebită importanţă la analiza din punct de vedere
biologic a apei recirculate pentru ca microorganismele, concentrate în
pelicule ce se depun pe nisipul filtrelor rapide, să nu ridice probleme
legate de sănătate ţinându-se seama de carbonul organic asimilabil.
232

Art. 195. - Depozitarea nămolurilor deshidratate în locuri special
amenajate se face în aşa fel încât să asigure apoi folosirea lor în diferite
scopuri (în cazul în care nu poate fi valorificată întreaga cantitate
produsă).
Art. 196. - (1) Apa de spălare de la filtre se poate utiliza în scopuri
industriale, pentru irigaţii, pentru alte scopuri menajere non-potabile
etc., în cazul în care în zonă sunt utilizatori dar numai după tratare.
(2) De asemenea, trebuie urmărită prezenţa bacteriilor sau a
microorganismelor ce pot fi potenţial dăunătoare sănătăţii oamenilor iar
cazul în care analizele indică un asemenea pericol, aceste ape vor putea
fi utilizate numai în scopuri non-potabile, nepermiţându-se
reintroducerea lor în circuitul apei potabile.
Art. 197. - (1) Toate nămolurile rezultate din treptele de sedimentare
şi filtrare a apei necesită tratare înainte de a fi descărcate; tratarea
trebuie realizată funcţie de caracteristicile acestora (minerale hidrofile,
minerale hidrofobe, compoziţie chimică, natură şi structură).
(2) Nămolurilor rezultate de la staţiile de tratare a apei trebuie supuse
procesului de reducere a volumului acestora prin:
a) îngroşare utilizând decantarea, centrifugarea, flotaţia sau drenarea;
b) deshidratare utilizând filtre presă cu plăci, membrană, şurub sau
bandă.
SECŢIUNEA a 4-a
Evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor provenite din staţiile
de tratare a apei uzate
Art. 198. - (1) Nămolurile provin din apele uzate, impurificate cu
materii în suspensie, cum sunt cele din industria minieră, chimică,
metalurgică, industria uşoară, industria alimentară, precum şi cele
provenind din apele uzate aferente canalizării localităţilor urbane sau
rurale.
(2) Evacuarea în emisari a apelor uzate conţinând materii în
suspensie, respectiv a nămolurilor reţinute în diversele obiecte
tehnologice din staţiile de epurare, este interzisă.
(3) Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica
după:
a) compoziţia chimică în:
233
1. nămol mineral, care conţine peste 50% substanţe minerale
(exprimat în substanţă uscată);
2. nămol organic, care conţine peste 50% substanţe volatile
(exprimat în substanţă uscată);
b) trepta de epurare a staţiei din care provine în:
1. nămol primar, rezultat din treapta de epurare mecanică;
2. nămol secundar, rezultat din treapta de epurare biologică a apei;
3. nămol stabilizat anaerob (rezultat din rezervoarele de fermentare
a nămolurilor) sau aerob (rezultat fie din procesul de epurare biologică
avansată – respectiv nitrificare cu stabilizare, fie din stabilizatorul de
nămol, de pe linia nămolului).
c) provenienţa apelor uzate în:
1. nămolurile din epurarea apelor uzate menajere/orăşeneşti;
2. nămolurile din epurarea apelor uzate industriale.
Art. 199. - Pentru a asigura capacităţile necesare manipulării
cantităţilor fluctuante de nămol, operatorul va trebui să ţină seama de
următorii parametri:
a) debitul mediu şi cel maxim de nămol;
b) capacitatea potenţială de stocare a obiectelor tehnologice din
componenţa staţiei de epurare care realizează prelucrarea nămolului.
Art. 200. - (1) Pentru prelucrarea şi evacuarea nămolurile reţinute în
staţiile de epurare, operatorul va asigura determinarea caracteristicilor în
funcţie de sursa de provenienţă, perioada de staţionare în sistem,
modalitatea de procesare luată în considerare etc.
(2) Caracteristicile fizice ale nămolurilor sunt:
a) umiditatea;
b) greutatea specifică;
c) culoarea şi mirosul;
d) filtrabilitatea;
e) puterea calorică.
(3) Caracteristicile chimice sunt:
a) pH-ul;
b) materiale solide totale;
c) fermentabilitatea;
d) metalele grele;
e) nutrienţii.
234

Art. 201. - Staţiile de pompare trebuie prevăzute şi cu o a doua sursă
de energie, ce trebuie să fie total independentă de prima şi să asigure o
energie continuă în caz de avarie.
Art. 202. - Pentru mărirea vitezei de evaporare nămolul va fi supus
unui proces de uscare astfel încât umiditatea rămasă după aplicarea
metodelor de deshidratare mecanice convenţionale să fie redusă în
continuare.
Art. 203. - În cazul în care nămolul are componente care îl fac
incompatibil cu utilizarea lui, acesta va fi transportat la depozitele de
deşeuri periculoase sau se va neutraliza termic prin incinerare, în
condiţiile stabilite de legislaţia aplicabilă.
Art. 204. - (1) În cazul în care concentraţiile de metale grele şi alţi
componenţi chimici ai nămolului sunt sub valorile maxime admisibile
stabilite de legislaţia în vigoare referitoare la utilizarea acestuia în
agricultură, se poate aplica metoda compostării ce reduce agenţii
patogeni şi produce un material similar cu pământul natural.
(2) Compostul poate fi folosit în agricultură pentru combaterea
eroziunii solului, pentru îmbunătăţirea proprietăţilor solului şi pentru
recultivarea acestuia.
Art. 205. - Depozitarea nămolului are următoarele funcţii: egalizarea
debitelor, uniformizarea caracteristicilor nămolului în vederea
îmbunătăţirii proceselor de tratare din aval, ca stabilizarea, concentrarea,
şi deshidratarea, permiţând alimentarea uniformă pentru intensificarea
operaţiilor de concentrare şi deshidratare şi permit flexibilitatea şi
optimizarea proceselor pentru concentrare şi deshidratare.
Art. 206. - Nămolul poate fi depozitat în construcţii (spaţii) special
concepute din interiorul staţiei de epurare (rezervoare de stocare a
nămolului, bazine de omogenizare, paturi de uscare, lagune) sau în
interiorul obiectelor tehnologice ale staţiei de epurare (în başa de
colectare a nămolului din interiorul decantorului primar sau a
decantorului secundar, în bazinele de fermentare a nămolului, în
concentratoarele gravitaţionale, în bazinele de aerare, în decantoarele tip
Imhoff) sau în afara staţiei de epurare în depozite controlate, şanţuri,
gropi, pe suprafaţa pământului etc., în funcţie de compoziţia acestora.
Art. 207. - (1) Depozitarea se poate face pe o perioadă scurtă de
timp, în bazinele de decantare sau în rezervoarele de concentrare a
nămolului. Astfel de depozite sunt folosite în mod limitat şi sunt folosite
235
de obicei la staţiile de epurare mici unde timpul de depozitare poate
varia de la câteva ore până la 24 ore.
(2) Depozitarea pe termen lung a materiilor solide poate fi realizată în
procesele de stabilizare cu perioade lungi de retenţie, de exemplu, în
cazul fermentării aerobe sau anaerobe sau în bazine separate, proiectate
special pentru acest scop.
(3) În instalaţiile mici, nămolul este de obicei depozitat în decantoare
şi în bazinele de fermentare. În cazurile în care depozitarea nămolului
are loc în bazine închise, trebuie asigurată ventilaţia împreună cu
tehnologiile de control corespunzător a mirosului, precum şi prevederea
de sisteme de filtrare a gazelor.
Art. 208. - (1) Nămolul deshidratat care nu se valorifică va fi
transportat la depozitul de deşeuri de către operatorul de salubrizare.
(2) Se interzice depozitarea în alte locuri fără existenţa unui acord de
mediu în acest sens.
(3) Utilizarea nămolurilor şi a altor tipuri de reziduuri ce provin de la
epurarea apelor uzate orăşeneşti în agricultură se poate realiza cu
condiţia respectării actelor normative în vigoare.
SECŢIUNEA a 5-a
Evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor
Art. 209. - Apele pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor
se poate evacua prin reţeaua de canalizare realizată în sistem unitar,
divizor sau mixt, în funcţie de specificul localităţii.
Art. 210. - (1) În programele anuale de verificări, operatorul trebuie
să prevadă verificarea şi curăţarea periodică a reţelei publice de
canalizare.
(2) Operatorul are obligaţia să întreţină curate gurile de scurgerecolectare
a apelor meteorice şi stradale, scop în care va efectua verificări
şi curăţări periodice. În cazul ploilor torenţiale operatorul va lua măsuri
de intervenţie în locurile inundate.
(3) În cazul în care se constată producerea sistematică de inundaţii în
anumite puncte ale reţelei publice de canalizare, operatorul împreună cu
autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri de
redimensionare a conductelor reţelei de canalizare, multiplicare şi/sau
repoziţionare a gurilor de scurgere-colectare.
236

(4) Curăţarea rigolelor şi grătarelor, pentru asigurarea scurgerii apelor
rezultate din topirea zăpezilor, se va asigura prin grija operatorului
serviciului de salubrizare, în conformitate cu prevederile regulamentului
serviciului de salubrizare.
Art. 211. - (1) Curăţarea gurilor de scurgere, cu depozit şi sifon, guri
de scurgere specifice reţelei în procedeu unitar, se face obligatoriu
înaintea sezonului ploios şi după ploi puternice pentru a se putea depista
care sunt gurile inactive.
(2) În timpul operaţiei de curăţare, nămolul îndepărtat manual nu se
va depozita direct pe trotuar, ci în saci de plastic, care vor fi transportaţi
la terminarea operaţiei la staţia de epurare a apelor uzate.
(3) După curăţarea mecanică, gura de scurgere se spală, cu apă din
cisternă, pentru îndepărtarea urmelor de nămol şi asigurarea umplerii
gurii cu apă pentru realizarea închiderii hidraulice.
(4) Personalul care face curăţarea va aprecia dacă există nămol şi sub
dispozitivul care asigură garda hidraulică iar dacă apa nu curge se va
continua spălarea până se sparge eventualul dop format.
(5) În cazul spălării mecanice, nămolul aspirat de utilaj nu va fi
deversat în reţeaua de canalizare prin gura de scurgere spălată şi nici
printr-un cămin alăturat pentru a nu provoca accelerarea depunerilor pe
colector.
(6) După terminarea operaţiunii de spălare, gura de scurgere trebuie
să rămână plină cu apă, verificându-se dacă nivelul rămas este
comparabil cu nivelul normal de asigurare a închiderii hidraulice.
(7) De regulă, în ziua următoare se va face o inspecţie a gurilor de
scurgere curăţate verificându-se, prin scoaterea grătarului, dacă apa a
rămas la cota ce asigură închiderea hidraulică sau se simte prezenţa
mirosului caracteristic.
(8) Gura de canalizare care nu are apă sau se simte un miros puternic
de canalizare trebuie refăcută deoarece prezintă defecţiuni constructive;
nu este etanşă, pierde apă, sau elementele ce asigură garda hidraulică
sunt deteriorate.
Art. 212. - În perioadele secetoase, în lipsa precipitaţiilor pe o durată
mai mare de două săptămâni, trebuie refăcută garda hidraulică la gurile
de scurgere care nu sunt amplasate pe străzile pe care se efectuează
activitatea de udare şi stropire de către operatorul de salubrizare,
237
începându-se cu străzile unde se ştie că viteza apei este mică şi este mai
accelerat procesul de depunere a suspensiilor şi începerea fermentării.
Art. 213. - În cazul existenţei bazinelor de retenţie pentru preluarea
debitelor de apă meteorice trebuie avute în vedere şi luate măsurile
necesare pentru:
a) împiedicarea sedimentării suspensiilor;
b) îndepărtarea depunerilor imediat după trecerea ploii şi golirea
bazinului pentru ca acestea să nu intre în putrefacţie;
c) menţinerea în stare permanentă de funcţionare a sistemului de
curăţare, asigurându-se protecţia contra vandalismului;
d) realizarea unei bune spălări şi dezinfecţii pentru a împiedica
răspândirea mirosului sau a diverşilor vectori (muşte, ţânţari etc.), care
împrăştie bacterii şi viruşi ce pot afecta sănătatea populaţiei din zonă;
e) împiedicarea îngheţării apei din precipitaţiile căzute iarna, în cazul
scăderii temperaturii sub cea de îngheţ;
f) trebuie adoptate măsuri contra tendinţei de folosire a bazinelor de
retenţie drept depozite de gunoi.
Art. 214. - Principalele lucrări de întreţinere sunt:
a) verificarea şi înlocuirea grătarelor gurilor de scurgere;
b) scoaterea nămolului depus în depozitele gurilor de scurgere;
c) umplerea cu apă a gurilor de scurgere;
d) curăţarea bazinelor de retenţie.
Art. 215. - (1) Cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de
canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă
meteorică, comunicată de A.N.M. pentru perioada anterioară emiterii
facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite,
declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi
de SR 1846-1:2006.
(2) În cadrul contractelor de furnizare se vor putea utiliza formule de
calcul analitic, aplicabile fiecărui utilizator, sau norme specifice locale,
pe categorii de utilizatori, determinate tot analitic, pe baza prevederilor
alineatului (1). Indiferent de varianta aleasă, în documentele menţionate
se va evidenţia formula de determinare folosită.
238

CAPITOLUL VI
Instalaţiile/reţelele interioare de alimentare cu apă şi de canalizare
Art. 216. - (1) Instalaţia interioară de alimentare cuprinde ansamblul
tehnico-sanitar, de la robinetul de după apometru (punctul de
delimitare), în sensul de curgere a apei, până la armătura de utilizare.
Reţeaua interioară de alimentare cu apă aparţine, ca obligaţie de
întreţinere şi reparaţie, utilizatorului.
(2) Instalaţiile interioare de apă şi de canalizare care deservesc 2 sau
mai mulţi proprietari dintr-un condominiu, inclusiv teul de derivaţie,
sunt instalaţii aparţinând părţilor comune ale condominiului şi intră ca
obligaţie de întreţinere şi reparaţie în sarcina tuturor proprietarilor
condominiului.
(3) Instalaţiile interioare de apă şi de canalizare din cadrul
condominiului, care deservesc un singur proprietar, sunt instalaţii ce
aparţin acestuia şi intră ca obligaţie de întreţinere şi reparaţie în sarcina
proprietarului respectiv.
(4) Punctul de delimitare între instalaţiile aparţinând părţilor comune
şi instalaţiile fiecărui proprietar al condominiului este teul de derivaţie,
respectiv cotul prin care se schimbă direcţia de circulaţie a apei din
verticală în orizontală, în cazul proprietarilor care au în proprietate
apartamente de la ultimul etaj al unui bloc de locuinţe.
Art. 217. - În cazul în care lucrările de realizare a
instalaţiilor/reţelelor interioare conduc la modificarea condiţiilor iniţiale
de contractare, acestea se vor efectua după obţinerea acordului
operatorului. Contravaloarea lucrărilor de modificare a branşamentului
sau a racordului, realizate ca urmare a necesităţii realizării operaţiei, se
suportă de utilizator.
Art. 218. - (1) Se interzice executarea unor legături între instalaţii
interioare prin care se distribuie apă cu destinaţii diferite, precum şi cele
dintre conductele de apă potabilă şi conducte de apă cu apă industrială.
(2) Pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) şi consecinţele
rezultate din aceasta răspunzător este deţinătorul de instalaţii.
(3) Utilizatorii care au în dotare instalaţii interioare ce folosesc apă
din alte surse decât ale operatorului nu vor executa legături la reţeaua de
distribuţie aparţinând sistemului de alimentare cu apă.
239
(4) Se interzice legătura directă între conductele de aspiraţie ale
pompelor şi branşament.
Art. 219. - (1) Utilizatorul are obligaţia să asigure funcţionarea
normală a instalaţiei/reţelei interioare de alimentare cu apă; în acest sens
va executa toate lucrările de întreţinere şi reparaţie ce se impun în
vederea unei exploatări optime.
(2) Utilizatorul poate solicita operatorului consultanţă şi îndrumare de
specialitate, ca servicii suplimentare, pentru constatarea stării tehnice a
instalaţiilor, etanşeităţii şi modului de utilizare a apei, în scopul evitării
pierderilor şi utilizării raţionale a acesteia.
Art. 220. - (1) Instalaţia/reţeaua interioară de canalizare a
utilizatorului se compune din obiecte sanitare, sifoane (inclusiv cele de
pardoseală şi de terasă), conducte orizontale de legătură, coloane,
conducte orizontale de evacuare la căminul de racord, care reprezintă
limita reţelei interioare (limita de proprietate).
(2) Instalaţia/reţeaua interioară de canalizare aparţine utilizatorului;
operatorul nu are nicio obligaţie privind buna funcţionare a reţelei
interioare de canalizare.
(3) Racordul imobilelor cu subsoluri echipate cu instalaţii sanitare se
va executa cu respectarea măsurilor speciale contra refulării din colector
spre subsol (cu clapete, vane sau cu staţii de pompare a apelor uzate).
CAPITOLUL VII
Drepturile şi obligaţiile operatorilor şi utilizatorilor
Art. 221. - (1) Are calitatea de utilizator al serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce deţine, în
calitate de proprietar sau cu drept de folosinţă dat de proprietar, un
imobil având branşament propriu de apă potabilă şi/sau racord propriu
de canalizare şi care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de
contract de furnizare/prestare.
(2) Pot fi utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare şi persoanele fizice sau juridice care nu au branşament
propriu de apă potabilă, respectiv racord propriu de canalizare, dacă
există condiţii tehnice pentru delimitarea/separarea instalaţiilor, pentru
individualizarea consumurilor şi pentru încheierea, în nume propriu, a
contractului de furnizare/prestare a serviciului.
240

