Consiliul Local al Comunei Buciumeni, Judeţul Galaţi

RAPORT DE MEDIU – Actualizare PUG comuna Buciumeni, JudeŃul GalaŃi 

RAPORT DE MEDIU 

PLAN URBANISTIC GENERAL 

COMUNA BUCIUMENI, JUDETUL GALATI 

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Buciumeni, 

JudeŃul GalaŃi 

Autor 

SC DANIAS SRL 

Auditor principal: BM 07- 93/22.10.2008 

Evaluator principal: EIM 07- 102/22.10.2008 

Consiliul Local Comuna Buciumeni, JudeŃul GalaŃi 1


Draft August 2010 

CUPRINS 

Introducere …………………………………………………………………... 4 

1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului 

sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe 

relevante ……………………………………………………………………… 

1.1. Aspecte generale …………………………………………………………… 7 

1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General ………………………………. 7 

1.3. Relatia PUG cu alte planuri si programe relevante …………………. 12 

2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei 

sale probabile in situatia neimplementarii planului urbanistic 

general propus ……………………………………………………………… 

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului ……………………… 13 

2.1.1. Apa …………………………………………………………………………….. 13 

2.1.2. Aer …………………………………………………………………………….. 14 

2.1.3. Sol si subsol ………………………………………………………………… 14 

2.1.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………………….. 15 

2.1.5. Relief ………………………………………………………………………….. 15 

2.1.6. Populatia si sanatatea umana …………………………………………… 17 

2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic …………………... 21 

2.1.8. Cai de comunicatie si transport ………………………………………… 22 

2.1.9. Managementul deseurilor ………………………………………………… 22 

2.2. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii PUG …….. 23 

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata 

semnificativ ………………………………………………………………….. 

3.1. Apa …………………………………………………………………………….. 27 

3.2. Aer …………………………………………………………………………….. 28 

3.3. Sol ……………………………………………………………………………... 29 

3.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………………….. 29 

3.5. Mediul social si economic ………………………………………………... 30 

3.6. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic …………………... 30 

3.7. Zgomot si vibratii …………………………………………………………... 30 

3.8. Peisajul ……………………………………………………………………….. 31 

4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG ……….. 31 

5. Obiective de protectie a mediului stabilite la nivel national 

relevante pentru PUG ……………………………………………………… 39 

5.1. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national, 

comunitar sau international ……………………………………………… 39 

5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ……… 42 

Consiliul Local Comuna Buciumeni, JudeŃul GalaŃi 2 

7 

13 

27


6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului …………………. 46 

6.1. Metodologia de evaluare utilizata in PUG …………………………….. 46 

6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea PUG …………. 47 

6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PUG 

asupra obiectivelor de mediu relevante ………………………………. 54 

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra 

sanatatii, in context transfrontiera …………………………………….. 

8. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de 

complet posibil orice efect advers asupra mediului al 

implementarii PUG …………………………………………………………. 

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa ………………….. 58 

8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer …………………... 59 

8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol …………………... 60 

8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate …….. 61 

8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului 

social si economic …………………………………………………………. 61 

8.6. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra 

patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic …………………... 62 

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei 

optime ………………………………………………………………………… 63 

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea 

efectelor semnificative ale implementarii planului …………………. 

11. Rezumat fara caracter tehnic ……………………………………………. 69 

12. Glosar de termeni ………………………………………………………..... 73 

13. Bibliografie …………………………………………………………………... 74 

Anexe 


57 

57 

66


INTRODUCERE 

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, 

sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau 

program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele 

acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. 

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – 

aplicat la un stadiu raŃional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau 

programelor – a calităŃii mediului şi a consecinŃelor implementării acestora, astfel încât 

să se asigure că orice consecinŃă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de 

aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de 

mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaŃi oportunitatea 

de a participa şi de a fi informaŃi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra 

mediului şi a modului în care au fost luate. 

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 

2001/42/CE a fost adoptată în legislaŃia naŃională prin HG nr. 1076/2004 privind 

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista 

planurilor şi programelor care intră sub incidenŃa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin 

Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice 

generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea 

terenurilor, lit. i), intră sub incidenŃa HG nr. 1076/2004. 

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinŃele HG nr. 1076/2004 privind 

stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu 

recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării 



de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi 

Apelor, împreună cu AgenŃia NaŃională de ProtecŃia Mediului. 

Pentru evidenŃierea zonelor critice din punct de vedere al protecŃiei mediului şi 

transpunerea în termeni concreŃi ai disfuncŃionalităŃilor rurale şi vulnerabilităŃii 

elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Buciumenii şi localităŃilor 

aparŃinătoare s-au utilizat, în principal: 

metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi 

indici statistici; 

metode calitative pentru evidenŃierea unor parametri calitativi ai mediului, dar 

şi a percepŃiei populaŃiei faŃă de diferite aspecte care caracterizează 

habitatul; 

mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării 

datelor şi interpretării rezultatelor obŃinute în urma prelucrării. 

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuŃiei în spaŃiu şi timp a 

indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenŃierea factorilor de stres în 

funcŃie de mărimea, importanŃa şi dimensiunea impactului asupra componentelor 

naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepŃia comunităŃii locale asupra 

principalelor categorii de disfuncŃionalităŃi ale mediului rural care induc o stare de 

disconfort în rândurile acesteia. 

In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, cu 

modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obŃinerea avizului de mediu pentru 

planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot 

avea efecte semnificative asupra mediului. 

1.1. Titularul planului 

Consiliul Local al Comunei Buciumeni, JudeŃul GalaŃi, telefon/fax: 0236 / 822.703 

Persoana de contact: Primar Buciumeni – Aloman Sterica 

1.2. Autorul atestat al raportului de mediu 

Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea 

Raportului de mediu este SC DANIAS SRL, cu sediul social în GalaŃi, Strada Saturn nr. 

2, Bloc B1, Ap.61, JudeŃul GalaŃi, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon:0236 412 

126, fax: 0236 435180, Certificate de atestare : 

• Auditor principal: BM 07 – 93/22.10.2008, 

• Evaluator principal: EIM 07 – 102/22.10.2008. 

1.3. Denumirea planului 

Actualizare Plan Urbanistic General - Comuna Buciumeni, JudeŃul GalaŃi 

1.4. Aşezare geografică şi administrativă 



Comuna Buciumeni este situată în partea de nord - vest a judeŃului GalaŃi, fiind 

limitrofa judetului Vrancea in partea de vest. 

Coordonatele geografice ale comunei Buciumeni sunt: 

• 46 0 20' latitudine nordică şi 

• 27 0 30' longitudine estică. 

Teritoriul administrativ al comunei Buciumeni are urmatoarele vecinatati: 

• la nord – vest - teritoriul judeŃului Vrancea; 

• la sud - est - teritoriul administrativ al comunei łepu; 

• la nord – est - teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti; 

• la vest - teritoriul administrativ al comunei Nicoreşti; 

Comuna Buciumeni este formata din 4 sate si anume: Buciumeni – sat resedinta de 

comuna, HânŃeşti, Tecucelu Sec şi Vizureşti. 

4 

2 

1 

3 

Incadrarea Comunei Buciumeni în teritoriul JudeŃului GalaŃi 

Vecini : 

Comuna Buciumeni 

1 – Comuna Brahasesti 

2 – Comuna Nicoresti 

3 – Comuna Tepu 

4 – judeŃul Vrancea 



SuprafaŃa administrativă a comunei este de 4.474,00 ha: din care 2.658,00 ha 

reprezintă teren agricol şi 1.816 ha teren neagricol. 

Conform Anuarului statistic – ediŃia 2008, comuna Buciumeni are o populaŃie de 2.624 

locuitori. 

SuprafaŃa agricolă care revine pe un locuitor este de 1,01 ha, iar cea arabilă de 0,81 

ha, valorile fiind mai mari, faŃă de mediile pe judeŃ (de 0,6 ha şi respectiv 0,5 ha). 

1. Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor principale ale Planului 

Urbanistic General, precum si a relatiei cu alte planuri si 

programe relevante 

1.1. Aspecte generale 

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acŃiunile şi măsurile de dezvoltare 

pentru Comuna Buciumeni, pe baza analizei pluricriteriale a situaŃiei existente. 

Se propune conturarea unor direcŃii de dezvoltare în politica de construire şi de 

amenajare a teritoriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea 

intravilanului, organizarea zonelor funcŃionale, potenŃialul uman şi resursele de muncă, 

populaŃia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaŃiei, echiparea 

edilitară şi conservarea mediului. 

PUG a fost elaborat in scopul: 

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si 

dezvoltare urbanistica a localitatilor si anume : 

• a stabilirii modului de utilizare a terenurilor şi a condiŃiilor de conformare şi 

realizare a construcŃiilor; 

• stabilirii şi delimitarii zonelor construibile, a zonelor cu interdicŃie 

temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcŃionale; 

• stabilirii şi delimitarii teritoriului intravilan; 

• evidenŃierii deŃinătorilor terenurilor şi a modului de circulaŃie juridică a 

terenurilor; 

• delimitarii suprafeŃelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de 

utilitate publică; 

2. Stabiliri zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati 

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent); 

3. Modernizarii şi dezvoltarii echipării edilitare; 

4. Stabilirii şi delimitarii zonelor protejate; 

5. Optimizarii relaŃiilor localităŃilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel judeŃean; 

6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; 



7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de 

urbanism si autorizatiilor de construire 

1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General 

Prin „propunerile de organizare urbanistică” prezentate în PUG – ul comunei Buciumeni 

se trasează liniile directoare de dezvoltare viitoare ale comunei, pe planul organizării 

teritoriale, reŃelele edilitare, managementul deşeurilor, relansarea economică, zone 

protejate etc. 

In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea 

urbanistică, dezvoltarea activităŃilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura : 

• extinderea intravilanului Comunei Buciumeni cu 99,50 ha; 

• extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi 

asigurarea debitului necesar pentru toate localităŃile; 

• sistem centralizat de canalizare cu doua staŃii de epurare, care vor fi 

amplasate în satele Buciumeni, în UTR 45 – Trup A6, respectiv in satul 

Tecucelu Sec, in UTR 46 – Trup B1, cu respectarea distanŃei minime de 300 

m, faŃă de construcŃiile existente şi de cele ce se vor propune a se realiza în 

zonă; apele epurate se vor refula în receptor natural (parrâul Tecucel), prin 

intermediul unor staŃiii de pompare ; 

• rezolvarea urgentă a evacuării apelor meteorice, evitându-se eroziunea 

solului; 

• rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în 

sistem centralizat şi pe principii ecologice; 

• extinderea şi modernizarea reŃelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale; 

• extinderea reŃelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor 

izolatoare şi a stâlpilor de susŃinere, înlocuirea posturilor de transformare 

20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea 

transformatorilor uscaŃi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranŃei 

în exploatare; 

• extinderea şi modernizarea reŃelei de telefonie 

• revitalizarea spaŃiilor care sunt în conservare şi folosirea optimă a terenurilor 

destinate dezvoltării activităŃilor agricole; 

• amenajarea unui Parc; 

• amenajarea a doua zone pentru constructia de locuinte pentru rromi 

• amenajarea unei baze de agrement pe iazul din satul Buciumeni 

• realizarea unui Centru de Consultanta Internationala pe amplasamentul 

taberei scolare 

• realizare sistem alimentare gaze naturale 



BILANT TERITORIAL - Total comuna Buciumeni 

ZONE FUNCłIONALE Suprafata 

(ha) 

EXISTENT PROPUS 

Procent 

% din 

total 

intravilan 

Suprafata 

(ha) 

Procent % 

din total 

intravilan 

Zona locuinte P, P+1 si functiuni 

complementare 

Zona institutii publice si servicii 

125,68 37,27 171,56 39,29 

Alte zone cu functiuni de interes 

public 

4,23 1,25 14,60 3,34 

Zona unitati 

depozitare 

industriale si 

8,43 2,50 8,43 1,93 

Unitati agricole 1,00 0,29 1,00 0,23 

Zona spatii 

agrement 

verzi, sport si 

0,64 0,19 28,55 6,54 

Zona destinatie speciala 0,05 0,01 0,05 0,01 

Zona 

cimitire 

gospodarie comunala, 

1,50 0,44 1,65 0,38 

Zona echipare 

constructii aferente 

edilitara si 

0,14 0,04 6,50 1,49 

Zona cai de comunicatie rutiera 29,18 8,65 38,54 8,82 

Alte zone: teren agricol intravilan, 

rape, ape, etc. 

166,34 49,36 165,81 37,97 

TOTAL INTRAVILAN 337,19 100 436,69 100 

Ca atare, pentru satisfacerea cererilor populaŃiei, intravilanul propus se ridică la 436,69 

ha pe total comună, rezultând o suprafaŃă de 99,50 ha ce se adaugă la cele 337,19 ha 

existente în intravilan. 

SuprafaŃa introdusă în intravilan, de 99,50 ha, va fi repartizată în cea mai mare parte 

zonei pentru locuinŃe, spaŃii verzi amenajate, sport si agrement, precum si zonei de 

echipare edilitara si constructii aferente. 

Teritoriul intravilan propus a fost împărŃit în 45 unităŃi teritoriale de referinŃă (U.T.R.). 



Defalcat, pe localitati, suprafetele propuse pentru introducerea in intravilan sunt 

urmatoarele: 

1. pentru satul Buciumeni (din Trup 1 va deveni Trup A): 

Bilant teritorial satul Buciumeni 


(ha) 


Procent % 


intravilan 

Suprafata 

(ha) 

Procent % 


intravilan 


complementare 


32,93 31,75 54,13 35,82 


public 

1,20 1,16 5,40 3,58 

Zona unitati 

depozitare 


7,00 6,75 7,00 4,64 

Unitati agricole 1,00 0,97 1,00 0,67 

Zona spatii 

agrement 


0,64 0,62 14,74 9,76 

Zona destinatie speciala 0,05 0,05 0,05 0,04 

Zona gospodarie 

cimitire 

comunala, 

0,85 0,82 0,85 0,57 

Zona echipare edilitara 


si 

0,10 0,10 3,00 1,99 




50,95 49,13 50,95 33,72 


Suprafata introdusa in 

intravilan 

47,41 ha 

Suprafata totala introdusa in intravilan aferenta satului Buciumeni este de 47,41ha. 

2. pentru satul Hantesti (din Trupurile 4 si 5 va deveni Trup C) 

Bilant teritorial satul Hantesti 




(ha) 


Procent % 


intravilan 

Suprafata 

(ha) 

Procent % 


intravilan 


complementare 


41,84 44,59 61,79 48,28 


public 

0,80 0,86 5,60 4,38 

Zona unitati 

depozitare 


0,18 0,20 0,18 0,14 

Unitati agricole - - - - 

Zona spatii 

agrement 


- - 3,75 2,93 

Zona destinatie speciala - - - - 

Zona 

cimitire 


0,24 0,05 0,24 0,19 

Zona echipare 


edilitara si 

- - 2,24 1,75 




42.94 45,76 43,02 33,62 

TOTAL INTRAVILAN 93,84 100 127.98 100 

Suprafata introdusa in intravilan 34,14 

Suprafata totala introdusa in intravilan aferenta satului Hantesti este de 34,14ha. 

3. pentru satul Tecucelu Sec (din Trupul 2 va deveni Trup B) 

Bilant teritorial satul Tecucelu Sec 


(ha) 


Procent % 


intravilan 

Suprafata 

(ha) 

Procent % 


intravilan 


complementare 


28,72 38,76 28,72 38,32 


public 

0,30 0,41 0,30 0,4 

Zona unitati 

depozitare 


- - - - 


Zona spatii 

agrement 


- - 0,12 0,16 


Zona 

cimitire 


0,18 0,25 0,18 0,24 

Zona echipare 


edilitara si 

- - 0,65 0,87 






37,50 50,61 37,50 50,04 


Suprafata introdusa in intravilan 0,85 ha 

Suprafata totala introdusa in intravilan aferenta satului Tecucelu Sec este de 

0,85ha 

4. pentru satul Vizuresti (din Trupul 3 va deveni Trup D) 

Bilant teritorial satul Vizuresti 


(ha) 


Procent % 


intravilan 

Suprafata 

(ha) 

Procent % 


intravilan 


complementare 


21,86 34,61 26,59 37,79 


public 

0,40 0,64 1,45 0,64 

Zona unitati 

depozitare 


1,25 1,98 1,25 1,78 


Zona spatii 

agrement 


- - 0,8 1,14 


Zona 

cimitire 


0,23 0.37 0,38 0,54 

Zona echipare 


edilitara si 

- - 0,40 0,57 




34,70 54,94 34,09 48.45 


Suprafata introdusa in intravilan 7,21 ha 

Suprafata totala introdusa in intravilan aferenta satului Tecucelu Sec este de 7,21ha 

Restul de suprafete pana la 99,50 ha sunt reprezentate de trupuri izolate ce vor deveni 

intravilan si care vor apartine intregii comune. 

1.3. RelaŃia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante 



Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul 

tehnic în activitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea 

durabilă a comunei. 

Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-se în act 

de autoritate a administraŃiei locale şi de clarificare şi soluŃionare a conflictelor ce pot 

să apară între persoane fizice sau între administraŃia locală şi persoane fizice. 

La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate 

prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, aprobată cu modificări şi 

completări prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007, în 

sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecarei 

zone şi localităŃi, condiŃii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi 

măsuri de dezvoltare a spaŃiilor verzi, de protecŃie sanitară a captărilor de apă potabilă 

şi lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor. 

Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este 

necesar a se elabora în continuare următoarele documentaŃii: 

• cadastru imobiliar al localităŃii (aducere la zi) 

• planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei destinate 

concesionării 

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare 

egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune 

economică şi socială. Plecând de la această premisă, prioritătile şi măsurile incluse în 

Planul National de Dezvoltare pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul 

de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a României. De asemeni, acestea sunt 

argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în 

strategiile elaborate de ministerele de resort, precum si in Planurile Regionale de 

Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agentiilor de Dezvoltare Regionala 

(A.D.R.). 

