Consiliul Local al Comunei Buciumeni, Judeţul Galaţi

RAPORT DE MEDIU – Actualizare PUG comuna Buciumeni, JudeŃul GalaŃi
capacitate de adaptare faŃă de condiŃiile de mediu, fiind întâlnit la noi frecvent în
pădurile din zona de câmpie şi de deal. Poate atinge înălŃimi de 3-4 metri. Lemnul
câinesc are lujeri verzui, brun-verzui, care degajă un miros neplăcut prin rupere sau
zdrelire (de aici şi numele popular al speciei). Frunzele sunt alungite, de 2-7 cm
lungime şi până la cca. 1 cm lăŃime, acestea putând rămâne uneori verzi şi peste iarnă.
Fructele sunt mici, negricioase, moi, sferice, de 5-9 mm în diametru. Lemnul câinesc
contribuie, în cadrul ecosistemelor forestiere, la ameliorarea proprietăŃilor fizice şi
chimice ale solului. De asemenea acoperă solul micşorând riscul declanşării proceselor
erozionale.
Cornul, sau cornul european (Cornus mas) este o specie de planta nativă sudului Europei
şi sud-vestului Asiei. Este un arbust mijlociu spre mare, deciduu, sau mai rar un arbore mic,
cu înălŃimea între 5 şi 12 metri, scoarŃa maro închis şi crenguŃe verzui. Frunzele sunt opuse,
cu lungimea de 4-10 cm şi cu lăŃimea de 2-4 cm, de formă ovoidală. Florile sunt mici (5-10
mm în diametru), cu patru petale galbene, adunate în grupuri de 10-25, şi înfloresc înainte
ca frunzele să apară. Fructele (denumite coarne) sunt drupe roşii, alungite, de 2 cm lungime
şi 1,5 cm în diametru, conŃinând o singură sămânŃă. Fructele sunt comestibile, şi au gust
astringent când sunt consumate proaspete. Fructele se coc spre sfârşitul verii şi seamănă
cu fructele coapte de cafea. Specia este cultivată şi ca plantă ornamentală pentru florile de
la sfârşitul iernii, care se deschid mai repede decât cele ale forsiŃiei.Din scoarŃa sa se poate
produce vopsea, iar din frunze se obŃine tanin.
Alunul (Corylus avellana L.) - este un arbust întâlnit pe dealuri şi în pădurile din
împrejurimi. Face parte din familia Betulaceae impreuna cu carpenul, arinele si
mesteacanul. O caracteristica a lor este ca nu au nevoie de insecte pentru polenizare
ci se polenizeaza cu ajutorul vantului (anemofilie). Are flori unisexuate, cele bărbăteşti
de culoare galbenă formează amenŃi (mâŃişori). Florile femeieşti sunt globuloase,
asemănătoare unor muguri cu 2-4 stigmate purpurii, aşezate sub amenŃi. Perioada de
înflorire este februarie-martie şi oferă albinelor în special cantităŃi mari de polen dar şi
de nectar. Ca o adaptare la acest mod de polenizare, florile masculine ale acestor
arbori produc cantitati mari de polen, foarte fin, capabil sa pluteasca. Un singur matisor
de alun produce cam 2 milioane de graunte de polen. Dus de vant, acesta poate ajunge
la 500 km departare de copacul care l-a produs. De fapt alunul e principalul vinovat de
alergia (de primavara) a polenului sau "guturaiul fanului". Numele Corylus Avellana L al
alunului comun vine de la orasul Avella de langa Vezuviu, zona cu multi aluni inca din
antichitate. De fapt alunul si-a restrans arealul la sud-vestul Europei in ultima
glaciatiune, dar apoi s-a extins mult, incat era cea mai raspandita specie in Europa
Centrala acum 9000 de ani. A fost totdeauna o buna sursa de hrana, conservabila,
pentru om. Alunul are o talie de 2-6 m sau si mai inalt daca creste solitar. Traieste 80-
100 de ani si fructifica la cca 10 ani.
Consiliul Local Comuna Buciumeni, JudeŃul GalaŃi 35