studiu de evaluare adecvata - APM Caras-Severin - Agentia pentru ...
studiu de evaluare adecvata - APM Caras-Severin - Agentia pentru ...
studiu de evaluare adecvata - APM Caras-Severin - Agentia pentru ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA<br />
privind realizarea obiectivului<br />
„TELESCAUN CASA BARAJ”<br />
Teritoriul administrativ al comunei Valiug, ju<strong>de</strong>tul <strong>Caras</strong>-<strong>Severin</strong><br />
BENEFICIAR<br />
SC CASA BARAJ SRL Valiug<br />
ELABORATOR<br />
P.F.A. Unici Gheorghe Remus<br />
Poz. 71 Registrul National al Elaboratorilor<br />
COLABORATOR<br />
Otoiu Eugen Ovidiu<br />
Consultant mediu si evaluator<br />
2011
CUPRINS<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A. INTRODUCERE 4<br />
A.1. Informatii generale privind proiectul “Telescaun Casa Baraj” 5<br />
A.1.1. Titularul proiectului 5<br />
A.1.2. Date generale privind amplasamentul 5<br />
A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite <strong>de</strong> specii si<br />
habitate <strong>de</strong> interes comunitar in zona PP 5<br />
A.1.4. Informatii privind PP: <strong>de</strong>numirea, <strong>de</strong>scrierea si obiectivele acestuia 5<br />
A.1.5 Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea<br />
coordonatelor Stereo 70 6<br />
A.1.6. Modificarile fizice ce <strong>de</strong>curg din realizarea PP 13<br />
A.1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare <strong>de</strong> apa,<br />
resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.) 17<br />
A.1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale<br />
protejate <strong>de</strong> interes comunitar <strong>pentru</strong> a fi utilizate la implementarea<br />
PP 17<br />
A.1.9. Emisii si <strong>de</strong>seuri generate <strong>de</strong> PP (in apa, in aer, pe suprafata un<strong>de</strong><br />
sunt <strong>de</strong>pozitate <strong>de</strong>seurile) si modalitatea <strong>de</strong> eliminare a acestora 17<br />
A.1.10. Cerintele legate <strong>de</strong> utilizarea terenului necesare <strong>pentru</strong> executia PP 18<br />
A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului 19<br />
A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale PP (in cazul in care<br />
autoritatea competenta <strong>pentru</strong> protectia mediului solicita acest lucru) 19<br />
A.1.13. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera<br />
impact cumulativ cu proiectul care este in procedura <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> si<br />
care poate afecta aria naturala protejata <strong>de</strong> interes comunitar 19<br />
A.2. Date privind ariile naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar: suprafata,<br />
tipuri <strong>de</strong> ecosisteme, tipuri <strong>de</strong> habitate si speciile care pot fi afectate<br />
prin implementarea proiectului propus 20<br />
A.2.1. Informatii privind aria <strong>de</strong> protectie speciala avifaunistica Muntii<br />
Semenic–Cheile <strong>Caras</strong>ului, cod ROSPA0086 20<br />
A.2.2. Informatii privind situl <strong>de</strong> importanta comunitara Semenic-Cheile<br />
<strong>Caras</strong>ului, cod ROSCI0226 22<br />
A.3. Analiza asociatiilor vegetale, habitatelor, florei si faunei din<br />
perimetrul investitiei 29<br />
A.3.1. Analiza florei si vegetatiei 29<br />
A.3.2. Habitatele 31<br />
A.3.3. Ornitofauna 32<br />
A.3.4. Mamifere 37<br />
A.3.5. Reptile si amfibieni 39<br />
A.3.6. Distributia speciilor <strong>de</strong> importanta comunitara pe suprafata<br />
amplasamentului si in vecinatatea acestuia 40<br />
A.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor <strong>de</strong> interes<br />
comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a<br />
relatiei acestora cu ariile naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar<br />
invecinate si distributia acestora 41<br />
A.5. Statutul <strong>de</strong> conservare a speciilor si habitatelor <strong>de</strong> interes comunitar 41<br />
A.5.1. Habitate prezentate in vecinatatea proiectului propus 41<br />
Pagina 2 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A.5.2. Specii <strong>de</strong> mamifere, amfiebieni, reptile, nevertebrate si plante<br />
enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 41<br />
A.5.3 Specii <strong>de</strong> pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE 42<br />
A.6. Date privind structura si dinamica populatiilor <strong>de</strong> specii afectate 42<br />
A.7. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea<br />
ariei naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar 43<br />
A.8. Obiectivele <strong>de</strong> conservare a ariei naturale protejate <strong>de</strong> interes<br />
comunitar, acolo un<strong>de</strong> au fost stabilite prin planuri <strong>de</strong> management 43<br />
A.9. Descrierea starii actuale <strong>de</strong> conservare a ariei naturale protejate <strong>de</strong><br />
interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in<br />
viitor 44<br />
A.10. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate<br />
<strong>de</strong> interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala<br />
a ariei naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar 45<br />
B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA<br />
BIODIVERSITATII SI ASUPRA HABITATELOR 46<br />
B.1. Impactul actual 46<br />
B.2. Impactul prognozat 46<br />
B.3. Impactul asupra proiectului asupra integritatii sitului 46<br />
B.4. Impactul asupra habitatelor si speciilor <strong>de</strong> flora si fauna 47<br />
B.5. Impactul prognozat in faza <strong>de</strong> amenajare a domeniului schiabil 47<br />
B.6. Impactul prognozat in faza <strong>de</strong> exploatare 49<br />
C. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI 50<br />
D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA<br />
STUDIATA 51<br />
E. DETALII DESPRE METODOLOGIA DE MONITORIZARE A<br />
BIODIVERSITĂŢII. METODE UTILIZATE DE EVALUARE 52<br />
E.1. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> teren 52<br />
E.2. Metodologia <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> a impactului 53<br />
F. CONCLUZII 54<br />
Bibliografie 55<br />
Pagina 3 din 55
A. INTRODUCERE<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Prezentul <strong>studiu</strong> s-a intocmit in conformitate cu OM 19/2010 <strong>pentru</strong> aprobarea Ghidului<br />
metodologic privind <strong>evaluare</strong>a a<strong>de</strong>cvata a efectelor potentiale ale planurilor sau<br />
proiectelor asupra ariilor naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar, in ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>rularii<br />
procedurii <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvata necesara proiectului “Telescaun Casa Baraj”. Lucrarea<br />
are la baza documentatia intocmita pe baza datelor furnizate <strong>de</strong> catre S.C. CASA<br />
BARAJ S.R.L., Consiliul Local al comunei Valiug, precum si cele culese pe teren <strong>de</strong><br />
catre specialisti.<br />
SCOPUL<br />
Studiul <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> a<strong>de</strong>cvata a fost solicitat in cadrul procedurii <strong>de</strong> emitere a Acordului<br />
<strong>de</strong> mediu <strong>de</strong>rulata <strong>de</strong> catre <strong>Agentia</strong> <strong>pentru</strong> Protectia Mediului <strong>Caras</strong>-<strong>Severin</strong>, in<br />
conformitate cu OM 19/2010.<br />
OBIECTIVELE PROPUSE<br />
Evaluarea starii actuale a mediului in perimetrul propus <strong>de</strong>rularii proiectului.<br />
Evaluarea impactului pe care activitatile <strong>de</strong>rulate prin proiect l-ar exercita asupra<br />
mediului (habitate, specii <strong>de</strong> flora si fauna <strong>de</strong> interes comunitar, integritatea sitului<br />
natural in care se gaseste amplasamentul proiectului).<br />
Stabilirea modului <strong>de</strong> incadrare in reglementarile legale in vigoare privind protectia<br />
mediului.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> masuri capabile sa genereze diminuarea sau anularea potentialului<br />
impact exercitat <strong>de</strong> activitatile prevazute in proiect asupra mediului si vietuitoarelor, in<br />
special asupra celor <strong>de</strong> interes conservativ.<br />
Evaluarea a<strong>de</strong>cvata a activitatilor si a impactului potential, precum si a masurilor <strong>de</strong><br />
reducere a acestuia.<br />
SURSELE DE INFORMARE<br />
Prezentul Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvata a fost intocmit pe baza observatiilor directe din<br />
teren, cat si pe baza unei documentatii bibliografice constand in:<br />
– Formularele standard Natura 2000 ROSCI 0226 Semenic–Cheile <strong>Caras</strong>ului si<br />
ROSPA0086 Muntii Semenic –Cheile <strong>Caras</strong>ului<br />
– Memoriu <strong>de</strong> prezentare <strong>pentru</strong> proiectul “Telescaun Casa Baraj”<br />
– Situl Ministererului Mediului (www.mmediu.ro)<br />
– Harti<br />
Pagina 4 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A.1. Informatii generale privind proiectul “Telescaun Casa Baraj”<br />
A.1.1. Titularul proiectului<br />
Titularul proiectului este S.C. CASA BARAJ S.R.L., cu sediul in comuna Valiug, str.<br />
Bolnovat nr. 759, jud. <strong>Caras</strong>-<strong>Severin</strong>.<br />
Proiectul poarta <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> „Telescaun Casa Baraj”.<br />
Scopul proiectului este exploatarea turistica a regiunii prin amenajarea domeniului<br />
schiabil.<br />
A.1.2. Date generale privind amplasamentul<br />
Amplasamamentul proiectului este situat in Muntii Semenic, mai exact in nordul culmii<br />
Cracu Goznei, la contactul acesteia cu Depresiunea Valiug. Terenul ocupa interfluviul<br />
ce separa Valea Paraului Gozna <strong>de</strong> Valea Barzavei si este situat la o altitudine cuprinsa<br />
intre 600 si 700 m.<br />
A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite <strong>de</strong> specii si<br />
habitate <strong>de</strong> interes comunitar in zona PP<br />
Suprafata pe care este propunerea <strong>de</strong> realizare a proiectului insumeaza 2,178 ha, pe<br />
un teren cu inclinatii ale pantelor intre 10-20%. Intreaga suprafata este acoperita <strong>de</strong> o<br />
pasune comunala refacuta in urma curatirii terenului <strong>de</strong> vegetatia forestiera.<br />
A.1.4. Informatii privind PP: <strong>de</strong>numirea, <strong>de</strong>scrierea si obiectivele<br />
acestuia<br />
Proiectul supus evaluarii consta in amenajarea unui domeniu schiabil care se va<br />
exploata ca zona turistica <strong>pentru</strong> sporturile <strong>de</strong> iarna. Domeniul schiabil va fi compus din<br />
partie <strong>de</strong> schi, echipata cu telescaun cu cablu sustinut <strong>de</strong> 7 piloni si 60 scaune <strong>de</strong> 2<br />