Din Planul de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia întocmit de 

Cabinet Individual de arhitectură Arh. Roxana Maria Gheorghiu, a rezultat că pentru 

întocmirea documentatiei de urbanism a fost analizat Planul de Amenajare a 

Teritoriului National, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal: Galati-Brăila-Tulcea, 

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Galati şi Planul de Urbanism General al 

comunei Buciumeni elaborate în anul 1998 de SC Urban Proiect SA Bucureşti. 

In P.U.G comuna Buciumeni sunt prevăzute obiective care se regăsesc în Planul NaŃional 

de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului, Strategia NaŃională de Gestionare a Deşeurilor, Planul 

NaŃional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru 

Regiunea 2 S-E şi Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor al JudeŃului GalaŃi. 

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei 

sale probabile în situaŃia neimplementării Planului Urbanistic 

General propus 

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a 

evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE 

privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/ 



aspectele de mediu care trebuie avuŃi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, 

biodiversitatea, flora şi fauna, populaŃia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, 

arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaŃie şi transport, managementul deşeurilor, 

factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul; 

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare 

factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a 

asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. 

2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 

2.1.1 Apa 

ReŃeaua hidrografică a comunei Buciumeni este formată paraul Tecucel, care este 

afluent al râului Bârlad si din cateva paraie de mici dimensiuni care au caracter 

permenent – valea Rapa Rosie si semipermanent – valea paraului Tecucelul Sec. In 

partea nordica a terenului administrativ se afla un mic lac de baraj antropic. 

Paraul Rapa Rosie are un curs meandrat, pe alocuri formand zone de execes de 

umiditate, iar in perioadele cu precipitatii abundente se produc inundatii. 

Paraul Tecucel are albia meandratata si o lungime de 28 km. Paraul se varsa in raul 

Barlad, iar in perioadele cu precipitatii abundente provoaca inundatii. 

Resursele de apa subterana sunt de calitate, dar foarte greu accesibile datorita 

reliefului. 

Din analiza statistica realizata de SGA Galati – Directia Apelor Prut Iasi in perioada 

2003 – 2008 s-a constatat ca râul Bârlad este cel mai poluat râu care străbate judeŃul 

GalaŃi, în special în lunile de varǎ datoritǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ 

mici, oxigenării deficitare care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor. In 

urma monitorizarii realizate in mai multe sectiuni de control s-au constatat urmatoarele: 

• S-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile atât la regimul oxigenului, cât şi la 

ionii generali de salinitate şi nutrienŃi. 

• Gradul de poluare este mai pronunŃat în lunile de varǎ când substanŃele organice 

reduc concentraŃia de oxigen dizolvat în apǎ ca urmare a proceselor biochimice. 

• Desi in anii 2006 si 2007 evolutia calitativa a apei a cunoscut o imbunatatire, in 

anul 2008 s-a constatat o stare mai puŃin bună a calităŃii apei râului, datorita 

viiturilor care s-au inregistrat in perioada aprilie-septembrie, care au contribuit la 

incarcarea cursului de apa cu materii in suspensie antrenate de pe versanti si din 

sedimentele depuse. 

2.1.2 Aer 

Din punct de vedere meteoclimatic, zona comunei Buciumeni aparŃine sectorului de 

climă temperat continentală, atât datorită poziŃiei geografice estice în cadrul Ńării, cât şi 

datorită predominării influenŃei directe a maselor de aer continental, de origine asiatică. 

Precipitatiile medii anuale sunt 400 - 550 mm, iar repartiŃia lor este foarte neregulată, 

cu alternanŃe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenŃă a ploilor torenŃiale, ceea ce 

se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant 

Cea mai mare frecvenŃă o au vânturile dinspre nord-vest şi nord purtătoare de 

umiditate. Acestea, alături de structură şi declivitate, explică intensitatea degradărilor 

de teren pe frunŃile de creastă şi versanŃi orientaŃi în aceeaşi direcŃie. 

In comuna Buciumeni mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau 

degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii factorilor de mediu. 



Pe teritoriul comunei nu sunt amplasate obiective industriale care prin procesele de 

ardere sau de productie sa afecteze semnificativ calitatea aerului. 

2.1.3 Solul şi subsolul 

Satele care alcatuiesc comuna Buciumeni prezintă următoarele particularităŃi 

geomorfologice: 

• Satul Buciumeni se dezvolta pe zona de trecere de la lunca paraului Tecucel la 

campia inalta care se desfasoara intre 170 – 195 m; 

• Satul Hantesti se dezvolta preponderent in zona campiei inalte. Altitudinile pe care le 

atinge relieful in acest areal coboara sub 220m; 

• Satele Tecucelu Sec si Vizuresti sunt situate preponderent pe zonele de lunca ale 

Tecucelului sec, respectiv Tecucelului si subordonat pe zona de trecere spre campia 

inalta, avand pe aceasta cotele de teren cuprinse intre 120 – 185 m, cu pante de 12 – 

14% 

Geologic, terenul pe terase este alcătuit din depozite cuaternare de natură eoliană 

(loessuri sensibile la umezire grupa „B” şi „A”, conform P - 7–2000 – prafuri argilonisipoase, 

argile nisipoase cu concreŃiuni calcaroase, sau nisipuri fine de tip dune, 

stabilizate), urmate de depozite de natură aluvionară (nisipuri medii – grosiere, 

pietrişuri şi bolovani rulaŃi). 

În zona de luncă, se gasesc caraturi de panta si pamanturi aluvionare fine, alcatuite din 

prafuri argiloase cu nisip, argile prafoase si argile, cu grosimi de cca. 4-5 m, sub care 

urmeaza nisipuri fine - medii 

In zona de trecere de la lunca la campia inalta se gasesc urmatoarele formatiuni: 

• cărături de pantă negre prăfoase – praf argilos, puŃin umede, prafuri argiloase cafenii 

închise, consistente, prafuri argiloase galben-cenuşii cu zone feruginoase, 

consistente, argile prăfoase, toate acestea cu grosimi de 5 – 6 m, urmate de nisipuri 

fine-medii (satul Tecucel) 

• cărături de pantă negre-cafenii prăfoase – prafuri argiloase, puŃin umede şi apoi 

uscate, prafuri argiloase cafenii, cu elemente grosiere rulate, vârtoase cu grosimi de 

3 - 5 m, urmate de nisipuri fine-medii cafenii feruginoase, uscate cu grosimi de cca. 3 

m, apoi spre adâncime se dezvoltă un strat de pietriş în amestec cu nisip şi cu zone 

de nisip cimentat (satele Tecucel si Vizureşti) 

În zona de trecere spre câmpia înaltă (satele Buciumeni, Tecucel, Vizureşti şi parŃial 

HanŃeşti) şi pe câmpia înaltă – preponderent satul HanŃeşti, sub stratul de sol vegetal negru 

şi cafeniu urmează o succesiune de formaŃiuni eoliene cu structură loessoidă şi anume: 

loess galben cu calcar degradat, vârtos, praf argilos cafeniu, vârtos, cu intercalaŃii de praf 

argilos cafeniu – roşcat (sol îngropat), compact, vârtos, insensibil la umezire. 



Buciumeni 

2.1.4. Biodiversitate, floră şi faună 

Harta geologică a 

JudeŃului GalaŃi 

În mod natural, teritoriul administrativ al comunei Buciumeni aparŃine în principal 

etajului de vegetaŃie stepică şi într-o măsură mai mică etajului de vegetaŃie 

silvostepică. 

Pe teritoriul administrativ al comunei Buciumeni, in partea de NV a judetului Galati, la 

cca. 35 de km de municipiul Tecuci, se găseşte aria naturală protejată de interes 

naŃional - RezervaŃia naturală Pădurea Buciumeni, declarată prin Legea 5/2000 

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea III – zone 

protejate – custode DirecŃia Silvică GalaŃi – Ocolul silvic Tecuci. Conform Legii 5/2000 

suprafata este de 71,20 ha rezervatie forestiera cu asolamente silvice din asociatii de 

padure de foioase in amestec de frasin, carpen, fag si tei. Predominant in masiv este 

teiul, arbore cu o stare buna de vegetatie. Perimetrul protejat este o pepiniera 

semincicola pentru tei unde densitatea speciei este de 100%. 

Fauna este strâns legată de biotop şi de vegetaŃie. Terenul de cultură a atras după sine 

rozătoarele: popândăul, căŃelul pământului, şobolanul, hârciogul, iepurele de câmp. 

În Pădurea Buciumeni se întâlnesc mamiferele mari: căpriorul, mistreŃul, vulpea. 

Păsările specifice acestei zone sunt prepeliŃa, potârnichea, ciocârlia. Dintre reptile, 

sunt răspândite şopârlele de câmp şi şerpii de casă. 

Datorită reŃelei hidrografice reprezentate de paraul Tecucel, afluent al râului Bârlad, 

ihtiofauna în această zonă este săracă. 

Caracteristic pentru stepă este abundenŃa faunei nevertebrate, ca miriapod, paianjeni, 

insecte. 

Datorită intervenŃiei omului, păsările câmpului sunt puŃin reprezentate şi au scăzut 

considerabil ca număr. Speciile care se întâlnesc sunt prepeliŃele, potârnichile prigorii, 

turturelele şi graurii. 



SuprafaŃa ocupată de păduri este de 1.516 ha, iar suprafaŃa ocupată de vii este de 286 

ha. 

2.1.5. Relieful 

Teritoriul administrativ al comunei Buciumeni este amplasat în partea de nord - vest a 

JudeŃului GalaŃi. Suprafata aferenta comunei Buciumeni se incadreaza geografic in Podisul 

Barladului. 

Relieful actual al teritoriului comunei Buciumeni incepe sa se schiteze prin disecarea 

intensa a fostei campii pliocene aferenta Colinelor Tutovei, in timp ce restul teritoriului 

reprezinta inca portiuni ale campiei lacustre pliocen – cuaternare originare. 

Colinele Tutovei constitue o unitate fizico-geografică cu trăsături distincte nu doar din punct 

de vedere al cadrului natural, ci şi al celui uman geografic. Subunitate a Podişului 

Bârladului, această regiune este delimitată clar spre vest şi spre est de văile largi a Siretului 

şi, respectiv, a Bârladului, în timp ce limita nordică este marcată de coasta Racovei şi valea 

Morii (tributară Siretului). 

Aspectul comunei Buciumeni este de campie inalta, fiind fragmentat in culmi si paduri 

prelungi, separate de vai paralele. 

Pe versanti si suprafete inclinate apar procese uneori evidente de: eroziune, transport, 

acumulare, care genereaza un microrelief caracteristic. 

Defrisarile si extinderea culturilor agricole au accentuat eroziunea suprafetelor inclinate 

mai inalte, au crescut debitele solide ale apelor si au fost accentuate procesele aluviale 

si coluvio –proluviale ale zonelor mai joase. 

Harta unităŃilor de relief 


În ceea ce priveşte deplasările de teren - factorul declanşator pentru acestea este apa, 

precipitaŃiile căzute pe versant, care provoacă apariŃia alunecărilor sau reactivarea 

unora mai vechi, concomitent cu inundaŃiile. Alunecările de teren sunt categoria cea 

mai importantă a deplasărilor de teren. 



Relieful cu pante pronuntate ale campiei inalte si prezenta pamantului loessoid fac ca 

acesta sa se erodeze, iar particulele de pamant sa fie antrenate usor de apele din 

precipitatii 

Seismic, teritoriul administrativ al comunei se încadrează în zona de hazard seismic 

descris de valoarea de vârf a acceleraŃiei orizontale a terenului ag = 0,28g (acceleraŃia 

terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenŃă de 

referinŃă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colŃ) a 

spectrului de răspuns este Tc = 1,0 s. 

Acesta este afectat de mişcările - cutremurele moldavice, ale căror două focare sunt 

tributare zonei Vrancea: 

- în interiorul depresiunii subcarpatice a Vrancei, cu hipocentri la adâncimi 

cuprinse între 100 şi 200 km; 

- la exterior, în zona Focşani – Mărăşeşti - Tecuci, cu hipocentri mai puŃin 

adânci, 60 km. 

2.1.6. PopulaŃia si sanatatea umana 

Conform datelor furnizate de DirecŃia JudeŃeană de Statistică in anul 2008, populaŃia 

totală stabilită a comunei Buciumeni număra 2.624 locuitori, din care 1.260 bărbaŃi 

(48,02 %) şi 1.364 femei (51,98 %). 

În privinŃa densităŃii populaŃiei (număr locuitori raportaŃi la suprafaŃa teritoriului 

administrativ al comunei), comuna Buciumeni dispune de 58,65 loc/km 2 , iar suprafata 

agricola care revine la un locuitor este de 1,01ha. 

In perioada 1992 – 2008, comuna Buciumeni s-a situat in categoria unitatilor 

administrativ teritoriale care au avut cresteri de populatie. 



Gruparea unităŃilor teritoriale în judeŃul GalaŃi după densitatea populaŃiei 

DistribuŃia populaŃiei pe sate (conform datelor de la Directia de Statistica Galati) este 

prezentată în tabelul de mai jos: 

Comuna Buciumeni Numar locuitori - 2008 

Buciumeni 1.102 

Hantesti 535 

Tecucelu Sec 539 

Vizuresti 448 

Total comuna 2.624 

Activitatea economică în comună este slab dezvoltată. Conform Anuarului statistic 

ediŃia 2008, populaŃia comunei Buciumeni număra 2.624 persoane, din care 1.018 

persoane populaŃia activă (967 persoane populaŃia activă ocupată şi 51 şomeri). 



Resursele de muncă şi populaŃia ocupată 

Emigrările masive de populaŃie tânără din comună au condus inevitabil la diminuarea 

contingentului fertil şi în consecinŃă la reducerea fertilităŃii şi a natalităŃii, concomitent 

cu creşterea indicatorilor mortalităŃii. 

In ceea ce priveşte locurile de muncă în localitatea Buciumeni, acestea sunt cu 

preponderenŃă în agricultură şi în sfera serviciilor. Principalii agenŃi economici sunt: 

- SC Casnica SRL, SC Grocers SRL, SC Aploty SRL, SC Trufanda SRL, SC SergaLux 

SRL, SC Vanghely SRL, SC PeterTrans SRL, SC ReggioStar SRL, SC Bravalis SRL, SC 

Simgiano SRL, SC Vasinely SRL, A.F. Zlata Vasile, SC Bisteco SRL. Toate aceste firme 

desfasoara activitati de comert; 

- SC Karmavet SRL - vânzare produse farmaceutice, 

- SC Diplomatic TV Oil Atlas SRLsi P.F.A. Bostan Antonel - prelucrarea primară a 

strugurilor, 

- SC Vointa SA, SC Bravalis Impex SRL, SC Agroprim SRL - cultura cerelalelor. 

Starea de sănătate a populaŃiei 

Starea de sănătate a populaŃiei comunei Buciumeni este monitorizată în cadrul 

dispensarului uman din satul Buciumeni, iar ca personal de specialitate – 1 medic de 

familie si 1 asistent. 

ActivităŃi economice 

Comuna Buciumeni face parte din rândul comunelor cu activităŃi preponderent agricole 

si viticole. FuncŃia agricolă a comunei Buciumeni se materializează în producŃia 

vegetală, producŃia animalieră, elemente de activităŃi adiacente precum prelucrarea 

primară a produselor vegetale şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), 

preponderente mai ales în sectorul privat. De asemenea, tot în sprijinul activităŃii 

agricole acŃionează şi resortul economic de valorificare pe piaŃa liberă a produselor 

agroalimentare obŃinute. 

a) Agricultura 

Conform bilanŃului teritorial, terenul agricol reprezintă 59,41 % din suprafaŃa totală a 

comunei. Din acesta 47,56 % este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi 

secară), a plantelor tehnice (floarea soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr) şi a legumelor. 

O analiză a producŃiilor medii la principalele culturi agricole ale comunei Buciumeni faŃă 

de întregul judeŃ, în anul 2008, este prezentată în tabelul de mai jos: 

Culturi 

principale 

agricole 

Comuna Buciumeni JudeŃul GalaŃi % faŃă de judeŃ 

Grâu şi secară, kg/ha 3.368 2.641 127,52 

Porumb, kg/ha 3.400 1.828 185,99 

Floarea soarelui, kg/ha 957 821 116,57 

Legume, kg/ha 11.120 14.709 75,60 

Se observă că producŃiile agricole (dominante pe teritoriul agricol) sunt mult mai mari 

(cu excepŃia celei de legume) cu cele ale judeŃului, ceea ce confirmă valoarea agricolă 

a solurilor comunei ca fiind foarte bună. 

ActivităŃile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor 

asociaŃii agricole (societăŃi agricole cu personalitate juridică şi asociaŃii familiale). De 



asemenea, SC Agricola „Vointa” SA deŃine o bază de colectare şi depozitare a 

cerealelor. 

Cele doua mori de pe teritoriul comunei, prelucrează resursele locale de grâu, porumb, 

seminŃe de floarea soarelui. 

Pe teritoriul comunei, in satele Buciumeni si Vizuresti exista doua centre de prelucrare 

struguri, in care se desfasoara activitati de colectare a materiilor prime locale, 

prelucrare, realizarea produsului finit (produse de vinificatie) si depozitare. 

ProducŃia animalieră 

Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2008 (comparativ cu anii 

anteriori) se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaŃiei şi sunt evidenŃiate în 

tabelul de mai jos comparativ cu anul 2006. 