(3) Condiţiile tehnice vor fi stabilite de operator pe baza metodologiei
elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.
(4) Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare sunt:
a) operatori economici;
b) instituţii publice;
c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociaţii de proprietari/
locatari.
Art. 222. - (1) Funcţionarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare trebuie să fie continuă, operatorul răspunzând pentru
neîndeplinirea serviciului, în conformitate cu clauzele contractuale sau
condiţiile de menţinere a licenţei.
(2) În cazul lipsei de debit ca urmare a reducerii debitelor de apă ale
sursei în caz de secetă sau îngheţ, distribuţia apei se va face după un
program propus de operator şi aprobat de autoritatea administraţiei
publice locale, program ce va fi adus la cunoştinţa utilizatorilor în timp
util, prin mijloace adecvate (mass-media, afişare la utilizator).
Art. 223. - (1) Pentru intervenţia rapidă în caz de necesitate
operatorul va face marcaje şi inscripţii pe clădirile de locuit, alte clădiri
din apropiere, împrejmuiri, care vor indica prezenta căminelor de vane şi
a hidranţilor de incendiu.
(2) Este interzisă blocarea accesului la căminele şi hidranţii reţelei
pentru care s-au executat marcajele şi inscripţiile menţionate la alin. (1).
Art. 224. - În vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le revin în
domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor,
operatorii trebuie să asigure:
a) producerea, transportul, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile,
respectiv preluarea, canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate;
b) exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a sistemelor
de canalizare în condiţii de siguranţă şi eficienţă tehnico-economică, cu
respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare;
c) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, corespunzător
dispoziţiilor legale, a zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor şi
instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de
canalizare şi de epurare a apelor uzate;
241
d) monitorizarea strictă a calităţii apei potabile distribuite prin
intermediul sistemelor de alimentare cu apă, în concordanţă cu normele
igienico-sanitare în vigoare;
e) captarea apei brute, respectiv descărcarea apelor uzate orăşeneşti în
receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin
acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor;
f) întreţinerea şi menţinerea în stare de permanentă funcţionare a
sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;
g) contorizarea cantităţilor de apă produse, distribuite şi respectiv
facturate;
h) creşterea eficienţei şi a randamentului sistemelor în scopul
reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea
costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime,
combustibili şi energie electrică şi prin reproiectarea, reutilarea şi
retehnologizarea acestora;
i) limitarea cantităţilor de apă potabilă distribuită prin reţelele de
alimentare cu apă, utilizată în procesele industriale, şi diminuarea
consumurilor specifice prin recircularea, refolosirea şi reutilizarea
acesteia;
j) refacerea locului unde a intervenit pentru reparaţii sau execuţia
unei lucrări noi, la un nivel calitativ corespunzător, în termen de
maximum 30 zile calendaristice de la terminarea lucrării, ţinând cont de
condiţiile meteorologice care nu trebuie să afecteze calitatea acesteia.
Imediat după remedierea unei avarii care a afectat pavajul în zona de
intervenţie, operatorul va lua toate măsurile pentru asigurarea unor
pavaje provizorii, care să asigure reluarea circulaţiei pe porţiunile
afectate, iar aducerea pavajului la forma şi calitatea iniţială se va finaliza
în aceleaşi condiţii. Pe toată perioada desfăşurării intervenţiilor şi până
la finalizarea pavajului definitiv, operatorul va asigura semnalizarea
corespunzătoare atât din punct de vedere al execuţiei cât şi din punct de
vedere al siguranţei circulaţiei.
Art. 225. - (1) Pe toată durata existenţei sistemelor de alimentare cu
apă şi de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întreţinerii şi
exploatării sistemelor respective, operatorul are drept de servitute asupra
proprietăţilor afectate de sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare,
realizându-se cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestuia.
242

(2) Dacă cu ocazia intervenţiilor pentru retehnologizări, reparaţii,
revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor
de alimentare cu apă şi de canalizare, operatorii au obligaţia să le
plătească acestora despăgubiri, în condiţiile legii. Proprietarul terenului
afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despăgubit pentru
prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul
părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre
judecătorească.
(3) Operatorii au obligaţia să ţină evidenţe distincte pentru fiecare
activitate, având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu
şi/sau localitate de operare în parte.
Art. 226. - Operatorul are obligaţia:
a) să respecte angajamentele asumate prin contractele de
furnizare/prestare a serviciilor de apă şi de canalizare;
b) să respecte prevederile prezentului regulament;
c) să ia măsurile necesare pentru remedierea operativă a defecţiunilor
apărute la instalaţiile sale, precum şi de înlăturare a consecinţelor şi
pagubelor rezultate;
d) să presteze serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare la toţi
utilizatorii cu care a încheiat contracte de furnizare/prestare şi utilizare a
serviciilor;
e) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care a fost
licenţiat;
f) să respecte indicatorii de performanţă aprobaţi de autorităţile
administraţiei publice locale;
g) să furnizeze date despre prestarea serviciului autorităţilor
administraţiei publice locale, precum şi A.N.R.S.C., conform
programelor stabilite de acestea;
h) să aplice metode performante de management care să conducă la
reducerea costurilor de operare;
i) să furnizeze apă potabilă şi industrială la parametrii de potabilitate
impuşi de actele normative în vigoare, cu asigurarea valorilor debitelor
şi a presiunii de serviciu, indiferent de poziţia utilizatorului în schema de
funcţionare;
j) să asigure preluarea apelor uzate şi meteorice la sistemul de
canalizare şi să verifice calitatea acestora;
243
k) să întreţină şi să verifice funcţionarea contoarelor de măsurare a
cantităţilor de apă, în conformitate cu prescripţiile metrologice şi să
utilizeze pentru sigilare numai sigilii cu serie unică de identificare
pentru a preveni sigilarea neautorizată;
l) să emită factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare cel mai târziu până la data de 15 a
lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată;
m) să factureze cantităţile de apă furnizate şi serviciile de canalizare
prestate la valorile măsurate prin intermediul contoarelor, aducând la
cunoştinţa utilizatorului modificările de tarif;
n) să înregistreze toate reclamaţiile şi sesizările utilizatorilor, să le
verifice şi să ia măsurile ce se impun, pentru rezolvarea acestora. La
sesizările utilizatorilor operatorul va răspunde în scris, în termen de
maximum 30 de zile calendaristice de la înregistrarea acestora.
Art. 227. - Operatorul de servicii din sistemul de alimentare cu apă şi
de canalizare nu răspunde pentru neîndeplinirea serviciului, în cazurile
de forţă majoră, precum şi în următoarele cazuri:
a) ca urmare a lucrărilor de întreţinere, reparaţii, modernizări,
extinderi, devieri, branşări noi, schimbări de contoare, dacă operatorul a
anunţat utilizatorii despre eventualitatea opririi furnizării apei,
specificând data şi intervalul de timp în care aceasta va fi oprită.
Anunţul de oprire a furnizării apei, prin mass-media şi/sau afişare la
utilizatori, după caz, în funcţie de numărul de utilizatori afectaţi trebuie
făcut înainte, cu un număr de ore stabilit prin contract;
b) în cazul ploilor torenţiale care duc la depăşirea capacităţii
proiectate de preluare la canalizare a debitelor, situaţie în care operatorul
va face dovada depăşirii capacităţii.
Art. 228. - Operatorul are dreptul:
a) să oprească temporar furnizarea apei sau prestarea serviciului de
canalizare, fără înştiinţarea prealabilă a utilizatorilor şi fără să îşi asume
răspunderea faţă de aceştia, în cazul unor avarii grave a căror remediere
nu suferă amânare, care pot produce pagube importante, accidente sau
explozii, defecţiuni ale instalaţiilor interioare ale utilizatorului sau care
afectează buna funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi/sau de
canalizare. În astfel de cazuri, operatorul are obligaţia de a anunţa
utilizatorii imediat de situaţia apărută prin toate mijloacele ce le are la
dispoziţie;
244

) să restricţioneze alimentarea cu apă a tuturor utilizatorilor, pe o
anumită perioadă, cu înştiinţarea prealabilă, în cazul în care apar
restricţionări justificate la sursa de apă sau la racordarea şi punerea în
funcţiune a unor noi capacităţi din cadrul sistemului de alimentare cu
apă sau de canalizare ori a unor lucrări de întreţinere planificate. Aceste
restricţionări se pot face cu aprobarea autorităţilor administraţiei publice
locale, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
c) să încaseze contravaloarea serviciilor furnizate şi să aplice
penalităţile legale;
d) să întrerupă sau să sisteze furnizarea/prestarea serviciului de
alimentare cu apă, în condiţiile legii, cu notificare prealabilă, la
utilizatorii care nu şi-au achitat facturile pe o perioadă mai mare de 30
zile calendaristice de la data expirării termenului de plată a facturii sau
care nu respectă clauzele contractuale. Aceleaşi măsuri, inclusiv
desfiinţarea branşamentelor/racordurilor, se pot lua faţă de utilizatorii
clandestini, dacă aceştia nu au îndeplinit condiţiile impuse de operatori
pentru intrarea în legalitate.
Art. 229. - Utilizatorul este obligat:
a) să respecte clauzele contractului de furnizare/prestare încheiat cu
operatorul serviciului public de alimentare cu apă şi/sau de canalizare;
b) să asigure folosirea eficientă şi raţională a apei preluate din reţeaua
de alimentare cu apă, prin încadrarea în normele de consum pe persoană,
unitatea de produs sau puncte de folosinţă, conform debitelor prevăzute
în standardele în vigoare;
c) să utilizeze apa numai pentru folosinţele prevăzute în contractul
furnizare a serviciilor. În cazul în care utilizatorul doreşte să extindă
instalaţiile sau utilizarea în alte scopuri decât cele pentru care s-a
încheiat contractul va înştiinţa/notifica operatorul/furnizorul despre
aceasta. Dacă noile condiţii impun, se vor modifica clauzele
contractuale;
d) să menţină curăţenia şi să întreţină în stare corespunzătoare
căminul de apometru/contor, dacă se află amplasat pe proprietatea sa;
e) să anunţe imediat după constatare, operatorul despre apariţia
oricărei deteriorări apărute la căminul de apometru, care îl deserveşte;
f) să permită citirea contorului, dacă acesta este amplasat pe
proprietatea sa;
245
g) să nu utilizeze instalaţiile interioare în alte scopuri decât cele
prevăzute în contract;
h) să execute lucrările de întreţinere şi reparaţii care îi revin, conform
reglementărilor legale, la instalaţiile interioare de apă pe care le are în
folosinţă, pentru a nu se produce pierderi de apă, sau, în cazul în care,
prin funcţionarea lor necorespunzătoare, creează un pericol pentru
sănătatea publică. Obligaţia se extinde şi la staţiile de hidrofoare,
rezervoare, staţii de pompare interioare etc., care se află în proprietatea
utilizatorului;
i) toţi utilizatorii, operatorii economici, care utilizează în procesul
tehnologic apă potabilă sunt obligaţi să furnizeze operatorului/
furnizorului informaţii cu privire la consumurile prognozate pentru o
perioadă următoare convenită cu operatorul;
j) să nu execute lucrări clandestine de ocolire a contorului;
k) să nu modifice instalaţia interioară de distribuţie a apei potabile
fără avizul operatorului;
l) să nu manevreze vanele din amonte de apometru şi să folosească
pentru intervenţii la instalaţiile interioare numai robinetul sau vana din
aval de apometru;
m) să nu influenţeze în niciun fel indicaţiile contorului de apă şi să
păstreze intactă integritatea acestuia, inclusiv sigiliile;
n) să achite contravaloarea serviciilor furnizate de operator în termen
de 15 zile de la emiterea facturii;
o) să nu evacueze în reţeaua de canalizare deşeuri, reziduuri,
substanţe poluante sau toxice care încalcă condiţiile de descărcare
impuse de normele tehnice în vigoare;
p) să comunice operatorului/prestatorului serviciului, dacă sunt
deţinătorii de surse proprii de apă, data punerii în funcţiune a acestora,
în vederea facturării cantităţilor de apă uzată deversate în reţeaua de
canalizare. În acest scop au obligaţia să instaleze apometre, să ţină la zi
registrul de evidenţă, pe baza căruia să se poată calcula şi verifica
debitul surselor proprii.
Art. 230. - Utilizatorul are dreptul:
a) să beneficieze de serviciul de alimentare cu apă şi/sau de
canalizare la nivelurile stabilite în contract;
246

) să primească răspuns în maximum 30 de zile calendaristice la
sesizările adresate operatorului cu privire la neîndeplinirea unor condiţii
contractuale;
c) să conteste facturile când constată încălcarea prevederilor
contractuale;
d) să fie anunţat cu cel puţin 24 de ore înainte despre opririle
programate sau restricţionările în furnizarea/prestarea serviciului;
e) să fie despăgubit în cazurile încălcării de către operator a clauzelor
contractuale care prevăd şi cuantifică valorile despăgubirilor în funcţie
de prejudiciul cauzat;
f) să fie informat despre modul de funcţionare a serviciilor de apă şi
de canalizare, despre deciziile luate de autorităţile administraţiei publice
locale, A.N.R.S.C. şi de operator privind asigurarea acestor servicii;
g) să aibă montate pe branşamentele proprii ale imobilelor contoare
de apă pentru înregistrarea consumurilor.
CAPITOLUL VIII
Indicatori de performanţă şi calitate
Art. 231. - (1) Indicatorii de performanţă stabilesc condiţiile ce
trebuie respectate de operatori în asigurarea serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare.
(2) Indicatorii de performanţă asigură condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească serviciile de apă şi de canalizare, avându-se în vedere:
a) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
b) adaptarea permanentă la cerinţele utilizatorilor;
c) excluderea oricărei discriminări privind accesul la serviciile de apă
şi de canalizare;
d) respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi
apelor şi protecţiei mediului.
Art. 232. - Indicatorii de performanţă pentru serviciul de apă şi de
canalizare sunt specifici pentru următoarele activităţi:
a) branşarea/racordarea utilizatorilor la reţeaua de alimentare cu apă
şi de canalizare;
b) contractarea serviciilor de apă şi de canalizare;
c) măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor
efectuate;
247
d) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea
serviciilor efectuate;
e) menţinerea unor relaţii echitabile între furnizor şi utilizator prin
rezolvarea operativă şi obiectivă a problemelor, cu respectarea
drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi;
f) soluţionarea reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de
apă şi de canalizare;
g) prestarea de servicii conexe serviciului de furnizare (informare,
consultanţă etc.).
Art. 233. - În vederea urmăririi respectării indicatorilor de
performanţă operatorul trebuie să asigure:
a) gestiunea serviciilor de apă şi de canalizare, conform hotărârii de
dare în administrare sau prevederilor contractului de delegare a
gestiunii;
b) evidenţa utilizatorilor;
c) înregistrarea activităţilor privind citirea echipamentelor de
măsurare, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
d) înregistrarea reclamaţiilor şi sesizărilor utilizatorilor şi
soluţionarea acestora;
e) accesul neîngrădit al autorităţilor administraţiei publice centrale şi
locale, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale ce le revin, la
informaţiile necesare pentru stabilirea:
1) modului de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale
asumate;
2) calităţii şi eficienţei serviciilor furnizate/prestate la nivelul
indicatorilor de performanţă stabiliţi;
3) modului de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în
funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemelor de alimentare cu
apă şi de canalizare încredinţată prin contractul de delegare a gestiunii;
4) modului de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciile de apă
şi de canalizare;
5) stadiului de realizare a investiţiilor;
6) respectării parametrilor ceruţi prin prescripţiile tehnice şi normele
metrologice.
Art. 234. - Indicatorii de performanţă minimali, generali şi garantaţi
pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare sunt stabiliţi în
anexa nr. 1 la prezentul regulament.
248

CAPITOLUL IX
Contractul de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de apă şi
de canalizare
Art. 235. - Contractarea furnizării şi prestarea serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare se va realiza astfel:
a) în cazul în care utilizatorii au branşamente, prin contracte încheiate
între operator şi utilizatori;
b) în cazul în care furnizarea apei potabile se face prin cişmele
stradale către persoanele fizice care nu au branşament, prin contracte
încheiate cu toţi cei care beneficiază de acest serviciu. Arondarea
utilizatorilor se va stabili de către operator împreună cu autorităţile
administraţiei publice locale;
c) în cazul utilizării apei de la hidranţii stradali de către operatorul
serviciului de salubrizare sau cel al domeniului public, pe bază de
contract între operatorii acestor servicii şi operatorul serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare;
d) pentru consumurile de apă utilizate de pompieri pentru instruire şi
stingerea incendiilor, pe bază de contract încheiat cu autorităţile
administraţiei publice locale, în conformitate cu art. 40 din Legea nr.
121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor
Militari.
Art. 236. - (1) Condiţiile privind calitatea serviciilor asigurate de
operator privind continuitatea, presiunea de utilizare şi debitul furnizat,
respectiv condiţiile de preluare şi calitatea apelor uzate acceptate la
deversarea în reţelele de canalizare, vor fi înscrise în contractul de
furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare.
(2) La încheierea contractelor se vor respecta prevederile
Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului public de
alimentare cu apă şi de canalizare.
Art. 237. - Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data
scadenţei atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează:
a) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata
la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale
în vigoare;
b) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;
249
c) valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului
şi se constituie venit al operatorului.
CAPITOLUL X
Realizarea serviciului după producerea unui cutremur
SECŢIUNEA 1
Serviciul de alimentare cu apă
Art. 238. - Pentru reducerea efectelor negative asupra populaţiei,
animalelor şi mediului, operatorul împreună cu autoritatea publică locală
are obligaţia să asigure informarea şi instruirea prealabilă a populaţiei
prin afişe asupra modului de comportare în situaţii de calamităţi
naturale.
Art. 239. - Operatorul de apă trebuie să asigure:
a) 1-2 l/om/zi pentru minimum 3-4 zile, apă potabilă din sursa
protejată echipată cu un sistem local de filtrare – sistem de filtrare cu
cartuş filtrant din CAG etc.;
b) apa pentru combaterea incendiului din alte surse decât sursa de apă
potabilă;
c) punerea în funcţiune a resurselor proprii de alimentare pentru
spitale şi alte unităţi cu risc mare;
d) surse de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică a
utilajelor;
e) una sau mai multe surse de apă pentru incendiu (lacuri de
agrement, râuri în zone accesibile, ştranduri etc.).
Art. 240. - După încetarea mişcării seismice operatorul trebuie să
verifice:
a) starea reţelei de distribuţie;
b) starea de etanşeitate a rezervorului;
c) integritatea aducţiunii;
d) integritatea captării şi a surselor de alimentare cu energie electrică.
Art. 241. - Operatorul va acţiona suplimentar, realizând următoarele
acţiuni:
a) verificarea şi utilizarea reţelei de alimentare cu apă;
250

