Morfostructurile de orogen OND - Doru Juravle

Prezentare 06
Partea II-a
MORFOSTRUCTURILE DE OROGEN
CONSIDERAȚII GENERALE
1. VÂRSTA ŞI DISTRIBUȚIA OROGENELOR PE TERITORIUL ROMÂNIEI
2. UNITĂȚILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE TERITORIULUI ROMÂNIEI
FORMATE PE STRUCTURILE DE OROGEN

UNITĂȚILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE
TERITORIULUI ROMÂNIEI FORMATE PE STRUCTURILE DE OROGEN

ALINIAMENTELE TECTONICE MAJORE ŞI CORESPONDENȚA CU LIMITELE GEOMORFOLOGICE

II.1. OROGENUL NORD-DOBROGEAN
II.1.1. CONSIDERAȚII GENERALE
II.1.2. UNITĂȚILE STRUCTURALE ALE OROGENULUI NORD-DOBROGEAN
II.1.2. PÂNZA DE MĂCIN
II.1.3. PÂNZA DE NICULIȚEL
II.1.4. PÂNZA DE TULCEA
II.1.5. BAZINUL BABADAG
II.1.6. PROMONTORIUL NORD-DOBROGEAN
II.1.3. CORESPONDENȚE FIZICO-GEOGRAFICE

II.1.1. CONSIDERAȚII GENERALE
1. Evoluția paleogeografică
2. Vârsta orogenului
3. Poziția structurală
4. Poziția şi limitele în teritoriul României

1. Evoluția paleogeografică
Catena cimerică
formată
prin
“închiderea”
Paleotethysului
(după Săndulescu, 1984)

a. Se explică formarea orogenelor Nord-Dobrogean şi Carpatic prin
prisma modelului Wilson-Reading.
b. Orogenele au luat naştere:
- Orogenul Nord-Dobrogean din evoluția Paleotethysului;
- Orogenul Carpatic din evoluția Neotethysului.
c. Paleotethysul evoluează de-a lungul Paleozoicului şi se “închide” în
tectogenezele alpin timpurii (cimerice)
Ciclul distensiv:
- în Paleozoic se desfăşoară ciclul distensiv;
- se acumulează sedimente pe fundamentul alcătuit din scoarței
oceanice şi continentale şi, în acelaşi timp, au loc procese magmatice,
rezultând corpuri intruzive acide (corpurile magmatice precarapelitice) şi
structuri efuzive bazice.

Ciclul compresiv:
- în Paleozoicul târziu debutează ciclul compresiv în care se ințiază subducția şi
începe consumul scoarței;
- în această perioadă continuă sedimentarea şi activitatea magmatică, luând naştere
formațiunile sedimentare triasice şi jurasice, corpurile intruzive postcarapelitice;
- în Triasic se fragmentează încă o dată scoarțele dobrogene, deschizându-se un rift
de dimensiuni mici şi cu o viață scurtă (= rift avortat), care separa Dobrogea vestică (=
Dobrogea paleozoică) de cea estică (= Dobrogea mesozoică). În legătură cu evoluția
acestui rift se formează complexele de roci ofiolitice (gabrouri,diabaze, bazaltele, etc.),
pe care s-a format Platoul Niculițel.
- în Cretacic se produce afundarea tectonică a sectorului Babadag şi în paleogen a
Promontoriului Nord-Dobrogean, luând naştere cuverturile posttectonice:
- în bazinul Babadag sedimentarea posttectonică se desfăşoară în Cretacic;
- pe Promontoriul Nord-Dobrtogean sedimentarea posttectonică se desfăşoară în
Badenianul superior - Romanian (continuarea spre sud a cuverturii Platformei Scitice)

Site: jan.ucc.nau.edu

2. Vârsta Orogenului Nord- Dobrogean = alpin timpurie
Structurarea majoră a Orogenului Nord-Dobrogean se produce în tectogenezele
cimerice:
- Cimerică veche - desfăşurată la limita Triasic / Jurasic
- Cimerică nouă - defăşurată la limita Jurasic / Cretacic
(Ron Blakey - jan.ucc.nau.edu)

(Enciclopedia Geologică. Elsevier
Sursa: www.wikipedia.org)
3. Poziția structurală în domeniul euroasiatic

Geografia Mării Negre
(Sursa: www.wikipedia.org)

4. Poziția şi limitele în teritoriul României

II.1.2. UNITĂȚILE STRUCTURALE
ALE OROGENULUI NORD-DOBROGEAN
II.1.2. PÂNZA DE MĂCIN
II.1.3. PÂNZA DE NICULIȚEL
II.1.4. PÂNZA DE TULCEA
II.1.5. BAZINUL BABADAG
II.1.6. PROMONTORIUL NORD-DOBROGEAN

A. LIMITELE UNITĂȚILOR STRUCTURALE
PÂNZA DE MĂCIN:
- Vest: Dunăre (falia Dunării);
- Nord: Falia Sf. Gheorghe;
- Est: Planul de şariaj (falia) Luncavița - Consul
- Sud: Falia Peceneaga - Camena şi limita de transgresiune a Bazinului Babadag
PÂNZA DE NICULIȚEL:
- Vest: Planul de şariaj (falia) Luncavița - Consul
- Nord: Falia Sf. Gheorghe;
- Est: Planul de şariaj Sarica (falia Poşta - Nalbant)
- Sud: Limita de transgresiune a Bazinului Babadag
PÂNZA DE NICULIȚEL:
- Vest: Planul de şariaj Sarica (falia Poşta - Nalbant)
- Nord: Falia Sf. Gheorghe;
- Est: Se continuă în şelful Mării Negre
- Sud: Falia Peceneaga - Camena şi limita de transgresiune a Bazinului Babadag