Efective de animale (nr.) 2006 2008 

bovine 433 424 

porcine 712 1.085 

păsări 19.77 18.300 

ovine şi caprine 711 530 

Folosind un indicator ce reprezintă numărul de animale/gospodărie în scopul aflării 

necesarului pentru autoconsum (1 porc şi 15 păsări minim/gospodărie) şi Ńinând seama 

că în comuna Buciumeni (în anul 2008) existau 1.071 de gospodării, indicatorul 

menŃionat este de 1,01 la porci, iar la păsări este de 17,08 ceea ce reprezintă un 

existent relativ bun, necesar pentru autoconsum. 

b) Industria 

Comuna Buciumeni nu este un centru cu activităŃi industriale (numărul mediu al 

salariaŃilor care activează în sectorul industrial este mic). 

Conform datelor furnizate de DirecŃia de statistică, numărul mediu al salariaŃilor în anul 

2008, din totalul comunei a fost următorul: 

Comuna Buciumeni 2008 

Industrie 2 

ConstrucŃii 3 

ComerŃ 3 

Transport 2 

AdministraŃie publică 11 

ÎnvăŃământ 30 

Sănătate şi asistenŃă socială 8 

Activitati financiar bancare si de asigurari 2 

Dotările existente în cadrul comunei Buciumeni sunt următoarele: 

a) InstituŃii publice şi servicii: 

• AdministraŃie – Primărie şi Consiliul Local ; 

• ÎnvăŃământ – 4 şcoli şi 3 grădiniŃe; 



• Sănătate – 1 dispensar uman; 

• Cultură – 1 cămin cultural + monumentul eroilor + sală muzeu; 

• Culte – 4 biserici şi 4 troiŃe; 

• Sport – teren sport 

• Monumente ale naturii – Pădurea Buciumeni 

• Monumente istorice –Biserica „Sf. Treime” din cadrul Mănăstirii Buciumeni şi 

Valul lui Atanaric 

• PoliŃie 

b) Gospodăria comunală 

• Cimitire – 4 

c) Căi de comunicaŃie 

• Drum judeŃean DJ 252, DJ 252G, DJ 252I 

• Drum comunal DC 74, 75 

d) Constructii aferente lucrari edilitare: 

• 2 Gospodarii de apa (una in satul Buciumeni si cealalta in satul Hantesti) 

• 2 Puturi forate. 

2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic 

Conform Listei NaŃionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teritoriul comunei 

Buciumeni figurează urmatoarele monumente istorice: 

• In pădurea Buciumeni, la 4 km nord de sat, la poziŃia 180, cod. GL-II-m-B-03075 

figureaza monumentul de arhitectură, Biserica "Sf. Treime”, datare din anul 

1800. Pentru acest monument istoric s-a instituit zonă de protecŃie necesară 

500,00 m (extravilan) pe contur, care să asigure conservarea integrată a 

monumentelor istorice şi a cadrului său natural sau construit. 

• la poziŃia 35 cod. GL-I-m-A-02975.02 figurează Valul lui Atanaric sec. II - IV p. 

Chr. Epoca migraŃiilor, pentru care s-a stabilit zona de protecŃie de 500,00 m în 

extravilan. 

Orice intervenŃie asupra monumentului de arhitectură din comuna Buciumeni, se face 

numai în condiŃiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea 

monumentelor istorice” şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei 

monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004. 

Dotările cu caracter religios (biserici) nu necesită zone extinse de protecŃie. 

Conform Legii 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional – 

SecŃiunea III – zone protejate, a fost declarată arie naturală protejată de tip 

rezervaŃie naturală – PĂDUREA BUCIUMENI în suprafaŃă de 71,20 ha. 

2.1.8. Căi de comunicaŃie şi transport 

Principalele căi de comunicaŃie de pe teritoriul administrativ al comunei Buciumeni sunt: 

Rutiere: 

• Drumul judeŃean DJ252 face legătura intre satele Hantesti si Buciumeni; 



• Drumul judeŃean DJ252G face legătura intre satele Vizuresti si Tecucelu sec; 

• Drumuri comunale : 

- DC 74 - Buciumeni - Tecucelu Sec; 

- DC 75 - Buciumeni - Vizuresti; 

In privinta retelei feroviare, comuna Buciumeni nu are acces imediat la linia de cale 

ferata simpla Tecuci - Barlad 

Pe raza comunei drumurile se prezintă astfel: 

• DJ 252 este prevazut partial cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară cu pod la km 

36+980 (râpa Roşie) şi la km 39+542 (Valea Runcului) – la Buciumeni 

• DJ 252G este partial pietruit, iar o parte este prevazuta cu imbrăcăminte 

asfaltică uşoară 

• DJ 252I este partial pietruit 

• DC 74 este pietruit L=4.0 km cu pod la km 2+191 (peste pârâul Vizureşti la 

Tecucelu Sec) 

• DC 75 de la km 1+500- 5+000 este din pământ cu pod la km 5+646 (peste 

pârâul Tecucel la Vizureşti), iar de la Km 5+000-6+000 este pietruit 

• Drumurile comunale pornesc sau se termină în drumuri judeŃene; 

• Drumurile săteşti interioare sunt din pământ şi pornesc fie din drumurile judeŃene 

fie din drumurile comunale. Trama stradală a satelor prezintă trasee sinuoase, 

declivităŃi mari, curbe şi intersecŃii cu vizibilitate redusă, distante variabile între 

garduri, lăŃimea carosabilului fiind în mare parte de la 4.0 la 6.0 m; 

• IntersecŃiile drumurilor judeŃene cu drumurile comunale sunt neamenajate, 

deasemenea intersecŃiile străzilor din reŃeaua secundară cu drumurile judeŃene 

şi comunale; 

• Profilurile transversale sunt necorespunzătoare; 

• PodeŃele ce traversează pârâul Tecucel nu sunt în stare tehnică 

corespunzătoare; 

2.1.9. Managementul deseurilor 

Conform prevederilor HG nr. 349/ 2005, spatiile de depozitare din mediul rural aveau 

termen de reabilitare pana la 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea 

acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform „Indrumarului de inchidere a 

depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase” prevazut in anexa 2 a 

Ordinului 1274/ 2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de 

eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat cu Ord. Nr. 120/ 

2008. 

Pana la 16.07.2009 locuitorii comunei transportau deseurile din gospodarii la cele doua 

platforme de gunoi neconforme situate in satele Buciumeni si Tecucelu Sec. 

Platforma neconforma de gunoi din satul Buciumeni avea o suprafata estimata de 0,5 

ha, iar cea din comuna Tecucelu Sec avea o suprafata estimata de 0,4 ha. 

La sfarsitul lunii iunie, Consiliul local a reusit reabilitarea celor 2 platforme neconforme 

conform prevederilor legale, urmand o procedura simplificata: compactare, acoperire si 

uniformizare a stratului de pamant. 

2.2. EvoluŃia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic 

General 



Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abordate si identifica 

problemele legate de mediu si sanatate publica. 

Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei 

economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia 

probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale 

mediului trebuie luat in considerare faptul ca un plan urbanistic general creeaza un 

cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de 

plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe 

de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, 

trebuie luat in considerare că un plan urbanistic general, prin specificul său, nu se poate 

adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin 

mijloace urbanistice. 

Pe de alta parte, propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent 

iau in considerare criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si 

construit. 

In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu ca: apa, 

aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic si 

cultural, peisajul, mediul social si economic, in situatia neimplementarii PUG al 

comunei Buciumeni. 



EvoluŃia factorilor de mediu in situaŃia neimplementării masurilor din Planul Urbanistic General 

Factori de Aspect identificat Propuneri PUG Efecte in cazul neimplementarii 

mediu 

propunerilor 

Apa Neacoperirea cu servicii de Extinderea sistemului de alimentare cu Neimplementarea PUG va conduce in 

utilitate publica (alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul continuare la degradarea calităŃii 

apa) pentru întreaga comuna de apa pentru întreaga comuna 

apelor de suprafaŃa si adâncime, in 

Lipsa sistem de canalizare si Realizarea unui sistem de colectare ape proces continuu de degradare datorita 

staŃii de epurare 

uzate pentru întreaga comuna, care va fi exploatării intensive a resurselor de 

Lipsa partiala a rigolelor si prevăzut cu 2 statii de epurare 

apa freatica si a lipsei unui sistem 

santurilor de scurgere sau Realizarea unui sistem de colectare centralizat de alimentare si evacuare/ 

intretinerea celor existente a deseurilor si directionarea lor la statia de tratare ape uzate. 

Poluarea generata de 

transfer arondată comunei 

depozitarea necontrolata a Amenajarea de santuri si rigole pe 

deşeurilor menajere 

marginea drumurilor pentru colectarea 

apelor pluviale din zonele de locuit 

Aer Infrastructura rutiera 

Consolidarea si refacerea infrastructurii Gradul de degradare a drumurilor va 

necorespunzătoare calitativ rutiere ce traversează teritoriul 

creste; 

Utilizarea combustibilului solid in administrativ al comunei 

RelaŃiile de comunicare dintre localitati 

instalatii cu randament scăzut Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii vor fi din ce in ce mai restrânse 

pentru incălzirea locuintelor si verzi de protectie intre unitatile 

Consumul de combustibil va creste si 

necesităti gospodăresti 

economice si vecinatati. Inserarea unor implicit emisiile de gaze cu efect de 

Lipsa spatii verzi amenajate spatii verzi amenajate (de tip parc) sera 


pentru imbunatatirea microclimatului NemulŃumirea populaŃiei si creşterea 

depozitarea necontrolata a Realizarea unui sistem de colectare fenomenului migrator. 


a deseurilor si directionarea lor la statia de 


Sol Lipsa sistem de canalizare si Realizarea unui sistem de colectare ape Neimplementarea PUG va conduce in 

tratare apa uzata 

uzate pentru intreaga comuna, care va fi continuare la degradarea calităŃii 


prevazut cu 2 statii de epurare 

solului, având in vedere ca in prezent 

depozitarea necontrolata a Realizarea unui sistem de colectare se confrunta cu probleme privind 

deseurilor menajere 

a deseurilor si directionarea lor la statia de depozitarea necontrolata a deşeurilor, 


Sănătatea 

populaŃiei 

Riscuri 

naturale 

Lipsa sistem alimentare cu 

apa, sistem de canalizare si 

tratare apa uzata 


depozitarea necontrolata a 


Lipsa spatii verzi amenajate 


transfer arondată comunei poluarea solului datorata lipsei unui 

sistem centralizat de colectare a 

Extinderea sistemului de alimentare cu 

apa asigurandu-se in acest fel necesarul 

de apa pentru intreaga comuna. 

Realizarea unui sistem de colectare ape 

uzate pentru intreaga comuna, care va fi 

prevazut cu 2 statii de epurare 

Realizarea unui sistem de colectare 



Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii 

verzi de protectie intre unitatile 

economice si vecinatati. Inserarea unor 

spatii verzi amenajate (de tip parc) 

pentru imbunatatirea microclimatului 

Alunecari de teren Executia de lucrari pentru stabilirea 

zonelor cu alunecari de teren 

Delimitarea zonei cu riscuri naturale 

Se instituie “interdictie de construire “ in 

Biodiversitate Existenta pe teritoriul 

administrativ al comunei a unei 

arii protejate de tip rezervatie 

naturale – Padurea Buciumeni, 

declarata conform Legii nr. 5/ 

2000, privind aprobarea 

Palnului de amenajare a 

Patrimoniul 

arhitectonic, 

teritoriului national 

Existenta pe teritoriul 

administrativ al comunei 

zonele cu risc 

Se vor institui zone de protectie necesară, 

care să asigure conservarea integrată a 

apelor menajere, alunecărilor de teren 

Neimplementarea PUG va avea o 

influenta negativa asupra stării de 

sănătate si confort a populaŃiei, 

apariŃia unor boli specifice, având in 

vedere lipsa dotărilor de utilitate 

publica (alimentare cu apa, reŃea de 

canalizare si staŃie de epurare, 

management defectuos al deşeurilor 

menajere, spatii verzi si agrement) 

Neimplementarea PUG va conduce la 

mărirea suprafeŃelor afectate de 

fenomenele de alunecare de teren. 


- 

Neimplementarea PUG nu va avea 

influente asupra biodiversitatii avand 

in vedere ca planul nu prevede masuri 

speciale in acest sens 

Neimplementarea PUG si a măsurilor 

propuse pentru instituirea zonelor

arheologic si 

cultural 

Buciumeni a urmatoarelor 

monumente istorice: Valul lui 

Atanaric si Biserica "Sf. 

Treime 

Peisajul Lipsa spatiilor verzi, a zonelor 

de joacă si recreere. 

Zonare 

teritoriala 

Mediul social 

si economic 

Extinderea zonei de locuit prin 

completarea zonelor existente 

sau reparcelare in cadrul 

zonelor de locuit. Intravilanul 

existent este mai mic decat 

necesarul de dezvoltare al 

localitătii. 

Infrastructura rutiera 

necorespunzătoare calitativ 

Sistem de management 

defectuos al deşeurilor 

Neacoperirea cu servicii de 

utilitate publica 

Introducerea in intravilan a 

unei suprafete de 99,50 ha 


acestor monumente istorice si arheologice. de protectie va conduce la 

degradarea stării de conservare si la 

distrugerea siturilor arheologice 

Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii 

verzi de protectie intre unitatile 

economice si vecinatati. Inserarea unor 

spatii verzi amenajate (de tip parc) 

pentru imbunatatirea microclimatului. 

Amplasarea unei fantani decorative in 

partea de nord a satului Buciumeni 

impreuna cu un spatiu verde amenajat 

Introducerea in intravilan a unei suprafete 

de 45,88 ha cu destinatie de locuinte si 

functiuni complementare 

Consolidarea si refacerea infrastructurii 

rutiere ce traversează teritoriul 

administrativ al comunei 

Realizarea unui sistem de colectare 



Extinderea sistemului de alimentare cu 

apa asigurându-se in acest fel necesarul 

de apa pentru întreaga comuna 

Realizarea unui sistem de colectare ape 

uzate pentru intreaga comuna, care va fi 

prevăzut cu 2 statii de epurare 

Neimplementarea PUG va avea efecte 

negative asupra peisajului deoarece in 

continuare se vor depozita haotic 

deşeurile, spatiile verzi vor fi in 

continuare neamenajate sau 

inexistente, se va contrui fara a se 

respecta regulamentul de urbanism 


local 

Se va construi fără a respecta 

regulamentul de urbanism local 

Neimplementarea PUG va conduce la 

diminuarea in continuare a 

standardului de viata al cetăŃenilor din 

comuna, datorita lipsei locurilor de 

munca, a infrastructurii, a utilitătilor 

publice


Ca si o concluzie, se poate remarca ca implementarea acestui plan va avea un impact 

pozitiv, mai ales asupra economiei comunei, prin creşterea nivelului de trai al populaŃiei 

din zonă (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltarea infrastructurii, a reŃelelor de 

utilităŃi. 

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată 

semnificativ 

Avand in vedere suprafata teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni 

pentru realizarea obiectivelor prevazute in PUG se apreciaza ca impactul asupra 

mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvoltare se va resimti numai la 

nivel local şi în imediata vecinătate a acestuia. Acest lucru se datoreaza atat lucrărilor 

de construcŃii ce se vor efectua si care implică organizări de şantier, excavări de 

material şi lucrări de execuŃie, cat si amplasarii noilor cladiri fata de cele existente. 

Din analiza facuta in teren se pot desprinde o serie de alti factori care prin problemele 

ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea calitatii factorilor de mediu, 

si anume: 

• Degradarea severa a unor terenuri datorită eroziunii, excesului de umiditate, 

sărături, etc. 

• Folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul 

specialiştilor; 

• Lipsa perdelelor de protecŃie, a plantaŃiilor de aliniament de-a lungul căilor de 

comunicaŃie cu trafic intens (DJ, DC ); 

InexistenŃa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările 

la întâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanŃilor în 

agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea 

zonelor de protecŃie sanitară, determină prin spălări si infiltratii de ape meteorice, 

impurificarea apelor de suprafaŃă şi mai ales, si mai ale a celor subterane cu substanŃe 

chimice şi bacteriologice peste limite admise. 

3.1. Apa 

a) Alimentare cu apă potabilă 

În prezent în comuna Buciumeni, in satele Buciumeni si Hantesti există sisteme 

centralizate de alimentare cu apă. 

In satul Hantesti exista retele de distributie pentru apa potabila pe toate strazile. 

Sistemul de alimentare cu apa este format din: 

• 1 put forat cu adancimea de 240m; 

• 1 rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 100 mc 

• 1 statie de clorinare automata cu hipoclorit 

• 1 statie de pompare; 

• Retea de distributie din polietilena de inalta densitate 

In satul Buciumeni sistemul de alimentare cu apa este format din: 

• 1 put forat cu adancimea de 200m; 

• 1 rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 200 mc 

• 1 statie de clorinare automata cu hipoclorit 



• 1 statie de pompare; 

• Retea de distributie din polietilena de inalta densitate 

Satele Tecucelu şi Vizureşti nu beneficiaza de sisteme de alimentare centralizate. 

Sursele de apa potabila le constituie fântânile de tip rural, care sunt supuse poluării. 

Fântânile Ńărăneşti din curŃi sau de pe drumurile săteşti nu au asigurată o zonă de 

protecŃie sanitară şi apa nu este verificată din punct de vedere a potabilităŃii 

b) Evacuarea apelor uzate menajere / canalizarea 

Cele patru sate nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apele uzate menajere 

provenite din locuinŃele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte 

în regim absorbant. 

3.2. Aer 

Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt 

reprezentate de: 

• numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona; 

• procese de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea 

locuinŃelor 

• emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentaŃie a gunoiului de grajd. 

PoluanŃii sunt : pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de 

carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a 

locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaŃie (DJ 252, DJ 252G şi 

DJ 252I). 

PoluanŃii principali asociaŃi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Ordinul nr 

592/ 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de 

prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si 

oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, 

monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator. , STAS 12574/1998 – Aer din 

zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea CondiŃiilor tehnice privind 

protecŃia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de 

poluanŃi atmosferici produşi de surse staŃionare. 