) verificarea în teren şi depistarea deteriorărilor reţelei, iar în cazul
constatării unor pierderi majore, izolarea la rezervorul de acumulare
pentru a păstra cât mai multă apă înmagazinată;
c) solicitarea, avizul comandamentului pompierilor pentru ca apa din
rezerva de combatere a incendiului (rezerva protejată) să fie folosită
pentru asigurarea apei de băut, după stingerea incendiilor;
d) închiderea şi izolarea tronsoanele din reţea, fără defecţiuni, şi toate
branşamentele utilizatorilor, cu excepţia celor cu risc mare;
e) verificarea modului de funcţionare al hidranţilor şi trecerea la
echiparea celor în stare de funcţionare pentru furnizarea de apă în mod
individual pentru populaţie, asigurând sau solicitând organelor abilitate
paza acestora;
f) trecerea la aplicarea planurilor stabilite pentru alimentarea cu apă
din alte surse a utilizatorilor cu risc mare de explozie, incendiu etc.;
g) punerea în funcţiune a legăturile de rezervă ce ocolesc rezervorul,
în cazul în care acesta a fost afectat şi nu poate păstra apa;
h) realizarea alimentării cu energie electrică a pompelor din sursele
de rezervă, inclusiv din grupurile generatoare mobile din dotare;
i) stabilirea soluţiei de alimentare cu apă în cazul în care aducţiunea
este deteriorată prin:
- utilizarea unităţi locale de tratare a apei, stabilită dinainte, instalată
pe un amplasament situat pe locuri înalte şi sigure;
- transportul apei cu cisterne dezinfectate şi distribuirea în locurile
prestabilite, către populaţie;
- transportul apei de la sursele proprii, în condiţii adecvate, dacă sursa
de apă poate asigura cantitatea necesară, dar sistemul de transport este
deteriorat;
j) utilizarea altei surse de apă dacă lucrările hidrotehnice de la captare
sunt afectate total sau, în cazul în care lucrările sunt afectate parţial,
asigurarea punerii în funcţiune cât mai urgent a părţii active, mai ales
dacă sistemul funcţionează gravitaţional;
k) realizarea de lucrări provizorii, la suprafaţă, de legare a
tronsoanelor rămase întregi în cazul unor avarii locale pe aducţiune,
reţea etc., utilizând materiale rezistente şi cu îmbinări rapide. Lucrările
provizorii vor fi supravegheate iar apa dezinfectată adecvat;
l) trecerea, din momentul în care sistemul poate funcţiona cel puţin
parţial, la refacerea sistematică a acestuia, în ordinea importanţei, astfel
251
încât să se asigure debitele minime de funcţionare. Ordinea de
importanţă poate fi stabilită prin analiza riscului de nefuncţionare a
fiecărui obiect component al lucrării.
Art. 242. - În cazul calamităţilor naturale trebuie acţionat rapid şi
eficient, asigurându-se:
a) realizarea planului de acţiune, însuşit de personal prin simulări
anterioare procedurii calamităţii;
b) asigurarea cadrului organizatoric, astfel încât personalul să lucreze
independent, legătura între echipe şi factorii de decizie realizându-se cu
mijloace adecvate de comunicaţie, care să fie independente de reţeaua de
telefonie mobilă sau fixă.
Art. 243. - După încheierea operaţiunilor de remediere, toate
instalaţiile vor fi dezinfectate în mod sistematic. Când apa devine
potabilă populaţia va fi înştiinţată că poate utiliza această apă în mod
normal. Se va face o inspecţie generală a reţelei pentru detectarea şi
remedierea locurilor pe unde se pierde apă.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de canalizare
Art. 244. - Reţeaua de canalizare poate fi afectată de un cutremur
fără să apară efectele exterioare, deoarece o parte din apa exfiltrată se va
drena în pământ.
Art. 245. - Operatorul va efectua următoarele activităţi:
a) verificarea curgerii apei începând de la ultimul cămin al
colectorului principal (la intrarea în staţia de epurare sau căminul
amonte al unei subtraversări);
b) stabilirea locului în care apa nu mai curge prin colector, marcânduse
tronsoanele şi verificând terenul dacă are crăpături vizibile, sunt tasări
de teren, sunt construcţii prăbuşite peste canal etc.;
c) se va interveni prin pomparea apei în alt colector sau chiar direct în
emisar, caz în care trebuie să existe un aviz prealabil al autorităţii de
mediu, pentru o perioadă de timp cât mai scurtă, în cazul unor tronsoane
rupte, pe lungime mare, în porţiunea aval;
d) folosirea mijloacelor locale de dezinfectare pe traseu, a
procedurilor proprii;
252

e) vor fi degajate locurile pe unde apa meteorică poate curge singură
în emisar;
f) vor fi puse în stare de funcţionare mijloacele auxiliare de pompare
a apei din colectoare cu mijloace ce pot fi aduse pe amplasamente
pregătite din timp sau sunt deja montate şi se face numai punerea în
funcţiune;
g) refacerea provizorie a reţelei de canalizare folosind tuburi uşor de
montat ( PVC gofrat, oţel etc.), tuburile vor putea fi montate aparent, cu
protecţie contra traficului stradal.
Art. 246. - După stabilizarea situaţiei, reţeaua de canalizare va intra
într-un proces de verificare totală, rezultatul final va fi analizat în
vederea luării unei decizii asupra soluţiei de reabilitare sau chiar de
retehnologizare.
CAPITOLUL XI
Realizarea serviciului după producerea unei inudaţii
SECŢIUNEA 1
Serviciul de alimentare cu apă
Art. 247. - (1) În cazul inundaţiilor se vor lua măsurile prevăzute în
planul aprobat de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă.
(2) În cazul în care staţia de pompare ce asigură presiunea totală în
reţea este scoasă din funcţiune (voit sau accidental) se va asigura o
pompare independentă de pe un amplasament neinundabil cu
motopompe pregătite din timp.
(3) Dacă localitatea este parţial inundată, se va recurge la următoarele
măsuri:
a) dezinfectarea suplimentară a apei, după recomandările organelor
sanitare, conform planurile de pentru situaţii de urgenţă;
b) atenţionarea locuitorilor cu branşamente în zona inundată asupra
unor măsuri suplimentare legate de consumul apei;
c) oprirea staţiilor de pompare aflate în zona inundată;
d) distribuirea de apă îmbuteliată locuitorilor afectaţi.
(4) Dacă la captare lucrările hidrotehnice sunt scoase din funcţiune,
se va asigura apă produsă de staţii de tratare mobile, staţii care vor fi în
253
dotarea operatorului serviciului de alimentare cu apă, captarea
realizându-se printr-o priză provizorie.
(5) Dacă la sursă calitatea apei s-a degradat puternic, vor fi puse în
funcţiune măsurile de tratare suplimentară:
a) adăugarea de cărbune activ praf;
b) adăugarea de polimeri;
c) reducerea debitului de apă în scopul creşterii duratei de decantare;
d) reducerii vitezei de filtrare;
e) ozonizarea apei etc.
(6) Dacă sursele de alimentare cu energie sunt afectate se va aplica
soluţia alimentare cu energie electrică de la o sursă de rezervă.
(7) Dacă puţurile sau căminele drenului sunt inundate, acestea vor fi
spălate imediat ce nivelul apei scade, fiind luate măsuri suplimentare
pentru a asigura etanşarea lor până la depăşirea fenomenului.
(8) După trecerea evenimentului se va proceda la o spălare şi
dezinfectare totală a sistemului obţinându-se un aviz al organelor
sanitare.
Art. 248. - În planul de acţiune se vor trece elementele aplicabile din
măsurile ce trebuie luate în cazul producerii unui cutremur.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de canalizare
Art. 249. - În perioada inundaţiilor reţeaua de canalizare este
suprasolicitată, intrând de cele mai multe ori sub presiune.
Art. 250. - (1) Operatorul va asigura cu maximă prioritate
funcţionarea staţiilor de pompare a apelor uzate, suplimentând numărul
de pompe cu motopompe.
(2) O atenţie deosebită se va da prevenirii inundării staţiei de
pompare prin luarea tuturor măsurilor de îndiguire, utilizarea
motopompelor etc.
(3) Gradul de asigurare a funcţionării pompelor trebuie să fie mai
mare decât al celorlalte construcţii componente ale sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare.
Art. 251. Se vor aplica măsuri suplimentare de dezinfectare, mai ales
în zonele în care sistemul de canalizare a refulat.
254

Art. 252. - Vor fi puse în funcţiune staţii de pompare provizorii, cu
motopompe, pentru suplimentarea capacităţii de evacuare a apei din
zonele inundate.
Art. 253. - În scopul reducerii gradului de poluare, în zona joasă se
poate recurge la devierea apelor colectate de pe suprafeţele aflate la cote
neinundate.
Art. 254. - O atenţie specială se va da urmăririi capacităţii de
evacuare a emisarului receptor, luându-se măsuri adecvate când există
riscul intrării apei prin deversorul liber.
Art. 255. - (1) După trecerea evenimentului se vor face o verificare
generală a canalizării, o spălare şi o dezinfecţie generală.
(2) Este obligatorie efectuarea unei analize urmate de un plan de
măsuri capabile să îmbunătăţească funcţionarea sistemului,
consemnându-se limitele atinse de viitură.
CAPITOLUL XII
Realizarea serviciului în caz de furtună şi/sau viscol puternic
SECŢIUNEA 1
Serviciul de alimentare cu apă
Art. 256. - În cazul apariţiei furtunii şi/sau a viscolului operatorul:
a) va verifica în primă urgenţă sistemul de alimentare cu energie,
punându-se în funcţiune, dacă este cazul, sistemul de rezervă sau vor fi
realizate legături provizorii, pentru acţionarea cu prioritate a pompelor;
b) va verifica starea ventilaţiilor la rezervoare, realizându-se o
verificare a calităţii apei şi o dezinfectare suplimentară, dacă aceasta
prezintă nereguli, iar utilizatorii vor fi avertizaţi asupra modului în care
să se consume apa;
c) va verifica starea captării şi acţionarea cu mijloace adecvate
împotriva îngheţării şi blocării prizei sau a grătarului, curăţarea acesteia
va fi permanentă, iar în cazul existenţei unor soluţii de rezervă, acestea
trebuie puse în funcţiune;
d) va asigura personalului de exploatare care îşi are locul de muncă în
locuri izolate alimentarea cu hrană, sistem de încălzire şi echipament de
protecţie corespunzător;
255
e) va verifica starea stocului de reactivi, acestea fiind refăcute
periodic, conform normelor.
Art. 257. - După trecerea furtunii va fi refăcut accesul pe căile de
comunicaţie şi vor fi refăcute lucrărilor afectate.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de canalizare
Art. 258. - Pentru menţinerea în funcţiune a staţiilor de pompare de
pe reţeaua de canalizare în caz de furtună, este de preferat ca una dintre
liniile de alimentare cu energie electrică să fie subterană sau se va
asigura o sursă independentă de alimentare.
Art. 259. - În caz de viscol şi de temperaturi reduse, se vor fi luate
măsuri, împreună cu operatorul serviciului de salubritate sau cu
autoritatea administraţiei publice locale, de îndepărtare a zăpezii, pentru
contracararea riscului de topire bruscă a zăpezii şi punerea sub presiune
a canalizării.
Art. 260. - Vor fi verificate grătarele deversoarelor, luându-se şi
măsurile necesare pentru eliminarea blocajelor de gheaţă la emisar,
blocaje care pot produce ridicarea nivelului apei şi inundarea canalizării.
CAPITOLUL XIII
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 261. - (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului
Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, vor elabora
şi adopta, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului
ordin, regulamentul propriu al serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare, în funcţie de particularităţile locale şi de interesele actuale şi
de perspectivă ale comunităţii respective, cu respectarea prevederilor
prezentului regulament-cadru.
(2) Regulamentul se supune dezbaterii publice şi se aprobă de către
consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi
asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, urmând a intra în vigoare
la 30 de zile de la aprobare.
256

(3) Până la elaborarea şi adoptarea regulamentului serviciului
operatorii şi autorităţile administraţiei publice locale vor respecta
prevederile prezentului regulament-cadru.
(4) În regulamentele întocmite şi aprobate de autorităţile
administraţiei publice locale se vor specifica contravenţiile în domeniul
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, atât pentru utilizatori,
cât şi pentru operatori, cu specificarea acestora şi a cuantumului
amenzilor aplicabile.
(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către
primari şi/sau împuterniciţii acestora şi de autoritatea de reglementare
competentă.
(6) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului
regulament, autorităţile administraţiei publice locale vor proceda la
încheierea de acte adiţionale la contractele de delegare a gestiunii, care
să cuprindă punerea în aplicare a prezentului regulament.
(7) În regulamentele întocmite şi aprobate de autorităţile
administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitare,
după caz, se vor stabili condiţiile şi termenele de conformare la
prevederile prezentului regulament-cadru.
Art. 262. - În cadrul contractelor încheiate cu utilizatorii se vor
stipula standardele, normativele şi tarifele legale, valabile la data
încheierii acestor contracte. De asemenea, se vor face trimiteri şi la
actele normative care trebuie respectate din punct de vedere al protecţiei
mediului şi al sănătăţii publice.
Art. 263. - Prevederile prezentului regulament-cadru vor fi
actualizate în funcţie de modificările de natură tehnică, tehnologică şi
legislativă, prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C.
Art. 264. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul
regulament-cadru.
257
Nr.
crt.
1.1.
1.2.
258
ANEXA 1
la regulament-cadru
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE
CANALIZARE
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
Trimestrul
I II III IV
0 1 2 3 4 5 6
BRANŞAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR
a) numărul de solicitări de branşare/numărul de
solicitări de racordare ale utilizatorilor la
sistemul public de alimentare cu apă şi/sau de
canalizare, diferenţiat pe utilităţi şi pe categorii
de utilizatori
b) numărul de solicitări la care intervalul de timp,
dintre momentul înregistrării cererii de branşare/
racordare a utilizatorului, până la primirea de
către acesta a avizului de branşare/racordare,
este mai mic de 15/30/60 zile calendaristice
Total
an
% % % % %
% % % % %
CONTRACTAREA FURNIZĂRII APEI/PRELUĂRII APELOR UZATE ŞI
METEORICE
a) numărul de contracte încheiate, pe categorii de
utilizatori, raportat la numărul de solicitări
b) procentul din contractele de la lit. a) încheiate în
mai puţin de 30 zile calendaristice
c) numărul de solicitări de modificare a prevederilor
contractuale, raportate la numărul total de
solicitări de modificare a prevederilor
contractuale rezolvate în 30 zile
1.3. MĂSURAREA ŞI GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ
a) numărul anual de contoare montate, ca urmare a
solicitărilor, raportat la numărul de solicitări, pe
tipuri de apă furnizată
b) numărul anual de contoare montate, raportat la
numărul total de utilizatori fără contor
c) numărul anual de reclamaţii privind precizia
contoarelor, raportat la numărul total de
contoare, pe tipuri de apă furnizată şi categorii
de utilizatori
d) ponderea din numărul de reclamaţii de la lit. c)
care sunt justificate
% % % % %
% % % % %
% % % % %
% % % % %
% % % % %
% % % % %
% % % % %

1.4.
1.5.
0 1 2 3 4 5 6
1.5.1.
1.5.2.
e) procentul de solicitări de la lit. c) care au fost
rezolvate în mai puţin de 8 zile
f) numărul de sesizări privind parametrii apei
furnizate raportat la numărul total de utilizatori
g) cantitatea de apă furnizată raportată la numărul
total de locuitori de tip casnic deserviţi
259
% % % % %
% % % % %
% % % % %
CITIREA, FACTURAREA ŞI ÎNCASAREA CONTRAVALORII SERVICIILOR DE APĂ
ŞI DE CANALIZARE FURNIZATE/PRESTATE
a) numărul de reclamaţii privind facturarea raportat
la numărul total de utilizatori
b) procentul de reclamaţii de la lit. a) rezolvate în
termen de 10 zile
c) procentul din reclamaţiile de la lit. a) care s-au
dovedit a fi justificate
d) valoarea totală a facturilor încasate raportată la
valoarea totală a facturilor emise
% % % % %
% % % % %
% % % % %
% % % % %
ÎNTRERUPERI ŞI LIMITĂRI ÎN FURNIZAREA APEI ŞI ÎN PRELUAREA APELOR
LA CANALIZARE
ÎNTRERUPERI ACCIDENTALE
a) numărul de întreruperi neprogramate anunţate, pe
categorii de utilizatori
b) numărul de utilizatori afectaţi de întreruperile
neprogramate anunţate raportat la total
utilizatori, pe categorii de utilizatori
c) durata medie a întreruperilor raportate la 24 ore
pe categorii de utilizatori
d) numărul de întreruperi accidentale pe categorii de
utilizatori
e) numărul de utilizatori afectaţi de întreruperile
accidentale raportat la total utilizatori/pe
categorii de utilizatori
nr. nr. nr. nr. nr.
% % % % %
% % % % %
nr. nr. nr. nr. nr.
% % % % %
ÎNTRERUPERI PROGRAMATE
a) numărul de întreruperi programate nr. nr. nr. nr. nr.
b) durata medie a întreruperilor programate
raportată la 24 ore
c) numărul de utilizatori afectaţi de aceste
întreruperi raportat la total utilizatori, pe
categorii de utilizatori
c) numărul de întreruperi cu durata programată depăşită
raportat la total întreruperi programate, pe categorii
de utilizatori
% % % % %
% % % % %
% % % % %
0 1 2 3 4 5 6
1.5.3.
ÎNTRERUPERI DATORATE NERESPECTĂRII PREVEDERILOR CONTRACTUALE
DE CĂTRE UTILIZATOR
a) numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt
furnizarea/prestarea serviciilor pentru neplata
% % % % %
facturii raportat la număr total de utilizatori, pe
categorii de utilizatori şi pe tipuri de servicii
b) numărul de contracte reziliate pentru neplata
serviciilor furnizate raportat la număr total de
utilizatori, pe categorii de utilizatori şi pe tipuri
de servicii
c) numărul de întreruperi datorate nerespectării
prevederilor contractuale, pe categorii de
utilizatori, tipuri de servicii şi clauze
contractuale nerespectate
d) numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt
furnizarea serviciilor, realimentaţi în mai puţin
de 3 zile, pe categorii de utilizatori şi tipuri de
servicii
260
% % % % %
nr. nr. nr. nr. nr.
1.6. CALITATEA SERVICIILOR FURNIZATE/PRESTATE
a) numărul de reclamaţii privind parametrii de
calitate ai apei furnizate raportat la număr total
de utilizatori, pe tipuri de utilizatori şi tipuri de
apă furnizată (potabilă sau industrială) şi
parametrii reclamaţi
% % % % %
b) procentul din reclamaţiile de la lit. a) care s-au
% % % % %
1.7.
dovedit a fi din vina operatorului
c) valoarea despăgubirilor plătite de operator, pentru
nerespectarea condiţiilor şi parametrilor de
calitate stabiliţi în contract, raportată la valoarea
facturată, pe tipuri de servicii şi categorii de
utilizatori
d) numărul de reclamaţii privind gradul de asigurare
în funcţionare raportat la numărul total de
utilizatori
% % % % %
% % % % %
RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZATORILOR
a) numărul de sesizări scrise, altele decât cele
prevăzute la celelalte articole, în care se
% % % % %
precizează că este obligatoriu răspunsul
operatorului, raportat la total sesizări
b) procentul din totalul de la lit. a) la care s-a
răspuns într-un termen mai mic de 30 de zile
calendaristice
% % % % %