locuri, instalatie <strong>de</strong> iluminat nocturn si tunuri <strong>pentru</strong> producerea zapezii artificiale. De<br />
asemenea, la baza partiei, in zona <strong>de</strong> sosire, alaturat cladirii restaurant existente, se va<br />
executa o cladire parter si etaj partial, cu aria construita <strong>de</strong> 281,6 mp si aria construita<br />
<strong>de</strong>sfasurata <strong>de</strong> 400,42 mp, cu rol <strong>de</strong> spatii <strong>de</strong> cazare a personalului <strong>de</strong>servent,<br />
bar/snack-bar, spatiu prim-ajutor si spatiu inchiriere echipament sportiv.<br />
Amenajarea consta in:<br />
realizarea unei partii <strong>de</strong> schi <strong>de</strong> mica anvergura cu lungimea <strong>de</strong> 550 m si<br />
diferenta <strong>de</strong> nivel <strong>de</strong> cca 100 m, pe un culoar <strong>de</strong>spadurit cu latimea <strong>de</strong> cca 25 m,<br />
cu plecare <strong>de</strong> la cota 715 m si cu sosirea la cota 615 m, pe un platou situat la cca<br />
50 m SE fata <strong>de</strong> cladirea existanta a restaurantului Casa Baraj. Suprafata ocupata<br />
<strong>de</strong> partie este <strong>de</strong> cca 1,4 ha.<br />
Pagina 5 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
instalatia <strong>de</strong> transport pe cablu are statia <strong>de</strong> baza (plecare) la cota <strong>de</strong> 611 m si<br />
respectiv statia se varf (sosire), la o altitudine <strong>de</strong> 710 m. Diferenta <strong>de</strong> nivel dintre<br />
cele doua statii este <strong>de</strong> 100 m. Lungimea totala a telescaunului este <strong>de</strong> 550 m si<br />
ocupa o suprafata <strong>de</strong> 0,2 ha.<br />
cladire servicii – va fi situata langa cladirea restaurant existenta. Aceasta se va<br />
executa in regim parter si etaj partial, cu aria construita <strong>de</strong> 281,6 mp si aria<br />
construita <strong>de</strong>sfasurata <strong>de</strong> 400,42 mp. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re functional constructia<br />
va avea urmatoarele incaperi: camere <strong>pentru</strong> cazarea personalului, spatii tehnice<br />
(centrala termica) si <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare, spatiu inchiriere material sportiv, spatiu prim<br />
ajutor, snack bar, grupuri sanitare pe sexe.<br />
cai <strong>de</strong> acces si parcare – se mentine accesul existent pe amplasament. Pentru<br />
<strong>de</strong>servirea obiectivului vor fi realizate 8 locuri <strong>de</strong> parcare noi, inierbate cu S=100<br />
mp la care se adauga parcarile existente, in numar <strong>de</strong> 65 locuri.<br />
alimentare cu apa – <strong>pentru</strong> alimentarea cu apa a cladirii <strong>de</strong> servicii se preve<strong>de</strong> un<br />
racord, din conducta cu Ø100 mm existenta pe amplasamentul discutat. In scopul<br />
asigurarii apei necesare functionarii tunurilor <strong>de</strong> zapada se va realiza alimentarea<br />
cu apa dintr-o captare existenta amplasata pe paraul Goznuta, aflata in<br />
vecinatatea amplasamentului proiectului, captare care va fi mo<strong>de</strong>rnizata si<br />
reechipata.<br />
canalizare menajera – evacuarea apelor uzate menajere <strong>de</strong> la obiectiv se va face<br />
prin coloanele menajere, in canalul menajer care va avea Dn 160 x 7,7 mm pana<br />
la caminul <strong>de</strong> racord CR existent din zona Casa Baraj.<br />
alimentare cu energie electrica – alimentarea cu energie electrica a a<br />
obiectivului se face din reteaua electrica existenta in zona.<br />
alimentare cu energie termica – in conformitate cu tema <strong>de</strong> proiectare, incalzirea<br />
si prepararea apei cal<strong>de</strong> <strong>de</strong> consum se asigura din centrala termica, existenta in<br />
zona <strong>de</strong> amplasament al obiectivului proiectat, printr-un racord termic exterior,<br />
ingropat.<br />
A.1.5. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea<br />
coordonatelor Stereo 70<br />
Suprafata potential afectata <strong>de</strong> catre investitia propusa se afla partial pe suprafata<br />
Parcului National Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului si pe suprafata siturilor Natura 2000<br />
ROSCI0226 Semenic Cheile <strong>Caras</strong>ului si ROSPA0086 Muntii Semenic–Cheile<br />
<strong>Caras</strong>ului.<br />
Proiectul care se doreste a fi realizat este localizat pe raza comunei Valiug. Regimul<br />
juridic al terenului, asa cum reiese din certificatul <strong>de</strong> urbanism nr. 82 din 11.10.2011,<br />
emis <strong>de</strong> Primaria Comunei Valiug, este urmatorul: teren situat pe teritoriul administrativ<br />
al comunei Valiug, in intravilanul acesteia, cu o suprafata <strong>de</strong> 1788 mp, proprietatea SC<br />
CASA BARAJ SRL si teren <strong>de</strong> 2,00 ha, situate pe teritoriul administrativ al comunei<br />
Valiug, in extravilanul acesteia, proprietatea Primariei Comunei Valiug, drept <strong>de</strong> folosire<br />
SC CASA BARAJ SRL conform contractului <strong>de</strong> asociere in participatiune nr. 371 din<br />
23.03.2011.<br />
Accesul in perimetru se face din drumul ju<strong>de</strong>tean DJ 582 Resita – Brebu Nou-Slatina<br />
Timis si DJ 582D Valiug-Vila Klaus.<br />
Pagina 6 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Suprafata totala <strong>de</strong> teren pe care se va realiza proiectul, este <strong>de</strong> 2,178 ha conform<br />
aceluiasi Certificat <strong>de</strong> Urbanism.<br />
Coordonatele perimetrului in sistem <strong>de</strong> referinta STEREO 70 le redam in tabelul <strong>de</strong> mai<br />
jos:<br />
X Y<br />
267034 416827<br />
267032 416862<br />
266878 417119<br />
266902 417158<br />
266847 417172<br />
266823 417155<br />
266785 417195<br />
266803 417225<br />
266758 417267<br />
266736 417252<br />
266684 417312<br />
266695 417350<br />
267071 416902<br />
267062 416939<br />
267005 416949<br />
267031 416980<br />
266981 417004<br />
267008 417037<br />
266964 417069<br />
266934 417052<br />
Coordonatele STEREO 70 ale traseului telescaunului sunt redate in tabelul <strong>de</strong> mai jos:<br />
X Y<br />
266695 417350<br />
266758 417267<br />
266803 417225<br />
266847 417172<br />
266964 417069<br />
267031 416980<br />
267071 416902<br />
Pagina 7 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Coordonatele STEREO 70 <strong>pentru</strong> cladire si parcare sunt redate in tabelul <strong>de</strong> mai jos:<br />
Cladire noua<br />
Parcare noua<br />
TABEL DE COORDONATE - STEREO 70<br />
Denumire Nr. punct X Y<br />
1 266698 417360<br />
2 266682 417355<br />
3 266674 417344<br />
4 266686 417363<br />
5 266636 417366<br />
6 266673 417350<br />
7 266669 417352<br />
8 266683 417370<br />
Incadrare in teritoriu<br />
Terenul luat in <strong>studiu</strong> se afla in sudul localitatii Valiug. Terenul este invecinat astfel:<br />
Nord – Intravilanul comunei Valiug si drumul <strong>de</strong> acces Resita – Valiug<br />
Est – Statiunea Valiug- Crivaia<br />
Sud – Padure si pasune<br />
Vest – Intravilanul comunei Valiug si drumul <strong>de</strong> acces Resita – Valiug<br />
Localizare<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re geografic, terenul este situat Muntii Banatului, in Masivul Semenic,<br />
mai exact in nordul culmii Cracu Goznei, la contactul acasteia cu Depresiunea Valiug.<br />
Terenul ocupa interfluviul ce separa Valea Paraului Gozna <strong>de</strong> Valea Barzavei si este<br />
siutuat la o altitudine cuprinsa intre 600 si 700 m.<br />
Caracteristici climatice<br />
Regimul eolian<br />
In ansamblul sau, bazinul hidrografic al Barzavei beneficiaza <strong>de</strong> un relativ calm eolian,<br />
atat sub raportul intensitatilor cat si sub cel al frecventelor.<br />
Frecventa medie pe anotimpuri prin bazinul superior al raului inregistreaza procentual<br />
urmatoarele valori:<br />
iarna 46,6% NV<br />
primavara 40,6% NV<br />
vara 43,6% NV<br />
toamna 58,0% NV<br />
Fata <strong>de</strong> directia dominanta, subordonat se manifesta schimbari diurne <strong>de</strong> directii in<br />
lungul versantilor, vanturile dinspre Sud avand frecvente minime. In bazinul inferior al<br />
raului, directiile dominante <strong>de</strong> manifestare a activitatii eoliene sunt:<br />
– iarna 26,3% E<br />
– primavara 26,6% N<br />
– vara 26,3% N<br />
Pagina 8 din 55
– toamna 24,6% E<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Vanturile cele mai importante in regiune sunt Cosava, cu directie nord – estica si viteza<br />
medie 1,7 m/s si Fohn-ul din directia sud – vestica, cu viteza medie mai mare <strong>de</strong>1,7<br />
m/s, care se manifesta in lunile <strong>de</strong> vara.<br />
Perioada <strong>de</strong> calm este <strong>de</strong> 25% si cea <strong>de</strong> vant <strong>de</strong> 75%.<br />
Nebulozitate<br />
In bazinul superior si mediu al raului, luna cea mai senina a anului este august, cu o<br />
nebulozitate <strong>de</strong> 3,8.<br />
Ca si clima intalnim in aceasta incadrare tipul temperat – continental, cu usoare<br />
influente mediteraneene, cu ierni mai lungi, primaverai bogate in precipitatii, veri <strong>de</strong>stul<br />
<strong>de</strong> calduroase si toamne relativ lungi si secetoase.<br />
Expozitia insorita ocupa 21%, umbrita 32%, iar cea partial insorita 47%.<br />
Precipitatiile<br />
Sunt in general regulate si abun<strong>de</strong>nte. Astfel, in intervalele <strong>de</strong> altitudine 500 – 700 m,<br />
precipitatiile inregistrate se incadreaza in limitele 900 – 1100 mm/mp/an.<br />
Numarul annual <strong>de</strong> zile cu strat <strong>de</strong> zapada este intr 80 si 120 zile/an. Prima zi <strong>de</strong> inghet<br />
este in jurul datei <strong>de</strong> 15 octombrie, ultima zi <strong>de</strong> inghet fiind in intervalul 10 – 20 aprilie.<br />
Durata intervalului <strong>de</strong> zile fara inghet, este in medie, in jur <strong>de</strong> 185.<br />
Temperatura<br />
Media multianuala din bazinul Barzavei, urmarita pe un interval <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> ani si<br />
rezultatele din datele inregistrate la statiile meteorologice Semenic si Resita (bazinul<br />
superior), Bocsa Montana – Maureni (bazinul mediu) si Denta – Ciacova – Timisoara<br />
(bazinul inferior ) se mentine in jurul a 11 0 C (10,9 0 C) cu oscilatii intre 8,7 0 C (1961) si<br />
11,2 0 C (1991).<br />
Pe anotimpuri se inregistreaza urmatoarele medii:<br />
iarna 00,2 0 C<br />
primavara 11,2 0 C<br />
vara 20,8 0 C<br />
toamna 11,4 0 C<br />
Este caracteristica si absenta anotimpurilor <strong>de</strong> tranzitie, trecerea <strong>de</strong> la sezonul rece la<br />
cel cald fiind in general transanta.<br />
Seismicitate<br />
Seismic in conformitate cu normativul P100/92, amplasamentul se incadreaza in zona<br />
seismica D.<br />