DistribuŃia spaŃială a concentraŃiilor de poluanŃi este variabilă fiind în strânsă corelare 

cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiŃiile topoclimatice. 

În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului. 

Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităŃilor în cadrul Regiunii 2, potrivit 

prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecŃiei mediului nr. 745/2002 privind 

stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea 

calităŃii aerului în România, localitatea Buciumeni, din judeŃul GalaŃi a fost încadrată în 

lista 3 – unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici 

decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002: 

• sublista 3.1. – zonă pentru care nivelurile concentraŃiei unuia sau mai multor 

poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi 

pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10); 

• sublista 3.2. – zonă pentru care nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor 

poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior 



de evaluare şi pragul infrior de evaluare pentru dioxidul de sulf (SO2) si pulberi în 

suspensie (PM10); 

• sublista 3.3. – zonă pentru care nivelurile concentraŃiei unuia sau mai multor 

poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de 

evaluare pentru dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi 

benzen (C6H6). 

3.3. Sol 

Poluarea solului în zonă este determinată de activităŃile agricole şi zootehnice, ca 

urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, 

respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanŃi fără să fie realizate studii 

pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate 

(platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului). 

Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al 

legislaŃiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente 

amplasamentelor acestora. Totusi, managementul corect al deseurilor menajere la nivelul 

comunei, precum si inchiderea celor doua platforme de deseuri neconforme din punct de 

vedere al legislatiei de mediu, au contribuit la reducerea poluării solului in zonele aferente 

amplasamentelor acestora. 

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin 

absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi 

a apei freatice. 

Pentru protecŃia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de 

amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora. 

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru 

aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole, 

comuna Buciumeni nu este nominalizată. 

3.4. Biodiversitate 

Pădurea Buciumeni este conform Anexa nr. 1 din Legea nr. 5/2000 arie naturală 

protejată de interes naŃional (poziŃia 2.409) cu statut de RezervaŃie naturală. 

În baza Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amanajare a teritoriului naŃional 

– SecŃiunea III – zone protejate, Pădurea Buciumeni în suprafaŃă totală de 71,20 ha, 

face parte integral din fonful forestier proprietate publică a statului, administrat de 

R.N.P. – Romsilva prin DirecŃia Silvică GalaŃi – Ocolul Silvic Tecuci. 

Aria naturală protejată se situeză pe teritoriul administrativ al comunei Buciumeni, în 

partea de nord - vest, la cca. 35 Km nord de municipiul Tecuci, în zona fizico – 

geografică a României: dealurile Falciului, respectiv în regiunea biogeografică a 

colinelor Covurluiului. 

Padurea Buciumeni este habitat de pădure naturală de foioase cu urmatoarele specii 

de arbori Tilia cordata (tei pucios), Tilia platyphyllos (tei cu frunza mare) , Fagus 

sylvatica, Qurcus petraea (gorun), Carpinus betulus- rezervaŃie de seminŃe din zona de 

deal. 



In rezervatie se mai intalnesc si specii de arbuşti specifice asociaŃiilor de silvostepă si 

anume: lemn câinesc (Ligustrum sp), corn (Cornus sp), alun (Corylus sp). 

Specii de păsări protejate: viespar (Pernis apivorus), acvilă Ńipătoare mică (Aquila 

pomarina), acvilă Ńipătoare mare (Aquila clanga), caprimulg (Caprimulgus europaeus), 

dumbrăveancă (Coracias garrulus), sfrâncioc (Lanius collurio, Lanius minor). 

Alte specii protejate: Sus scrofa, Capreolus capreolus, Lepus europeus, Vulpes vulpes 

Vulnerabilitate 

In conformitate cu prevederile art. 28, alin. 1, din OUG nr. 57/2007 în perimetrele ariilor 

naturale protejate şi în vecinătatea acestora sunt interzise activităŃile care pot să 

genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor 

naturale pentru care au fost desemnate. ActivităŃi antropice cu impact negativ asupra 

ecosistemului şi efectele lor în sit şi în vecinătate sunt păşunatul, extragerea de nisip şi 

pietriş, poluarea apei, curăŃarea pădurii, pescuitul sportiv, vânătoarea, depozitarea 

deşeurilor menajere, construirea drumurilor, a liniilor de cale ferată, eurotrofizarea, 

inundaŃiile. 

În zona studiată, ca urmare a implementării obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic 

General nu se vor produce modificări ale biodiversităŃii. 

3.5. Mediul social şi economic 

Din analiza situaŃiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Buciumeni, 

au rezultat o serie de disfuncŃionalităŃi ale zonelor funcŃionale, impunându-se 

rezolvarea acestora. Principalele disfuncŃionalităŃi sunt reprezentate de : 

- fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor; 

- circulaŃia pe drumurile publice locale; 

- redimensionarea reŃelelor de alimentare cu energie electrică; 

- managementul defectuos al deşeurilor; 

- zonele de protecŃie sanitară. 

3.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic 

Conform Listei NaŃionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teritoriul comunei 

Buciumeni figurează urmatoarele monumente istorice: 

• In pădurea Buciumeni, la 4 km nord de sat, la poziŃia 180, cod. GL-II-m-B-03075 

figureaza monumentul de arhitectură, Biserica "Sf. Treime”, biserica ce 

dateaza din anul 1800. 

• la poziŃia 35 cod. GL-I-m-A-02975.02 figurează Valul lui Atanaric sec. II - IV p. 

Chr. Epoca migraŃiilor. 

3.7. Zgomot şi vibraŃii 

Principala sursă de zgomot şi de vibraŃii din zonă este reprezentată de traficul rutier 

existent pe drumurile judetene si comunale. Nivelurile de zgomot generate de traficul 

rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecŃia populaŃiei. 

VibraŃiile induse de trafic sunt imperceptibile. 


3.8. Peisajul 


Conform OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a 

Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului autoritatile publice locale au 

obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 

m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la 

data de 31 decembrie 2013. 

Până la sfârşitul anului 2013, la o populaŃie de 2.624 locuitori, suprafaŃa de spaŃiu 

verde a comunei Buciumeni trebuie să ajungă la 68.224 m 2 (6,8 ha). 

In prezent, suprafaŃa ocupată de spaŃiile verzi, sport şi agrement în intravilanul 

comunei Buciumeni este de 0,64 ha, adica 0,19 % din teritoriu. SpaŃiile verzi existente 

sunt alcătuite din aliniamentele plantate în lungul străzilor. 

In scopul măririi suprafeŃei spaŃiului verde, Consiliul Local Buciumeni îşi propune 

realizarea de aliniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzilor care intră în 

componenŃa comunei Buciumeni, amenajarea unor spatii verzi, sport şi agrement. 

Prin PUG propus se vor realiza urmatoarele: 

NR. 

CRT. 

TIP DE ZONĂ VERDE SUPRAFAłA (ha) 

1. Baze sportive si de pescuit sportiv 2,94 

2. Fasie plantata 16,47 

4. Spatiu verde de protectie a lacului 1,76 

5. 

6. 

Spatiu verde de protectie a dotarilor publice: 

Centru de Consultanta 

1,50 

Spatiu verde public cu acces nelimitat de tip - 

poiana 

5,88 

Total suprafeŃe 28,55 

Având în vedere ca prin PUG se vor amenaja 28,55 ha pentru spaŃii verzi şi Ńinând cont 

de faptul că populaŃia Comunei Buciumeni este de 2624 locuitori, rezultă că fiecărui 

locuitor îi va reveni o suprafaŃă de spaŃiu verde de cca. 108,8 m 2 . 

4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG 

Calitatea globală a mediului inconjurător din teritoriul administrativ territorial al comunei 

Buciumeni este apreciată ca bună (pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a 

factorilor de mediu), calificativ rezultat din insumarea valorilor calitătii apei, aerului, solului, 

fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea si imbunătătirea calitătii mediului, 

tinandu-se seama de obiectivele specifice precizate in plan. 

Avand in vedere ca in teritoriul administrativ al comunei Buciumeni se afla aria naturală 

protejată de tip rezervaŃie naturală – PĂDUREA BUCIUMENI, in continuare este 

prezentat si analizat potentialul impact al implementarii obiectivelor propuse prin PUG 

asupra acesteia. 



Rezervatiile natural sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si 

conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, 

forestier, hidrologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata 

de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate. 

Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, in functie de caracteristicile 

acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor 

si/sau in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe 

langa activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale 

organizate. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. 

Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza 

obiectivelor atribuite. 

Potrivit scopului pentru care au fost desemnat, rezervatiile naturale pot avea caracter 

predominant: botanic, zoologic, forestier, geoogic, paleontologic, peisagistic, speologic, 

de zona umeda, marin, de resurse genetice si altele. 

Padurea Buciumeni este habitat de pădure naturală de foioase cu urmatoarele specii 

de arbori Tilia cordata (tei pucios), Tilia platyphyllos (tei cu frunza mare), Fagus 

sylvatica, Qurcus petraea (gorun), Carpinus betulus- rezervaŃie de seminŃe din zona de 

deal. 

In rezervatie se mai intalnesc si specii de arbuşti specifice asociaŃiilor de silvostepă si 

anume: lemn câinesc (Ligustrum sp), corn (Cornus sp), alun (Corylus sp). 

Specii de păsări protejate: viespar (Pernis apivorus), acvilă Ńipătoare mică (Aquila 

pomarina), acvilă Ńipătoare mare (Aquila clanga), caprimulg (Caprimulgus europaeus), 

dumbrăveancă (Coracias garrulus), sfrâncioc (Lanius collurio, Lanius minor). 

Alte specii protejate: Sus scrofa, Capreolus capreolus, Lepus europeus, Vulpes vulpes 

Lista cu speciile de arbori si arbusti prezeti in rezervatia naturala Padurea Buciumeni 

este prezentată în continuare 

Teiul cu frunza mare, sau Tilia 

platyphyllos, este un arbore melifer, ce 

face parte din familia Tiliaceae. Acesta 

este răspândit în aproape toată Europa, 

în afară de zonele nordice reci. Arborele 

poate atinge o înălŃime medie de 30 m, 

uneori până la 35 m, având un ritm de 

creştere destul de redus. Frunzele sunt 

mari, având un diametru de până la 15 

cm 

Tilia cordata (tei pucios, tei cu frunză 

mică), este un arbore melifer care poate 

atinge 25–30 m înălŃime. Are frunze 

verzi, glausescente pe dos şi cu smocuri 

de peri ruginii în unghiul nervurilor 

principale, de formă triunghiulară, 

ajungând la o lungime de 6–7 cm. Acest 

arbore are o tulpină groasă de peste 

1 m diametru şi coroana piramidală. 

Este rezistent la frig şi vânt. 



Fagul (Fagus sylvatica), este un arbore 

ce ajunge la înălŃimi de până la 35 

metri. Este înalt, impunător, cu scoarŃa 

netedă, cenuşie-albicioasă. Are muguri 

fusiformi, ascuŃiŃi, iar frunzele în general 

ovale. Florile sunt unisexuate. Fructul, 

numit jir, este o nuculă, acoperită de o 

scoarŃă Ńepoasă. Înflorirea are loc în 

luna mai. Creşte în special la deal şi 

munte, dar poate fi întâlnit - sporadic - şi 

la câmpie, mai ales în regiunile nordice 

ale României. În trecut forma o pădure 

întinsă din CarpaŃi până departe în 

Rusia de astăzi, legată de ceea ce se 

numeşte acum Taigaua siberiană. 

Pădurea a fost înlocuită în zonele din 

nord de Nistru (Podolia) cu silvostepă, 

stepe şi păduri relicte. 

Fagul permite multor specii de plante mărunte să supravieŃuiască în zonele în care 

predomină, formând, în cadrul aşa - numitelor făgete, biotopuri bogate şi pline de 

frumuseŃe. 

Gorunul - sau stejarul sesil (Quercus petraea) - creste mai drept si are trunchiul mai subtire 

decat stejarul comun, european. Poate atinge 30m inaltime, traieste pana la 800 de ani si 

are o frunza lunga si conica cu indentatii mici si un petiol lung. Ghindele sale cresc pe tulpini 

scurte. Gorunul creste pe dealuri, si nu in vai. 

Carpenul (Carpinus betulus) este o 

specie de foioase din familia 

Betulaceae, caracterizata de o extrema 

rusticitate (rezistenta la temperaturi 

scazute de -15°C) Prefera soarele, dar 

si mediul un pic mai umbros. Se 

adapteaza in general la toate tipurile de 

sol. Rădăcinile sunt adanci si trăiesc în 

simbioză cu diferite ciuperci sau 

bacterii. Poate ajunge la o inaltime 

destul de mare (25 m) cu o coroana 

deasa, oval-alungita, ce poate atinge 

diametrul de 12 m. Frunzele sunt 

alterne, simple cu stipele caduce. 

Toamna capata o culoare frumoasa de 

galben-portocaliu. Florile sunt 

unisexuate, grupate în inflorescenŃe 

mixte. Fructul carpenului se numeşte 

achenă 

Ligustrum vulgare (lemn câinesc) este un arbust inrudit cu frasinul (Fraxinus excelsior 

L.) şi liliacul (Syringa vulgaris L.), lemnul câinesc este o specie ce dovedeşte o mare 



capacitate de adaptare faŃă de condiŃiile de mediu, fiind întâlnit la noi frecvent în 

pădurile din zona de câmpie şi de deal. Poate atinge înălŃimi de 3-4 metri. Lemnul 

câinesc are lujeri verzui, brun-verzui, care degajă un miros neplăcut prin rupere sau 

zdrelire (de aici şi numele popular al speciei). Frunzele sunt alungite, de 2-7 cm 

lungime şi până la cca. 1 cm lăŃime, acestea putând rămâne uneori verzi şi peste iarnă. 

Fructele sunt mici, negricioase, moi, sferice, de 5-9 mm în diametru. Lemnul câinesc 

contribuie, în cadrul ecosistemelor forestiere, la ameliorarea proprietăŃilor fizice şi 

chimice ale solului. De asemenea acoperă solul micşorând riscul declanşării proceselor 

erozionale. 

Cornul, sau cornul european (Cornus mas) este o specie de planta nativă sudului Europei 

şi sud-vestului Asiei. Este un arbust mijlociu spre mare, deciduu, sau mai rar un arbore mic, 

cu înălŃimea între 5 şi 12 metri, scoarŃa maro închis şi crenguŃe verzui. Frunzele sunt opuse, 

cu lungimea de 4-10 cm şi cu lăŃimea de 2-4 cm, de formă ovoidală. Florile sunt mici (5-10 

mm în diametru), cu patru petale galbene, adunate în grupuri de 10-25, şi înfloresc înainte 

ca frunzele să apară. Fructele (denumite coarne) sunt drupe roşii, alungite, de 2 cm lungime 

şi 1,5 cm în diametru, conŃinând o singură sămânŃă. Fructele sunt comestibile, şi au gust 

astringent când sunt consumate proaspete. Fructele se coc spre sfârşitul verii şi seamănă 

cu fructele coapte de cafea. Specia este cultivată şi ca plantă ornamentală pentru florile de 

la sfârşitul iernii, care se deschid mai repede decât cele ale forsiŃiei.Din scoarŃa sa se poate 

produce vopsea, iar din frunze se obŃine tanin. 

Alunul (Corylus avellana L.) - este un arbust întâlnit pe dealuri şi în pădurile din 

împrejurimi. Face parte din familia Betulaceae impreuna cu carpenul, arinele si 

mesteacanul. O caracteristica a lor este ca nu au nevoie de insecte pentru polenizare 

ci se polenizeaza cu ajutorul vantului (anemofilie). Are flori unisexuate, cele bărbăteşti 

de culoare galbenă formează amenŃi (mâŃişori). Florile femeieşti sunt globuloase, 

asemănătoare unor muguri cu 2-4 stigmate purpurii, aşezate sub amenŃi. Perioada de 

înflorire este februarie-martie şi oferă albinelor în special cantităŃi mari de polen dar şi 

de nectar. Ca o adaptare la acest mod de polenizare, florile masculine ale acestor 

arbori produc cantitati mari de polen, foarte fin, capabil sa pluteasca. Un singur matisor 

de alun produce cam 2 milioane de graunte de polen. Dus de vant, acesta poate ajunge 

la 500 km departare de copacul care l-a produs. De fapt alunul e principalul vinovat de 

alergia (de primavara) a polenului sau "guturaiul fanului". Numele Corylus Avellana L al 

alunului comun vine de la orasul Avella de langa Vezuviu, zona cu multi aluni inca din 

antichitate. De fapt alunul si-a restrans arealul la sud-vestul Europei in ultima 

glaciatiune, dar apoi s-a extins mult, incat era cea mai raspandita specie in Europa 

Centrala acum 9000 de ani. A fost totdeauna o buna sursa de hrana, conservabila, 

pentru om. Alunul are o talie de 2-6 m sau si mai inalt daca creste solitar. Traieste 80- 

100 de ani si fructifica la cca 10 ani. 



Lista cu speciile de păsări si mamifere protejate prezente in rezervatia naturala 

Padurea Buciumeni este prezentată în continuare: 

Habitat: Cuibăreşte în păduri de foioase şi 

conifere în care găseşte copaci în vârstă. 

Işi construieşte cuibul exclusiv pe copaci si 

îşi procură hrana din pădure sau lizieră. 

Preferă păduri cu coronament deschis. 

DistribuŃie: În România viesparul are o 

distribuŃie generală şi uniformă. Lipseşte 

din zonele întinse fără păduri şi la altitudini 

peste limita pădurii (1700 m). Este mai rar 

în zonele de şes, fiincă aici găseşte mai 

puŃine locuri favorabile pentru cuibărire. 

PopulaŃia din România: este apreciata la aproximativ 2.000-2.600 perechi. Pe baza celor 

mai recente evaluări efectuate de AsociaŃia Grupul Milvus, populaŃia din România poate fi 

considerabil mai mare. 