0 1 2 3 4 5 6
2. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ GARANTAŢI
2.1.
2.2.
PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ
a) pierderea de apă în reţea exprimată ca raport între
cantitatea de apă furnizată şi cea intrată în sistem
b) gradul de extindere al reţelei exprimat ca raport
între lungimea reţelei dată în funcţiune la
începutul perioadei luate în calcul şi cea de la
sfârşitul perioadei luate în calcul
c) consumul specific de energie electrică pentru
furnizarea apei, calculat ca raport între cantitatea
totală de energie consumată trimestrial/anual
pentru funcţionarea sistemului şi cantitatea de
apă furnizată
d) durata zilnică de alimentare cu apă calculată ca
raport între numărul mediu zilnic de ore în care
se asigură apă la utilizator şi 24 ore, pe categorii
de utilizatori
e) gradul de acoperire exprimat ca raport între
lungimea reţelei de distribuţie şi lungimea totală
a străzilor
f) gradul de contorizare exprimat ca raport între
numărul de utilizatori care au contoare la
branşament şi numărul total de utilizatori
PENTRU SISTEMUL DE CANALIZARE
a) gradul de deservire exprimat ca raport între
lungimea reţelei de canalizare şi lungimea totală
a străzilor
b) gradul de extindere al reţelei de canalizare
exprimat ca raport între lungimea străzilor cu
sistem de canalizare dată în funcţiune la
începutul perioadei luate în calcul şi cea de la
sfârşitul perioadei luate în calcul
c) consumul specific de energie electrică pentru
evacuarea şi epurarea apelor uzate, calculat ca
raport între cantitatea totală de energie electrică
consumată trimestrială/anuală pentru asigurarea
serviciului şi cantitatea de apă uzată evacută
261
% % % % %
% % % % %
kWh kWh kWh kWh
/mc /mc /mc /mc
kWh
/mc
% % % % %
% % % % %
% % % % %
% % % % %
% % % % %
kWh kWh kWh kWh
/mc /mc /mc /mc
kWh
/mc
Nr.
crt.
INDICATORI STATISTICI
PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE
CANALIZARE
INDICATORUL
262
Trimestrul
I II III IV
0 1 2 3 4 5 6
1.1. BRANŞAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR
1.2.
1.3.
a) raportul dintre numărul de branşamente şi
lungimea reţelei de distribuţie a apei
b) lungimea reţelei de distribuţie raportată la
numărul de locuitori asiguraţi cu apă
c) raportul dintre lungimea efectivă a reţelei şi
numărul de locuitori
d) raportul dintre populaţia racordată la canalizare şi
populaţia totală a localităţii
e) raportul dintre numărul de racorduri şi lungimea
reţelei de canalizare
GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ
a) volumul de apă furnizată raportată la capacitatea
de proiect al reţelei
b) volumul de apă furnizată prin aducţiune şi
capacitatea proiectată
buc/
km
m/
loc
m/
loc
buc/
km
m/
loc
m/
loc
buc/
km
m/
loc
m/
loc
buc/
km
m/
loc
m/
loc
Total
an
buc/
km
m/
loc
m/
loc
% % % % %
buc/
km
buc/
km
buc/
km
buc/
km
buc/
km
% % % % %
% % % % %
ABATERI ALE UTILIZATORILOR DE LA CONDIŢIILE DE CONTRACT
a) numărul de cazuri de nerespectare de către
utilizatori a condiţiilor de descărcare a apelor
uzate şi meteorice în reţelele de canalizare
raportat la număr total utilizatori, pe tipuri de
% % % % %
utilizatori
b) numărul de sistări a prestării serviciului public de
canalizare raportat la număr total utilizatori, pe
tipuri de utilizatori, datorat nerespectării de
utilizator a condiţiilor de deversare
c) valoarea despăgubirilor plătite de utilizatori,
pentru daune datorate deversării apelor ce nu
respectă condiţiile de deversare din contract,
raportat la valoarea facturată aferentă apelor
uzate, pe tipuri de servicii şi categorii de
utilizatori
% % % % %
% % % % %

ORDIN NR. 89
din 20 martie 2007
pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare ∗)
Emitent: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE
REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE
DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 324 bis din 15 mai 2007
Având în vedere prevedrile art. 50 alin. (2) din Legea serviciilor
comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi ale art. 6 şi 40 din Legea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006,
în temeiul art. 10 alin (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru
Serviciile Publice de Gospodărie Comunală – A.N.R.S.C. ∗∗) nr.
373/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru
Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:
Art. 1. – Se aprobă Caietul de sarcini-cadru al serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii
Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie
Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicar în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile
Publice de Gospodărie Comunală,
Jeanina Preda
Bucureşti, 20 martie 2007.
Nr. 89.
∗) Ordinul nr. 89/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15
mai 2007 şi este reprodus şi în nr. 324 bis din 15 mai 2007.
∗∗) Conform prevederilor Legii nr. 51/2006, începând cu data de 21 martie 2007, denumirea
Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală va fi
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice
(A.N.R.S.C.).
263
C A I E T D E S A R C I N I – C A D R U
al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
Obiectul caietului de sarcini-cadru
264
ANEXĂ
Art. 1. Prezentul caiet de sarcini-cadru stabileşte modul de întocmire
a caietelor de sarcini, indiferent de forma de gestiune adoptată, de către
consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi
asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, care înfiinţează,
organizează, conduc, coordonează şi controlează funcţionarea serviciul
de alimentare cu apă şi de canalizare.
Art. 2. (1) Caietele de sarcini se vor întocmi în concordanţă cu
necesităţile obiective ale consiliilor locale, Consiliului General al
Municipiului Bucureşti şi asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după
caz, cu respectarea în totalitate a cerinţelor minimale precizate în
caietul de sarcini-cadru şi a regulamentului-cadru al serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare.
(2) Caietele de sarcini vor fi supuse aprobării consiliilor locale,
Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiilor de
dezvoltare comunitară, după caz.
(3) Caietele de sarcini se întocmesc pentru fiecare activitate specifică
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Art. 3. La întocmirea caietelor de sarcini, autoritatea publică locală
are obligaţia de a utiliza documentaţia prevăzută în prezentul caiet de
sarcini-cadru, după cum urmează:
a) în conţinutul documentaţiei caietului de sarcini se vor prelua din
prezentul caiet de sarcini-cadru activităţile şi condiţiile tehnice specifice
activităţii desfăşurate sau care se deleagă;
b) conţinutul caietului de sarcini va fi elaborat prin transcrierea
identică a textelor scrise cu caractere normale, cu excepţia numerelor
de articole, care vor căpăta o nouă numerotare prin completarea
datelor necesare în conformitate cu indicaţiile precizate prin textele
scrise cu caractere înclinate din conţinutul documentaţiei caietului de
sarcini-cadru;

c) conţinutul caietului de sarcini va cuprinde setul de formulare
precizate ca fiind obligatorii în caietul de sarcini-cadru, la care se pot
adăuga şi alte formulare considerate necesare pentru realizarea
corespunzătoare a serviciului.
Art. 4. Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti
şi asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, au obligaţia ca la
întocmirea caietului de sarcini să definească specificaţiile tehnice prin
referire la reglementările tehnice, astfel cum sunt acestea definite în
legislaţia internă referitoare la standardizarea naţională.
CAPITOLUL I
Obiectul caietului de sarcini
Art. 1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile de desfăşurare a
activităţilor specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
stabilind nivelurile de calitate şi condiţiile tehnice necesare funcţionării
acestui serviciu în condiţii de eficienţă şi siguranţă.
Art. 2. Prezentul caiet de sarcini a fost elaborat spre a servi drept
documentaţie de referinţă în vederea stabilirii condiţiilor specifice de
desfăşurare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare,
indiferent de modul de gestiune adoptat.
Art. 3. Caietul de sarcini face parte integrantă din documentaţia
necesară desfăşurării activităţii ......................... (se trece activitatea
specifică serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare) şi constituie
ansamblul cerinţelor tehnice de bază.
Art. 4. (1) Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice
care definesc caracteristicile referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de
performanţă, siguranţa în exploatare, precum şi sisteme de asigurare a
calităţii, terminologie, condiţiile pentru certificarea conformităţii cu
standarde relevante sau altele asemenea.
(2) Specificaţiile tehnice se referă, de asemenea, la modul de
executare a activităţilor, la verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie
a lucrărilor, precum şi la alte condiţii ce derivă din actele normative şi
reglementările în vigoare, în legătură cu desfăşurarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare.
(3) Caietul de sarcini precizează reglementările obligatorii referitoare
la protecţia muncii, la prevenirea şi stingerea incendiilor şi la protecţia
265
mediului, care trebuie respectate pe parcursul furnizării/prestării
serviciului/activităţii ............................. (se trece activitatea specifică
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare) şi care sunt în vigoare.
Art. 5. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie
să asigure furnizarea/prestarea serviciului în regim de continuitate,
asigurând Q = ..... l/s, Q = ....... m 3 /zi, m 3 /an şi presiunea de serviciu
minimă ...... mCA pentru toţi utilizatorii din aria de prestare (se vor
completa valorile de debit şi de presiune).
Art. 6. Operatorul se angajează să contracteze şi să menţină
următoarele tipuri de asigurări:
a) asigurare împotriva pagubelor materiale, ce va acoperi toate
riscurile cu privire la pierderi fizice sau daune aduse sistemului public
de alimentare cu apă şi de canalizare;
b) asigurare de răspundere civilă (inclusiv obligaţiile generale faţă de
terţi în caz de deces, vătămări corporale sau pierderi ori daune ale
proprietăţii);
c) asigurări pentru acoperirea obligaţiilor către angajaţi şi pentru
accidente personale, conform prevederilor legale.
Art. 7. Termenii, expresiile şi abrevierile utilizate în caietul de
sarcini sunt cele din Regulamentul-cadru al serviciului public de
alimentare cu apă şi de canalizare.
CAPITOLUL II
Cerinţe organizatorice minimale
Art. 8. Operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare va
asigura:
a) respectarea legislaţiei, normelor, prescripţiilor şi regulamentelor
privind igiena muncii, protecţia muncii, gospodărirea apelor, protecţia
mediului, urmărirea comportării în timp a construcţiilor, prevenirea şi
combaterea incendiilor;
b) exploatarea, întreţinerea şi reparaţia instalaţiilor şi utilajelor cu
personal autorizat, în funcţie de complexitatea instalaţiei şi de specificul
locului de muncă;
c) respectarea indicatorilor de performanţă şi calitate stabiliţi prin
contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea de dare în
266

administrare a serviciului şi precizaţi în regulamentul serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare;
d) furnizarea autorităţii administraţiei publice locale, respectiv
A.N.R.S.C., a informaţiilor solicitate şi accesul la documentaţiile pe
baza cărora prestează serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în
condiţiile legii;
e) producerea, transportul, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile,
respectiv preluarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate;
f) exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a sistemelor
de canalizare în condiţii de siguranţă şi eficienţă tehnico-economică, cu
respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare;
g) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, corespunzător
dispoziţiilor legale, a zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor şi
instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de
canalizare şi de epurare a apelor uzate;
h) monitorizarea strictă a calităţii apei potabile distribuite prin
intermediul sistemelor de alimentare cu apă, în concordanţă cu normele
igienico-sanitare în vigoare;
i) captarea apei brute, respectiv descărcarea apelor uzate orăşeneşti în
receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin
acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor;
j) întreţinerea şi menţinerea în stare permanentă de funcţionare a
sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;
k) contorizarea cantităţilor de apă captate, înmagazinate, transportate,
distribuite şi, respectiv, facturate;
l) creşterea eficienţei şi a randamentului sistemelor în scopul
reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea
costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime,
combustibili şi energie electrică şi prin reechiparea, reutilarea şi
retehnologizarea acestora;
m) limitarea cantităţilor de apă potabilă distribuită prin reţelele
publice, utilizată în procesele industriale, şi diminuarea consumurilor
specifice prin recircularea, refolosirea şi reutilizarea acesteia în cadrul
staţiilor de tratare şi epurare;
n) respectarea angajamentelor luate prin contractele de
furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;
267
o) furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare la toţi utilizatorii din raza de operare pentru care are hotărâre
de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;
p) aplicarea de metode performante de management, care să conducă
la reducerea costurilor de operare;
q) elaborarea planurilor anuale de întreţinere, revizii, reparaţii
capitale şi modernizări, executate cu forţe proprii şi cu terţi;
r) realizarea unui sistem de evidenţă a sesizărilor şi reclamaţiilor şi de
rezolvare operativă a acestora;
s) evidenţa orelor de funcţionare a utilajelor;
t) ţinerea unei evidenţe distincte pentru fiecare activitate, având
contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu şi/sau localitate de
operare în parte;
u) personalul necesar pentru prestarea activităţilor asumate prin
contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea de dare în
administrare şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este cazul;
v) conducerea operativă prin dispecerat şi asigurarea mijloacelor
tehnice şi a personalului de intervenţie;
w) o dotare proprie cu instalaţii şi echipamente specifice necesare
pentru prestarea activităţilor asumate prin contractul de delegare a
gestiunii sau prin hotărârea de dare în administrare;
x) alte condiţii specifice stabilite de autoritatea administraţiei
publice locale.
Art. 9. Obligaţiile şi răspunderile personalului de operare al
operatorului sunt cuprinse în regulamentul de serviciu (regulamentul de
serviciu se întocmeşte pe baza Regulamentului-cadru al serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare).
Art. 10. În caietele de sarcini se vor preciza condiţiile de realizare a
investiţiilor, precum şi a altor cheltuieli pe care le va face operatorul,
specificându-se modul de aprobare şi decontare a acestora în cadrul
relaţiilor contractuale dintre autoritatea publică locală şi operator.
CAPITOLUL III
Serviciul de alimentare cu apă
Art. 11. Caracteristicile principale ale staţiilor electrice ce deservesc
sistemul de alimentare cu apă sunt prezentate în anexa nr. ... (se va
268

preciza numărul anexei în care se vor detalia: amplasarea fiecărei
staţii, tensiunea la intrarea în staţie, tensiunea la ieşirea din staţie, tipul
transformatoarelor, puterea fiecărui transformator, tipul şi puterea de
rupere a întrerupătoarelor, schema monofilară, schema de măsură,
automatizare şi protecţie, anul punerii în funcţiune, ultima reparaţie
capitală, ultima verificare profilactică, utilajele alimentate din staţie,
sursa de rezervă etc.).
Art. 12. Datele privind reţelele electrice de forţă şi de iluminat sunt
prezentate în anexa nr. ... (se precizează numărul anexei în care sunt
descrise toate reţelele de forţă şi de iluminat, inclusiv cele de joasă
tensiune, aferente sistemului de alimentare cu apă: amplasarea fiecărui
obiectiv, schemele monofilare defalcate pe obiective, tipul
conductoarelor, secţiunea, lungimea, tipul circuitului, instalaţiile de
legare la pământ, numărul contactoarelor, întrerupătoarelor, celulelor,
punctelor de iluminat, puterea deservită de fiecare circuit etc.).
Art. 13. Caracteristicile centralelor termice ce deservesc
componentele sistemului de alimentare cu apă sunt prezentate în anexa
nr. ... (se va indica numărul anexei în care se vor trece caracteristicile
definitorii ale sistemului de alimentare cu energie termică).
Art. 14. Caracteristicile reţelelor de aer comprimat, gaze naturale,
combustibil lichid, apă-canalizare sunt prezentate în anexa nr. ... (se va
indica numărul anexei în care se vor trece caracteristicile definitorii ale
reţelelor de aer comprimat şi utilităţi din incinte).
Art. 15. Programul de reabilitare şi extindere a sistemului de
alimentare cu apă este prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul
anexei).
SECŢIUNEA 1
Captarea apei brute
Art. 16. Operatorul are permisiunea de a desfăşura activitatea de
captare a apei, în aria administrativ-teritorială .............. (se va completa
aria administrativ-teritorială în care urmează să se presteze activitatea,
cu delimitările acesteia).
Art. 17. Sursele de apă folosite pentru alimentarea cu apă se situează
în ............... (se precizează locaţia în care sunt amplasate sursele de
alimentare cu apă).
269
Art. 18. Situaţia surselor de apă de adâncime este cea prezentată în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din
tabelul nr. 1, anexa la prezentul caiet de sarcini-cadru, în cazul
existenţei captării din surse de adâncime).
Art. 19. Situaţia surselor de apă de suprafaţă este cea prezentată în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din
tabelul nr. 2, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru, în cazul
existenţei captării din surse de suprafaţă).
Art. 20. Planul de situaţie cu amplasarea tuturor puţurilor (de
investigare, supraveghere, exploatare), a zonelor de protecţie sanitară, a
lucrărilor hidrotehnice aferente şi a construcţiilor anexe, limitele
terenului, natura juridică a acestuia, căile de comunicaţie, sursele de
poluare din zonă etc. sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza
numărul anexei).
Art. 21. Instalaţiile electrice aferente captării apei cu schemele
monofilare: branşamente, instalaţii electrice de iluminat şi de forţă,
instalaţii de legare la pământ, instalaţii de automatizări, măsură şi
control, sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).
Art. 22. În vederea determinării costurilor de exploatare şi a
personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca
articole distincte, defalcat pe fiecare captare, după caz:
a) consumul propriu tehnologic de energie electrică de proiect, pentru
asigurarea captării apei la debitul nominal, este: se trece indicatorul;
b) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare a
acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
c) diagramele de pornire-oprire ale utilajelor de bază, variaţia
consumului specific, în funcţie de debit, sunt prezentate în anexa nr. ...
(se trece numărul anexei);
d) diagramele de variaţie a energiei consumate de pompe, în funcţie
de debitele de apă vehiculate, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece
numărul anexei);
e) lista aparatelor de măsură pentru determinarea cantităţii de apă
captată şi a cantităţii de apă livrată şi caracteristicile acestora este
prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
f) lista aparatelor de măsură pentru determinarea consumurilor de
energie electrică din staţia de captare este prezentată în anexa nr. ... (se
trece numărul anexei);
270