Din cele 2,178 ha ocupate <strong>de</strong> proiect, 1,27 sunt situate in limitele Parcului National<br />
Semenic Cheile <strong>Caras</strong>ului, dar acestea sunt in afara zonelor <strong>de</strong> protectie integrala,<br />
protectie stricta.<br />
In zona respectiva se vor <strong>de</strong>sfasura activitati <strong>de</strong> turism si agrement, ceea ce nu<br />
contravine cu propunerea <strong>de</strong> plan <strong>de</strong> managent a ariei naturale protejate Parcul<br />
National Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
Pagina 9 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
In ceea ce priveste pozitia fata <strong>de</strong> Situl <strong>de</strong> Importanta Comunitara ROSCI 0226<br />
Semenic Cheile <strong>Caras</strong>ului si Aria <strong>de</strong> Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0086<br />
Muntii Semenic–Cheile <strong>Caras</strong>ului, proiectul “Telescaun Casa Baraj” inclu<strong>de</strong> o suprafata<br />
<strong>de</strong> 1,27 ha din cele doua situri, suprafata similara cu cea ocupata in Parcul National<br />
Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului (in zona studiata limitele celor trei arii protejate coincid).<br />
Fig.1. Amplasarea obiectivului studiat fata <strong>de</strong> Parcul National Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului<br />
Pagina 10 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Fig.2. Amplasarea obiectivului studiat fata <strong>de</strong> situl <strong>de</strong> importanta comunitara ROSCI0226<br />
Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului<br />
Pagina 11 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Fig. 3. Amplasarea obiectivului studiat fata <strong>de</strong> aria <strong>de</strong> protectie speciala avifaunistica ROSPA0086<br />
Muntii Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului<br />
Pagina 12 din 55
A.1.6. Modificarile fizice ce <strong>de</strong>curg din realizarea PP<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Proiectul propus are in ve<strong>de</strong>re amenajarea unei partii <strong>de</strong> schi echipata cu telescaun,<br />
instalatie <strong>de</strong> iluminat nocturn si tunuri <strong>pentru</strong> producerea zapezii artificiale. La baza<br />
partiei se va construi o cladire parter si etaj partial cu rol <strong>de</strong> spatii <strong>de</strong> cazare a<br />
personalului <strong>de</strong>servent, bar/snack-bar, spatiu prim-ajutor si spatiu inchiriere echipament<br />
sportiv.<br />
Amenajarea partiilor si construirea utilitatilor <strong>de</strong> infrastructura necesare uzului turistic al<br />
domeniului va cuprin<strong>de</strong>:<br />
– lucrari <strong>de</strong> amenajare a partiilor;<br />
– constructia cladirilor;<br />
– construirea parcarii;<br />
– amenajarea retelelor <strong>de</strong> apa si electricitate, precum si a canalizarii;<br />
– amplasarea conductei <strong>pentru</strong> distributia apei in ve<strong>de</strong>rea producerii zapezii<br />
artificiale.<br />
Amenajarile si constructiile enumerate mai sus presupun interventia pe o suprafata <strong>de</strong><br />
2,178 ha ocupate <strong>de</strong> pasune.<br />
Modificarile fizice semnificative se vor produce in urmatoarele cazuri:<br />
– construirea cladirii;<br />
– amenajarea parcarii auto;<br />
– construire instalatie <strong>de</strong> transport pe cablu;<br />
– alimentarea cu apa a tunurilor <strong>de</strong> zapada;<br />
– instalatie producere zapada artificiala.<br />
CONSTRUIREA CLADIRII<br />
In regim parter si etaj partial, cu aria construita <strong>de</strong> 281,6 mp si aria construita<br />
<strong>de</strong>sfasurata <strong>de</strong> 400,42 mp care va adaposti urmatoarele functiuni:<br />
Parter:<br />
– 7 camere <strong>de</strong> 2 locuri cu grup sanitar propriu si acces direct din exterior, <strong>pentru</strong><br />
cazarea personalului <strong>de</strong> <strong>de</strong>servire a intregului ansamblu turistic;<br />
– Spatii tehnice (centrala termica) si <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare.<br />
Etaj:<br />
– Snack bar, cu o capacitate <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> locuri la mese si 12 locuri la bar;<br />
– Spatiu inchiriere material sportiv;<br />
– Spatiu prim ajutor;<br />
– Grupuri sanitare pe sexe, care <strong>de</strong>serveste snack barul si partia.<br />
In cazul acesteia solul va fi mobilizat <strong>pentru</strong> amenajarea fundatiilor. Solul excavat va fi<br />
extras, <strong>de</strong>pozitat pe o platforma temporara, urmand ca apoi sa serveasca la umplerea<br />
fundatiei.<br />
Pagina 13 din 55
AMENAJAREA PARCARII AUTO<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Au fost proiectate a se amenaja <strong>pentru</strong> cladirea noua 8 locuri parcare autoturisme, cu o<br />
suprafata totala <strong>de</strong> 100,0 mp.<br />
CONSTRUIRE INSTALATIE DE TRANSPORT PE CABLU<br />
Instalatia are statia <strong>de</strong> baza (plecare) la cota <strong>de</strong> 611 m si respectiv statia se varf<br />
(sosire), la o altitudine <strong>de</strong> 710 m. Diferenta <strong>de</strong> nivel dintre cele doua statii este <strong>de</strong> 100<br />
m. Lungimea totala a telescaunului este <strong>de</strong> 550 m si ocupa o suprafata <strong>de</strong> 0,2 ha.<br />
Instalatia <strong>de</strong> transport pe cablu – telescaun 2 locuri este o instalatie cu mers<br />
unidirectional la care vehiculele sunt scaune cu 2 locuri. Aceste scaune sunt<br />
transportate <strong>de</strong>-a lungul liniei cu o viteza maxima <strong>de</strong> 2 m/s. Vehiculele se cupleaza<br />
automat la cablul purtator tractor la iesirea din statii si se <strong>de</strong>cupleaza automat la intrarea<br />
in statii. Viteza <strong>de</strong> transport in statii este <strong>de</strong> 0.4 m/s <strong>pentru</strong> a facilita imbarcarea<br />
pasagerilor. Antrenarea si intin<strong>de</strong>rea cablului purtator-tractor se realizeaza cu ajutorul<br />
unui motor electric si a unui sistem hidraulic amplasate in statia <strong>de</strong> baza. Statia <strong>de</strong> varf<br />
are doar rol <strong>de</strong> intoarcere a cablului. Pupitrul <strong>de</strong> comanda a telescaunului si sistemul <strong>de</strong><br />
antrenare se gasesc in statia <strong>de</strong> baza. Sistemul <strong>de</strong> antrenare se compune din: motor<br />
electric, cuplaj, frana, redactor, frana se siguranta, motor <strong>de</strong> rezerva, roata <strong>de</strong><br />
antrenare.<br />
Aceasta instalatie <strong>de</strong> cablu are statia <strong>de</strong> baza in vecinatatea zonei <strong>de</strong> cazare a<br />
personalului.<br />
Accesul la statia <strong>de</strong> plecare a telescaunului se va realiza din drumul existent.<br />
DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA<br />
Suprastructura statiilor impreuna cu intreaga instalatie si sistemul <strong>de</strong> transport este o<br />
reamplasare a instalatiei <strong>de</strong> telescaun CERESOLO– Italia.<br />
Structura metalica s-a <strong>de</strong>montat si se remonteaza pe noul amplasament. Prezentul<br />
proiect eleboreaza infrastructura <strong>pentru</strong> statiile si pilonii telescaunului pe noul<br />
amplasament.<br />
Conform temei <strong>de</strong> proiectare telescaunul este <strong>de</strong> tip mono-cablu cu circulatie<br />
unidirectionala.<br />
Linia <strong>de</strong> transport pe cablu are o lungime <strong>de</strong> 558 m si o diferenta <strong>de</strong> nivel <strong>de</strong> 100m, intre<br />
cele doua statii. Linia se compune din: statia <strong>de</strong> antrenare-intin<strong>de</strong>re(aval), 7 piloni cu<br />
inaltimea <strong>de</strong> cablu cuprinse intre 4-12 m fata <strong>de</strong> cota terenului natural si statia <strong>de</strong><br />
intoarcere in amonte.<br />
Trasarea axelor <strong>pentru</strong> elaborarea infrastructurii se face <strong>de</strong> catre topografi, cu<br />
respectarea obligatorie a cotelor <strong>de</strong> nivel indicate prin proiect. Amplasarea finala a<br />
fundatiilor <strong>pentru</strong> piloni se va face prin recunoastere si verificare a conditiilor <strong>de</strong> teren in<br />
fiecare caz in parte, <strong>de</strong> catre proiectanti.<br />
Cotele 0,00 ale statiilor si cotele superioare ale fundatiilor pilonilor (CFS) se respecta<br />
obligatoriu.<br />
Statia inferioara (<strong>de</strong> antrenare intin<strong>de</strong>re) are infrastructura din beton armat <strong>de</strong> care se<br />
prin<strong>de</strong> suprastructura metalica prin prezoane <strong>de</strong> ancoraj.<br />
Pagina 14 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Statia superioara (<strong>de</strong> intoarcere) a liniei <strong>de</strong> transport este formata din suprastructura <strong>de</strong><br />
beton armat fixata pe o fundatie monolitica din beton armat.<br />
Fundatiile <strong>pentru</strong> piloni sunt blocuri izolate <strong>de</strong> beton armat monolit care au incastrate in<br />
acesta prezoanele <strong>de</strong> ancoraj. Pilonii sunt <strong>de</strong> tip T cu structura metalica si se ancoreaza<br />
pe fundatii cu ajutorul prezoanelor <strong>de</strong> ancoraj exceptie facand pilonul 1 care este <strong>de</strong> tip<br />
cadru montat <strong>de</strong> asemenea pe fundatie cu ajutorul prezoanelor <strong>de</strong> ancoraj.<br />
Pilonii se pot monta pe pozitie doar dupa ce betonul din fundatie atinge 80% din marca.<br />
Pozitionarea si montajul pilonilor cu respectarea cotei <strong>pentru</strong> cablu se rezolva prin grija<br />
montatorului si se consemneaza in proces verbal.<br />
Pentru protejarea cadrelor <strong>de</strong>asupra cotei CFS se ridica o protectie <strong>de</strong> beton <strong>de</strong> 25 cm<br />
inaltime.<br />
Conform <strong>studiu</strong>lui geotehnic anexat, terenul <strong>de</strong> fundare indicat este stratul <strong>de</strong> argila<br />
nisipoasa galben cafenie plastic consistent-vartoasa si nisip argilor cafeniu cu<br />
fragmente <strong>de</strong> roci angulare.<br />
Se fun<strong>de</strong>aza la adancimea minima <strong>de</strong> 1,20-1,30 m fata <strong>de</strong> cota terenului natural.<br />
Presiunea conventionala <strong>de</strong> calcul Pconv= 300kpa la sarcini din gruparea fundamentala.<br />
Inainte <strong>de</strong> turnarea betonului in fiecare fundatie se va chema proiectantul geotehnician<br />
<strong>pentru</strong> confirmarea terenului bun <strong>de</strong> fundare.<br />
Se interzice cu <strong>de</strong>savarsire turnarea fundatiilor fara a avea acordul in scris al<br />
proiectantului geotehnician.<br />
Se va intocmi proces verbal <strong>de</strong> receptie <strong>pentru</strong> natura terenului <strong>de</strong> fundare fara <strong>de</strong> care<br />
nu se poate turna betonul in fundatii.<br />