Acvilă Ńipătoare mică - Aquila pomarina 

Habitat: preferă pădurile foioase bătrâne 

din zonele de deal, şes şi cele de luncă. 

Alege pentru cuibărit zone unde se întind 

păşuni, câmpii umede şi zone agricole, 

suficient de mari pentru procurarea hranei. 

Preferă păduri de dimensiuni medii, 

cuibărind de regulă aproape de lizieră sau 

în vecinătatea unui poieni. Habitatele de 

hrănire sunt în special păşuni, fâneŃe şi 

zone agricole cu un procentaj ridicat al 

vegetaŃiei naturale. 

DistribuŃie: În România cel mai mare efectiv se găseşte în partea de est şi sud-est a 

Transilvaniei. De multe ori se pot observa păsări şi pe câmpurile mari, departe de păduri. În 

astfel de zone se strâng păsări de la mari distanŃe în vederea căutării hranei. 

PopulaŃia din România: Până nu demult era o specie puŃin cunoscută la noi în Ńară, cu un 

efectiv apreciat la doar 100 - 200, mai apoi 500 - 1.000 perechi. In prezent efectivul naŃional 

este apreciat la 2.800 - 3.000 de perechi. 

Caprimulg (Caprimulgus europaeus) 

Habitat: Este o specie rară a regiunilor păduroase dechise, aride cu poieni şi rarişti. Preferă 

pădurile de conifere cu soluri nisipoase, vegetaŃia de stepă cu tufişuri sau copaci mici, dar 

este prezent şi în apropierea mlaştinilor mai uscate sau lângă păduri tinere. Evită pădurile 

mari, închise. 

DistribuŃie: cuibăreşte în zonele de deal cu vegetaŃie mozaică: are nevoie de păduri pentru 

cuibărit şi de terenuri agricole cu vegetaŃie naturală pentru hrănit. Caprimulgul trăieşte in 

Podişul Transilvaniei, Banat şi Moldova, dar este prezent pe alocuri şi în munŃi până la 1500 

m altitudine 



PopulaŃia din România: PopulaŃia stabilă din România cu cei 12,000-15,000 de perechi 

cuibăritoare este una din cele mai sănătoase de pe continent. 

Sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio, Lanius minor) 

Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, 

porumbar, păducel) şi în luminişuri. 

DistribuŃie: Se distribuie uniform în zonele deluroase cu terenuri agricole mixte cu păşuni şi 

pajişti din Transilvania şi Moldova. 

PopulaŃia din România: este estimată între 1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuibăritoare 

şi este aparent stabilă. 



Dumbrăveancă (Coracias garrulus) 

Dumbrăveanca (Coracias garrulus) este o 

pasăre migratoare din familia „Coraciidae” 

care are doi reprezentaŃi mai importanŃi „C. 

g. garrulus” şi „C. g. semenowi”. După 

aspectul morfologic pasărea nu se poate 

confunda cu alte specii de păsări de talie 

mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a 

aripilor ca şi piepteul şi abdomenul este 

acoperit de un penaj de culoare verde 

turcesc. Spatele sau partea dorsală a 

păsării este de culoare brună iar marginea 

aripilor de culoare brună negricioasă. 

Pasărea are un cioc negru puternic puŃin 

încovoiat. 

Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul. Dumbrăveanca preferă luminişurile 

de la liziera pădurilor ca şi păşunile sau fâneŃele unde trăiesc de obicei un număr mare 

de insecte. In prezent poate fi întâlnită şi în parcurile mai mari. Pasărea are cuibul în 

apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. In lipsa 

hranei se apropie şi de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua, hrana principală 

a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelniŃe), 

amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai în timpul migraŃiei consumă şi vegetale 

(în special fructe). Conform datele furnizate de SOR, specia există doar la est de 

Dunăre, iar populaŃia se pare că s-a stabilizat datorită eforturilor de conservare care au 

început în anii 1980. Astăzi există peste 600 de cuiburi artificiale amplasate numai 

pentru această specie. Cuiburile sunt verificate anual, cele deteriorate se schimbă, se 

adună date despre pontă şi puii sunt inelaŃi. Rata de ocupare a cuiburilor a crescut 

constant şi depăşeşte 50%. 

Acvilă Ńipătoare mare (Aquila clanga) 

Acvila Ńipătoare mare Aquila clanga este o 

pasăre răpitoare de zi, cu o anvergură a 

aripilor de peste un metru, declarată 

monument al naturii. Acvila Ńipătoare mare 

are o lungime de 65 de cm. Asemenea 

tuturor vulturilor, aparŃine familiei 

Accipitridae. Poate fi întâlnită în anotimpul 

de iarna în sud-estul Europei, Estul Mijlociu 

şi sudul Asiei. Depune 1-3 ouă într-un cuib 

construit în copaci. Habitatul obişnuit al 

acvilei Ńipătoare mari este zona împădurită, 

unde vânează mamifere mici şi alte 

mamifere terestre 

Este o acvilă de mărime medie spre mare, foarte asemănătoare cu acvila Ńipătoare mică, cu 

care seamănă la aspectul general. Penele capului şi aripilor sunt de un maro foarte închis şi 

contrastează cu penajul în general maro (faŃă de acvila Ńipătoare mică, care are aceleaşi 

pene deschise la culoare). Capul este mic pentru o acvilă 



Adeseori este prezentă o zonă mai puŃin evidentă pe partea exterioară a aripilor, dar o zonă 

de început albă în formă de lună este un bun indiciu. Puii au pete albe pe aripi. Sunetele 

scoase sunt asemănătoare unor lătrături de câine 

MistreŃul (Sus scrofa) 

MistreŃul este un animal sălbatic, mamifer 

şi omnivor, în general nocturn. În România 

populează pădurile, începând cu Delta şi 

Lunca Dunării, până în desişurile 

CarpaŃilor. Este colorat negru - cafeniu. 

Scoate sunete foarte asemănătoare celor 

ale porcilor domestici. Colindă în turmă 

pădurile şi culturile agricole de la marginea 

acestora. Produce stricăciuni în special în 

lanurile de porumb şi cartofi. Scroafa fată 

4-6 purcei. Este vânat pentru trofeu şi 

pentru carne. Poate ataca omul, de aceea 

întâlnirea cu aceste animale trebuie evitată. 

MistreŃul este strămoşul porcului domestic 

Caprioara (Capreolus capreolus) 

Caprioara este un animal mult mai mic decât cerbul. Corpul şi gâtul uşor alungite. Ochii 

mari şi vioi. Masculii au coarne drepte şi puŃin ramnificate. Culoarea variază după 

anotimp. Vara, în general, roşie-galbenă, cu picioarele mai gălbui, pe cap amestecată 

cu cenuşiu, iar în regiunea anusului şi oglinda gălbui-albicioase. Iarna galbenă-cafenie, 

cu oglinda albă. La iezi, culoarea este roşiatică-galbenă-cafenie cu pete albicioase sau 

gălbui. Rar se întâlnesc exemplare cu părul plumburiu, negru-corb, alb, pătat sau 

argintiu. La noi, este raspandita în pădurile de şes şi de la munte, mai numeroasă în 

pădurile din Transilvania, Banat şi nordul Moldovei, mai rară în restul Moldovei, 

Muntenia şi Dobrogea. Vara preferă locurile umbrite şi răcoroase, iarna pe cele însorite 

şi ferite de vânturi. Se hrăneşte cu muguri, ghindă, jir, rugi de mure, iar prin culturile din 

apropierea pădurilor consumă fasole, sfeclă. Împerecherea prin iulie-august. După 8-9 

luni (prin mai), ciuta naşte 1-3 iezi. 

Iepure de camp (Lepus europaeus) 

Iepurele are lungimea corpului intre 60 cm si 70 cm si greutatea intre 4 – 4,5 kg. Bine 

camuflat, culoarea se confunda mai totdeauna cu mediul.Spatele este cafeniu-galbui, patat 

cu negru. Laturile mai mult galbene-ruginii. Abdomenul este albicios. Gatul este galbencafeniu 

cu insertii de alb. Coada, deasupra, cenusie intunecat cu aspect de pata neagra, 

dedesubt alba. Femela naste dupa o perioada de gestatie de 42 de zile, 2-4 pui, mai rar 6 

pui. Din primavara pana in toamna, naste 3-5 generatii. Se hraneste exclusiv cu vegetale, 

ierburi, lujeri, frunze, muguri, coaja unor pomi fructiferi sau arbori tineri. 

Este raspandit din Delta pana la munte, detinand din acest punct de vedere, al amplitudinii 

ecologice, primul loc dintre toate speciile de vanat Traieste in egala masura in campul 

agricol cultivat, cat si in padurile cu sau fara subarboret. Cea mai mare densitate o 

inregistreaza in campiile situate la altitudinea de 100—250 m. Evita locurile mlastinoase, cu 

apa stagnanta. 



Vulpea ( Vulpes vulpes) 

Vulpea, mamifer carnivor, cu numele ştiinŃific Vulpes vulpes crucigera, este încadrată 

sistematic în familia Canidae, alături de lup, câine, şacal, enot . Vulpea este mai mică decât 

câinele obişnuit şi evident mai mică decât lupul. Are între 7 şi 10 kg, rar mai mult. Corpul are 

sub 1 m lungime, iar coada stufoasă cca 30-40 cm 

Corpul vulpii nu este mare, fiind destul de asemănător cu al câinelui, dar iese în evidenŃă 

datorită cozii lungi şi stufoase, care are vârful alb. Blana este roşcată. Vulpea mănâncă, 

probabil, cele mai multe mici mamifere: şoareci de câmp, popândăi, castori, lemingi, 

veveriŃe, iepuri etc. Detectează prada chiar şi fără să o vadă (după miros sau după sunet), 

dar nu aleargă după ea, ci sare asupra sa, cu labele din faŃă, ca pisicile. Majoritatea vulpilor 

ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singură masă şi îngroapă ce le prisoseşte, 

urmând a reveni altă dată la locul cu “provizii”. În România o găsim în toate pădurile, 

începând cu pădurea Comarova, de la Marea Neagră şi până la limita vegetaŃiei 

forestiere din MunŃii Retezat, Făgăraş şi Bucegi. Densitatea cea mai mare este însă la 

dealuri şi câmpie, unde abundă şi hrana ei preferată – şoarecii. 

In urma implementarii obiectivelor prevazute in PUG, nu va fi generat un impact 

negativ asupra speciilor de flora si fauna aferente zonei protejate, deoarece 

aceasta este situata la distanta considerabila de zona locuita si nu este prevazuta 

dezvoltarea zonei, instituindu-se restrictii prevazute in regulamentul de urbanism 

aferent planului pentru protectia si conservarea acestora. 

5. Obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel naŃional, 

comunitar sau internaŃional, care sunt relevante pentru Planul 

Urbanistic General 

5.1. Obiective de protecŃia mediului, stabilite la nivel naŃional, comunitar sau 

internaŃional 

Aderarea Romaniei la UE a impus transpunerea in legislatia romaneasca a aquis–ului 

comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice 

Obiective la nivel local si national 

Planul National pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeană 

In conformitate cu Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană si a 

prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, in luna octombrie 1999 a fost 

elaborat Planul National de Dezvoltare al Romaniei, care ulterior a fost revizuit la jumătatea 

anului 2000. 

Acest document corelează si integrează următoarele documente: 

- Planul Regional de Dezvoltare; 

- Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurală; 

- Planul National pentru Transport; 

- Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; 

- Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. 

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a Romaniei va tine seama de 

considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe 



următoarele domenii importante: imbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor in aer (in 

special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor 

municipale in conditii ecologice 

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) 

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in 1995 

(ultima dată fiind revizuit in 1999) si a fost actualizat in concordanta cu Planul National 

pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, in scopul furnizării unui instrument cheie pentru 

stabilirea măsurilor in cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea 

politicilor de mediu in cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, 

amenajarea teritoriului si sănătate). Selectarea, analiza si implementarea proiectelor din 

cadrul PNAPM s-a făcut in concordantă cu următoarele criterii: 

- domenii majore de activitate; 

- abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); 

- perioada de implementare: termen scurt si mediu; 

- problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si 

a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, 

managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi; 

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. 

Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor 

In anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul 

Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărare a Guvernului, Strategia 

Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea 

si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de 

vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile 

de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul 

“poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor in conformitate cu principiul 

“responsabilitatea producătorului”. 

Planul National de Gestionare a Deseurilor 

Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborate pentru 

perioadă 2003-2013 in baza prevederilor legislatiei europene si nationale in domeniu si are 

ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat 

de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. 

Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le indeplinească Romania, tinte si 

măsuri pe termen scurt si mediu in domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni 

cu termen pentru anul 2020. 

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul Judetean de 

Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Galati 

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de 

revizuire după 5 ani) in baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a 

Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu 

si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem 

integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si 



economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu, 

precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013. 

Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea 

legislatiei de mediu 

In Planul de Urbanism General al comunei Buciumeni sunt prevăzute măsuri si lucrări 

referitoare la: 

• extinderea teritoriului intravilan al comunei Buciumeni cu 99,50 ha; 

• extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă; 

• realizarea unui sistem centralizat de canalizare si doua statii de epurare; 

• continuarea modernizării retelei stradale si asfaltării drumurilor comunale 

• extinderea retelei de energie electrică si telefonie; 

• imbunătătirea sistemelor de incălzire a locuintelor; 

• amenajarea de zone de agrement si recreere; 

• cresterea suprafetelor spatiilor verzi din localităti si alinierea acestora la standardele 

europene, prin dezvoltarea si modernizarea spatiilor verzi din localităti si infiintarea 

de noi parcuri, scuaruri si aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente. 

Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la 

nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de 

Romania in capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E 

Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor comunitare de 

mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor actelor normative mentionate in 

prezentul raport, si in mod special a următoarelor acte normative: 

- OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu 

modificarile si completarile ulterioare; 

- H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificările si completările 

ulterioare; 

- OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, 

ordonanŃă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu completări prin Legea 

nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru privind Deseurile nr. 

75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva nr. 91/689/EEC 

privind deseurile periculoase; 

- Legea apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004; 

- Hotărarea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de 

descărcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile 

ulterioare; 

- O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001 

modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007; 

- Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si 

a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat cu 

Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004; 

- Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea 

poluării mediului. 



5.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecŃie a mediului 

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor 

de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin 

evaluarea propunerilor PUG Buciumeni în raport cu un set de obiective pentru protecŃia 

mediului. 

Un obiectiv reprezintă un angajament a ceea ce se doreşte a se obŃine. Tintele 

reprezintă obiective mai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru 

măsurarea progreselor în implementarea acŃiunilor, deci în realizarea Ńintelor, precum 

şi în final în atingerea obiectivelor se utilizează îndicatori, elemente care permit 

monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. 

La stabilirea obiectivelor, Ńintelor şi a indicatorilor s-au luat în considerare, atât 

propunerile PUG şi faptul că principalul receptor pe care îl are în vedere este populaŃia 

din Comuna Buciumeni, judeŃul GalaŃi, cât şi starea actuală a amplasamentului pe care 

se propune realizarea obiectivelor planului. 

Trebuie precizat faptul că amplasamentul aferent PUG Comuna Buciumeni este 

reprezentat fie din terenuri construite, fie de terenuri agricole, ambele fiind antropizate. 

Planul urbanistic prin specificul său se adresează mediului rural, dar propunerile 

incluse vizează îmbunătăŃirea stării şi calităŃii acestuia, în scopul adoptării soluŃiilor de 

urbanizare şi asigurării unor condiŃii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru 

viaŃa şi dezvoltarea comunităŃii. Prin aceste elemente esenŃiale, un plan urbanistic se 

deosebeşte net de alte tipuri de planuri, care propun dezvoltarea prin utilizarea unor 

terenuri din zonele naturale. 

Ca urmare la stabilirea obiectivelor de mediu, a Ńintelor şi a indicatorilor s-a luat în 

considerare faptul că propunerile PUG nu Ńintesc mediul natural, iar principalul receptor 

pe care îl are în vedere este populaŃia din localităŃile respective. 

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în 

capitolul 3 şi stabiliŃi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la 

Directiva 2001/42/CE. 

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecŃie a 

mediului naŃionale şi ale Uniunii Europene şi iau în considerare obiectivele de mediu 

stabilite la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de AcŃiune pentru Mediu al 

judeŃului GalaŃi, şi respectiv prin Planul Regional de AcŃiune pentru Mediu al Regiunii 2 

SUD – EST. 

Obiectivele, Ńintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra 

cărora planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ. 


Tabelul : Obiective, tinte si indicatori 

Factor/ 

aspect de 

mediu 

Apa 

Aerul 

Sol/ 

Utilizarea 

terenului 

Obiective 

strategice de mediu 

Limitarea poluării la 

nivele care să nu 

producă un impact 

semnificativ asupra 

calităŃii apelor (apa 

de suprafaŃă, apa 

potabilă, apa 

subterană) 

Limitarea emisiilor 

în aer la niveluri care 

să nu genereze un 

impact semnificativ 

asupra calităŃii 

aerului în zonele cu 

receptori sensibili; 

Limitarea impactului 

negativ asupra solului 

Obiective specifice 

de mediu 

Respectarea valorilor limită 

legale pentru concentratiile 

de poluanti in apele 

reziduale 

Respectarea valorilor 

limită legale pentru 

concentraŃiile de poluanŃi 

la emisie (surse 

staŃionare dirijate, surse 

mobile) 

Reducerea degradării 

solului ca urmare a 

activitătilor desfăsurate in 

etapele de implementare 

ale planului 


Tinte Indicatori 

-Realizarea reŃelelor de 

canalizare in cele patru sate şi a 

celor 2 staŃii de epurare a apelor 

uzate în satele Buciumeni (Trup 

A6) şi Tecucelu Sec (Trup B1); 

- Realizarea de rigole şi şanŃuri 

pentru dirijarea şi preluarea apelor 

pluviale de către receptorul natura; 

- Realizarea perimetrelor de 

protecŃie la reŃelele de alimentare 

cu apă şi canalizare; 

- Indicatorii de calitate ai apelor 

uzate menajere vor trebui să 

respecte limitele stabilite în NTPA 

001/2002 ; 

Respectarea măsurilor de 

management pentru toate 

obiectivele prevazute in plan cu 

respectarea legislatiei specifice 

(Ord. nr. 592/ 2002 si STAS 

12594/ 1987) 

Respectarea măsurilor privind 

poluarea si degradare solului si 

subsolului cu respectarea 

prevederilor: Ordin 756/1997 ; 

Ordin 

344/2004, HG 1403/2007 

- Indicatori de calitate ai apei 

uzate menajere care să permită 

evaluarea calităŃii acestora în 

raport cu prevederile legale (pH, 

CBO5, CCOCr, materii în 

suspensie, detergenŃi sintetici, 

substanŃe extractibile cu solvenŃi 

organici, etc.). 