g) schema staţiei de captare a apei, cu poziţionarea utilajelor,
construcţiilor şi echipamentelor, planul de amplasare şi poziţia
armăturilor în schema normală de funcţionare, conform anexei nr. ... (se
trece numărul anexei);
h) schema instalaţiei electrice de îmbunătăţire a factorului de putere,
conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);
i) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi,
sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
j) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de
sarcini-cadru;
k) alte date necesare definirii serviciului din punctul de vedere al
parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de
dezvoltare din strategia de dezvoltare.
Art. 23. Prestarea activităţii de captare a apei se va executa astfel
încât să se realizeze:
a) verificarea şi supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor;
b) corectarea şi adaptarea regimului de exploatare la cerinţele
utilizatorului;
c) controlul calităţii apei;
d) întreţinerea instalaţiilor din staţia de captare;
e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice
necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă;
f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente;
g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne;
h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii;
i) gradul de utilizare a capacităţii totale a staţiei de captare a apei la
nivelul necesar pentru asigurarea continuităţii şi calităţii apei potabile
furnizate;
j) desfăşurarea activităţilor pe baza principiilor de eficienţă
economică având ca obiectiv reducerea costurilor;
k) menţinerea capacităţilor de producţie şi exploatarea eficientă prin
urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor,
întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea
operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;
l) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în
exploatare, încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante şi
asigurării calităţii apei brute şi potabile;
271
m) executarea numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile
publice a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări la instalaţii şi
echipamente;
n) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în
vigoare;
o) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal
calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac
obiectul serviciului de captare a apei, inclusiv a personalului de
specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este
cazul.
SECŢIUNEA a 2-a
Tratarea apei brute
Art. 24. Operatorul are permisiunea de a desfăşura activitatea de
tratare a apei, în aria administrativ-teritorială ...... (se va completa aria
administrativ-teritorială în care urmează să se presteze activitatea, cu
delimitările acesteia).
Art. 25. Staţia de tratare a apei brute este amplasată în ....... (se
precizează locaţia în care este amplasată staţia de tratare a apei).
Art. 26. Planul de situaţie cu amplasarea zonelor de protecţie
sanitară, a lucrărilor hidrotehnice aferente şi a construcţiilor anexe,
limitele terenului, natura juridică a acestuia, căile de comunicaţie,
sursele de poluare din zonă etc. sunt prezentate în anexa nr. ... (se va
preciza numărul anexei).
Art. 27. Instalaţiile electrice aferente staţiei de tratare a apei cu
schemele monofilare: branşamente, instalaţii electrice de iluminat şi de
forţă, instalaţii de legare la pământ, instalaţii de automatizări, măsură şi
control, sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).
Art. 28. Componenţa obiectelor staţiei de tratare este prezentată în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din
tabelul nr. 3, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 29. În vederea determinării costurilor de exploatare şi a
personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca
articole distincte, defalcat pe fiecare staţie de tratare, după caz:
a) consumul propriu tehnologic de energie electrică şi de reactivi, de
proiect, pentru asigurarea tratării apei brute, la debitul nominal, este: ...
272

(se trece indicatorul pentru energia electrică şi cei pentru reactivi,
defalcaţi pentru fiecare reactiv în parte);
b) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare a
acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
c) diagramele de pornire-oprire ale utilajelor de bază şi variaţia
consumului specific, în funcţie de debit, sunt prezentate în anexa nr. ...
(se trece numărul anexei);
d) diagramele de variaţie a energiei consumate de pompe, în funcţie
de debitele de apă vehiculate, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece
numărul anexei);
e) diagramele de variaţie a cantităţii de reactiv utilizat, în funcţie de
debitul de apă tratată, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul
anexei);
f) lista aparatelor de măsură pentru determinarea cantităţii şi calităţii
apei brute şi tratate, precum şi caracteristicile acestora este prezentată în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
g) lista dotărilor laboratorului chimic şi metodele de analiză
necertificate sunt cele din anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
h) lista aparatelor de măsură pentru determinarea consumurilor de
energie electrică din staţia de tratare a apei brute este prezentată în anexa
nr. ... (se trece numărul anexei);
i) schema staţiei de tratare a apei, cu poziţionarea utilajelor şi poziţia
armăturilor în schema normală de funcţionare, conform anexei nr. ... (se
trece numărul anexei);
j) schema instalaţiei electrice de îmbunătăţire a factorului de putere,
conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);
k) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi,
sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
l) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de
sarcini-cadru;
m) alte date necesare definirii serviciului din punctul de vedere al
parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de
dezvoltare din strategia de dezvoltare.
Art. 30. Prestarea activităţii de tratare a apei se va executa astfel încât
să se realizeze:
a) verificarea şi supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor;
b) adaptarea regimului de exploatare la cerinţele utilizatorului;
273
c) controlul calităţii apei;
d) întreţinerea instalaţiilor din staţia de tratare;
e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice
necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă;
f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente;
g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne;
h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii;
i) gradul de utilizare a capacităţii totale a staţiei de tratare a apei la
nivelul necesar pentru asigurarea continuităţii şi calităţii apei potabile
furnizate;
j) desfăşurarea activităţilor pe baza principiilor de eficienţă
economică având ca obiectiv reducerea costurilor;
k) menţinerea capacităţilor de producţie şi exploatarea eficientă prin
urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor,
întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea
operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;
l) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în
exploatare, încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante şi a
asigurării calităţii apei brute şi potabile;
m) executarea, numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile
publice, a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări la instalaţii
şi echipamente;
n) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în
vigoare;
o) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal
calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac
obiectul serviciului de tratare a apei, inclusiv a personalului de
specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este
cazul.
SECŢIUNEA a 3-a
Transportul apei potabile şi/sau industriale
Art. 31. Operatorul are permisiunea de a desfăşura activitatea de
transport a apei potabile şi/sau industriale, în aria administrativteritorială
.......... (se va completa aria administrativ-teritorială în care
urmează să se presteze activitatea, cu delimitările acesteia).
274

Art. 32. Planul de situaţie cu amplasarea aducţiunii, zonele de
protecţie sanitară, lucrările hidrotehnice aferente şi construcţiile anexe,
limitele terenului, natura juridică a acestuia, căile de comunicaţie,
sursele de poluare din zonă etc. sunt prezentate în anexa nr. ... (se va
preciza numărul anexei).
Art. 33. Caracteristicile aducţiunii sunt prezentate în anexa nr. ... (se
trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 4,
anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 34. În vederea determinării costurilor de exploatare şi a
personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca
articole distincte, defalcat pe fiecare staţie de tratare, după caz:
a) consumul propriu tehnologic de energie electrică de proiect, pentru
asigurarea transportului apei brute, la debitul nominal este: ...(se trece
indicatorul pentru energia electrică);
b) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare a
acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
c) diagramele de variaţie a energiei consumate de pompe, în funcţie
de debitele de apă vehiculate, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece
numărul anexei);
d) lista aparatelor de măsură pentru determinarea cantităţii apei
potabile/brute transportate, precum şi caracteristicile acestora este
prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
e) lista aparatelor de măsură pentru determinarea consumurilor de
energie electrică aferente transportului apei potabile/brute este
prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
f) schema conductelor de transport al apei, cu indicarea elementelor
topografice şi funcţionale, conform anexei nr. ... (se trece numărul
anexei);
g) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi,
sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
h) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de
sarcini-cadru;
i) alte date necesare definirii serviciului din punctul de vedere al
parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de dezvoltare
din strategia de dezvoltare.
Art. 35. Prestarea activităţii de transport al apei potabile/brute se va
executa astfel încât să se realizeze:
275
a) verificarea şi supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor;
b) corectarea şi adaptarea regimului de exploatare la cerinţele
utilizatorului;
c) controlul calităţii apei;
d) întreţinerea conductelor de transport;
e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice
necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă;
f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente;
g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne;
h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii;
i) desfăşurarea activităţilor pe baza principiilor de eficienţă
economică având ca obiectiv reducerea costurilor;
j) menţinerea capacităţilor de producţie şi exploatarea eficientă prin
urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor,
întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea
operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;
k) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în
exploatare, încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante şi
asigurării calităţii apei brute şi potabile;
l) executarea numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile
publice a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări la instalaţii şi
echipamente;
m) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în
vigoare;
n) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal
calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac
obiectul serviciului de transport al apei, inclusiv a personalului de
specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este
cazul.
SECŢIUNEA a 4-a
Înmagazinarea apei
Art. 36. Operatorul are permisiunea de a desfăşura activitatea de
înmagazinare a apei, în aria administrativ-teritorială ...... (se va completa
aria administrativ-teritorială în care urmează să se presteze activitatea,
cu delimitările acesteia).
276

Art. 37. Rezervoarele de înmagazinare a apei potabile sunt amplasate
în ..... (se precizează locaţia în care sunt amplasate rezervoarele de
înmagazinare a apei).
Art. 38. Planul de situaţie cu amplasarea tuturor rezervoarelor de
înmagazinare, a zonelor de protecţie sanitară, a lucrărilor hidrotehnice
aferente şi a construcţiilor anexe, limitele terenului, natura juridică a
acestuia, căile de comunicaţie, sursele de poluare din zonă etc. sunt
prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).
Art. 39. Instalaţiile electrice aferente staţiei de înmagazinare a apei
cu schemele monofilare: branşamente, instalaţii electrice de iluminat şi
de forţă, instalaţii de legare la pământ, instalaţii de automatizări, măsură
şi control, sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).
Art. 40. Componenţa obiectelor staţiei de înmagazinare a apei sunt
prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa
cu datele din tabelul nr. 5, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 41. În vederea determinării costurilor de exploatare şi a
personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca
articole distincte, defalcat pe fiecare captare, după caz:
a) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare a
acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
b) lista aparatelor de măsură pentru determinarea cantităţii şi calităţii
apei înmagazinate, precum şi caracteristicile acestora este prezentată în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
c) schema staţiei de înmagazinare a apei, cu poziţionarea
rezervoarelor şi poziţia armăturilor în schema normală de funcţionare,
conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);
d) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi,
sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
e) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de
sarcini-cadru;
f) alte date necesare definirii serviciului din punctul de vedere al
parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de
dezvoltare din strategia de dezvoltare.
Art. 42. Prestarea activităţii de înmagazinare a apei se va executa
astfel încât să se realizeze:
a) verificarea şi supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor;
277
b) corectarea şi adaptarea regimului de exploatare la cerinţele
utilizatorului;
c) controlul calităţii apei;
d) întreţinerea instalaţiilor;
e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice
necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă;
f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente;
g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne;
h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii;
i) asigurarea rezervei intangibile pentru stins incendiile;
j) desfăşurarea activităţilor pe baza principiilor de eficienţă
economică având ca obiectiv reducerea costurilor;
k) menţinerea capacităţilor de producţie şi exploatarea eficientă prin
urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor,
întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea
operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;
l) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în
exploatare, încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante şi a
asigurării calităţii apei brute şi potabile;
m) executarea numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile
publice a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări la instalaţii şi
echipamente;
n) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în
vigoare;
o) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal
calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac
obiectul serviciului de înmagazinare a apei, inclusiv a personalului de
specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este
cazul.
SECŢIUNEA a 5-a
Distribuţia apei potabile şi/sau industriale
Art. 43. Operatorul are permisiunea de a desfăşura activitatea de
distribuire a apei potabile şi/sau industriale, în condiţiile legii, la tarife
reglementate, utilizatorilor amplasaţi pe teritoriul ................. (se trece
localitatea unde operatorul urmează să-şi desfăşoare activitatea).
278

Art. 44. (1) Principalele date aferente utilizatorilor ce fac obiectul
serviciului de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale sunt cele din
anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din
tabelul nr. 6, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
(2) Datele aferente contoarelor de apă pe baza cărora se face
facturarea cantităţii de apă furnizate sunt cele din anexa nr. ... (se trece
numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 7, anexă la
prezentul caiet de sarcini-cadru).
(3) Datele aferente utilizatorilor necontorizaţi sunt cele din anexa nr.
... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr.
8, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 45. Inventarul staţiilor de pompare, repompare şi a staţiilor de
pompare cu hidrofor amplasate în reţeaua de distribuţie a apei este
prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu
datele din tabelul nr. 9, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 46. Inventarul hidranţilor şi conductelor componente ale reţelei
de distribuţie a apei potabile şi sau industriale este prezentat în anexa nr.
... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr.
10, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 47. Branşamentele şi elementele componente ale acestora sunt
prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa
cu datele din tabelul nr. 11, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 48. Planul reprezentând reţeaua de distribuţie a apei este
prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei în care se prezintă
planul reţelei de distribuţie a apei cu poziţionarea obiectelor aparţinând
acesteia).
Art. 49. În vederea determinării costurilor de furnizare şi a
personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca
articole distincte, după caz:
a) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare ale
acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
b) graficul privind numărul de utilizatori branşaţi în ultimii 5 ani este
prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
c) graficele de variaţie a consumului de apă minim, mediu şi maxim,
aferent utilizatorilor care au montate repartitoare de costuri în ultimii 10
ani, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
279
d) variaţia preţului de vânzare a apei în ultimii 5 ani este prezentată în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
e) variaţia gradului de încasare în ultimii 5 ani este prezentată în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
f) graficul de variaţie a ratei de suportabilitate în ultimii 5 ani,
calculată conform prevederilor pct. 6.3.5 din anexa la Hotărârea
Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind
accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, este
prezentat în anexa .... (se trece numărul anexei);
g) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de
sarcini-cadru;
h) alte date necesare definirii serviciului din punct de vedere al
parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de
dezvoltare din strategia de dezvoltare.
Art. 50. Prestarea activităţii de distribuţie a apei potabile şi/sau
industriale se va efectua astfel încât să se realizeze:
a) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice
necesare realizării unui serviciu de calitate;
b) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne şi actualizarea
documentaţiei;
c) respectarea contractelor de furnizare/prestare întocmite conform
prevederilor legale;
d) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii;
e) urmărirea permanentă a parametrilor de furnizare;
f) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în
vigoare;
g) măsurarea cantităţii de apă intrată/livrată în/din aria de deservire,
precum şi exploatarea, întreţinerea, repararea şi verificarea contoarelor
de apă în conformitate cu cerinţele normelor şi reglementările
metrologice în vigoare;
h) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal
calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor, inclusiv a
personalului de specialitate autorizat metrologic şi condiţiile de
externalizare a activităţii, dacă este cazul;
i) furnizarea continuă a apei către următoarele instituţii publice:
- spitale;
- policlinici;
280

- cămine de bătrâni;
- leagăne de copii;
- grădiniţe;
- creşe;
- cămine pentru persoane cu handicap;
- centre de resocializare a minorilor;
- şcoli.
Art. 51. În activitatea sa operatorul va asigura:
a) urmărirea şi înregistrarea indicatorilor de performanţă pentru
serviciul de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale aprobaţi.
Urmărirea şi înregistrarea indicatorilor de performanţă se vor face pe
baza unei proceduri specifice, prin compartimente specializate;
b) instituirea unui sistem prin care să poată primi informaţii sau să
ofere consultanţă şi informaţii privind orice problemă sau incident care
afectează sau poate afecta siguranţa, funcţionalitatea şi/sau alţi indicatori
de performanţă ai serviciului;
c) ca factura emisă utilizatorului de către furnizor, în vederea
încasării contravalorii cantităţii de apă furnizate, să conţină suficiente
date pentru identificarea locului de consum şi pentru justificarea valorii
totale, respectând orice instrucţiune/cerinţă aplicabilă, emisă de
autorităţile competente. Factura nu va conţine contravaloarea altor
servicii prestate de furnizor sau terţi, acestea facturându-se separat;
d) aplicarea unui sistem de comunicare cu utilizatorii cu privire la
reglementările noi ce privesc furnizarea apei şi modificările survenite la
actele normative din domeniu;
e) informarea utilizatorilor şi a consumatorilor:
- planificarea anuală a lucrărilor de reparaţii capitale şi modernizări
ce se vor efectua la instalaţiile de distribuţie a apei, care pot avea ca
efect diminuarea cantitativă sau calitativă a distribuţiei apei potabile;
- data şi ora întreruperii furnizării apei;
- data şi ora reluării furnizării apei;
f) verificarea şi certificarea de către utilizatori a furnizării apei la
parametrii calitativi şi cantitativi stabiliţi în contract, după:
- reparaţii planificate;
- reparaţii accidentale;
281
g) un sistem de înregistrare, investigare, soluţionare şi raportare
privind reclamaţiile făcute de utilizatori în legatură cu calitatea
serviciilor, calcularea şi/sau facturarea consumului;
h) realimentarea în cel mai scurt timp posibil a utilizatorilor afectaţi
de incidentele care au produs întreruperea alimentării cu apă. În acest
scop furnizorul asigură existenţa unor centre de preluare a reclamaţiilor
telefonice;
i) bilanţul de apă la intrarea şi la ieşirea din sistemul de distribuţie.
CAPITOLUL IV
Serviciul de canalizare
Art. 52. Caracteristicile principale ale staţiilor electrice ce deservesc
sistemul de canalizare sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza
numărul anexei în care se vor detalia: amplasarea fiecărei staţii,
tensiunea la intrarea în staţie, tensiunea la ieşirea din staţie, tipul
transformatoarelor, puterea fiecărui transformator, tipul şi puterea de
rupere a întrerupătoarelor, schema monofilară, schema de măsură,
automatizare şi protecţie, anul punerii în funcţiune, ultima reparaţie
capitală, ultima verificare profilactică, utilajele alimentate din staţie,
sursa de rezervă etc.).
Art. 53. Datele privind reţelele electrice de forţă şi de iluminat sunt
prezentate în anexa nr. ... (se precizează numărul anexei în care sunt
descrise toate reţelele de forţă şi de iluminat, inclusiv cele de joasă
tensiune, aferente sistemului de alimentare cu apă: amplasarea fiecărui
obiectiv, schemele monofilare defalcate pe obiective, tipul
conductoarelor, secţiunea, lungimea, tipul circuitului, instalaţiile de
legare la pământ, numărul contactoarelor, întrerupătoarelor, celulelor,
punctelor de iluminat, puterea deservită de fiecare circuit etc.).
Art. 54. Caracteristicile centralelor termice ce deservesc
componentele sistemului de canalizare sunt prezentate în anexa nr. ... (se
va indica numărul anexei în care se vor trece caracteristicile definitorii
ale sistemului de alimentare cu energie termică).
Art. 55. Caracteristicile reţelelor de aer comprimat, gaze naturale,
combustibil lichid, apă canalizare sunt prezentate în anexa nr. ... (se va
indica numărul anexei în care se vor trece caracteristicile definitorii ale
reţelelor de aer comprimat şi utilităţi din incinte).
282