Executarea fundatiilor se poate incepe numai dupa trasarea axelor pe amplasament.<br />
Cota superioara a fundatiilor CFS se respecta obligatoriu si corespun<strong>de</strong> cotei terenului<br />
natural CTN.<br />
Sapaturile se executa mecanizat in proportie <strong>de</strong> 70-80% diferenta pana la cotele din<br />
proiect se executa manual <strong>pentru</strong> a nu <strong>de</strong>ranja terenul in jurul fundatiilor, vor fi<br />
prevazute cu sprijiniri si se vor respecta preve<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> protectia muncii in vigoare.<br />
Se va avea grija ca peretii sapaturii sa se pastreze verticali si toata groapa sa fie<br />
finisata manual.<br />
Sapaturile fundatiilor nu se lasa <strong>de</strong>schise mai mult <strong>de</strong> 48h in cazul in care nu se poate<br />
turna in timp util ultimii 20-30cm ale sapaturii se vor executa cu putin timp inainte <strong>de</strong><br />
turnarea betonului.<br />
Verificarea dimensiunilor si a armarilor fundatiilor nu se consi<strong>de</strong>ra faza <strong>de</strong>terminanta.<br />
Imediat dupa <strong>de</strong>cofrarea elevatiilor golurile ramase in jurul fundatiilor vor fi umplute cu<br />
pamant argilos, compactat in straturi elementare <strong>de</strong> circa 20-30 cm grosime.<br />
Nu se permite intreruperea executiei <strong>de</strong>cat dupa terminarea infrastructurii si realizarii<br />
umpluturii in jurul fiecarei fundatii.<br />
Nu se va permite stagnarea apelor pe amplasament si in sapaturile <strong>de</strong> fundare.<br />
Dupa terminarea lucrarilor <strong>de</strong> montaj terenul din jurul statiilor si pilonilor se amenajeaza<br />
astfel ca fundatiile sa fie protejate <strong>de</strong> apele <strong>de</strong> pe versant. Apele pluviale se vor dirija<br />
prin rigole atat in timpul executiei cat si la exploatare iar eventualele izvoare vor fi<br />
captate.<br />
Pagina 15 din 55
ALIMENTAREA CU APA A TUNURILOR DE ZAPADA<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Alimentarea cu apa a tunurilor <strong>de</strong> zapada se face utilizand apa <strong>de</strong> suprafata si anume<br />
paraul Goznuta .<br />
Captarea paraului Gosnuta este o constructie existenta prin care o parte din <strong>de</strong>bitul<br />
acestui parau era tranzitat in lacul Gozna. Prin reamenajarea acestei captarei se<br />
asigura o frecventa mai buna a <strong>de</strong>bitului necesar . Aceasta apa ajunge tot in lacul<br />
Gozna dar dupa transformarea in zapada pe partia <strong>de</strong> schi .<br />
Apa captata este transportata prin prin rigola existenta (in stare tehnica buna) paralela<br />
cu drumul <strong>de</strong> acces (1,21,20,8 m) in lungime <strong>de</strong> 467 m, spre bazinul <strong>de</strong> incarcare<br />
(sau bazinul sorburilor). Bazinul <strong>de</strong> incarcare este o constructie subterana din beton<br />
armat avand dimensiunile <strong>de</strong> 2,51,5 si 2 m adancime.<br />
Statia <strong>de</strong> pompare este o constructie subterana din beton armat cu dimensiunile 623<br />
m in care este amplasat pompa activa si pompa <strong>de</strong> rezerva .<br />
Reteaua <strong>de</strong> distribuire a apei tehnologice <strong>de</strong> la statia <strong>de</strong> pompare la cele 5 tunurile <strong>de</strong><br />
zapada are lungimea <strong>de</strong> 542 m are dimetrul <strong>de</strong> 80 mm, este realizata din polietilena <strong>de</strong><br />
inalta <strong>de</strong>nsitate si este pozata ingropat .<br />
INSTALATIE PRODUCERE ZAPADA ARTIFICIALA<br />
Este o instalatie automatizata echipata cu un ventilator; 3, 4 sau 5 inele formate din<br />
duze <strong>de</strong> apa si un compresor <strong>de</strong> aer LE 40 lubrefiat cu ulei sau un compresor <strong>de</strong> aer<br />
fara ulei Scroll.<br />
Tunul <strong>de</strong> zapada functioneaza pe baza unui <strong>de</strong>sign <strong>de</strong> joasa presiune cu multe duze <strong>de</strong><br />
apa, acest fapt eliminand nevoia unui compresor <strong>de</strong> aer permanent.<br />
Aerul necesar <strong>pentru</strong> a produce zapada <strong>de</strong> calitate este asigurat <strong>de</strong> ventilatorul localizat<br />
in cilindrul tunului.<br />
Aerul comprimat necesar <strong>pentru</strong> pulverizator este asigurat <strong>de</strong> compresorul tunului.<br />
Ungiul vertical al butoiului tunului este ajustabil astfel incat sa se poata obtine unghiul<br />
optim <strong>de</strong> aruncare a zapezii si este posibil ca cilindrul sa fie rasucit 360 0 orizontal.<br />
Apa este pulverizata in jetul <strong>de</strong> aer prin intermediul ansamblului conic <strong>de</strong> duze localizat<br />
in fata cilindrului .<br />
Se formeaza un spectru <strong>de</strong> picaturi <strong>de</strong> apa care se transforma in cristale <strong>de</strong> gheata<br />
cand intalnesc masa <strong>de</strong> aer, care pleaca <strong>de</strong> la ventilator.<br />
Acest amestec aer/apa iese si imediat ingheata formand cristale mici <strong>de</strong> gheata sau<br />
nucleoti<strong>de</strong>. Nucleoti<strong>de</strong>le <strong>de</strong>vin nucleii fulgilor <strong>de</strong> zapada pe masura ce picaturile <strong>de</strong> apa<br />
ingheata in jurul lor.<br />
Date tehnice FA 1000/2000<br />
Tipul tunului 2004<br />
Greutatea tunului 164,3 kg<br />
Duze <strong>de</strong> apa 360<br />
Injector <strong>de</strong> duze 27<br />
Ventilatorul motorului 15kw<br />
Tipul ventilatoruluI compus (mixt)<br />
Compresor LE 40 4 KW<br />
Motorul electric 0,3 kw<br />
Pagina 16 din 55
Capacitate <strong>de</strong> rotire 360 0<br />
Aria <strong>de</strong> lucru in gra<strong>de</strong> 30 0 -70 0<br />
Distanta <strong>de</strong> aruncare 15-50 m<br />
Presiunea apei 8-35 bari<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A.1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare <strong>de</strong><br />
apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.)<br />
Dintre resursele naturale existente in perimetrul proiectului, pe parcursul exploatarii se<br />
va prelua doar apa. Aceasta este <strong>de</strong>stinata producerii <strong>de</strong> zapada artificiala la inceputul<br />
iernii si spre primavara. Resursele <strong>de</strong> apa exploatate provin dintr-o captare existenta, ce<br />
va fi amenajata <strong>pentru</strong> a asigura <strong>de</strong>bitul necesar. Apa captata va fi transportata intr-un<br />
bazin <strong>de</strong> captare, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> va fi pompata catre instalatiile <strong>de</strong> producere a zapezii<br />
artificiale.<br />
A.1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei<br />
naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar <strong>pentru</strong> a fi utilizate la<br />
implementarea PP<br />
Amenajarea partiei si a instalatiei telescaun nu va dispune <strong>de</strong> nici un fel <strong>de</strong> resursa din<br />
cadrul ariei naturale protejate.<br />
A.1.9. Emisii si <strong>de</strong>seuri generate <strong>de</strong> PP (in apa, in aer, pe suprafata<br />
un<strong>de</strong> sunt <strong>de</strong>pozitate <strong>de</strong>seurile) si modalitatea <strong>de</strong> eliminare a<br />
acestora<br />
Proiectul privind amenajarea domeniului schiabil pe termen lung nu este unul generator<br />
<strong>de</strong> emisii sau <strong>de</strong> poluanti.<br />
Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> executie sunt cele clasice conform caietelor <strong>de</strong> sarcini si vor urma STASurile<br />
corespunzatoare fiecaruit tip <strong>de</strong> lucrare.<br />
Pe parcursul amenajarii vor rezulta <strong>de</strong>seuri, dar care vor fi transportate din zona <strong>de</strong><br />
impact, dupa cum urmeaza:<br />
Pamantul rezultat din saparea fundatiilor si a santurilor <strong>pentru</strong> amplasarea retelelor <strong>de</strong><br />
distributie a apelor va fi <strong>de</strong>pozitat temporar pe rampe amenajate <strong>pentru</strong> perioada<br />
santierului, iar imediat dupa finalizarea sapaturilor si betonarea fundatiilor, respectiv<br />
amplasarea tubulaturilor, va fi folosit <strong>pentru</strong> umplerea gropilor. Sapaturile in teren<br />
natural se vor executa mecanizat 70-80%.<br />
Mobilizarile <strong>de</strong> teren se vor executa cu utilaje terasiere a<strong>de</strong>cvate.<br />
Pagina 17 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Incarcarea in utilaje <strong>de</strong> transport a pamantului se va face mecanizat cu excavator cu<br />
cupa. De asemenea cantitatile mici <strong>de</strong> pamant din sapatura vor fi imprastiate, pe cat<br />
posibil, cu mijloace manuale.<br />
Betonul se va prepara in statii centralizate.<br />
Toate materialele introduse in executie vor fi insotite <strong>de</strong> certificatele <strong>de</strong> calitate emise <strong>de</strong><br />
producator. Daca aceste certificate lipsesc sau sunt incomplete, executantul sau<br />
constructorul, dupa caz, va emite certificate <strong>de</strong> conformitate bazate pe incercari si<br />
verificari efectuate in conformitate cu cerintele standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> material specifice.<br />
Utilizarea <strong>de</strong> materiale inlocuitoare sau echivalente va fi permisa numai cu acceptul<br />
proiectantului. Avand in ve<strong>de</strong>re ca obiectivul propus nu are, per ansamblu, activitate<br />
productiva, combustibilii folositi vor fi doar cei din timpul <strong>de</strong>sfasurarii executiei (motorina<br />
<strong>pentru</strong> utilajele <strong>de</strong> transport si executare lucrari <strong>de</strong> constructie-montaj).<br />
Transportul elementelor majore metalice se va realiza cu utilaje <strong>de</strong> tonaj mediu,<br />
respectiv tractoare cu remorci. Prin urmare, utilajele care vor interveni la lucrarile din<br />
zona: buldozere, remorci, excavatoare, etc. pe durata functionarii, vor emite gaze <strong>de</strong><br />
esapament dispersate in atmosfera. De asemenea personalul angajat <strong>pentru</strong> lucrari va<br />
fi generator <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri menajere. Acestea vor fi colectate pe o rampa temporara,<br />
special construita si vor fi apoi transportate la platforma <strong>de</strong> gunoi.<br />
Pe parcursul exploatarii infrastructurii, <strong>de</strong>seurile menajere rezultate <strong>de</strong> la turisti, din<br />
unitatile <strong>de</strong> alimentatie publica amenajate in cadrul cladirilor anexe vor fi colectate<br />
diferentiat si transportate la platforma <strong>de</strong> gunoi. Apele uzate vor fi preluate <strong>de</strong> reteaua<br />
publica a localitatii.<br />
Deseuri menajere – colectarea se va face pe baza <strong>de</strong> contract in pubele metalice<br />