Emisii poluanŃi : 

- NOx, 

- SOx, 

- Pulberi 

- CO; 

Indicatori de observatie ai 

calitătii 

solului: pH, hidrocarburi, metale 

grele, grad de eroziune etc. 


Manageme 

ntul 

deseurilor 

Zgomot şi 

vibraŃii 

PopulaŃia 

Peisaj 

Respectarea 

legislatiei privind 

colectarea, 

depozitarea si 

eliminarea/ 

valorificarea 

deseurilor 

Limitarea, la surse, a 

poluării fonice în 

zonele cu receptori 

sensibili la zgomot; 

Limitarea nivelurilor 

de vibraŃii; 

ÎmbunătăŃirea 

condiŃiilor sociale şi 

de viaŃă ale 

populaŃiei 

Minimizarea 

impactului asupra 

Colectare si depozitarea 

deseurilor in conformitate 

cu prevederile legale 

Respectarea valorilor 

limită legale pentru 

protejarea receptorilor 

sensibili la poluarea 

fonică; 

Protejarea receptorilor 

sensibili la vibraŃii; 

Creşterea numărului de 

locuri de muncă pentru 

populaŃia din zonă; 

Crearea condiŃiilor pentru 

dezvoltarea economică a 

zonei; 

MenŃinerea, în măsura 

posibilului, a trăsăturilor 


Implementarea obiectivelor 

privind managementul 

corespunzător al deşeurilor; 

Respectarea măsurilor privind 

poluarea şi degradare solului şi 

subsolului cu respectarea 

prevederilor legislaŃiei în vigoare: 

Ordin nr. 756/1997, Ordin nr. 

344/2004, HG nr. 1403/2007; 

Respectarea limitelor maxime 

admisibile pentru zgomot şi 

vibraŃii: HG nr. 321/2005, HG nr. 

674/2007, STAS 10009 – 88 

Asigurarea calitativă şi cantitativă 

a apei potabile în toate zonele 

locuite; 

Asigurarea colectării apelor uzate 

menajere din toate satele 

comunei; 

Asigurarea managementului 

instituit pentru colectarea 

deşeurilor; 

MenŃinerea calităŃii factorilor de 

mediu în limita prevederilor legale 

pentru protecŃia sănătăŃii 

populaŃiei; 

Implementarea prevederilor 

Planului de reabilitare a mediului; 

CantităŃi de deşeuri pe tipuri 

conform HG nr. 856/2002 

Nivel zgomot : 

Limita incintei

Biodiversit 

ate si 

partrimoniu 

peisajului de continuitate a formei 

terenului şi evitarea 

schimbărilor topografice; 

Legislatia natională 

(OUG nr. 195/2005) 

contine prevederi 

referitoare la 

mentinerea si 

ameliorarea fondului 

peisagistic natural si 

antropic, de refacere 

peisagistică a zonelor 

de interes turistic sau 

de agrement, de 

protejare, refacere si 

conservare a 

Monumentelor istorice 

Asigurarea protectiei 

peisajului natural si a 

monumentelor istorice 


AcŃiuni specifice pentru 

reducerea impactului asupra 

peisajului în etapele de 

construcŃie şi de funcŃionare; 

Protejarea florei si faunei din 

ariile protejate conform OUG nr. 

57/ 2007 

Protejarea monumentelor istorice 

conform legislatiei specifice (Legea 

nr. 422/2001 privind protejarea 

monumentelor istorice si O.U.G. nr. 

43/2000 privind protectia 

patrimoniului arheologic si 

declararea unor situri 

arheologice ca zone de interes 

asigurarea esteticii peisajului 

în cadrul viitoarelor planuri 

urbanistice zonale; 

Distributia, structura si totalitatea 

speciilor caracteristice ariilor 

protejate. 

Instituirea zonelor de protectie 

specială a obiectivelor 



6. PotenŃiale efecte semnificative asupra mediului 

Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicarea planului propus 

vor fi tratate atât în funcŃie de factorul de mediu posibil a fi afectat, cât şi ca aspecte 

globale ale stării mediului. Se vor trata distinct potenŃialele efecte asupra mediului, 

pentru fiecare factor de mediu în parte, pentru perioada realizării planului propus şi 

pentru perioada în care vor începe să funcŃioneze obiectivele proiectate. 

PUG –ul are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare a comunei Buciumeni, in corelare 

cu prevederile de amenajare a teritoriului national si judetean si in conditiile respectarii 

dreptului de proprietate si a interesului public, si nu in ultimul rand tinand cont de 

reglementarile de protectie a mediului inconjurator. 

6.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General 

CerinŃele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenŃierea efectelor semnificative asupra mediului 

determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este 

identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. 

Propunerile PUG pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de 

impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităŃi. Pentru a evalua impactul 

asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenŃierea 

impactului semnificativ. 

Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi 

intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. 

Conform cerinŃelor HG nr. 1076/2004 efectele potenŃiale semnificative asupra factorilor 

de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi 

scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categoriile de impact şi 

criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu 

obiectivele de mediu prezentate. 

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact 

(pozitiv sau negativ) identificata, utilizand urmatorul tabel: 

Categoria de impact Descriere Simbol 

Impact pozitiv 

semnificativ 

Efecte de lungă durată sau permanente ale 

propunerilor planului asupra factorilor de mediu 

+2 

Impact pozitiv 

nesemnificativ 

Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra 

factorilor de mediu 

+1 

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0 

Impact negativ 

nesemnificativ 

Efecte negative minore asupra factorilor de mediu 

-1 

Impact negativ 

semnificativ 

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile 

asupra factorilor de mediu. 

- 2 

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe 

categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. 

În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost 

cuprinsă în intervalul (-2; 0). 



6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic 


Principalele obiective din planul Reactualizare PUG comuna Buciumeni asupra carora sa 

efectuat in Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt: 

• extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă ; 

• realizarea reŃelei de canalizare şi a staŃiilor de epurare a apelor uzate; 

• rezolvarea sistemului de depozitare şi de colectare a deşeurilor menajere în 


• extinderea şi modernizarea reŃelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale; 

• extinderea şi modernizarea reŃelei de energie electrică şi telefonie; 

• extinderea intravilanului cu 99,50 ha din teritoriul administrativ al comunei 


• amenajarea a doua zone pentru constructia de locuinte pentru rromi 

• amenajarea unei baze de agrement pe iazul din satul Buciumeni 

• realizarea unui Centru de Consultanta Internationala pe amplasamentul taberei 

scolare 

Obiectivul nr. 1 - extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a 

comunei 

Factor de Obiective de mediu Nivel de SemnificaŃia 

mediu 

relevante 

impact 

impactului 

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru 

Impact pozitiv semnificativ 

Apă 

Imbunatatirea calitatii apelor 

de suprafaŃă şi subterane; 

+2 

asupra populaŃiei şi a 

sănătăŃii umane prin 

asigurarea utilităŃilor 

(calitatea apei potabile). 

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru 


Sănătatea 

PopulaŃiei 

Imbunatatirea 

cresterea 

populatiei. 

calitatii vietii, 

confortului +2 



asigurarea utilităŃilor 

(calitatea apei potabile). 

Riscuri 

Naturale 

Diminuarea / eliminarea 

efectelor 

alunecărilor de teren/inundaŃii. 

Protejarea si imbunatatirea 

0 Impact neutru 

Biodiversitate, 

patrimoniu 


conditiilor ecosistemelor 

terestre si acvatice impotriva 

degradarii antropice, 

fragmentarii habitatelor si 

defrisarii 



şi economic 

Dezvoltarea sistemului de 

infrastructura rutiera si utilitati; 

Conservarea resurselor; 

+1 

Impact pozitiv datorat 

posibilitatilor de dezvoltare 

ale comunei. 

Total 5 



Obiectivul nr. 2 - realizarea reŃelei de canalizare şi a 2 staŃii de epurare a apelor uzate; 

Factor de 

mediu 

Nivel de 

Obiective de mediu relevante 

impact 

SemnificaŃia impactului 

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru 



Apă 



+2 

sănătăŃii umane prin : 

- eliminarea deversării 

necontrolate a apelor 

uzate, desfiinŃarea 

bazinelor tip absorbant; 

- încadrarea indicatorilor de 

calitate a apelor epurate 

evacuate din staŃia de 

epurare conform 

legislatiei în vigoare; 



sănătăŃii umane prin: 

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2 

- eliminarea deversării 

necontrolate a apelor 

uzate 

- desfiinŃarea bazinelor tip 

absorbant. 


Sănătatea 

PopulaŃiei 

Imbunatatirea calitatii vietii, 

cresterea confortului 

populatiei. 

+2 



imbunatatirea confortului si 

a igienei. 

Riscuri 


Diminuarea/eliminarea 

efectelor alunecărilor de 

teren/inundaŃii. 


+1 

Impact pozitiv prin 

colectarea în sistem divizor 

a apelor uzate (se elimină 

excesul de umiditate în sol). 


patrimoniu 






defrisarii 



şi economic 




+1 


posibilitatilor de dezvoltare 

ale comunei. 




Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere 

în sistem centralizat şi pe principii ecologice; 

Factor de 

mediu 


Nivel de 

impact 

Aer Imbunatatirea calitatii aerului +1 

Apă 



SemnificaŃia impactului 


reducerea emisiilor de 

poluanti specifici depozitarii 

deşeurilor, odata cu 

inchiderea celor 2 depozite 

neconforme de deseuri si 

implementarea sistemului 

de colectare selectiva a 

acestora. 


+ 2 


Sănătatea 

PopulaŃiei 

Riscuri 



patrimoniu 



şi economic 



populatiei. 









defrisarii 




+2 



sănătăŃii umane prin: 

- închiderea celor 2 

depozite de deşeuri 

neconforme; 

- implementarea unui 

sistem integrat de 

gestionare a deşeurilor. 




reducerea poluanŃilor în sol 

şi apă. 



+1 



implementarea unui sistem 

integrat de gestionare a 

deşeurilor menajere, care 

va avea la baza 

conservarea resurselor


Obiectivul nr. 4 - extinderea şi modernizarea reŃelei stradale şi asfaltarea drumurilor 

comunale 

Factor de 

mediu 


Nivel de 

impact 


Apă 




Sănătatea 

PopulaŃiei 

Riscuri 



patrimoniu 



şi economic 



populatiei. 









defrisarii 




SemnificaŃia 

impactului 


datorat: 

- lucrărilor de modernizare 

şi asfaltare a drumurilor, 

care vor diminua mult 

emisiile datorate 

traficului; 

- amenajarea spaŃiilor verzi 

şi a aliniamentelor 

plantate. 

0 Impact neutru. 


realizarea sistemelor de 

colectare a apelor pluviale. 


+1 

Impact pozitiv asupra 

populaŃiei şi a sănătăŃii 

umane prin asigurarea 

condiŃiilor de trafic, 

creşterea siguranŃei 

circulaŃiei. 


+1 

+2 



modernizarea infrastructurii 

de acces spre zona 

protejata 


prin asigurarea accesului 

rutier în condiŃii de 

siguranŃă.


Obiectivul nr. 5 - extinderea şi modernizarea reŃelei de energie electrică şi telefonie 

Factor de 

mediu 


Nivel de 

impact 

SemnificaŃia 

impactului 

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru. 

Apă 




Impact 

înlocuirea 

pozitiv prin 

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 transformatoarelor cu ulei 

cu transformatoare tip 

uscat. 

Sănătatea 

PopulaŃiei 



populatiei. 


Riscuri 








patrimoniu 






defrisarii 



şi economic 




+2 


prin asigurarea 

consumatorilor cu energie 

electrică şi comunicaŃii. 


Obiectivul nr. 6 - extinderea terenului intravilan prin introducerea suprafeŃei de 99,50 

ha din teritoriul administrativ al comunei Buciumeni 

Factor de 

mediu a 


Nivel de 

impact 

SemnificaŃia 

impactului 


Apă 



Sol Imbunatatirea calitatii solului -1 

Sănătatea 

PopulaŃiei 

Riscuri 




populatiei. 





Impact negativ datorat: 

- schimbarii categoriei de 

folosinŃă a terenului; 

- dezvoltarii economice a 

comunei in viitor; 



+1 


combaterea fenomenelor 

geomorfologice (alunecari 

de teren, ravenari, etc.).


patrimoniu 



şi economic 







defrisarii 


infrastructura rutiera si utilitati; +2 





prin dezvoltarea economică 

viitoare. 

Obiectivul nr. 7 – Amenajarea unui Centru de Consultanta Internationala pe 

amplasamentul taberei scolare 

Factor de 

mediu a 


Nivel de 

impact 

SemnificaŃia 

impactului 


Apă 




Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru. 

Sănătatea 

PopulaŃiei 



populatiei. 


Riscuri 








patrimoniu 






defrisarii 



şi economic 




+2 



viitoare. 


Obiectivul nr. 8 – Amenajarea a doua zone pentru constructia de locuinte pentru rromi 

Factor de 

mediu 


Nivel de 

impact 

SemnificaŃia 

impactului 


Apă 




+2 


Sănătatea 

PopulaŃiei 



+2 


prin eliminarea zonelor in 

care exista locuinte nomade 

(corturi) 


prin integrarea persoanelor

Riscuri 



patrimoniu 



şi economic 


populatiei. de etnie rroma in cadrul 

comunitatii si accesul 









defrisarii 


infrastructura rutiera si utilitati; +2 



acestora la utilitati publice. 





viitoare. 

Obiectivul nr. 9 - Amenajarea unei baze de agrement pe iazul din satul Buciumeni 

Factor de 

mediu 


Nivel de 

impact 

SemnificaŃia 

impactului 



spatiului verde care va 

delimita zona si care va 

contribui la cresterea 

calitatii aerului in zona. 

Apă 




Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru. 

Sănătatea 

PopulaŃiei 



populatiei. 

+2 

Impact pozitiv datorat creării 

de posibilităti de relaxare si 

petrecere a timpului liber 

Riscuri 








patrimoniu 






defrisarii 

+1 

Impact pozitiv prin crearea 

conditiilor necesare 

dezvoltarii ecosistemelor 

terestre si acvatice 


şi economic 




+2 


prin dezvoltarea turismului 

durabil 




6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului 

Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante 

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului 

acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu. 

Obiective 

relevante 

Obiectiv nr. 1 

- extinderea şi 

modernizarea 

sistemului de 

alimentare cu 

apă potabilă 

Obiectivul nr. 2 

-realizarea 

reŃelei de 

canalizare şi a 

2 staŃii de 

epurare 


- rezolvarea 

sistemului de 

depozitare şi 

colectare a 

deşeurilor 

menajere 


-extinderea şi 

modernizarea 

reŃelei stradale 

şi asfaltarea 

drumurilor 

comunale 


extinderea şi 

modernizarea 

reŃelei de 

energie 

electrică şi 

telefonie 


-extinderea 

terenului 

intravilan prin 

introducerea 

suprafeŃei de 

99,50 ha 


– Amenajarea 

unui Centru de 

Consultanta 

Internationala 

Obiectiv 

relevant 

1 

Obiectiv 

relevant 

2 

Obiectiv 

relevant 

3 

Obiectiv 

relevant 

4 

Obiectiv 

relevant 

5 

Obiectiv 

relevant 

6 

Obiectiv 

relevant 

7 

0 +2 0 +2 0 0 +1 5 

0 +2 +2 +2 +1 0 +1 8 

+1 +2 +2 +2 0 0 +1 8 

+2 0 +1 +1 0 +1 +2 7 

0 0 +1 0 0 0 +2 3 

0 0 -1 0 +1 0 +2 2 

0 0 0 0 0 0 +2 2 


Total

pe 

amplasamentul 

taberei scolare 


- Amenajarea 

a doua zone 

pentru 

constructia de 

locuinte pentru 

rromi 


0 +2 +2 +2 0 0 +2 8 


- Amenajarea 

unei baze de 

agrement pe 

iazul din satul 


1 0 0 2 0 1 2 5 

Total 4 8 7 11 2 2 15 

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Buciumeni rezultă un efect 

pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea 

obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea Ńintelor 

propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. 

Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentat in figura de 

mai jos: 

impactul asupra mediului 

2.5 

2 

1.5 

1 

0.5 

0 

-0.5 

-1 

-1.5 

Imbunatatirea 

calitatii aerului 

Impactul generat de implementarea PUG 

Imbunatatirea 

calitatii apelor de 

suprafaŃă şi 

subterane 

Imbunatatirea 

calitatii solului 

Imbunatatirea 

calitatii vietii, 

cresterea 

confortului 

populatiei. 