Art. 56. Programul de reabilitare a sistemului de canalizare este
prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei).
SECŢIUNEA 1
Colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori
Art. 57. Operatorul are permisiunea de a desfăşura activitatea de
colectare, transport şi evacuare a apelor uzate de la utilizatori, în
condiţiile legii, la tarifele reglementate, pe raza teritorial-administrativă
....... (se trece aria teritorial-administrativă unde operatorul urmează
să-şi desfăşoare activitatea).
Art. 58. Principalele date aferente utilizatorilor care beneficiază de
activitatea de colectare, transport şi evacuare a apelor uzate sunt cele din
anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din
tabelul nr. 12, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 59. Racordurile şi elementele componente ale acestora sunt
prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa
cu datele din tabelul nr. 13, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 60. Principalele caracteristici ale colectoarelor de transport al
apei uzate şi ale gurilor de scurgere sunt prezentate în anexa nr. ... (se
trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 14,
anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru. Datele se vor completa
separat, dacă este cazul, pentru fiecare sistem de canalizare în parte).
Art. 61. Planul reprezentând sistemul de canalizare este prezentat în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei în care se prezintă planul
sistemului de canalizare cu pozitionarea obiectelor aparţinând
acesteia).
Art. 62. Profilurile longitudinale ale reţelei de canalizare, pe
tronsoane, sunt prezentate în anexele nr. ..... (se trec numerele anexelor
în care se prezintă profilul longitudinal a tronsoanelor sistemului de
canalizare).
Art. 63. În vederea determinării costurilor de furnizare şi a
personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca
articole distincte, după caz:
a) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare ale
acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
283
b) graficul privind situaţia numărului de utilizatori racordati în ultimii
5 ani este prezentat în anexa nr. ...(se trece numărul anexei);
c) graficele de variaţie a cantităţii de ape uzate, minimă, medie şi
maximă, aferentă utilizatorilor în ultimii 5 ani, sunt prezentate în anexa
nr. ... (se trece numărul anexei);
d) variaţia tarifului în ultimii 5 ani este prezentată în anexa nr. ... (se
trece numărul anexei);
e) variaţia gradului de încasare în ultimii 5 ani este prezentată în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
f) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de
sarcini-cadru;
g) alte date necesare definirii serviciului din punct de vedere al
parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de
dezvoltare din strategia de dezvoltare.
Art. 64. Prestarea activităţii de colectare, transport şi evacuare a
apelor uzate de la utilizatori se va efectua astfel încât să se realizeze:
a) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice
necesare realizării unui serviciu de calitate;
b) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne şi actualizarea
documentaţiei;
c) respectarea contractelor-cadru de furnizare/prestare, aprobate de
autoritatea competentă;
d) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii;
e) urmărirea permanentă a parametrilor de furnizare;
f) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în
vigoare;
g) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal
calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor, inclusiv a
personalului de specialitate şi condiţiile de externalizare a activităţii,
dacă este cazul;
Art. 65. În activitatea sa operatorul va asigura:
a) urmărirea şi înregistrarea indicatorilor de performanţă pentru
serviciul de canalizare aprobaţi. Urmărirea şi înregistrarea indicatorilor
de performanţă se vor face pe baza unei proceduri specifice, prin
compartimente specializate;
b) instituirea unui sistem prin care să poată primi informaţii sau să
ofere consultanţă şi informaţii privind orice problemă sau incidente care
284

afectează sau pot afecta siguranţa, funcţionalitatea şi/sau alţi indicatori
de performanţă ai serviciului;
c) ca factura emisă utilizatorului de către furnizor, în vederea
încasării contravalorii serviciului, să conţină suficiente date pentru
identificarea locului de consum şi pentru justificarea valorii totale,
respectând orice instrucţiune/cerinţă aplicabilă, emisă de autorităţile
competente. Factura nu va conţine contravaloarea altor servicii prestate
de furnizor sau terţi; acestea se vor factura separat;
d) aplicarea unui sistem de comunicare cu utilizatorii cu privire la
reglementările noi ce privesc activitatea şi modificările survenite la
actele normative din domeniu;
e) informarea utilizatorilor cu care se află în relaţii contractuale
despre:
- planificarea anuală a lucrărilor de reparaţii capitale şi modernizare
ce se vor efectua la instalaţiile de colectare, transport şi evacuare a
apelor uzate, care pot afecta calitatea serviciului;
- data şi ora întreruperii preluării apei uzate la canalizare;
- data şi ora reluării serviciului;
f) un sistem de înregistrare, investigare, soluţionare şi raportare
privind reclamaţiile făcute de utilizatori în legatură cu calitatea
serviciilor;
g) bilanţul de ape uzate la intrarea şi la ieşirea din sistemul de
transport al apei uzate pentru care se realizează serviciul.
SECŢIUNEA a 2-a
Epurarea apelor uzate
Art. 66. Operatorul are permisiunea de a desfăşura activitatea de
epurare a apelor uzate, în condiţiile legii, la tarife reglementate,
utilizatorilor amplasaţi pe teritoriul ....... (se trece localitatea unde
operatorul urmează să îşi desfăşoare activitatea).
Art. 67. Instalaţiile electrice aferente staţiei de epurare cu schemele
monofilare: branşamente, instalaţii electrice de iluminat şi de forţă,
instalaţii de legare la pământ, instalaţii de automatizări, măsură şi
control, sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).
Art. 68. Componenţa părţii mecanice a staţiei de epurare a apei uzate
este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va
285
completa cu datele din tabelul nr. 15, anexă la prezentul caiet de
sarcini-cadru).
Art. 69. Componenţa părţii biologice a staţiei de epurare a apei uzate
este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va
completa cu datele din tabelul nr. 16, anexă la prezentul caiet de
sarcini-cadru).
Art. 70. Componenţa staţiei de pompare a apelor uzate este
prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa
cu datele din tabelul nr. 17, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).
Art. 71. Caracteristicile bazinelor de retenţie sunt: ... (pentru fiecare
bazin se completează amplasamentul, capacitatea de reţinere, forma,
dimensiunile de gabarit şi locul în schema tehnologică).
Art. 72. Caracteristicile colectoarelor şi gurilor de deversare în
emisar a apelor convenţional curate şi a celor epurate sunt: ... (se trece
emisarul în care se face deversarea, numărul de colectoare, gurile de
deversare etc.).
Art. 73. În vederea determinării costurilor de exploatare şi a
personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca
articole distincte, defalcat pe fiecare staţie de tratare, după caz:
a) consumul propriu tehnologic de energie electrică şi de reactivi, de
proiect, pentru asigurarea epurării apei uzate, la debitul nominal este: ...
(se trece indicatorul pentru energia electrică şi cei pentru reactivi,
defalcaţi pentru fiecare reactiv în parte);
b) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare ale
acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
c) diagramele de pornire-oprire ale utilajelor de bază, variaţia
consumului specific, în funcţie de debit, sunt prezentate în anexa nr. ...
(se trece numărul anexei);
d) diagramele de variaţie a energiei consumate de pompe în funcţie
de debitele de apă şi de nămol vehiculate sunt prezentate în anexa nr. ...
(se trece numărul anexei);
e) diagramele de variaţie a cantităţii de reactiv utilizate în funcţie de
debitul de apă uzată epurată sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece
numărul anexei);
f) lista aparatelor de măsură şi de analiză pentru determinarea
cantităţii şi calităţii apei uzate, epurate şi a nămolurilor, precum şi
286

caracteristicile acestora este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul
anexei);
g) lista dotărilor laboratorului chimic, metodele de analiză
necertificate sunt cele din anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
h) lista aparatelor de măsură pentru determinarea consumurilor de
energie electrică din staţia de epurare a apelor uzate este prezentată în
anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
i) schema staţiei de epurare şi de tratare a nămolurilor cu poziţionarea
utilajelor şi poziţia armăturilor în schema normală de funcţionare
conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);
j) schema instalaţiei electrice de îmbunătăţire a factorului de putere
conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);
k) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi,
sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);
l) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de
sarcini-cadru;
m) alte date necesare definirii serviciului din punct de vedere al
parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de
dezvoltare din strategia de dezvoltare.
Art. 74. Prestarea activităţii de epurare a apelor uzate se va executa
astfel încât să se realizeze:
a) verificarea şi supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor;
b) corectarea şi adaptarea regimului de exploatare la cerinţele
utilizatorului;
c) controlul calităţii apei epurate şi a nămolurilor supuse valorificării;
d) întreţinerea instalaţiilor din staţia de epurare;
e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice
necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă;
f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente;
g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne;
h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii;
i) gradul de utilizare a capacităţii totale a staţiei de epurare a apei
uzate la nivelul necesar pentru asigurarea continuităţii şi calităţii
deversate în emisar, a nămolurilor supuse valorificării sau depozitării;
j) desfăşurarea activităţilor pe baza principiilor de eficienţă
economică având ca obiectiv reducerea costurilor;
287
k) menţinerea capacităţilor de epurare şi exploatarea eficientă prin
urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor,
întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea
operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;
l) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în
exploatare şi încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante;
m) executarea numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile
publice, a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări, la instalaţii
şi echipamente;
n) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în
vigoare;
o) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal
calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac
obiectul serviciului de epurare a apei uzate, inclusiv a personalului de
specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este
cazul.
Tabelul nr. 1
Nr.
crt.
1
2
...
n
Sistem
tubaj
Inventarul puţurilor de adâncime
Debitul
maxim
exploatabil
Gradul de
asigurare
288
Diametru
puţ
1 reparaţie capitală
2 puţ de investigaţie, supraveghere, exploatare
Nr.
crt.
1
2
...
n
Grad de
asigurare
Tip
pompă
Caracteristicile staţiei de pompare
Debit
nominal
Înălţimea
de
pompare
Puterea
electrică
Adâncimea Ultimul
RK 1
Tipul
puţului 2
Randament Turaţie Ultimul
RK

Nr.
crt.
1
2
...
n
Nr.
crt.
1
2
...
n
Denumirea
sursei
Tipul de
construcţie
Situaţia captării de suprafaţă
Gradul de
asigurare
289
Debitul maxim
exploatabil
Tratarea apei brute
Tipul prizei
de apă
Deznisipator Coagulare Decantoare Filtru Dezinfectare
tip 1
debit 2
debit 2
reactiv
Camera de
amestec
Tip bazin de
reacţie
tip 1
debit 2
tip 3
debit 2
debit 2
metoda 4
Tabelul nr. 2
Ultimul RK
Tabelul nr. 3
debit 2
Corectare
caracter
chimic
1 orizontal, vertical, longitudinal
2 debitul nominal şi gradul de asigurare
3 lent, rapid, ultrarapid
4 clorinare, ozonizare, ultraviolete, biologică, digodinamică, altă metodă
5 deferizare, demanganizare, reducere a durităţii, eliminare a gazelor dizolvate,
corectare a gustului şi/sau a mirosului, altele
Nr.
crt.
1
2
...
n
Grad de
asigurare
Tip
pompă
Caracteristicile staţiei de pompare
Debit
nominal
Înălţimea
de
pompare
Puterea
electrică
metoda 5
Randament Turaţie Ultimul
RK
Nr.
crt.
1
2
...
n
Nr.
crt.
1
2
...
n
Nr.
crt.
1
2
...
n
Denumire
tronson
Tip
rezervor 1
Transportul apei potabile şi/sau industriale
Mater./
Dext./gros
Debitul
nominal
Capacitatea
de
înmagazinare
1 îngropat, semiîngropat, aerian
Lungime ΔH Ultimul
RK
Înmagazinarea apei
Grad de
asigurare
290
Rezerva
intangibilă
Presiune
nominală
Data
ultimului
RK
Tabelul nr. 4
Pierdere apă
exploatare
Tabelul nr. 5
Număr
compartimente
Tabelul nr. 6
Utilizatorii serviciului de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale
Denumire
utilizator
Categorie
utilizator
Adresa Tip
apă
Debit
nominal
Presiune
Dn
branşament

Nr.
crt.
1
2
...
n
Contoarele de apă montate la utilizatorii serviciului
de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale
Denumire
utilizator
Adresa
Tip
contor
Serie
contor
291
Data
punerii
în funcţiune
Data
scadentă
Tabelul nr. 7
Serie
sigiliu
Tabelul nr. 8
Datele aferente utilizatorilor necontorizaţi ai serviciului de
distribuţie a apei potabile şi/sau industriale
Nr.
crt. Denumire
utilizator
1
2
...
n
Nr.
crt.
1
2
...
n
Adresa
Tip
apă
Număr
de
locatari
Unitatea
comercială
Staţiile de pompare, repompare şi de hidrofor aparţinând
sistemului de distribuţie a apei brute şi potabile
Denumire
staţie
tip pompă
POMPARE/REPOMPARE HIDROFOR
debit
nominal
înălţime de
pompare
puterea
electrică
randament
tip de
hidrofor
volum
rezervor
hidrofor
putere
compresor
Barem
Tabelul nr. 9
presiune
asigurată
randament
Nr.
crt.
1
2
...
n
Tabelul nr. 10
Caracteristicile reţelei de distribuţie a apei brute şi potabile
Denumire
tronson
Tip
apă M/Dext./s 1 Qn 2 L 3 Δ H 4 PN 5 Δ Q 6 Tip 7
hidrant
1
material/diametru exterior/grosime material
2
debitul nominal
3
lungime tronson
4
pierdere de presiune de proiect
5
presiune nominală
6
pierdere procentuală de apă de proiect
7
subteran, suprateran, pentru stropit spaţii verzi
Nr.
crt. Adresă
1
2
...
n
branşament
Principalele date aferente branşamentelor
Poziţie
cămin
Lungime
conductă
branşament
Debit
nominal
292
Diametru
nominal
conductă
Material
conductă
Diametru
hidrant
Poziţionare
hidrant
Tabelul nr. 11
Diametru
nominal
contor
Dimensiuni
cămin
L/l/h

Tabelul nr. 12
Principalele date aferente utilizatorilor serviciului de canalizare
Nr.
crt.
1
2
...
n
Nr.
crt.
1
2
...
n
Nr.
crt.
1
2
...
n
Denumire
utilizator
Denumire
tronson
Adresă
racord
Categorie
utilizator
Adresa
Număr
locatari
293
Debit
nominal
de apă
Unitatea
comercială
Principalele date caracteristice racordurilor
Poziţie
cămin
Lungime
conductă
racord
Debit
nominal
Diametru
nominal
conductă
Barem
Material
conductă
Diametru
racord
Tabelul nr. 13
Dimensiuni
cămin
L/l/h
Tabelul nr. 14
Caracteristicile reţelei de transport a apelor uzate
Material
Lungime
Secţiune
Panta
rupere
pantă
Poziţia căminelor
spălare intersecţie
Poziţia
gurilor
de
scurgere
Nr.
crt.
1
2
...
n
Componentele staţiei de epurare treaptă mecanică
294
Tabelul nr. 15
Grătare Site Deznisipator Decantor
tip 1 debit tip 2 Debit
separator
debit tip debit
grăsimi
tip 3 debit
1 grătar plan cu curăţare manuală, grătar curb cu curăţare mecanică, grătar plan de
tip lanţ cu zale, grătar sită plan, grătar sită rotativ, grătar sită rotativ cu cuţit raclor de
tip greblă, grătar sită cu melc de raclare, alte tipuri
2 sită vibratoare, sită cu tambur, sită plană curăţată mecanic, alte tipuri
3 orizontal, vertical, radial, cu etaj, alt tip
Nr.
crt.
1
2
...
n
Epurare
naturală
debit iaz
Componentele staţiei de epurare treaptă biologică
debit irigat
Filtrare Aerare Decantare Dezinfectare
tip 1
debit
debit tip
debit
metodă 2
concentraţie
Fermentare
nămol
anaerobă
volum
aerobă
volum
Tabelul nr. 16
Dehidratare
1 mică sau mare încărcare, cu discuri, alte tipuri
2 clorură de var, clor gazos, radiaţii, alte metode
3 iazuri, platforme, filtre vacuum, filtre presă, filtre sită, aparate centrifuge, aparate
electroosmotice şi prin procedee tehnice
tip 3
volum