amplasate pe platforme special amenajate. Acestea vor fi transportate la <strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>seuri sau la statiile <strong>de</strong> transfer ale localitatilor.<br />
Deseuri materiale <strong>de</strong> constructii – vor fi colectate pe platforme speciale si valorificate<br />
prin utilizarea la infrastructura drumurilor.<br />
Calitatea aerului poate suferi in perioada executiei din cauza emisiilor <strong>de</strong> gaze arse <strong>de</strong><br />
la mijloacele auto sau alte utilitare folosite in incinta (principalii poluanti: oxizi <strong>de</strong> azot,<br />
bioxid <strong>de</strong> carbon, bioxid <strong>de</strong> sulf, al<strong>de</strong>hi<strong>de</strong>, fum) si din cauza lucrarilor <strong>de</strong> constructie<br />
(particule in suspensie si sedimentare).<br />
A.1.10. Cerintele legate <strong>de</strong> utilizarea terenului necesare <strong>pentru</strong><br />
executia PP<br />
Suprafata <strong>de</strong> teren vizata <strong>pentru</strong> amplasarea proiectului propus “Telescaun Casa<br />
Baraj” este situata in intravilanul si extravilanul comunei Valiug si are functiuni<br />
agricole.<br />
Pagina 18 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii<br />
proiectului<br />
In urma amenajarii proiectului propus “Telescaun Casa Baraj” se vor <strong>de</strong>sfasura<br />
activitati <strong>de</strong> turism/sporturi <strong>de</strong> iarna/ecoturism vara. Pentru <strong>de</strong>servirea acestor activitati:<br />
– va functiona telescaunul alimentat cu energie electrica <strong>de</strong> la retea;<br />
– se va produce zapada artificiala pe timpul iernii;<br />
– va fi un aflux <strong>de</strong> turisti in zona <strong>pentru</strong> sporturi <strong>de</strong> iarna/turism estival;<br />
– vor functiona unitati comerciale.<br />
A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale PP (in cazul in care<br />
autoritatea competenta <strong>pentru</strong> protectia mediului solicita<br />
acest lucru)<br />
Amenajarea domeniului schiabil si exploatarea acestuia nu presupune procese<br />
tehnologice.<br />
Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice<br />
Procesul tehnologic implicat <strong>de</strong> proiectul in cauza este producerea zapezii artificiale.<br />
Aceasta presupune procesele si echipamente speciale, <strong>de</strong>scrise mai sus.<br />
A.1.13. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot<br />
genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura<br />
<strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> si care poate afecta aria naturala protejata <strong>de</strong><br />
interes comunitar<br />
In zona invecinata domeniului schiabil prognozat nu se gasesc alte partii <strong>de</strong> schi.<br />
Pagina 19 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A.2. Date privind ariile naturale protejate <strong>de</strong> interes<br />
comunitar: suprafata, tipuri <strong>de</strong> ecosisteme, tipuri <strong>de</strong><br />
habitate si speciile care pot fi afectate prin<br />
implementarea proiectului propus<br />
Proiectul analizat este situat la limita ariilor naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar<br />
suprapuse ROSCI 0226 Semenic Cheile <strong>Caras</strong>ului si ROSPA0086 Muntii Semenic –<br />
Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
A.2.1. Informatii privind aria <strong>de</strong> protectie speciala avifaunistica<br />
Muntii Semenic- Cheile <strong>Caras</strong>ului, cod ROSPA0086<br />
Suprafata sitului<br />
Aria <strong>de</strong> protectie speciala avifaunistica ROSPA0086 are suprafata <strong>de</strong> 36196.9 ha, este<br />
situata pe teritoriul administrativ al ju<strong>de</strong>tului <strong>Caras</strong>-<strong>Severin</strong> (100%). Coordonatele sitului:<br />
latitudine N 45 0 08′17″, longitudine E 21 0 59′11″.<br />
Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii<br />
administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Ju<strong>de</strong>tul <strong>Caras</strong>-<strong>Severin</strong>: Anina<br />
(34%), Bozovici (23%), <strong>Caras</strong>ova (68%), Goruia (4%), Prigor (22%), Resita (8%),<br />
Teregova (8%), Valiug (59%).<br />
Desemnarea sitului<br />
Ordinul nr.7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor, Padurilor si<br />
Protectiei Mediului; Legea nr.5/2000 – privind amenajarea teritoriului – sectiunea III Arii<br />
Protejate; H.G. 230/2003 privind <strong>de</strong>limitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si<br />
naturale si constituirea administratiilor acestora.<br />
Tipul <strong>de</strong> proprietate<br />
Situl este in proprietatea statului.<br />
Regiunea Biogeografica<br />
Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala.<br />
Tipuri/clase <strong>de</strong> habitate<br />
Clase <strong>de</strong> habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentatein tabelul <strong>de</strong> mai<br />
jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura 2000.<br />
Pagina 20 din 55
Cod<br />
habitat<br />
Denumire habitat Cod Corine Land<br />
Cover<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Suprafata ocupata %<br />
din suprafata totala a<br />
sitului<br />
N09 Pajisti naturale, stepe 321 2<br />
N14 Pasuni 231 5<br />
N16 Paduri <strong>de</strong> foioase 311 82<br />
N17 Paduri <strong>de</strong> conifere 312 4<br />
N19 Paduri <strong>de</strong> amestec 313 3<br />
N26 Habitate <strong>de</strong> paduri (paduri <strong>de</strong><br />
tranzitie)<br />
324 4<br />
Alte caracteristici ale sitului<br />
Aria <strong>de</strong> protectie speciala avifaunistica ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului<br />
se suprapune in mare parte pe Parcul National Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului. Ea consta<br />
dintr-o suprafata <strong>de</strong> padure compacta foarte mare, care adaposteste multe specii<br />
caracteristice, dintre care cateva au efective semnificative. Astfel doua specii <strong>de</strong><br />
ciocanitori, respectiv doua <strong>de</strong> muscari sunt specii cu efective importante <strong>pentru</strong><br />
Romania. In parc putem intalnii multe chei si alte formatiuni stancoase, alternate cu<br />
paduri putin <strong>de</strong>ranjate respectiv <strong>de</strong> pajisti care servesc ca terenuri <strong>de</strong> vanatoare <strong>pentru</strong><br />
speciile <strong>de</strong> rapitoare, dintre care serparul, soimul calator si buha au efective<br />
semnificative la nivel national.<br />
Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului.<br />
Acest sit gazduieste conform formularului standard Natura 2000 efective importante ale<br />
unor specii <strong>de</strong> flora si fauna:<br />
1. Specii enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: 16 specii -<br />
(Aquila chrysaetos, Circaetus gallicus, Pernis apivorus, Falco peregrines, Bubo<br />
bubo, Bonasa bonasia, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos leucotos,<br />
Dendrocopos medius ula parva, Lanius collurio, Emberiza hortulana);<br />
2. Populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene: 7specii<br />
- soim calator (Falco peregrinus), serpar (Circaetus gallicus), buha (Bubo bubo),<br />
ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sura (Picus canus),<br />
muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva)<br />
3. Alte specii <strong>de</strong> flora si fauna:<br />
Mamifere: Capreolus capreolus, Mustela putorius, Felis silvestris, Sciurus<br />
vulgaris;<br />
Pesti: Abramis brama, Chondrostoma nasus, Alburnus alburnus;<br />
Reptile: Lacerta viridis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara;<br />
Nevertebrate: Euscorpius carpathicus carpathicus, Meci<strong>de</strong>a lindbergi;<br />
Plante: Artemisia insipid, Colchicum umbrosum, Ruscus aculeatus, Vaccinium<br />
arctostaphylos, Sedum cepaea, Dianthus serotinus, Asperula purpurea;<br />
Amfibieni: Bufo bufo, Hyla arborea;<br />
Pasari: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Bubo bubo, Caprimulgus<br />
europaeus, Circaetus gallicus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius,<br />
Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ficedula parva, Lullula arborea, Parus<br />
Pagina 21 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
montanus, Pernis apivorus, Picus canus, Aquila chrysaetos, Bonasa bonasia,<br />
Bubo bubo, Circaetus gallicus, Corvus corax, Dendrocopos major thanneri,<br />
Dryocopus martius, Falco peregrinus, Ficedula albicollis, Lanius collurio, Milvus<br />
migrans, Parus palustris, Pernis apivorus, Sitta neumayer.<br />
Vulnerabilitate<br />
Principalii factori care <strong>de</strong>termina vulnerabilitatea sitului conform formularului Natura<br />
2000:<br />
– schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor<br />
agricole ca pasunatul sau cositul;<br />
– lucrari in<strong>de</strong>lungate in vecinatatea cuibului in perioada <strong>de</strong> reproducere;<br />
– vanatoarea in timpul cuibaritului prin <strong>de</strong>ranjul si zgomotul cauzat <strong>de</strong> catre gonaci;<br />
– vanatoarea in zona locurilor <strong>de</strong> cuibarire a speciilor periclitate;<br />
– practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, enduro, motor <strong>de</strong><br />
cross, masini <strong>de</strong> teren;<br />
– amenajari forestiere si taieri in timpul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> cuibarit ;<br />
– distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;<br />
– adunarea lemnului <strong>pentru</strong> foc, culegerea <strong>de</strong> ciuperci;<br />
– <strong>de</strong>ranjarea pasarilor in timpul cuibaritului;<br />
– prin<strong>de</strong>rea pasarilor cu capcane;<br />
– scoaterea puilor <strong>pentru</strong> comert ilegal;<br />
– braconaj;<br />
– <strong>de</strong>frisarile, taierile la ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe<br />
suprafete mari;<br />
– taierrea selectiva a arborilor in varsta sau a unor specii;<br />
– ar<strong>de</strong>rea vegetatiei (a miristii si a parloagelor);<br />
– turismul in masa.<br />
A.2.2. Informatii privind situl <strong>de</strong> importanta comunitara Semenic-<br />
Cheile <strong>Caras</strong>ului, cod ROSCI0226<br />
Suprafata sitului<br />
Aria naturala <strong>de</strong> interes comunitar Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului, cod ROSCI0226, are<br />
suprafata <strong>de</strong> 37.730 ha, este situata pe teritoriul administrativ al ju<strong>de</strong>tului <strong>Caras</strong>-<strong>Severin</strong><br />
(100%). Coordonatele sitului: latitudine N 45 0 08′7″, longitudine E 21 0 52′34″. Unitatile<br />
administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrative<br />
teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Ju<strong>de</strong>tul <strong>Caras</strong>-<strong>Severin</strong>: Anina (34%), Bozovici<br />