Protectia populatiei Protejarea si 

imbunatatirea 

conditiilor 

ecosistemelor 

terestre si acvatice 

Dezvoltarea 

infrastructurii rutiere 

si a utilitatilor 

Obiectiv nr. 1 Obiectiv nr. 2 Obiectiv nr. 3 Obiectiv nr. 4 Obiectiv nr. 5 Obiectiv nr. 6 Obiectiv nr. 7 

Obiectiv nr. 8 Obiectiv nr. 9 



Dezvoltarea infrastructurii rutiere si a 

utilitatilor 

Protejarea si imbunatatirea conditiilor 

ecosistemelor terestre si acvatice 

Protectia populatiei 

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea 

confortului populatiei. 

Imbunatatirea calitatii solului 

Imbunatatirea calitatii apelor de 

suprafaŃă şi subterane 

Imbunatatirea calitatii aerului 

impact total generat de implementarea PUG 

0 2 4 6 8 10 12 14 16 

impact pozitiv 

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG – ului 

genereaza un impact preponderent pozitiv. Singurul obiectiv de mediu relevant care a 

înregistrat şi un impact negativ a fost îmbunătăŃirea calităŃii solului. 

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG permite clasificarea 

obiectivelor relevante de mediu în funcŃie de punctajul obŃinut. Astfel se poate 

concluziona ca implementarea PUG va contribui la : 

- limitarea poluării apelor de suprafaŃă şi subterane; 

- la îmbunătăŃirea calităŃii solului; 

- protejarea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor şi funcŃiilor ecosistemelor terestre şi 

acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării şi 

protecŃia populaŃiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de 

teren/inundaŃiilor. 

Clasificarea contributiei PUG Buciumeni la atingerea obiectivelor relevante de mediu 



Dezvoltarea infrastructurii rutiere si 

a utilitatilor 

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea 

confortului populatiei. 

Imbunatatirea calitatii apelor de 

suprafaŃă şi subterane 

Imbunatatirea calitatii solului 

Imbunatatirea calitatii aerului 


Protejarea si imbunatatirea conditiilor 

ecosistemelor terestre si acvatice 

0 2 4 6 8 10 12 14 16 

Din figura de mai sus se observa ca obiectivele relevate de mediu care contribuie cel 

mai puŃin la plan sunt: 

- protejarea si imbunatatirea ecosistemelor terestre si acvatice, 

- protectia populatiei 

- îmbunăŃăŃirea calităŃii aerului. 

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra 

sănătăŃii, în context transfrontieră 

Prin promovarea si reactualizarea Planului de Urbanism General se urmareste o 

imbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei din zona administrativ teritoriala a 


De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse in Planul de Urbanism general al 

comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier 

datorita: 

- amplasării teritoriului comunei in afara zonelor de granită, distanta pana la cea mai 

apropiata granita, cea cu Republica Moldova fiind de cca. 120 km; 

- lipsei unor activitati care ar putea genera un impact semnificativ asupra mediului. 

8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect 

advers asupra mediului al implementării planului 

Propunerile P.U.G. sunt axate pe realizarea unei imbunatatiri a vietii socio - economice 

a comunei cu scopul ridicarii nivelului de viata al locuitorilor si cresterii economice a 




Desi din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele 

de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru 

compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. 

In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG pentru comuna Buciumeni se 

recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii obiectivelor propuse. 

8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 

Planul Urbanistic General al comunei Buciumeni prevede urmatoarele măsuri de 

asigurare a protectiei surselor de apa: 

- Realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate prevazut cu doua statii 

de epurare a apelor uzate menajere; 

- Evitarea deversarii in rauri si paraie a apelor uzate menajere, fara a fi epurate in 

prealabil, mentinandu-se astfel o calitate corespunzatoare a cursurilor de apa; 

- Renuntarea la exploatarea panzei de apa freatica si a izvoarelor in scopuri 

potabile, in favoarea utilizarii apei din straturile subterane de mare adancime. 

- Executarea de lucrari de regularizare a paraielor torentiale care se scurg dinspre 

versanti si lucrari de combatere a eroziunii solului. 

Masuri prevazute prin PUG cu privire la alimentarea cu apa 

Prin prezentul PUG se propun urmatoarele: 

1. Extinderea retelei de distributie a apei potabile pentru satul Buciumeni 

2. Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă in satele 

Tecucelu Sec si Vizuresti astfel: 

- captarea se va realiza din acviferul de mare adâncime printr-un put forat cu 

H = 150m si cu un debit estimat de 8,2 l/s pentru a capta şi apa din alte 

straturi acvifere, care vor compensa necesarul de apă a localităŃii 

- rezervorul de apă potabilă pentru consum, avarie şi rezerva intangibilă 

pentru stins incendii va avea capacitatea de 200m 3 . 

- Sistemul va fi prevazut cu staŃie de clorinare (tratare cu hipoclorit) şi staŃie 

de pompare, reŃele de aducŃiune din oŃel cu Dn 1000 mm, reŃele de 

distribuŃie din PEHD cu diametrul cuprins între 63 mm -160 mm 

Dezvoltarea retelei de distributie se va realiza in concordanta cu prevederile din plan, 

astfel va fi racordata la reteaua de distributie apa potabila intreaga comuna, inclusiv 

noile lotizari. 

Pentru o sigurantă si eficacitate cat mai mare a gospodăriilor de apă din comuna Buciumeni 

se impun următoarele măsuri: 

• se vor respecta zonele de protectie aferent fiecărui put forat; 

• se va asigura un debit optim continuu, avand in vedere variatiile zilnice si sezoniere 

ale necesarului de apă; 

• imprejmuirea zonelor de protectie sanitară se vor intretine pentru a limita accesul 

persoanelor neautorizate si al animalelor; 

• se vor intretine instalatiile de tratare si filtrare a apei potabile; 

• se vor intretine si igieniza bazinele de depozitare a apei potabile extrase din puturile 

forate, ori de cate ori este nevoie; 

• procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, in reteaua de distributie nu 

trebuie să depăsească 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic; 



Masuri prevazute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate 

Pentru comuna Buciumeni se propun doua staŃii de epurare: una va prelua apele uzate 

menajere rezultate de la populaŃia satului Buciumeni, iar cealaltă va deservi locuitorii 

satelor Tecucelu Sec, Vizureşti şi HănŃeşti. ReŃeaua de canalizare propusă este în 

sistem separativ şi cuprinde statiile de epurare, colectoarele principale, colectoarele 

secundare şi căminele de vizitare. Apele epurate in statiile de epurare vor fi evacuate in 

paraul Tecucel. 

StaŃiile de epurare se vor amplasa la o distanŃă de minimum 300 m de construcŃiile 

existente şi de cele care se vor propune a se realiza în zonă. 

In jurul statiilor de epurare se va realiza o zona de protectie de cca. 300m, care va 

beneficia de plantatii specifice pentru reducerea poluarii zonelor de locuinte. 

Evacuarea apelor pluviale din zona locuita se va face prin rigole prevazute pe marginea 

drumurilor, intretinute astfel ca apele meteorice sa se scurga continuu in afara localitatii. 

Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice, are ca obiect 

mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul 

evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. 

Supravegherea calitatii apelor are ca scop protectia impotriva efectelor nocive ale 

poluarii si implica doua etape: cunosterea calitatii si masuri de protectie a acesteia. 

Aceasta inlude monitorizarea apelor de suprafata si a apelor subterane. 

Executia retelelor de canalizare si a statiilor de epurare ape menajere necesare pentru 

protectia calitatii apelor de suprafata si subterane impun urmatoarele masuri: 

- instituirea zonelor de protecŃie sanitară a apelor de suprafaŃă, interzicerea 

deversărilor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în 

cursurile de apă şi pe malurile acestora; 

- realizarea, funcŃionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staŃiilor 

de epurare a apelor uzate; 

- monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staŃiile de epurare, astfel încât să 

se încadreze în limitele impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de 

încărcare cu poluanŃi a apelor uzate orăşeneşti şi industriale la evacuarea în 

receptori naturali – NTPA 001/2005; 

- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităŃii sistemelor de 

canalizare. 

- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcŃii vor fi gestionate cu 

respectarea legislaŃiei în vigoare; 

- în timpul executării lucrărilor de construcŃii, se va interzice depozitarea 

materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora; 

8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer 

In PUG sunt prevazute masuri ale caror efect ar putea afecta calitatea acestuia. 

Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si 

modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea 

activitatilor economice. Ca masuri de compensare se prevad urmatoarele: 

- In perioada realizării construcŃiilor prevăzute în PUG obiectivele trebuie protejate 

cu plase de protecŃie care să reŃină particulele de praf şi să diminueze zgomotul 

produs de utilajele folosite 



- se recomandă mărirea suprafeŃelor din intravilan destinate spaŃiilor verzi datorita 

faptului ca volum de transport rutier va creste; 

- depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise, conform prevederilor 

legislative. Operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şi 

transport al deşeurilor, atat pe timp de iarna, cat si pe timp de vara, pentru a se 

evita descompunerea deşeurilor, generarea de noxe sau mirosuri; 

- adoptarea unor sisteme de incalzire care sa produca un minim de gaze arse, 

eventual utilizarea panourilor solare, energia eoliana; 

- in cadrul procesului de avizare a amplasarii unor activitati economice este 

necesara impunerea măsurilor de protecŃie a aerului împotriva emisiilor de 

poluanŃi atmosferici 

Maximele de concentraŃie ale poluanŃilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută de 

STAS 12574/1987 şi Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind 

stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a 

dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi 

PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. 

8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol 

Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului 

sunt: 

- demararea lucrarilor de amenajare şi de stabilizare a malurilor (împăduriri), pentru 

a reduce fenomenul de eroziune 

- reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăŃiri funciare, utilizarea 

îngrăşămintelor naturale, împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunŃate a solului 

- realizarea sistemelor de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea 

impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol 

- implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor, prin infiintarea in 

fiecare sat a unor puncte de colectare; Punctele de colectare selectiva vor fi dotate 

cu containere specifice fiecarui tip de deseu in vederea valorificarii (plastic, hartie, 

metal, etc.) Serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de 

salubritate autorizat, iar deşeurile menajere se vor transporta la depozitul ecologic 

de la Tecuci. 

Cele doua depozite de deşeuri menajere neconforme din satele Buciumeni si Tecucelu 

Sec s-au închis conform prevederilor legale, urmându-se o procedură simplificată. 

Reabilitarea acestora s-a realizat prin compactare, acoperire si uniformizare a stratului 

de pamant, iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o 

monitorizare postînchidere a acestora, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 

120/2008 pentru completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului 

de mediu la încetarea activităŃilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitare şi 

incinerare: 

Gestionarea nămolurilor care vor rezulta din exploatarea sistemelor de canalizare şi 

epurare ape uzate va fi făcută cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 344//2004 

privind aprobarea Normelor tehnice privind protecŃia mediului si în special a solurilor, 

atunci când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, sau se va valorifica/ 

elimina prin firme autorizate. 

Gunoiul de grajd şi resturile vegetale – In fiecare gospodărie se va amenaja o platformă 

pentru colectarea gunoiului de grajd. Aceste deşeuri urmează a fi utilizate ca îngrăşământ 

natural pentru terenurile agricole, cu obligaŃia respectării prevederilor Directivei 91/676/CEE 



privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole si a Codului bunelor 

practici agricole, aprobat prin Ord. Nr. 1182/ 2005. 

Deseurile de animale moarte vor fi depozitate intr-o ladă frigorifică si eliminate de o firmă 

specializată/autorizată. 

8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate 

Implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea. Pentru aria protejata de pe 

teritoriul comunei Buciumeni trebuie respectate reglementările impuse de legislaŃia în 

vigoare, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea 

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. 

Planul nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra 

varstei, compozitiei speciilor si a tipului de padure. Obiectivele prevazute in plan nu 

presupun modificarea/ distrugerea populatiei de plante, modificarea compozitiei 

speciilor: specii locale sau aclimatizate, modificari ale resurselor speciilor de plante cu 

importanta economica. 

Măsuri de conservare în ecosisteme forestiere 

Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor se impun măsuri de 

conservare în ecosistemele forestiere, având în vedere rolul benefic al pădurii în 

protecŃia mediului : 

- interzicerea tăierii ilegale de arbori; 

- interzicerea păşunatului; 

- continuarea executării lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu 

respectarea severă a amenajamentelor; 

- extinderea suprafeŃelor împădurite, bazate pe studii amănunŃite legate de 

categoria (zona) în care se impun aceste lucrări; 

- supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea turismului ecologic; 

- eradicarea utilizării fertilizanŃilor chimici şi combaterii chimice a dăunătorilor 

forestieri; 

- asigurarea pazei permanente a fondului forestier. 

8.5. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi 

economic 

Masurile prevazute in PUG menite sa imbunatateasca standardul de viata al locuitorilor 

comunei Buciumeni sunt: 

- reabilitarea /asfaltarea drumurilor comunale, judeŃene acolo unde se impune; 

- reabilitarea podetelor peste paraul Tecucel 

- refacerea parapetilor, a marcajelor si indicatoarelor in zonele in care lipsesc 

- dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaŃie, 

realizarea de trotuare acolo unde este posibil pentru circulaŃia pietonilor; 

- se vor efectua lucrari de consolidare a terenurilor expuse la fenomene de eroziune 

prin impadurirea zonelor expuse 

- pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din 

studiile geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale 

- sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor 

meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem 



centralizat de canalizare - santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul 

drumurilor - fara sa se afecteze proprietatile învecinate 

- extinderea reŃelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor 

izolatoare şi a stâlpilor de susŃinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4 

kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatorilor uscaŃi, 

în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranŃei în exploatare 

- se vor respecta distanŃele minime de protecŃie sanitară impuse prin legislaŃia în 

vigoare; 

- mentinerea si protectia padurilor si plantatiilor forestiere din extravilan si intravilan, 

având în vedere rolul lor de protectie. 

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului 

social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intentioneaza sa 

fie utilizata forŃa de muncă disponibilă la nivel local. 

Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăŃi condiŃiile de transport şi va 

creşte gradul de siguranŃă al circulaŃiei. 

Consiliul Local va sprijini iniŃiativele private la nivel local, în sensul valorificării 

produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activităŃi economice în comună ; astfel 

se vor crea noi locuri de muncă pentru populaŃie, se vor colecta taxe la bugetul local şi 

se va îmbunătăŃi nivelul de trai. 

În relansarea dezvoltării localităŃilor comunei Buciumeni pot contribui următorii factori: 

- Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă. 

- Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activitate creatoare 

de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica 

produsele locale, asigurând şi servicii cu caracter industrial pentru populaŃie. 

- ExistenŃa pe teritoriul comunei a unor unităŃi economice (teren+clădiri) poate avea 

drept rezultat reutilizarea/ rentabilizarea spaŃiilor respective, atât de către 

întreprinzători particulari, cât şi cu sprijinul colectivităŃii locale. Se recomandă 

înfiinŃarea atelierelor de tâmplărie, reparaŃii prestări de servicii (croitorie, cizmărie, 

etc.). 

8.6. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra patrimoniul cultural, 

arheologic şi arhitectonic 

Conform Listei NaŃionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, la poziŃia 180. cod. 

GL-II-m-B-03075 pe teritoriul comunei Buciumeni, sat Buciumeni figurează monumentul 

de arhitectura Biserica „Sf. Treime”, la 4 km nord de sat, in padurea Buciumeni. Pentru 

acest monument datat de la 1800, s-a instituit zonă de protecŃie necesară 500,00 m 

(extravilan) pe contur (vezi planşa A0 Plan incadrare in teritoriu), care să asigure 

conservarea integrată a monumentelor istorice şi a cadrului său natural sau construit. 

Tot in Lista NaŃionala a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, la poziŃia 35, cod. GL-Im-A-02975.02 

figurează Valul lui Atanaric, sec II – IV p Chr. Epoca migratiilor, pentru 

care s-a instituit zonă de protecŃie necesară 500,00 m in extravilan (vezi planşa A0 Plan 

incadrare in teritoriu). 

Orice intervenŃie asupra monumentelor istorice din comuna Buciumeni, se face numai 

în condiŃiile stabilite de Legea nr. 422/24 iulie 2001 - Legea privind protejarea 

monumentelor istorice şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei 

monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004. 



Măsuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza in: 

• interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea 

Directiei Judetene pentru Cultură, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor 

pentru a nu se compromite valoarea istorică si arhitecturală; 

• elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor 

individuale, cel putin in zonele adiacente monumentelor pentru a pune in evidentă 

valoarea acestora; 

• constientizarea in randul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea 

păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor. 

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor 

alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, 

inclusiv orice dificultăŃi întâmpinate în prelucrarea informaŃiilor 

cerute 

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi 

programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul 

"Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat 

de M.M.G.A., A. N. P. M. 

Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, 

descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului 

propus, alternativele sale raŃionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică 

aferentă. 

In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat 

alegerea alternativei nr. 1. 


Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1 

Apa 

Factor/ 

aspect de 

mediu 

Depozitarea 

deşeurilor 

Infrastructura 

rutieră 

Alternativa 0 Alternativa 1 (propusă) 

Nu au fost stabilite 

sisteme de captare/ 

epurare ape uzate 

menajere 

Prevedea 

organizarea colectarii 

selective a deseurilor 

de la populatie intr-un 

singur punct de 

colectare – platforma 

din afara satului 


Utilizarea infrastructurii 

rutiere in starea 

actuală 

Nu există alternativă. 


Realizare sistem canalizare si 2 statii 

epurare ape menajere uzate in satele 

Buciumeni (Trup A6) şi Tecucelu Sec 

(Trup B1). Amplasarea staŃiilor de 

epurare se va face cu respectarea 

distanŃei minime de 300 m, faŃă de 

construcŃiile existente şi de cele ce 

se vor propune a se realiza în zonă; 

apele epurate se vor refula în 

receptor natural (parâul Tecucel), 

prin intermediul unor staŃii de 

pompare. 