BAZINUL BABADAG:
- Vest şi nord: limita de transgresiune;
- Est: se continuă în şelful Mării Negre;
- Sud: Falia Peceneaga – Camena.
PROMONTORIUL NORD-DOBROGEAN:
- Vest: Falia Pericarpatică
- Nord: Falia Oancea - Adjud;
- Est: Dunărea (falia Dunării)
- Sud: Falia Peceneaga - Camena

B. EVOLUȚIA GEOTECTONICĂ

C. STRATIGRAFIA
1. STRATIGRAFIA PÂNZELOR:
- DE MĂCIN
- DE NICULIȚEL
- DE TULCEA

PÂNZA DE MĂCIN
DOBROGEA PALEOZOICĂ
LITOSTRATIGRAFIA
- Fundament alcătuit din roci mezometamorfice
şi epimetamorfice: amfibolite, gnaise,
micaşisturi, cuarțite, şi varietăți de şisturi
clorito-sericitoase, de vârstă Proterozoic -
Cambrian
- Cuvertură sedimentară de vîrstă
Silurian – Carbonifer: formațiunile de Cerna,
Bujoarele şi Carapelit;
- Corpuri magmatice de granite şi granitoide
precarapelitice şi postcarapelitice.

LITOSTRATIGRAFIA
PÂNZA DE NICULIȚEL
(DOBROGEA TRIASICĂ)
Fundament simatic triasic: gabrouri, diabaze, bazalte (curgeri de tip pillow-lava),
formațiuni vulcanogen-sedimentare, etc;
Cuvertură sedimentară triasică: depozite epiclastice, varietăți de calcare,
calcare dolomitice şi dolomite, marne şi argile
negre, fliş haotic.

(din Ionesi, 1994)

LITOSTRATIGRAFIA
PÂNZA DE TULCEA
(DOBROGEA TRIASIC-JURASICĂ)
Fundament metamorfic precambrian-cambrian:
- micaşisturi, paragnaise, pegmatite, cuarțite, filite, cu intruziuni de corpuri
magmatice granitoidice reduse ca frecvență şi dimensiune;
Cuvertură sedimentară:
- depozite silurian-devoniene, cu roci silicolitice (jaspuri, lidiene), roci epiclastice
(gresii cuarțoase, ardezii), roci carbonatice (calcare),intruziuni de dimensiuni
mici de corpuri magmatice alcătuite (riolite) și curgeri bazaltice (diabaze);
- depozite triasice predominant carbonatice, cu variații litofaciale de la vest la
est;
- depozite jurasice predominant epiclastice, de fliş.

LITOSTRATIGRAFIA
STRATIGRAFIA BAZINULUI BABADAG
Fundament:
- prelungirea spre sud-est a pânzelor de Măcin, de Niculițel şi de Tulcea
Cuvertură sedimentară cretacică:
- depozite cretacice, predominant carbonatice.

STRATIGRAFIA
PROMONTORIULUI NORD-DOBROGEAN

- Fundament Nord-Dobrogean
de vârstă Precambrian-Triasic
- Cuvertura postectonică
epiclastică de vârstă Badenian
superior – Romanian
- Cuaternar – depozite fluviale,
deluviale şi eoliene

D. TECTONICA
1. Structura majoră a Orogenului Nord-Dobrogean - evoluția geotectonică
- tectogenezele hercinice
- tectogenezele cimerice
2. Structura internă a unităților structurale
- digitațiile
- faliile
- cutele
3. Raporturile cu unitățile adiacente

1. Structura majoră a Orogenului Nord-Dobrogean - evoluția geotectonică
- tectogenezele hercinice
- tectogenezele cimerice

2. Pânzele și structura internă a acestora
- digitațiile
- faliile
- cutele

(din Ionesi, 19940

(din Ionesi, 19940

3. Raporturile cu unitățile adiacente

(după Pârvu și Cătuneanu, 1989)

II.1.3. CORESPONDENȚE FIZICO-GEOGRAFICE
OROGENUL NORD-DOBROGEAN
PÂNZA DE MĂCIN
PÂNZA DE NICULIȚEL
PÂNZA DE TULCEA
BAZINUL POSTTECTONIC BABADAG
PROMONTORIUL NORD-DOBROGEAN
PODIŞUL DOBROGEI DE NORD
MUNCEII MĂCINULUI
DEALURILE NICULIȚELULUI
DEALURILE TULCEI
PODIŞUL BABADAG
PARTEA NORDICĂ A CÂMPIEI SIRETULUI INFERIOR ŞI PARTEA
SUDICĂ A PODIŞULUI COVURLUI

(din Ungureanu et al.)

(sursa: www.wikipedia.ro

(sursa: www.wikipedia.ro

(sursa: www.wikipedia.ro

(din Ungureanu et al.)

Enisala

Cetatea Enisala pe calcare cretacice

Urcând pe calcare cretacice din cuvertura Bazinului Babadag spre cetatea Enisala

Privind spre Lacul Razelm

Lacul Razelm

Vedere spre Lacul Babadag

Inselberguri și piedimente

Cueste în Podișul Babadag