(23%), <strong>Caras</strong>ova (68%), Goruia (4%), Mehadia(
Tipul <strong>de</strong> proprietate<br />
– 95% este proprietate <strong>de</strong> stat;<br />
– 5% este proprietate privata.<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Regiunea Biogeografica<br />
Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala.<br />
Tipuri/clase <strong>de</strong> habitate<br />
Clasele si tipurile <strong>de</strong> habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate <strong>de</strong> mai<br />
jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura 2000.<br />
Cod<br />
habitat<br />
Denumire habitat Cod Corine Land<br />
Cover<br />
Suprafata ocupata<br />
%<br />
din suprafata<br />
totala a<br />
sitului<br />
N09 Pajisti naturale, stepe 321 2<br />
N14 Pasuni 231 6<br />
N16 Paduri <strong>de</strong> foioase 311 81<br />
N17 Paduri <strong>de</strong> conifere 312 4<br />
N19 Paduri <strong>de</strong> amestec 313 3<br />
N26 Habitate <strong>de</strong> paduri (paduri <strong>de</strong><br />
tranzitie)<br />
324 4<br />
Habitatele Natura 2000 prezente in ROSCI 0226 Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului sunt<br />
urmatoarele:<br />
Cod Denumire habitat Suprafat<br />
a<br />
ocupata<br />
%<br />
Reprezen<br />
tativitate<br />
Elemente privind <strong>evaluare</strong>a sitului<br />
Suprafata<br />
relativa<br />
Stare <strong>de</strong><br />
conservar<br />
e<br />
3220 Vegetatie herbacee <strong>de</strong> pe<br />
malurile<br />
raurilor montane<br />
1 B C B B<br />
3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix<br />
eleagnos <strong>de</strong>-a lungul raurilor<br />
montane<br />
1 B C B B<br />
5130 Formatiuni <strong>de</strong> Juniperus<br />
communis<br />
pe tufarisuri sau pasuni<br />
calcaroase<br />
0.03 B B B B<br />
4060 Tufarisuri alpine si boreale 1 D<br />
6110<br />
*<br />
Comunitati rupicole calcifile sau<br />
pajisti bazifite din Alysso-Sedion<br />
albi<br />
6410 Pajisti cu Molinia pe soluri<br />
calcaroase, turboase sau<br />
Evaluare<br />
globala<br />
1 B C B B<br />
0.1 B C B B<br />
Pagina 23 din 55
argiloase<br />
(Molinion caeruleae)<br />
6430 Comunitati <strong>de</strong> liziera cu ierburi<br />
inalte higrofile <strong>de</strong> la nivelul<br />
campiilor, pana la cel montan si<br />
alpin<br />
6510 Pajisti <strong>de</strong> altitudine joasa<br />
(Alopecurus pratensis<br />
Sanguisorba officinalis)<br />
6190 Pajisti panonice <strong>de</strong> stancarii<br />
(Stipo-<br />
Festucetalia pallentis)<br />
7120 Turbarii <strong>de</strong>gradate capabile <strong>de</strong><br />
regenerare naturala<br />
7220<br />
*<br />
Izvoare petrifiante cu formare <strong>de</strong><br />
travertin (Cratoneurion)<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
1 B C B B<br />
1 B C B B<br />
0.1 A B B B<br />
0.2 C B C B<br />
0.001 B B B B<br />
8310 Pesteri in care accesul publicului<br />
este interzis<br />
5 A B B B<br />
7110<br />
*<br />
Turbarii active 0.05 B C B B<br />
9110 Paduri <strong>de</strong> fag <strong>de</strong> tip Luzulo-<br />
Fagetum<br />
0.7 B C B B<br />
9130 Paduri <strong>de</strong> fag <strong>de</strong> tip Asperulo-<br />
Fagetum<br />
7.3 B C B B<br />
9150 Paduri medio-europene <strong>de</strong> fag<br />
din<br />
Cephalanthero-Fagion<br />
11.1 A B A A<br />
91E0<br />
*<br />
6210<br />
*<br />
Paduri aluviale cu Alnus<br />
glutinosa si<br />
Fraxinus excelsior (Alno-Padion,<br />
Alnion incanae,Salicion albae)<br />
Pajisti uscate seminaturale si<br />
faciesuri cu tufarisuri pe substrat<br />
calcaros (Festuco Brometalia)<br />
8120 Grohotisuri calcaroase si <strong>de</strong><br />
sisturi<br />
calcaroase din etajul montan<br />
pana in cel alpin (Thlaspietea<br />
rotundifolii)<br />
8210 Versanti stancosi cu vegetatie<br />
chasmofitica pe roci calcaroase<br />
9180<br />
*<br />
Paduri din Tilio-Acerion pe<br />
versanti abrupti, grohotisuri si<br />
ravene<br />
91K0 Paduri ilirice <strong>de</strong> Fagus sylvatica<br />
(Aremonio-Fagion)<br />
0.4 A B A A<br />
0.1 A B A A<br />
0.01 C C B B<br />
0.05 B C B B<br />
0.1 C B B<br />
50 A A A A<br />
Pagina 24 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
91Y0 Paduri dacice <strong>de</strong> stejar si carpen 0.1 C C C C<br />
Speciile existente in situl <strong>de</strong> importanta comunitara ROSCI 0226 Semenic Cheile<br />
<strong>Caras</strong>ului conform formularului standard Natura 2000 :<br />
Specii <strong>de</strong> mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
1303 Rhinolophus hipposi<strong>de</strong>ros<br />
1304 Rhinolophus ferrumequinum<br />
1305 Rhinolophus euryale<br />
1306 Rhinolophus blasii<br />
1307 Myotis blythii<br />
1310 Miniopterus schreibersi<br />
1318 Myotis dasycneme<br />
1323 Myotis bechsteini<br />
1324 Myotis myotis<br />
1352 Canis lupus<br />
1354 Ursus arctos<br />
1361 Lynx lynx<br />
Specii <strong>de</strong> amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului<br />
92/43/CEE<br />
1193 Bombina variegata<br />
Specii <strong>de</strong> pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
1138 Barbus meridionalis<br />
1163 Cottus gobio<br />
Specii <strong>de</strong> nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului<br />
92/43/CEE<br />
1032 Unio crassus<br />
1061 Maculinea nausithous<br />
1078 Callimorpha quadripunctaria<br />
1089 Morimus funereus<br />
1093 Austropotamobius torrentium<br />
4039 Nymphalis vaualbum<br />
4048 Isophya costata<br />
1060 Lycaena dispar<br />
1088 Cerambyx cerdo<br />
4014 Carabus variolosus<br />
Specii <strong>de</strong> plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:<br />
Cypripedium calceolus<br />
Alte specii importante <strong>de</strong> flora si fauna:<br />
Mamifere: Arvicola terrestris scherman, Capreolus capreolus, Capreolus<br />
capreolus, Cervus elaphus, Crocidura leucodon, Dryomys nitedula, Eptesicus<br />
nilssonii, Felis silvestris, Felis silvestris, Martes foina, Martes martes, Meles<br />
meles, Muscardinus avellanarius, Mustela nivalis, Mustela putorius, Myoxus<br />
Pagina 25 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
glis, Neomys anomalus, Neomys fodiens, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula,<br />
Plecotus austriacus, Sciurus vulgaris;<br />
Amfibieni: Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Rana<br />
ridibunda, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Triturus alpestris.<br />
Pasari: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Bonasa bonasia, Bubo bubo,<br />
Caprimulgus europaeus, Ciconia ciconia, Circaetus gallicus, Dendrocopos<br />
leucotos, Dryocopus martius, Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Lanius<br />
collurio, Laniu s minor, Lullula arborea, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Picus<br />
canus.<br />
Plante: Allium moschatum, Asperula purpurea, Campanula patula ssp.abietina,<br />
Allium moschatum, Campanula patula ssp. Abietina, Cardamine pratensis ssp.<br />
rivularis, Carex curta, Carex echinata, Carex lasiocarpa, Carex limosa, Carex<br />
nigra, Carex ovalis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carlina acanthifolia ssp.<br />
acanthifolia, Centaurea atropurpurea, Centaurea calvescens, Cephalaria<br />
laevigata, Chamaecytisus glaber, Crocus banaticus Crocus flavus, Dactylorhiza<br />
maculata, Dianthus giganteus ssp. banaticus, Dorycnium pentaphyllum ssp.<br />
germanicum, Echinops bannaticus, Epilobium palustre, Eriophorum vaginatum,<br />
Gladiolus, Homogyne alpina, Iris reichenbachii, Juncus filiformis, Jurinea<br />
glycacantha, Lathyrus sphaericus, Linum uninerve, Luzula su<strong>de</strong>tica,<br />
Menyanthes trifoliata, Molinia caerulea, P Myrrhoi<strong>de</strong>s nodosa, Nardus stricta,<br />
Ophioglossum vulgatum, Ophrys scolopax ssp. cornuta, Orchis pallens, Orchis<br />
papilionacea, Orchis tri<strong>de</strong>ntata Peltaria alliacea, Petrorhagia saxifraga,<br />
Peucedanum longifolium, Piptaptherum holciforme, Ruscus aculeatus, Ruscus<br />
hypoglossum, Satureja montana ssp. kitaibelii, Sedum cepaea, Sempervivum<br />
marmoreum, Seseli gracile, Seseli rigidum, Sesleria filifolia, Silene flavescens,<br />
Sorbus borbasii, Sphagnum sp., Stipa pennata ssp. eriocaulis, Trifolium<br />
scabrum, Veronica spicata ssp. crassifolia.<br />
Reptile: Coronella austriaca, Lacerta viridis, Lacerta vivipara, Podarcis muralis,<br />
Vipera ammodytes, Vipera berus.<br />
Nevertebrate: Euscorpius carpathicus, Holandriana holandrii, Lucanus cervus<br />
cervus, Maculinea arion, Maculinea nausithous, Meci<strong>de</strong>a lindbergi, Stylurus<br />
flavipes, Unio pictorum, Zerynthia polyxena , Zubovskya banatica.<br />
Alte caracteristici ale sitului<br />
Peisajul sitului si zona limitrofa este un peisaj natural, ce contine zone antropizate, zone<br />
renaturalizate si zone <strong>de</strong>gradate. Datorita morfologiei si petrografiei regiunii, sunt doua<br />
peisaje caracteristice parcului national corespunzatoare Muntilor Semenic (roci<br />
metamorfice – sisturi cristaline) si Muntilor Aninei (roci sedimentare – calcare).<br />
Principalele habitate in parc sunt habitatele <strong>de</strong> padure, habitatele <strong>de</strong> pasuni si fanete,<br />
habitatele cavernicole si habitatele acvatice, din care 6 habitate <strong>de</strong> interes comunitar.<br />
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat <strong>de</strong> un numar <strong>de</strong> 1277 <strong>de</strong><br />
specii, raspandite in diferite biotopuri caracteristice perimetrului <strong>de</strong> referinta al sitului<br />
Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
Abun<strong>de</strong>nta mare a speciilor saxicole este urmare a prezentei prin excelenta a reliefului<br />
carstic care da nota caracteristica sitului Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al vegetatiei principalele caracteristici ale peisajului sunt:<br />
Suprafete intinse cu paduri <strong>de</strong> foioase (prepon<strong>de</strong>rent fag) si rasinoase (brad introdus<br />
artificial) ce se regasesc pe tot cuprinsul situluii, in vai si platouri. Varsta arborilor in<br />
anumite zone <strong>de</strong>paseste 130 ani.<br />
Pagina 26 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Elementul principal din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re il constituie cea mai intinsa suprafata<br />
<strong>de</strong> padure virgina <strong>de</strong> fagete (varsta medie peste 350 ani) situata la Izvoarele Nerei.<br />
Pasuni cu tufarisuri, ienupar, impaduriri naturale in palcuri.<br />
Ecosistemul cavernicol la randul lui are in componenta un ecosistem terestru (nivelul <strong>de</strong><br />
galerii fosile), un ecosistem aluvionar (nivelul galeriilor subfosile) si un ecosistem<br />
acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul galeriilor subfosile, bazinele cu apa). Abun<strong>de</strong>nta<br />