Prevede infiintarea unor puncte de 

colectare selectiva a deseurilor 

pentru fiecare sat. Deşeurile 

colectate se vor transporta la 

depozitul municipal de la Tecuci prin 

transfer la statia de transfer din 

comuna Tepu (ce se va realiza 

conform PJGD Galati). 

Modernizarea drumurilor comunale, 

judeŃene existente. 

Criterii care au determinat alegerea 

alternativei 1 

Criteriile de alegere a alternativei au fost: 

- realizarea sistemului de captare/epurare ape 

uzate menajere va genera un impact pozitiv 

asupra calitătii factorilor de mediu 

- realizarea de bransamente individuale la reteaua 

de canalizare este o solutie economică 

suportabilă de populatie; 

Alternativa propusă este în conformitate cu 

Strategia naŃională privind reducerea cantităŃii de 

deşeuri biodegradabile depozitate, care face 

parte integrantă din Strategia naŃională de 

gestionare a deşeurilor. 

Daca ar fi ramas alternativa „0”, ar fi fost putin 

probabil ca locuitorii din toate satele comunei sa 

aduca deseurile colectate selectiv in gospodaria 

proprie si sa le predea in acest punct. Acest 

lucru ar fi dus probabil la reinfiintarea altor 

depozite neconforme de deseuri 

Dezvoltarea accesibilităŃii, continuarea extinderii 

şi modernizării sistemului rutier, crearea unui 

sistem multimodal de transporturi, sunt obiective 

specifice de dezvoltare regională, care decurg 


Zonificarea 

funcŃională 

Lipsa zonelor de 

protectie a 

obiectivelor de 

interes local si 

national 

MenŃinerea actuală a 

suprafeŃei 

intravilanului. 

Nu există 

alternativă 


Creşterea suprafeŃei intravilanului 

existent cu 99,50 ha. 

Instituirea zonelor de protectie. 

Măsuri si reguli privind constructia in 

zonele de protecte. 

din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare 

regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 

2007 – 2013. 

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a 

localitătii prin stabilirea functiunilor, separarea 

zonelor de locuit de celelalte activităti. 

Alternativa aleasă corespunde cu prevederile 

legislatiei in domeniu privind protejarea 

patrimoniului cultural, istoric, natural si conservarea 

sa. 



10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea 

efectelor semnificative ale implementării Planului Urbanistic 


Prin monitorizarea mediului, în sensul definiŃiei din OUG nr. 195/2005 privind protecŃia 

mediului se înŃelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenŃia în vederea 

evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în 

scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaŃiei ecologice a acestora, a evoluŃiei şi 

implicaŃiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun. 

Frecventa si modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG 

vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia 

mediului A.R.P.M. Galati, A.P.M Galati, S.G.A. Galati si altor autorităti in fazele de avizare ale 

proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de constructie ce se vor executa ulterior. 

La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe 

domeniile specifice efectelor semnificative 


Nr. 

Crt. 

1. 

2. 

Obiectivul 

relevant pentru 

mediu 

Protectia calitatii 

aerului 

Asigurarea calitatii 

apelor de suprafata 

si subterane 

3. Protectia solului 

Indicator 

Poluanti atmosferici 

specifici: pulberi, noxe, 

miros 

Parametri de calitate a 

apelor uzate evacuate 

Parametri de calitate a 

solului 


Frecventa 

monitorizarii 

Anual 

În cazul unor 

reclamaŃii 

Se va 

respecta 

frecventa 

impusa prin 

autorizatiile 

de 

gospodarire a 

apelor 

anual 

Autoritatea 

responsabilă 

Primaria Buciumeni 

APM Galati 

Operatori economici 


SGA Galati 

DSP Galati 


APM Galati 

4. Gestionarea Cantitati de deseuri lunar Primaria Buciumeni 

Prevederi legislative 

Ord. 592/2005 pentru 

aprobarea Normativului privind 

stabilirea valorilor limită, a valorilor 

de prag şi a criteriilor şi metodelor 

de evaluare a dioxidului de sulf, 

dioxidului de azot şi oxizilor de 

azot, pulberilor în suspensie (PM10 

şi PM2,5), plumbului, benzenului, 

monoxidului de carbon şi ozonului 

în aerul înconjurător 

Ord 462/1993 pentru aprobarea 

conditiilor tehnice privind protectia 

atmosferei si Normelor metodologice 

privind determinarea emisiilor de 

poluanti atmosferici produsi de surse 

stationare 

HG nr. 188/2002, modificata si 

completata prin HG nr. 325/2005, 

respectiv NTPA 001/2005 

Legea nr. 311/2004 privind calitatea 

apei potabile, cu modificarile si 

completarile ulterioare 

HG 974/ 2004 pentru aprobarea 

Normelor de supraveghere, 

inspectie sanitara si monitorizare a 

calitatii apei potabile 

Ordinul MAPM nr. 756/1997 privind 

evaluarea poluarii mediului 

H.G. nr. 856/16.08.2002 (M.O. nr. 

659/05.09.2002) privind evidenŃa 


5. 

deseurilor colectate si predate Operatorul de 

salubritate 


pentru diminuarea / 

eliminarea 

efectelor 

alunecarilor de 

teren 

6. Zonare teritoriala 

7. SpaŃii verzi 

Suprafata de teren 

stabilizat 

Numar de certificate de 

urbanism si autorizatii de 

construire eliberate 

Suprafata efectiva de 

spatii verzi 


gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea 

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv 

deşeurile periculoase, cu modificările 

şi completările ulterioare 

anual Primaria Buciumeni - 

anual Primaria Buciumeni 

anual Primaria Buciumeni 

Conform prevederilor legislative 

specifice 

Conform prevederilor Legii nr. 

24/2007 republicata - Registrul 

naŃional al spaŃiilor verzi 



11. Rezumat fără caracter tehnic 

Raportul de mediu pentru P.U.G. comuna Buciumeni a fost realizat conform prevederilor 

HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de 

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. 

Comuna Buciumeni este situată în partea de nord-vest a JudeŃului GalaŃi si se compune 

din patru sate si anume: Buciumeni, Hantesti, Tecucelu Sec si Vizuresti. 

SuprafaŃa administrativa a comunei este de 4.474 ha. FaŃă de situaŃia existentă înaintea 

promovării PUG – ului, se propune extinderea intravilanului cu o suprafaŃă de 99,50 ha, 

de la un total existent pe comună de 337,19 ha la un total propus de 436,69 ha. 

Activitatatile de bază sunt agricultura si viticultura şi cuprind marea majoritatea a 

populaŃiei ocupate, alături de creşterea animalelor în gospodării individuale. 

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acŃiunile şi măsurile de dezvoltare 

pentru Comuna Buciumeni pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea 

intravilanului, organizarea zonelor funcŃionale, potenŃialul uman şi resursele de muncă, 

populaŃia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaŃiei, echiparea 

edilitară şi conservarea mediului. 

Prin Planul Urbanistic General al comunei Buciumeni se propun pentru următorii ani 

urmatoarele obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităŃilor, 

alimentarea cu energie electrică, infrastructura : 

- extinderea intravilanului comunei cu 99,50 ha 

- extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă pentru 

intreaga acomuna; 

- sistem centralizat de canalizare cu doua staŃii de epurare, amplasate in satele 

Buciumeni şi Tecucelu Sec, cu respectarea distanŃei minime de 300 m, faŃă de 

construcŃiile existente şi de cele ce se vor propune a se realiza în zonă. 

- Amenajarea de santuri si rigole pentru colectarea apelor pluviale, evitându-se 

eroziunea solului; 

- rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în 


- modernizarea străzilor şi asfaltarea drumurilor comunale, precum si reabilitarea 

podetelelor existente; 

- extinderea şi modernizarea reŃelelor de energie electrică (reŃea de medie şi 

joasă tensiune) şi a reŃelelor de telefonie; 

- reabilitarea si extinderea spatiilor verzi, zone de sport, recreere. 

Zonele propuse pentru introducerea în intravilan sunt proprietatea Consiliului Local 

Buciumeni si au ca destinaŃie zone pentru locuinte, spatii verzi amenajate, sport si 

agrement. 

Pe teritoriul administrativ al comunei Buciumeni, se afla Rezervatia naturala - Padurea 

Buciumeni (arie naturală protejată de interes naŃional, declarată prin Legea 5/2000 

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea III – zone 

protejate). 

Conform Listei Nationale a Monumentelor istorice aprobata in anul 2004, pe teritoriul 

administrativ al comunei Buciumeni se află urmatoarele monumente istorice: 

- monumentul de arhitectura Biserica “Sf. Treime” (cod GL-II-m-B-03075) situata 

la cca. 4 km nord de sat, in padurea Buciumeni. 



- Valul lui Atanaric sec II –IV p Chr. Epoca migratiilor (cod GL-I-m-A-02975.02). 

Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor 

greseli in ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile 

suplimentare necesare remedierilor. 

Obiectivele prevăzute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. 

S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de 

implementarea obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea 

măsurilor poate constitui baza pentru administratia publică locala in alegerea prioritătilor in 

dezvoltarea urbanistică a comunei. 

Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs: 

- analiza stării actuale a mediului in urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu 

relevante; 

- evaluarea a presupus analizarea modului in care PUG contribuie la atingerea 

obiectivelor; 

- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat că varianta 

definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cat si din punct 

de vedere economic. 

Principalele rezultate pe care le pune în evidenŃă evaluarea efectelor potenŃiale 

cumulate ale planului asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt următoarele: 

Apa – principalele forme de impact sunt asociate asigurării alimentării cu apă şi a 

canalizării în perimetrele locuite, epurării apelor uzate menajere şi protejării calităŃii 

apelor de suprafaŃă şi a apei freatice. Implementarea planului va determina un impact 

cumulat apreciat ca fiind pozitiv. 

Aerul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăŃirii 

infrastructurii de transport, închiderii platformelor de deşeuri, promovării industriei 

nepoluante, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va 

determina un impact cumulat asupra calităŃii aerului în zonele limitrofe actualelor căi de 

circulaŃie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv. 

Solul - principalele forme de impact sunt asociate eliminării actualelor surse de poluare 

prin modernizarea căilor de circulaŃie, gestiunea deşeurilor, realizarea sistemului 

centralizat de colectare a apelor uzate menajere, regularizarea cursurilor de apă, 

stabilirea zonelor de protecŃie, aliniament şi retrageri, restricŃii şi interdicŃii de construire. 

Implementarea planului în condiŃiile protecŃiei mediului va determina un impact cumulat 

apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. 

Zgomotul şi vibraŃiile - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, 

îmbunătăŃirii infrastructurii de transport, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. 

Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra nivelurilor de zgomot şi 

vibraŃii în ariile limitrofe actualelor căi de circulaŃie şi zone locuite apreciat ca fiind 

pozitiv. 

Flora şi fauna - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, creşterii şi 

reorganizării spaŃiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri 

agricole. Implementarea planului va determina un impact neutru asupra faunei mici 

adaptate terenurilor agricole. 



PopulaŃia şi sănătatea umană - principalele forme de impact sunt asociate 

funcŃionalităŃii zonelor urbane, asigurării utilităŃilor şi eliminării unor surse importante de 

poluare. Implementarea planului în condiŃiile protecŃiei mediului va determina un impact 

cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. 

Mediul social şi economic - principalele forme de impact sunt asociate creării 

condiŃiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor 

investiŃii majore în conformitate cu strategia de dezvoltare a comunei Buciumeni. 

Implementarea planului în condiŃiile protecŃiei mediului va determina un impact cumulat 

apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. 

Mediul urban, infrastructura rutieră - principalele forme de impact sunt asociate 

creşterii gradului de complexitate, coerenŃă şi flexibilitate a zonificării funcŃionale, 

adaptării infrastructurii rutiere la cerinŃele de dezvoltare ale localitătii, cu efecte benefice 

pe termen lung în dezvoltarea comunităŃii. Implementarea planului în condiŃiile protecŃiei 

mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. 

Factorii climatici - principalele forme de impact sunt asociate pe de o parte, creşterii şi 

reorganizării spaŃiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri 

agricole. Ca urmare impactul se apreciază ca fiind neutru. 

Peisajul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, prevederilor 

referitoare la spaŃiile plantate şi la reglementările de construire, iar pe de altă parte, 

modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare a extinderii spaŃiilor plantate şi 

reglementărilor de construire care asigură un peisaj armonios, cu impact vizual plăcut, 

impactul se apreciază ca fiind pozitiv. 

In urma evaluarii de mediu a PUG Buciumeni s-a costatat ca efectele pozitive asupra 

mediului si a sanatatii umane sunt numeroase si nu au fost identificate aspecte negative 

In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, acestea sunt 

numeroase si vor avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra 

starii de sanatate a populatiei prin: 

- Realizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare va 

imbunatati starea de igiena a locuitorilor; 

- Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si 

crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor; 

- Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor prin masurile propuse in 

PUG vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei; 

- Extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte vor duce la marirea spatiului 

de locuit pe cap de locuitor. 

- Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va 

oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale. 

- In situatia implementarii PUG calitatea solului se va imbunatati, vor scadea 

riscurile de alunecari de tren prin inierbari si impadurire, eroziunea datorata 

vantului prin plantarea perdelelor de protectie, eroziunea provocata de inundatii 

prin indiguiri, si alte masuri stipulate in PUG si prezentul raport. 

- Recuperarea terenurilor degradate prin alunecari si eroziuni torentiale prin 

consolidari, plantatii, inierbare si alte lucrari de combatere a eroziunii. 



Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe 

performantă – se asigură controlul al implementării si eficacitătii măsurilor prevăzute in PUG 

care isi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. 

Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare. 

CONCLUZII 

In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru comuna Buciumeni 

va avea un efect pozitiv asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabilă a localitătilor pe 

termen mediu si lung. Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăŃi situaŃia factorilor de 

mediu şi starea de sănătate a populaŃiei. Măsurile propuse în raportul de mediu au ca 

scop reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUG asupra factorilor de 

mediu. 

Totodata mentionam ca, implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea. Pentru 

aria protejată de pe teritoriul comunei Buciumeni trebuie respectate reglementările 

impuse de legislaŃia în vigoare, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale 

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. 



12. GLOSAR DE TERMENI 

Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie 

si evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora si 

alternativele lor rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferentă. 

Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea 

Europeana, ca si orice modificări ale acestora, care: - se elaborează si/sau se adoptă de 

către o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate 

pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute 

prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; 

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana 

fizica sau juridica care promovează un plan sau un program. 

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate 

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare 

privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre. 

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislatia sau cu 

practica natională, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; 

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritarilor 

publice interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a 

raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea 

informării asupra deciziei luate; 

Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către 

autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind 

protectia mediului în planul sau în programul supus adoptării; 

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si 

structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice; 

modificarea negativa considerabila a productivitătii ecosistemelor naturale si antropizate; 

deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitătii vietii sau deteriorarea 

structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; 

supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala 

necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate 

avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerate inacceptabila de către autoritătile 

competente. 

Evacuare de ape uzate - evacuare/descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a 

apelor uzate continând poluanti sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice si 

bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe 

terenuri contaminate: 

Folosinta sensibilă si mai putin sensibilă - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o 

anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor. 

Zona protejată - suprafata delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construite sau 

naturale, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în 

care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun măsuri 

restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, înăltime si volumetrie. 



13. Bibliografie 

1. Starea mediului judeŃul GalaŃi; 

2. CIA Arh. Roxana Maria Gheorghiu – PUG – Actualizare PUG Comuna Buciumeni, 

2009; 

3. Institutul National de Statistica 

4. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a 

Deseurilor 

5. Dimitrie Oancea, cazimir Swizenwski – judetul galati, Editura Bacademiei RSR, 

Bucuresti, 1979. 

6. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - 

Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare 

7. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – ProtecŃia şi ingineria mediului, Editura 

Economică, Bucureşti, 1997 ; 

8. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, 

Bucureşti, 2002; 

9. M. Negulescu şi colectivul – ProtecŃia mediului înconjurător, Manual general, 

Editura Tehnică, Bucureşti, 1995; 

10. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura 

Medicală, Bucureşti, 1978; 

11. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000. 

12. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura ŞtiinŃifică 

şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982); 

13. Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Universitatea de StiinŃe Agronomice şi Medicină 

Veterinară, Bucureşti, Facultatea de ImbunătăŃiri Funciare şi Ingineria Mediului - 

InfluenŃa poluanŃilor din gospodăriile individuale asupra calităŃii apei de alimentare 

din zonele rurale; 

14. Ministerul SănătăŃii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, SecŃia Medicina Mediului - 

Studiu de impact asupra sănătăŃii populaŃiei pentru staŃii de epurare ape uzate de tip 

RESETILOVS, Letonia, Bucureşti 2004. 

15. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi 

Ingineria mediului, Bucureşti 1991. 

ANEXE 

Anexa 4 – Avizul Consiliul JudeŃului GalaŃi ; 

Anexa 5 – Avizul SC FDEEE Electrica – SD GalaŃi ; 

Anexa 6 – Avizul MIRA – ISU GalaŃi ; 

Anexa 7 – Avizul MIRA DGMLA ; 

Anexa 8 – Avizul S.C. Romtelecom S.A. ; 

Anexa 9 – 

Anexa 10 – Avizul Ministerul SănătăŃii - AJSP GalaŃi; 

Anexa 11 – Avizul Ministerul Apărării – Statul Major General; 

Anexa 12 – Avizul SRI – UM 0362 Bucureşti ; 

Anexa nr. 13 – Hotărârea nr. 8 din 30 martie 2006 privind constituirea şi componenŃa 

Comitetului Local pentru SituaŃii de UrgenŃă (CLSU) al comunei Buciumeni, JudeŃul 

GalaŃi şi a Centrului Operativ cu Activitate Temporară a CLSU Buciumeni (COAT)

Consiliul Local al Comunei Buciumeni, Judeţul Galaţi

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?