Nr.
crt.
1
2
...
n
Tip
Componentele staţiei de pompare apă uzată
Debit
nominal
Înălţime
pompare
295
Putere Randament Turaţie
Tabelul nr. 17
Data
ultimei RK
ORDIN NR. 90
din 20 martie 2007
pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/prestare a
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ∗)
Emitent: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE
REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE
DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 324 din 15 mai 2007
Având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) lit. l) şi ale art. 50
alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006,
şi ale Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.
241/2006,
în temeiul art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului
privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală –
A.N.R.S.C. ∗∗) nr. 373/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru
Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:
Art. 1. Se aprobă Contractul-cadru de furnizare/prestare a
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prevăzut în anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii
Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie
Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile
Publice de Gospodărie Comunală,
Jeanina Preda
Bucureşti, 20 martie 2007.
Nr. 90.
∗) Ordinul nr. 90/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 mai 2007 şi
este reprodus şi în nr. 324 bis din 15 mai 2007.
∗∗) Conform prevederilor Legii nr. 51/2006, începând cu data de 21 martie 2007, denumirea Autorităţii
Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală va fi Autoritatea Naţională de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.).
296

297
ANEXĂ
C O N T R A C T
de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
nr. ...... din data .........
CAPITOLUL I
Părţile contractante
Art. 1. Societatea Comercială/Regia Autonomă ................................,
cu sediul în ...................., str. ................... nr. ..., bl. .., sc. .., et. .., ap. ..,
judeţul/sectorul ...., înmatriculată la Registrul comerţului cu nr. .........,
codul fiscal ....................., codul unic de înregistrare ..............................,
contul nr. ................................, deschis la ..........................., reprezentată
de ....................................... având funcţia de ........................., şi de
................, având funcţia de ..........., în calitate de operator, pe de o parte,
şi
..............................................................................................................,
(se trece Societatea comercială/Instituţia/Asociaţia de locatari/proprietari/Dl./Dna.)
cu sediul/domiciliat) în localitatea ..................................................,
str. ....................., nr. ......, bl. ......, sc. ....., judeţul/sectorul ...........,
(înmatriculată la Registrul comerţului cu nr. ...................., codul fiscal
......................, codul unic de înregistrare ........................, contul nr.
......................................, deschis la ..........................)/(autorizată prin
Încheierea judecătorească nr. ........ emisă de Judecătoria ......................
cod fiscal ............................. cont .......................... deschis la
.............................)
reprezentat/ă de (dacă este cazul) ........................................................,
având calitatea de ................................................................................,
(se trece calitatea celui care semnează valabil contractul: proprietar sau cu
împuternicire dată de proprietar, caz în care se trec datele care atestă autenticitatea
împuternicirii),
(pentru persoane fizice se trece: se identifică cu C.I/B.I. seria .........
nr. ............, eliberat la data de ........... de ........, C.N.P. ...........................),
în calitate de utilizator, pe de altă parte, au convenit să încheie
prezentul contract de prestări servicii de alimentare cu apă şi de
canalizare, cu respectarea următoarelor clauze:
CAPITOLUL II
Obiectul contractului
Art. 2. (1) Obiectul prezentului contract îl reprezintă
furnizarea/prestarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă (şi/sau
industrială) şi de canalizare, în condiţiile prevăzute de prezentul
contract.
(2) Contractul stabileşte relaţiile dintre utilizator şi operator la
punctul de delimitare între reţeaua interioară a utilizatorului aflată pe
proprietatea acestuia şi reţeaua publică situată pe domeniul public care
este constituită de contorul de branşament pentru sistemul de alimentare
cu apă, respectiv căminul de racord pentru sistemul de canalizare.
(3) Punctul de delimitare între operator şi utilizator este căminul de
apometru, pentru alimentarea cu apă, şi căminul de racord, pentru
preluarea la canalizare. Elementele de identificare ale punctului de
delimitare sunt cele din anexa nr. 1 la contract.
(4) Prestarea altor activităţi conexe serviciului, dincolo de punctul de
delimitare, vor face obiectul altor contracte de prestări servicii.
Prevederile unor astfel de contracte nu pot prevala faţă de prevederile
prezentului contact.
Art. 3. Prezentul contract s-a încheiat pentru un număr de persoane şi
operatori economici conform anexei nr. 2.
Art. 4. În anexa nr. 3 la contract sunt menţionate standardele,
normativele, condiţiile de calitate privind furnizarea apei, gradul de
continuitate, presiunea de serviciu şi debitul asigurat, precum şi
condiţiile de acceptare la deversarea în reţelele publice a apelor uzate,
valabile la data semnării contractului.
Art. 5. (1) Contractul de furnizare/prestare a serviciilor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se încheie între operator şi utilizator
pe durată nedeterminată.
(2) Rezilierea contractului se poate face la cererea utilizatorului
numai după achitarea la zi a tuturor debitelor datorate către operator.
CAPITOLUL III
Drepturile şi obligaţiile operatorului
Art. 6. Operatorul are următoarele drepturi:
298

6.1. să factureze şi să încaseze lunar contravaloarea serviciilor de
alimentare cu apă şi de canalizare furnizate/prestate conform tarifelor
aprobate de autoritatea publică locală;
6.2. să aplice penalităţi egale cu nivelul dobânzii datorate pentru
neplata la termen a obligaţiilor bugetare, în cazul neachitării facturilor la
termen;
6.3. să asigure echilibrul contractual pe durata contractului de prestări
servicii;
6.4. să iniţieze modificarea şi completarea contractului de
furnizare/prestare a serviciului sau a anexelor acestuia ori de câte ori
apar elemente noi în baza normelor legale, prin acte adiţionale;
6.5. să aibă acces la instalaţiile de utilizare a apei aflate în folosinţa sa
de pe proprietatea utilizatorului, pentru verificarea respectării
prevederilor contractuale, a funcţionării, integrităţii sau pentru
debranşare, în caz de neplată sau pericol de avarie a acestora, precum şi
la contor, dacă se află pe proprietatea utilizatorului, în vederea citirii,
verificării metrologice sau integrităţii acestuia. Accesul se va efectua în
prezenţa delegatului împuternicit al utilizatorului;
6.6. să stabilească condiţiile tehnice de branşare şi/sau de racordare a
utilizatorului la instalaţiile aflate în administrarea sa, cu respectarea
normativelor tehnice în vigoare şi a reglementărilor elaborate de
autoritatea de reglementare competentă;
6.7. să desfiinţeze branşamentele sau racordurile realizate fără
obţinerea avizelor legale şi să sesizeze autorităţile competente, în
cazurile de consum fraudulos sau de distrugeri ori degradări intenţionate
ale componentelor sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare;
6.8. să întrerupă furnizarea apei, numai după 5 zile lucrătoare de la
primirea de către utilizator a unei notificări constând în comunicarea
scrisă făcută de operator şi transmisă prin curier sau prin scrisoare
recomandată adresată utilizatorului, în următoarele situaţii:
a) utilizatorul nu achită factura în termen de 30 de zile calendaristice
de la data scadentă;
b) utilizatorul nu remediază defecţiunile interioare şi prin aceasta
prejudiciază alimentarea cu apă a altor utilizatori;
c) neachitarea obligaţiilor de plată pentru recuperarea daunelor,
stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, provocate de
299
distrugerea sau deteriorarea unor construcţii sau instalaţii aferente
infrastructurii edilitar-urbane a localităţilor, aflate în administrarea lor;
d) împiedicarea delegatului împuternicit al operatorului de a controla
instalaţiile de utilizare, de a monta, verifica, înlocui sau citi aparatele de
măsurare-înregistrare sau de a remedia defecţiunile la instalaţiile
administrate de operator, când acestea se afla pe proprietatea
utilizatorului;
e) branşarea sau racordarea, fără acordul operatorului, la reţele
publice sau la instalaţiile altui utilizator ori schimbarea, fără acordul
operatorului, în cadrul unor lucrări de reparaţii capitale, reconstruiri,
modificări, modernizări sau extinderi, a caracteristicilor tehnice şi/sau a
parametrilor instalaţiilor de utilizare;
f) la cererea utilizatorului;
6.9. să verifice şi să constate starea instalaţiilor interioare ale
utilizatorului, care trebuie să corespundă prescripţiilor tehnice avute în
vedere la încheierea contractului de branşament;
6.10. să aplice penalităţile prevăzute de actele normative în vigoare în
cazul în care se deversează în reţeaua publică de canalizare ape uzate
care depăşesc concentraţiile maxime admise pentru impurificatori;
6.11. să suspende contractul de furnizare/prestare a serviciului de
alimentare cu apă în situaţiile în care timp de 3 luni de la data
întreruperii alimentării cu apă prevăzute la pct. 6.8 lit. a) şi/sau b) nu
sunt îndeplinite condiţiile de reluare a furnizării serviciului. Pentru
reluarea serviciului după acest termen, operatorul va factura, pentru
toată durata de întrerupere, o cotă reprezentând 30% din ultima factură
emisă de operator atât pentru apă, cât şi pentru canalizare şi
contravaloarea preluării apelor pluviale la canalizare pentru toată această
perioadă.
6.12. să limiteze sau să întrerupă furnizarea serviciului de alimentare
cu apă, dar nu mai mult de 24 de ore, în următoarele condiţii:
a) când este periclitată viaţa sau sănătatea oamenilor ori integritatea
bunurilor materiale;
b) pentru prevenirea, limitarea extinderii sau remedierea avariilor în
sistemul de alimentare cu apă;
c) pentru executarea unor manevre şi lucrări care nu se pot efectua
fără întreruperi;
300

6.13. să stabilească lucrări de revizii, reparaţii şi de întreţinere
planificate la reţelele şi la instalaţiile de distribuţie/furnizare a
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, realizarea lucrărilor se
va programa astfel încât perioada şi numărul de utilizatori afectaţi să fie
cât mai mică.
Art. 7. Operatorul are următoarele obligaţii:
7.1. să respecte angajamentele asumate prin contractul de
furnizare/prestare;
7.2. să respecte prevederile reglementărilor emise de autorităţile de
reglementare competente şi de autorităţile administraţiei publice locale;
7.3. să respecte indicatorii de performanţă ai serviciului stabiliţi prin
contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea autorităţii
administraţiei publice locale de dare în administrare;
7.4. să asigure continuitatea serviciului de alimentare cu apă la
parametrii fizici şi calitativi prevăzuţi de legislaţia în vigoare;
7.5. să asigure funcţionarea reţelei de canalizare la parametrii
proiectaţi;
7.6. să preia apele uzate la parametrii prevăzuţi de normativele în
vigoare;
7.7. să efectueze analiza calitativă a apei furnizate;
7.8. să aducă la cunoştinţa utilizatorului, cu cel puţin 24 de ore
înainte, prin mass-media şi prin afişare la utilizator, orice întrerupere în
furnizarea apei şi/sau în preluarea apelor uzate şi meteorice, în cazul
unor lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere planificate;
7.9. să ia măsuri pentru remedierea defecţiunilor apărute la instalaţiile
sale. Constatarea defecţiunilor la reţeaua publică de apă şi de canalizare
se efectuează în maximum 4 ore de la sesizare, intervenindu-se pentru
limitarea pagubelor care se pot produce. Demararea lucrărilor pentru
remedierea defecţiunilor constatate se va face în termen de maximum 48
de ore de la constatare. Odată cu demararea lucrărilor se va comunica
utilizatorului durata intervenţiei. Depăşirea limitelor de timp prevăzute
se poate face, în cazuri justificate, numai prin modificarea autorizaţiei de
construire;
7.10. pentru întreruperile din culpa operatorului în furnizarea apei
şi/sau în preluarea apelor uzate şi meteorice care depăşesc limitele
prevăzute în contract, operatorul va suporta despăgubirile datorate
utilizatorului. Pentru întreruperile care depăşesc 24 de ore, operatorul
301
este obligat să asigure, cu mijloace tehnice proprii, nevoile de apă ale
utilizatorului care solicită o astfel de prestaţie;
7.11. să evacueze, pe cheltuiala sa, apa pătrunsă în curţi, case,
subsoluri din cauza defecţiunilor la sistemul public de alimentare cu apă
şi de canalizare; evacuarea apei nu exonerează operatorul de plata unor
despăgubiri stabilite în condiţiile legii;
7.12. să exploateze, să întreţină, să repare şi să verifice contoarele
instalate la branşamentul fiecărui utilizator. Verificarea periodică se face
conform dispoziţiilor de metrologie în vigoare şi se suportă de către
operator. Contoarele instalate la branşamentul fiecărui utilizator, defecte
sau suspecte de înregistrări eronate, se demontează de operator şi se
supun verificării în laboratorul metrologic autorizat. În cazul în care
verificarea se face la cererea utilizatorului, în interiorul termenului de
valabilitate a verificării metrologice, atunci cheltuielile de verificare,
montare şi demontare vor fi suportate astfel: de către operator, dacă
sesizarea a fost întemeiată; de către utilizator, dacă sesizarea s-a dovedit
a fi neîntemeiată;
7.13. să echipeze, pe cheltuiala sa, cu contoare branşamentele
utilizatorului în punctul de delimitare a instalaţiilor, în termenele
stabilite de consiliile locale în conformitate cu prevederile legale, dar nu
mai târziu de luna martie 2009;
7.14. să schimbe, pe cheltuiala sa, contorul instalat la branşamentul
utilizatorului, în cazul în care s-a constatat ca este defect, în termen de
maximum 5 zile calendaristice de la constatare. Constatarea defecţiunii
se face în termen de cel mult 72 de ore de la sesizare;
7.15. să aducă la cunoştinţa utilizatorului modificările de tarif şi alte
informaţii referitoare la facturare, prin adresa ataşată facturii;
7.16. în cazul în care cu ocazia citirii se constată deteriorarea
contorului sau inundarea căminului de apometru, operatorul va lua
măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor constatate, inclusiv să
solicite utilizatorului remedierea defecţiunilor la reţeaua interioară, în
cazul în care inundarea caminului se datorează culpei acestuia;
7.17. să nu deterioreze bunurile utilizatorului şi să aducă părţile din
construcţii legal executate, care aparţin utilizatorului, la starea lor
iniţială, dacă au fost deteriorate din vina sa;
302

7.18. să acorde despăgubiri pentru daunele provocate de întreruperi în
alimentare, ce au survenit din vina sa, conform prevederilor legale în
vigoare;
7.19. să furnizeze utilizatorului informaţii privind istoricul
consumului şi eventualele penalităţi plătite de acesta;
7.20. să anunţe utilizatorul în cazul în care este afectat de limitările
sau întreruperile planificate în modul stabilit prin contract şi să
comunice durata planificată pentru întreruperile necesare executării unor
lucrări de întreţinere şi reparaţii;
7.21. să plătească toate daunele provocate utilizatorului din culpa sa,
în special dacă:
a) nu anunţă utilizatorul din timp cu privire la limitările sau la
întreruperile programate;
b) după întreruperea furnizării apei potabile nu reia furnizarea
acesteia în maximum 5 zile lucrătoare după îndeplinirea condiţiilor de
reluare a furnizării;
7.22. să acorde bonificaţii utilizatorului în cazul furnizării/prestării
serviciilor sub parametrii de calitate şi cantitate prevăzuţi în contract:
a) nu livrează apa potabilă în condiţiile stabilite în contract;
b) nu respectă parametrii de calitate pentru apa potabilă furnizată la
branşament, conform prevederilor din contract;
7.23. în cazul în care furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare a fost întreruptă pentru neplată, reluarea acesteia se
va face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la efectuarea plăţii;
cheltuielile justificate aferente sistării, respectiv reluării furnizării/
prestării serviciului se suportă de utilizator.
7.24. 1. la fiecare citire a contorului de branşament, cu excepţia
cazurilor când citirea se face de la distanţă, să lase o înştiinţare scrisă din
care să reiasă:
a) data şi ora citirii;
b) indexul contorului;
c) numele şi prenumele cititorului;
d) cauza care a dus la imposibilitatea citirii;
2. în cazul în care citirea nu s-a putut efectua din cauza inundării
caminului de apometru, operatorul are obligaţia ca până la data limită de
emitere a facturii să:
a) golească căminul de apă;
303
b) citească contorul de apă;
c) să remedieze defecţiunea care a făcut posibilă inundarea
caminului;
d) să emită factura pe baza citirii efectuate;
3. în cazul în care operaţiile prevăzute la pct. 2 conduc, din motive
justificate, la emiterea facturii după data de 15 a lunii, se admite
emiterea acesteia pe baza unui index estimat, fapt ce va fi obligatoriu
menţionat în factură, regularizarea efectuându-se în factura următoare.
CAPITOLUL IV
Drepturile şi obligaţiile utilizatorului
Art. 8. Utilizatorul are următoarele drepturi:
8.1. să utilizeze liber şi nediscriminatoriu serviciul public de
alimentare cu apă şi de canalizare în condiţiile prevăzute în contract;
8.2. să conteste facturile când constată diferenţe între consumul
facturat şi cel realizat;
8.3. să beneficieze de reducerea valorii facturii, prin acordarea de
bonificaţii în valoare de 30%/lună din valoarea facturii curente, în
următoarele situaţii:
a) nefurnizarea apei conform prevederilor art. 7 pct. 7.4;
b) neanunţarea întreruperilor, conform prevederilor art. 7 pct. 7.8, sau
depăşirea limitelor de timp comunicate;
8.4. să primească răspuns, în termen de maximum 30 de zile
calendaristice, la sesizările adresate operatorului cu privire la
neîndeplinirea unor obligaţii contractuale;
8.5. să racordeze în condiţiile legii şi cu acordul scris al operatorului
alţi consumatori pentru alimentarea acestora cu apă;
8.6. să solicite operatorului remedierea defecţiunilor şi a
deranjamentelor survenite la instalaţiile de distribuţie sau la branşament;
8.7. să solicite în scris verificarea contoarelor instalate pe
branşamentul propriu, defecte sau suspecte de înregistrări eronate, în
condiţiile art. 7 pct. 7.12.
8.8. să solicite şi să primească, în condiţiile legii, despăgubiri sau
compensaţii pentru daunele provocate lor de către operator prin
nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate sau prin furnizarea/
304