in general a speciilor <strong>de</strong> fauna este in primi 25-50 m fata <strong>de</strong> intrari si in galeriile etajului<br />
subfosil/activ.<br />
Importanta sitului<br />
Conditiile <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> variate din zona Muntilor Banatului au <strong>de</strong>terminat instalarea unei<br />
flore bogate in specii atat din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al plantelor inferioare dar mai ales din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al speciilor <strong>de</strong> cormofite. O caracteristica esentiala <strong>pentru</strong> aceasta<br />
zona, reflectata in structura florei si vegetatiei este existenta a numeroase specii<br />
termofile <strong>de</strong> origine mediteraneana, balcanica, balcano-ilirica, balcanicopanonica si<br />
moesica.<br />
Situl se caracterizeaza prin prezenta a numeroase <strong>de</strong> tipuri <strong>de</strong> habitate dintre care 6<br />
habitate <strong>de</strong> interes comunitar, dintre care: *Comunitati rupicole calcifile sau pajisti<br />
bazifite din Alysso-Sedion albi, *Izvoare petrifiante cu formare <strong>de</strong> travertin<br />
(Cratoneurion), *Turbarii active, *Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior<br />
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), *Pajisti uscate seminaturale si faciesuri<br />
cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia), *Paduri din Tilio-Acerion pe<br />
versanti abrupti, grohotisuri si ravene<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fitogeografic flora este alcatuita in principal din elemente<br />
eurasiatice (33,33%) care formeaza fondul general al florei din regiunea temperat<br />
europeana. La acestea se adauga cu procente ridicate elementele european centrale<br />
(12,70%), europene (14,89%). Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta<br />
reprezentat <strong>de</strong> un numar <strong>de</strong> 1277 <strong>de</strong> specii, raspandite in diferite biotopuri caracteristice<br />
perimetrului <strong>de</strong> referinta al sitului Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului. Abun<strong>de</strong>nta mare a<br />
speciilor saxicole este urmare a prezentei prin excelenta a reliefului carstic care da o<br />
nota caracteristica sitului. Padurile subxerofile <strong>de</strong> cer, garnita si gorun sunt slab<br />
reprezentate, dar in stratul ierbos s-au pastrat elemente meridionale precum Orchis<br />
simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum, Arabis turrita,<br />
Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatus specii <strong>de</strong> interes european si<br />
national.<br />
In urma <strong>studiu</strong>lui faunistic realizat, cat si din informatiile bibliografice s-a putut observa o<br />
diversitate faunistica importanta in ceea ce priveste numarul <strong>de</strong> specii (672 – din care<br />
509 <strong>de</strong> specii sunt nevertebrate si 162 sunt vertebrate) cat si valenta ecologica a<br />
acestora. Din cele 509 <strong>de</strong> specii <strong>de</strong> nevertebrate i<strong>de</strong>ntificate pe teritoriul sitului 56 <strong>de</strong><br />
specii sunt en<strong>de</strong>mice. Aceasta zona a fost o zona refugiala in timpul glaciatiunilor, in<br />
care au supravietuit specii relicte tertiare cum sunt gasteropo<strong>de</strong>le Amphimelania holardi<br />
(en<strong>de</strong>mit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie en<strong>de</strong>mica <strong>pentru</strong> Banat, ortopterul<br />
Zubovskia banatica (specie en<strong>de</strong>mica <strong>pentru</strong> Romania). Cele mai multe specii sunt<br />
europene in sens larg (274 <strong>de</strong> specii, dintre care cele mai multe sunt central europene<br />
sau eurosiberiene, specii in general higrofile, proprii padurilor <strong>de</strong> foioase in cazul faunei<br />
terestre). O pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare o au speciile palearctice (40 <strong>de</strong> specii) si cele<br />
holarctice (36 <strong>de</strong> specii) si <strong>de</strong> asemenea cele mediteraneene (20 <strong>de</strong> specii). Desi in<br />
Pagina 27 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
numar mic speciile mediteraneene ne arata influenta climatului mediteraneam asupra<br />
zonei <strong>de</strong> referinta si a posibilitatilor <strong>de</strong> colonizare <strong>de</strong> la sud spre nord sub influenta<br />
conditiilor climatice si a reliefului din aceasta zona.<br />
Amfibienii sunt remarcati prin prezenta a 11 specii europene protejate pe plan mondial<br />
prin conventiile <strong>de</strong> mediu Ratificate si <strong>de</strong> Romania cum ar fi: Triturus cristatus, Triturus<br />
alpestris,Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana<br />
dalmatina.<br />
Exista in acest sit 9 specii <strong>de</strong> reptile, protejate prin diferite conventii nationale si<br />
internationale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis si Vipera ammodytes<br />
ammodytes.<br />
Deoarece situl se afla asezat intre regiunile boreale si tropicale, prin Romania trec unele<br />
dintre cele mai importante drumuri <strong>de</strong> migratie ale pasarilor, toamna spre sud (pasajul<br />
<strong>de</strong> toamna) si primavara spre nord (pasajul <strong>de</strong> primavara).<br />
Vulnerabilitate<br />
Vulnerabilitatea sitului conform formularului standard Natura 2000 este data <strong>de</strong><br />
activitatile antropice care afecteaza habitatul multor specii <strong>de</strong> flora si fauna salbatica.<br />
De exemplu suprapasunatul produce:<br />
Exces <strong>de</strong> elemente fertilizante <strong>de</strong> natura organica (azot si potasiu);<br />
Schimbarea pH-ului solului;<br />
Aparitia si raspandirea buruienilor <strong>de</strong> tarla cum ar fii: urzica (Urtica dioica), steviile<br />
(Rumex sp.), strigoaia (Veratum album),feriga (Pteridum aquilinum), brandusa <strong>de</strong><br />
toamna (Colchicum autumnale) si alte plante nevaloroase sau toxice;<br />
Rarirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor;<br />
Degradarea peisajului montan;<br />
Focare <strong>de</strong> boli (necrobaciloza) si daunatori <strong>pentru</strong> plante si animale;<br />
Incendierea pasunilor;<br />
Influenteaza puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologica, productivitatea<br />
biologica, modificand structura si insusirile solului;<br />
In afara <strong>de</strong> plante sunt distruse bacteriile din sol, rame, insecte, rozatoare (se<br />
distruge microfauna);<br />
Se distruge stratul <strong>de</strong> humus;<br />
Solul se acopera cu o crusta foarte tare,care nu permite <strong>de</strong>zvoltarea vegetalelor;<br />
Aparitia unor plante toxice: feriga este o specie toxica (contine tiaminaza) si<br />
provoaca hematuria;<br />
Ecosistemul acvatic este afectat, datorita poluarii principalelor ape <strong>de</strong> suprafata cu<br />
materii organice si anorganice. Lacurile <strong>de</strong> acumulare sunt habitate acvatice artificiale<br />
<strong>pentru</strong> care nu exista studii cu privire la fauna si flora existenta.<br />
Peisajul subteran natural cu exceptia catorva pesteri si avene este putin alterat.<br />
Alterarea peisajului consta in <strong>de</strong>gradarea unor <strong>de</strong>pozite speogenetice (sedimente,<br />
formatiuni) si grafiti pe pereti. Degradarea majora este generata <strong>de</strong> cautatorii <strong>de</strong> comori.<br />
Principalele amenintari <strong>pentru</strong> ecosistemul cavernicol sunt: <strong>de</strong>frisarile, poluarea apelor<br />
la suprafata care se subteranizeaza, activitatea turistica. Prin aceste influente pot fi<br />
Pagina 28 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
afectate speciile <strong>de</strong> chiroptere strict protejate si speciile <strong>de</strong> nevertebrate unele fiind<br />
en<strong>de</strong>mice.<br />
A.3. Analiza asociatiilor vegetale, habitatelor, florei si<br />
faunei din perimetrul investitiei<br />
A.3.1. Analiza florei si vegetatiei<br />
Inventarierea speciilor <strong>de</strong> plante din zona vizata s-a facut pe transecte itinerante astfel<br />
incat sa fie acoperita o suprafata cat mai mare.<br />
Lista speciilor <strong>de</strong> plante i<strong>de</strong>ntificate:<br />
Nr.<br />
crt<br />
Denumirea speciei Statut <strong>de</strong><br />
conservare<br />
1. Abies alba Specie comuna<br />
2. Acer pseudoplatanus Specie comuna<br />
3. Achillea milefolium Specie comuna<br />
4. Arrenatherum elatius Specie comuna<br />
5. Asarum europaeum Specie comuna<br />
6. Betula alba Specie comuna<br />
7. Briza media Specie comuna<br />
8. Campanula glomerata Specie comuna<br />
9. Carex pilosa Specie comuna<br />
10 Carex sylvatica Specie comuna<br />
11 Carpinus betulus Specie comuna<br />
12 Cerasus avium Specie cultivata<br />
13 Cornus sanguinea Specie comuna<br />
14 Coryllus avellana Specie comuna<br />
15 Crataegus monogyna Specie comuna<br />
16 Crataegus sp. -<br />
17 Daucus carota Specie comuna<br />
18 Dentaria bulbifera Specie comuna<br />
19 Dianthus carthusinorum Specie comuna<br />
20 Euphorbia amygdaloi<strong>de</strong>s Specie comuna<br />
Pagina 29 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
21 Fagus sylvatica Specie comuna<br />
22 Festuca pratensis Specie comuna<br />
23 Festuca rubra Specie comuna<br />
24 Festuca drymeia Specie comuna<br />
25 Fraxinus angustifolia Specie comuna<br />
26 Galium odoratum Specie comuna<br />
27 Lathyrus vernus Specie comuna<br />
28 Leucanthemum vulgaris Specie comuna<br />
29 Ligustrum vulgare Specie comuna<br />
30 Lotus corniculatus Specie comuna<br />
31 Luzula luzuloi<strong>de</strong>s Specie comuna<br />
32 Melittis melissophyillum Specie comuna<br />
33 Mercurialis perrenis Specie comuna<br />
34 Picea abies Specie comuna<br />
35 Poa nemoralis Specie comuna<br />
36 Poa pratensis Specie comuna<br />
37 Populus tremula Specie comuna<br />
38 Pulmonaria officinalis Specie comuna<br />
39 Quercus spp. -<br />
40 Ranunculus auticomus Specie comuna<br />
41 Rumex acetosa Specie comuna<br />
42 Sambucus nigra Specie comuna<br />
43 Silene vulgaris Specie comuna<br />
44 Stellaria holostea Specie comuna<br />
45 Trifolium pratense Specie comuna<br />
46 Trisetum flavescens Specie comuna<br />
47 Ulmus minor Specie comuna<br />
48 Viola reichenbachiana Specie comuna<br />
Concluzii privind vegetatia prezenta in zona <strong>de</strong> amplasare a proiectului: in urma<br />
cercetarilor au fost inventariate 48 <strong>de</strong> specii si subspecii <strong>de</strong> plante, toate cu valoare<br />
conservativa redusa;<br />
Pagina 30 din 55
A.3.2. Habitatele<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Zona <strong>de</strong> interes are o suprafata relativ restransa, amenajarea propusa se va realizanduse<br />