prestarea unor servicii inferioare, calitativ şi cantitativ, parametrilor
tehnici stabiliţi prin contract sau prin normele tehnice în vigoare;
8.9. să sesizeze autorităţilor administraţiei publice locale competente
orice deficienţă constatată în furnizarea/prestarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare şi să facă propuneri vizând înlăturarea
acesteia, îmbunătăţirea activităţii şi creşterea calităţii serviciilor;
8.10. să renunţe, în condiţiile legii, la serviciile contractate;
8.11. să primească şi să utilizeze informaţii privind serviciile de
utilităţi publice care îl vizează;
8.12. să se adreseze, individual sau colectiv, autorităţilor
administraţiei publice locale sau centrale ori instanţelor judecătoreşti, în
vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct sau indirect.
Art. 9. Utilizatorul are următoarele obligaţii:
9.1. să respecte normele de exploatare şi funcţionare a sistemelor de
alimentare cu apă şi de canalizare prevăzute de legislaţia în vigoare;
9.2. să accepte limitarea cantitativă sau întreruperea temporară a
furnizării/prestării serviciului pentru execuţia unor lucrări prevăzute în
programele de reabilitare, extindere şi modernizare a infrastructurii
tehnico-edilitare;
9.3. să respecte în punctul de descărcare în reţeaua de canalizare
condiţiile de calitate a apelor, potrivit normelor şi normativelor în
vigoare;
9.4. în cazul în care căminul de branşament şi/sau contorul de apă se
află pe proprietatea utilizatorului, acesta va asigura integritatea
sistemelor de măsurare, va asigura accesul operatorului la contor pentru
efectuarea citirilor, verificărilor, precum şi pentru operaţiile de
întreţinere şi de intervenţii;
9.5. să nu execute manevre la robinetul/vana de concesie. Izolarea
instalaţiei interioare se va face prin manevrarea robinetului/vanei de
după contor;
9.6. să nu folosească în instalaţia interioară pompe cu aspiraţie din
reţeaua publică, direct sau prin branşamentul de apă;
9.7. să ia măsuri pentru prevenirea inundării subsolurilor, prin
montarea de clapete de reţinere sau vane pe coloanele de scurgere din
subsol;
9.8. să aducă la cunoştinţa operatorului, în termen de 15 zile
lucrătoare, orice modificare a datelor sale de identificare, a datelor
305
cuprinse în anexa nr. 2 la contract şi a datelor de identificare a
imobilului la care sunt prestate serviciile contractate, precum şi a adresei
la care operatorul urmează să trimită facturile;
9.9. să asigure pentru apele uzate şi meteorice condiţiile de
descărcare prevăzute de operator în avizul de branşare/racordare;
9.10. să asigure integritatea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor
interioare de apă şi de canalizare;
9.11. să solicite rezilierea contractului şi încetarea furnizării
serviciului în termen de 15 zile de la înstrăinarea imobilului;
9.12. să nu construiască sau să amplaseze obiective în zona de
protecţie sau care nu respectă distanţele de siguranţă faţă de construcţiile
şi instalaţiile operatorului aferente activităţii de distribuţie, iar pe cele
construite sau amplasate ilegal să le desfiinţeze;
9.13. să nu modifice instalaţiile de utilizare interioare aferente unui
condominiu decât cu acordul operatorului.
CAPITOLUL V
Stabilirea cantităţii de apă furnizată şi a celei evacuate în reţeaua de
canalizare
Art. 10. (1) Data citirii contorului este ...................... . Data emiterii
facturii este ............................. .
(2) În cazul schimbării datei de citire a contoarelor, noua dată va fi
comunicată utilizatorului împreună cu factura anterioară lunii în care
citirea se va efectua la data modificată.
Art. 11. Stabilirea cantităţii de apă furnizată şi a celei evacuate în
reţeaua publică de canalizare se va face astfel:
1. Cantitatea de apă furnizată se stabileşte [se trece una dintre
metodele de la lit. a) sau b)]:
a) pe baza înregistrărilor contorului de apă montat în căminul de
branşament;
b) în baza criteriilor tehnice privind stabilirea cantităţilor de apă în
sistem pauşal, astfel cum sunt stabilite conform normativelor în vigoare.
2. Cantitatea de apă preluată în reţeaua publică de canalizare se
stabileşte: [se trece una dintre metodele de la lit. a) - e)];
a) pentru utilizatorii casnici conform Hotărârii consiliului local nr.
................. din data ..................., în procent de ............... din volumul de
306

apă potabilă şi caldă înregistrată de contorul de apă şi contorul de
energie termică, după caz;
b) pentru ................................................................................................
(se trece denumirea agentului economic care are calitatea de utilizator)
ca fiind egală cu cantitatea de apă consumată;
c) ca fiind egală cu cantitatea de apă consumată, din care se scade
cantitatea de apă rămasă înglobată în produsul finit stabilită conform
breviarului de calcul din anexa nr. 4 la contract;
d) pe baza citirii contorului/contoarelor având caracteristicile
prevăzute în anexa nr. 1;
e) pentru ................................................................................................
(se trece denumirea operatorului economic care are calitatea de utilizator)
se alimentează din surse proprii şi evacuează apă uzată în reţeaua
publică de canalizare în cantităţile stabilite conform (se trece:
breviarului de calcul din anexa nr. 4 sau: citirii contorului/contoarelor
având caracteristicile prevăzute în anexa nr. 1).
3. Stabilirea cantităţii de apă meteorică preluată în reţeaua de
canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă
meteorică comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii,
cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de
fiecare utilizator, şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-
1:2006, utilizând [se trece una dintre metodele de la lit. a) sau b)]:
a) relaţia de calcul analitic din anexa nr. 3 la contract;
b) norma specifică determinată analitic pe categorii de utilizatori,
aprobată prin Hotărârea consiliului local nr. .... din data de .................... .
Art. 12. (1) În cazul defectării contorului de branşament din vina
dovedită a utilizatorului cantitatea facturată va fi determinată în baza
criteriilor tehnice privind stabilirea cantităţilor de apă în sistem pauşal,
astfel cum sunt stabilite conform normativelor în vigoare, la care se
adaugă, separat, cheltuielile justificate aferente înlocuirii acestuia.
(2) La schimbarea contorului în vederea reparării sau verificării
metrologice periodice, operatorul are obligaţia de a anunţa titularii
contractelor de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare despre operaţiunea respectivă, cu cel puţin 24 de ore înainte
de ora la care este programată acţiunea şi vor completa un document în
care sunt trecute cel puţin:
a) datele de identificare ale operatorului;
307
b) datele de identificare ale utilizatorului;
c) datele de identificare ale contorului existent;
d) datele de identificare ale sigiliului existent;
e) datele de identificare ale contorului ce se montează;
f) seria sigiliului cu serie unică de identificare;
g) datele de identificare a persoanei care a realizat înlocuirea.
CAPITOLUL VI
Tarife, facturare şi modalităţi de plată
Art. 13. (1) Operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de
canalizare vor practica preţurile şi tarifele aprobate potrivit prevederilor
legale în vigoare, consemnate în anexa la prezentul contract.
(2) Modificarea preţurilor şi tarifelor va fi adusă la cunoştinţa
utilizatorului în scris, cu minimum 15 zile înaintea începerii perioadei de
facturare la noul preţ.
Art. 14. (1) Facturarea se face lunar, în baza preţurilor şi tarifelor
aprobate şi a cantităţilor efective determinate sau estimate potrivit
prevederilor contractuale.
(2) În cazul facturării unor cantităţi estimate, regularizarea
consumului se realizează la
...............................................................................................................
(se trece perioada la care se face regularizarea stabilită de comun acord cu
utilizatorul)
(3) Factura va cuprinde elementele de identificare ale fiecărui punct
de consum, cantităţile facturate, preţul/tariful aplicat, inclusiv baza
legală, cantitatea de apă ce ar reveni în sistem pauşal operatorilor
economici cuprinşi în anexa nr. 2, cantitatea de apă uzată şi pluvială.
Art. 15. (1) Factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare se emite cel mai târziu până la data de
15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Utilizatorii
sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului
de care au beneficiat, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data
emiterii facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se
înscriu pe factură.
(2) Neachitarea facturii în termen de 30 zile de la data scadenţei
atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează:
308

a) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata
la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale
în vigoare;
b) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;
c) valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului
şi se constituie venit al operatorului.
(3) Nerespectarea de către utilizatori a condiţiilor calitative şi
cantitative de descărcare a apelor uzate în sistemele publice de
canalizare, stabilite prin acordurile de preluare şi avizele de racordare
eliberate de operator potrivit reglementărilor legale în vigoare, conduce
la retragerea acestora şi la plata unor penalităţi şi despăgubiri pentru
daunele provocate.
Art. 16. Facturile şi documentele de plată se transmit de operator la
adresa ....................................................................................................... .
Art. 17. Utilizatorul poate efectua plata serviciilor prestate prin
următoarele modalităţi:
a) în numerar, la casieria operatorului;
b) cu filă CEC;
c) cu ordin de plată;
d) prin internet;
e) alte instrumente de plată convenite de părţi.
Art. 18. (1) În cazul în care pe documentul de plată nu se
menţionează obiectul plăţii, se consideră achitate facturile în ordine
cronologică.
(2) În funcţie de modalitatea de plată, aceasta se consideră efectuată,
după caz, la una dintre următoarele date:
a) data certificării plăţii de către unitatea bancară a utilizatorului
pentru ordinele de plată;
b) data certificată de operator pentru filele cec sau celelalte
instrumente de plată legale;
c) data înscrisă pe chitanţa emisă de casieria operatorului.
Art. 19. În cazul în care se constată că utilizatorul la care anterior a
fost sistată furnizarea apei potabile a beneficiat de furnizarea/prestarea
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare fără acordul
operatorului, se va proceda la facturarea acestora începând cu data de la
care există dovada că a beneficiat de serviciu.
309
CAPITOLUL VII
Răspunderea contractuală
Art. 20. (1) Pentru neexecutarea în tot sau în parte a obligaţiilor
contractuale prevăzute în prezentul contract părţile răspund conform
prevederilor legale.
(2) Părţile contractante pot include şi daune-interese pentru
neexecutarea totală sau parţială a contractului, sub forma daunelor
moratorii sau compensatorii.
Art. 21. Refuzul total sau parţial al utilizatorului de a plăti o factură
emisă de operator va fi comunicat acestuia prin adresă scrisă care va
conţine şi motivul refuzului, în termen de 10 zile de la data primirii
facturii. Reclamaţiile ulterioare efectuării plăţii facturilor se conciliază
între părţi în termen de 10 zile lucrătoare de la data formulării scrise a
pretenţiilor de către utilizator. În cazul în care, ca urmare a unor
recalculări conciliate între părţi, se reduce nivelul consumului facturat,
nu se percep penalităţi.
Art. 22. În cazul în care, ca urmare a unor recalculări ale
consumurilor, se reduce nivelul consumului facturat, nu se vor încasa
penalităţi.
Art. 23. Operatorul este obligat să plătească despăgubiri în cazul
deteriorării instalaţiilor interioare aparţinând utilizatorului sau
îmbolnăvirii utilizatorilor colectivi sau individuali, în situaţia în care au
apărut presiuni în punctul de delimitare mai mari decât cele admise de
normele tehnice în vigoare sau calitatea apei nu corespunde condiţiilor
de potabilitate. Plata despăgubirilor se face în termen de maximum 30
de zile de la data producerii sau constatării deteriorării pe baza
expertizei efectuate de un expert autorizat angajat de operator şi agreat
de utilizator. În cazul în care în urma expertizei se constată că operatorul
nu este în culpă, plata expertizei va fi suportată de utilizator.
Art. 24. Pentru nerespectarea de către operator a prevederilor art. 7
pct. 7.4 şi 7.6 utilizatorul beneficiază de o reducere a valorii facturii în
concordanţă cu gradul de neasigurare a serviciului şi durata cât acesta nu
a putut fi asigurat. Criteriile de stabilire a cuantumului reducerii vor fi
aprobate de autorităţile administraţiei publice locale.
310

Art. 25. În cazul nerespectării prevederilor art. 7 pct. 7.9, 7.10, 7.11
şi 7.12, operatorul va fi obligat la plata de despăgubiri care să acopere
prejudiciul creat.
Art.26. (1) În cazul apariţiei unor situaţii de forţă majoră partea care
o invocă este exonerată de răspundere în condiţiile legii.
(2) Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice celeilalte
părţi, în termenul de 48 de ore, despre producerea evenimentului,
apreciind perioada în care urmările ei încetează, cu confirmarea
autorităţilor competente de la locul producerii evenimentului, şi să ia
toate măsurile posibile în vederea limitării consecinţelor lui.
CAPITOLUL VIII
Litigii
Art. 27. Părţile convin ca toate neînţelegerile privind validitatea
prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori
încetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabilă de reprezentanţii lor.
Art. 28. În cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale
amiabilă, părţile se vor adresa instanţelor judecătoreşti române
competente.
CAPITOLUL IX
Alte clauze
Art. 29. (clauzele nu vor avea prevederi contrare sau care să
modifice sensul dispoziţiilor din regulamentul serviciului de alimentare
cu apă şi canalizare sau ale prezentului contract-cadru)
...............................................................................................................
Art. 30. (clauzele introduse vor fi stabilite de comun acord între cele
două părţi)
...............................................................................................................
CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
Art. 31. În toate problemele care nu sunt prevăzute în prezentul
contract părţile se supun prevederilor legislaţiei specifice în vigoare, ale
Codului civil, Codului comercial şi ale altor acte normative incidente.
311
Art. 32. Prezentul contract se poate modifica cu acordul părţilor, prin
acte adiţionale.
Art. 33. Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezentul contract.
Art. 34. Prezentul contract a fost încheiat în două exemplare, câte
unul pentru fiecare parte, şi intră în vigoare la data de ............................ .
Art. 35. (1) Modificarea contractelor existente se va face în termen
de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului contract-cadru, cu
respectarea dispoziţiilor acestuia.
(2) Caracterele utilizate în redactarea contractului vor avea aceeaşi
dimensiune şi vor fi scrise cu font de minimum 11 puncte.
Operator, Utilizator,
................................... ................................
Data semnării
312

D E L I M I T A R E A
instalaţiilor de alimentare cu apă şi de canalizare
313
Anexa nr.1
la contract
Denumire utilizator ..............................................................................
(se trece denumirea utilizatorului care trebuie să fie aceeaşi cu cea din contract)
Adresa condominiului/spaţiului la care se furnizează/prestează
serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este (se trec toate
adresele de consum care au branşament propriu şi aparţin aceluiaşi
proprietar sau fac parte din aceeaşi asociaţie de proprietari/locatari)
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
A. Alimentarea cu apă se face din (se trece denumirea staţiei de
pompare, repompare, hidrofor etc. din care se face alimentarea fiecărui
punct de consum).
B. Punctul/punctele de delimitare este/sunt amplasat/amplasate
conform schiţei/schiţelor (se trece numărul schiţei) din anexă (în fiecare
schiţă cotată se vor figura vanele, contorul de apă, reducţiile şi
materialul, diametrul exterior şi grosimea peretelui conductei).
C. Caracteristicile contorului/contoarele de branşament sunt: (pentru
fiecare contor de branşament se trece denumirea comercială, tipul,
seria, clasa de precizie, termenul scadent pentru verificarea
metrologică, data montării etc.).
D. Caracteristicile contorului/contoarele de racord sunt: (pentru
fiecare contor de racord se trece denumirea comercială, tipul, seria,
clasa de precizie, termenul scadent pentru verificarea metrologică, data
montării etc.).
E. Schema de principiu a conductelor şi armăturilor în amonte şi în
aval de punctul de delimitare este conform schiţei/schiţelor (se trece
numărul schiţei/schiţelor) din anexă (schiţa cotată va cuprinde racordul
până la prima vană de separare a reţelei de distribuţie şi partea de
reţea interioară până la intrarea pe proprietatea utilizatorului).
Operator, Utilizator,
.................... ......................
314
Anexa nr. 2
la contract
S I T U A Ţ I A P E R S O A N E L O R ŞI A O P E R A T O R I L O R
E C O N O M I C I
Nr.
crt.
1.
2.
...
n
Nr.
crt.
1.
2.
...
n
Adresa
punctului
de consum
Denumirea
operatorului
economic/
adresa
punctului de
consum
Numărul persoanelor
alimentate cu apă caldă
produsă centralizat
Activitatea
desfăşurată
Numărul persoanelor
care îşi prepară apă
caldă local
Număr de unităţi
robinete elevi locuri copii
Operator, Utilizator,
........................ ............................
Număr de
niveluri
Total
m 3 /lună

C O N D I Ţ I I D E C A L I T A T E Ş I L E G I S L A Ţ I A
A P L I C A B I L Ă
315
Anexa nr. 3
la contract
Presiunea apei asigurată la ultimul nivel al condominiului este de .....
(se trece valoarea presiunii ce trebuie asigurată), la un consum de apă
instantaneu de ...... (se trece consumul de apă instantaneu, considerând
factorul de simultaneitate din normele de proiectare).
Debitul de apă minim asigurat este de ....... l/s şi de ....... m 3 /zi.
Gradul de asigurare în furnizare a alimentării cu apă este de ....
%/lună.
Gradul de asigurare în furnizare a serviciului de canalizare este de ....
%/lună.
Cantitatea de apă meteorică preluată la canalizare lunar se calculează
cu relaţia .................
Legislaţia şi normele tehnice aplicabile serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare pentru care se încheie contractul este:
Nr.
crt.
1.
2.
...
Indicativul actului normativ sau
tehnic 1
Denumirea actului normativ sau
tehnic
n
1 Legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă, hotărâri ale Guvernului, ordine,
normative, norme, standarde etc.
Apele uzate acceptate la deversarea în reţelele publice a apelor uzate
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
Nr.
crt.
Indicatorul U.M.
316
Valoarea
maximă
1. temperatură °C 40
Mod de determinare
2. pH 6,5÷8,5 SR ISO 10523:97
3. Materii în suspensie mg/dm 3 350 STAS 6953:81
4.
5.
6.
...
Substanţe extractibile
cu solvenţi organici
mg/dm 3 30 SR 7587:96
Fenoli antrenabili cu
vapori de apă (C6H5OH) mg/dm3 30 STAS 7167:92
Detergenţi sintetici
biodegradabili
alţi indicatori
consideraţi esenţiali
mg/dm 3 25 SR ISO 7875/1,2:96