pe 2,178 ha. Cu toate ca vegetatia pe amplasamentul propus este relativ saraca,<br />
constituita din specii caracteristice pasunilor, in vecinatate se gasesc doua habitate <strong>de</strong><br />
padure.<br />
Metoda <strong>de</strong> lucru:<br />
Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe baza unui<br />
material cartografic care a pus in evi<strong>de</strong>nta diferentele <strong>de</strong> nivel, <strong>de</strong> expozitie si <strong>de</strong><br />
inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor stationali care genereaza<br />
diversitatea <strong>de</strong> habitate.<br />
Pentru <strong>de</strong>scrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, fotograme precum si datele<br />
obtinute in vizita <strong>de</strong> pe teren din martie -iulie -septembrie 2011.<br />
Inainte <strong>de</strong> a incepe <strong>de</strong>scrierea habitatelor din zona <strong>de</strong> impact a proiectului trebuie sa<br />
amintim urmatoarele <strong>de</strong>finitii conforme cu Directiva Habitate:<br />
Habitate naturale inseamna areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite<br />
caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale;<br />
Habitatul unei specii inseamna mediul <strong>de</strong>scris <strong>de</strong> factori abiotici si biotici specifici, in are<br />
se regaseste o specie la orice stadiu al ciclului sau biologic;<br />
Primele habitate prezinta diferite gra<strong>de</strong> <strong>de</strong> importanta conservativa, sunt interpretate in<br />
manuale in care se <strong>de</strong>scriu speciile edificatoare si caracteristice precum si date <strong>de</strong>spre<br />
altitudine, clima, geologie etc. Aceste habitate trebuie amintite, acolo un<strong>de</strong> exista,<br />
cartografiate si estimat impactul asupra acestora.<br />
Habitatele speciilor pot sa se suprapuna pe unul sau mai multe tipuri <strong>de</strong> habitate<br />
naturale dar pot cuprin<strong>de</strong> si alte tipuri <strong>de</strong> habitate neclasificate si fara importanta<br />
conservativa statuata.<br />
Habitate i<strong>de</strong>ntificate in perimetrul PP:<br />
Pasunile impadurite – nu sunt habitate naturale clasificate in manualele <strong>de</strong> habitate<br />
Natura 2000 si Habitatele din Romania insa sunt habitate importante <strong>pentru</strong> mamifere<br />
mici si pasari, acolo un<strong>de</strong> aceste habitate au atins un anumit stadiu <strong>de</strong> maturitate.<br />
Habitatul i<strong>de</strong>ntificat pe suprafata proiectului reprezinta o pasune care din cauza<br />
abandonului activitatilor traditionale <strong>de</strong> pasunat s-a impadurit. In prezent, putem vorbi<br />
<strong>de</strong> un habitat <strong>de</strong> pasune aflat in proces <strong>de</strong> refacere influentat in totalitate <strong>de</strong> interventia<br />
antropica: pasunea abandonata a fost ocupata <strong>pentru</strong> o perioada <strong>de</strong> vegetatie<br />
forestiera, in prezent inlaturata <strong>de</strong> pe amplasament <strong>pentru</strong> a permite refacerea pasunii.<br />
Habitate i<strong>de</strong>ntificate in imediata vecinatate a PP:<br />
R4110 Paduri sud-est carpatice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia<br />
(9110 Paduri <strong>de</strong> fag <strong>de</strong> tip Luzulo-Fagetum): acest habitat grupeaza paduri <strong>de</strong><br />
molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium<br />
transsylvanicum; paduri <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium<br />
transsylvanicum; paduri <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Vaccinium<br />
myrtillus; paduri <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. Acest tip <strong>de</strong> habitat se<br />
intalneste in toti Carpatii romanesti in etajul nemoral.<br />
Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer<br />
pseudoplatanus, Festuca drymeia, Luzula luzuloi<strong>de</strong>s, Calamagrostis arundinacea,<br />
Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G. schultesii, Oxalis acetosella, Dentaria<br />
Pagina 31 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
glandulosa, D. bulbifera, Dechampsia flexuosa, Veronica officinalis, Pteridium<br />
aquilinium, Carex pilosa, Mycelis muralis, Poa nemoralis, Athyrium filix-femina,<br />
Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus.<br />
Valoare conservativa: redusa<br />
R4118 Paduri dacice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) si<br />
Dentalia bulbifera (9130 Paduri <strong>de</strong> fag <strong>de</strong> tip Asperulo-Fagetum): acest tip <strong>de</strong><br />
habitat grupeaza paduri dacice <strong>de</strong> fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus)<br />
cu Dentaria bulbifera, paduri dacice <strong>de</strong> fag si carpen cu Carex pilosa, precum si<br />
paduri moldave mixte <strong>de</strong> fag si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis.<br />
Padurile incadrate in acest tip <strong>de</strong> habitat sunt raspandite in etajul colinar si subetajul<br />
montan inferior, mai rar si in subetajul montan mijlociu.<br />
Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Corylus<br />
avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Galium odoratum, G.<br />
schultesii, Dentaria bulbifera, D. glandulosa Lathyrus venetus, Carex pilosa, C.<br />
brevicollis, C. sylvatica, Corydalis cava subsp. marschaliana, Brachypodium<br />
sylvaticum, Mercurialis perennis, Asarum europaeum, Anemone nemorosa, A.<br />
ranunculoi<strong>de</strong>s, Alllium ursinum, Lamium galeobdolon, Melica uniflora, Milium<br />
effusum, Aposeris foetida, Erythronium <strong>de</strong>ns-canis.<br />
Valoare conservativa: redusa<br />
A.3.3. Ornitofauna<br />
Zona <strong>de</strong> referinta bibliografica prezentata cuprin<strong>de</strong> o arie <strong>de</strong> 100 km 2 . Chiar daca<br />
suprafata totala a proiectului nu <strong>de</strong>paseste 0.21 km 2 au fost consi<strong>de</strong>rate <strong>pentru</strong> aceasta<br />
<strong>de</strong>scriere sumara a avifaunei un cadran UTM in care zona <strong>de</strong> impact este inclusa<br />
(ER80).<br />
Motivul alegerii in acest moment a unei zone mult mai mari <strong>de</strong>cat cea afectata in mod<br />
direct, consta in mobilitatea foarte mare a pasarilor, in special in afara sezonului <strong>de</strong><br />
cuibarire, astfel ca specii aflate la o distanta mare <strong>de</strong> amplasament pot vizita perimetrul<br />
acestuia in diferite perioa<strong>de</strong> din an. Prezenta acestor specii precum si <strong>de</strong>nsitatile in<br />
zone <strong>de</strong> impact vor fi evaluate in <strong>de</strong>cursul a 12 luni <strong>de</strong> studii in teren.<br />
Zona a fost vizitata in totalitate, realizandu-se observatii in diferite parti ale zilei in<br />
scopul cunoasterii terenului, i<strong>de</strong>ntificarii punctelor fixe <strong>de</strong> observatie, a transectelor,<br />
observarii tipurilor <strong>de</strong> habitat etc.<br />
Prezentarea speciilor potential prezente in zona <strong>de</strong> impact s-a facut sub forma tabelara<br />
cu specificarea probabilitatii prezentei speciilor in zona <strong>de</strong> impact direct si prezentarea<br />
speciilor observate pe amplasament.<br />
Asa cum am amintit in <strong>de</strong>scrierea data am analizat datele bibliografice dintr-o zona <strong>de</strong><br />
aproximativ 100 km 2 , zona formata dintr-un cadran in care este cuprinsa zona <strong>de</strong><br />
impact direct sau la zona imediat invecinata.<br />
In tabelul <strong>de</strong> mai jos sunt trecute cele 68 <strong>de</strong> specii <strong>de</strong> pasari semnalate in literatura ca<br />
prezente in cvadranul ER80 si cele semnalate in alte zone din apropiere posibil<br />
prezente si in zona <strong>de</strong> referinta bibliografica amintita.<br />
Pagina 32 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Speciile <strong>de</strong> pasari semnalate in zona Valiug, conform datelor din literatura (Rasajski &<br />
Kiss, 2004) si a observatiilor proprii realizate in zona (C: specie cuibaritoare; P: specie<br />
<strong>de</strong> pasaj; I: oaspete <strong>de</strong> iarna; A: specie rara sau acci<strong>de</strong>ntala)<br />
Nr.<br />
Specie<br />
Fenologie<br />
crt.<br />
C P I A<br />
1. Anas platyrhynchos X<br />
2. Buteo buteo X<br />
3. Aquila pomarina X<br />
4. Perdix perdix X<br />
5. Coturnix coturnix X<br />
6. Columba palumbus X X<br />
7. Columba oenas X X<br />
8. Streptopelia <strong>de</strong>caocto X<br />
9. Cuculus canorus X X<br />
10. Jynx torquila X X<br />
11. Picus viridis X<br />
12. Picus canus X<br />
13. Dryocopus martius X<br />
14. Dendrocopos major X<br />
15. Dendrocopos medius X<br />
16. Dendrocopos leucotos X<br />
17. Hirundo rustica X X<br />
18. Delichon urbicum X X<br />
19. Lullula arborea X X<br />
20. Anthus trivialis X X<br />
21. Motacilla cinerea X<br />
22. Motacilla alba X<br />
23. Lanius collurio X X<br />
24. Lanius excubitor X<br />
25. Oriolus oriolus X X<br />
26. Sturnus vulgaris X X<br />
27. Garrulus glandarius X<br />
28. Pica pica X<br />
29. Corvus monedula X<br />
30. Corvus frugilegus X<br />
31. Corvus cornix X<br />
32. Corvus corax X<br />
33. Cinclus cinclus X<br />
34. Troglodytes troglodytes X<br />
35. Prunella modularis X<br />
Pagina 33 din 55
36. Hippolais icterina X X<br />
37. Sylvia nisoria X X<br />
38. Sylvia borin X X<br />
39. Sylvia atricapilla X X<br />
40. Sylvia curruca X X<br />
41. Phylloscopus collybita X X<br />
42. Phylloscopus sibilatrix X X<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
43. Regulus regulus X<br />
44. Regulus ignicapillus X<br />
45. Ficedula hypoleuca X<br />
46. Ficedula parva X X<br />
47. Muscicapa striata X X<br />
48. Phoenicurus ochruros X X<br />
49. Erithacus rubecula X X<br />
50. Luscinia megarhynchos X X<br />
51. Turdus merula X X<br />
52. Turdus philomelos X X<br />
53. Aegithalos cauadatus X X<br />
54. Parus palustris X<br />
55. Parus lugubris X X<br />
56. Parus ater X<br />
57. Parus caeruleus X<br />
58. Parus major X<br />
59. Sitta europaea X<br />
60. Certhia familiaris X X<br />
61. Passer domesticus X<br />
62. Passer montanus X<br />
63. Fringilla coelebs X X<br />
64. Serinus serinus X X<br />
65. Carduelis chloris X<br />
66. Carduelis spinus X X<br />
67. Carduelis carduelis X X<br />
68. Pyrrhula pyrrhula X X X<br />
Speciile <strong>de</strong> pasari <strong>de</strong> importanta comunitara<br />
Zona cercetata se afla situata in partea nordica a ariei <strong>de</strong> protectie speciala<br />
avifaunistica ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului. Conform formularului<br />
standard situl adaposteste populatii importante a 7 specii <strong>de</strong> pasari amenintate la nivelul<br />
Uniunii Europene: soim calator (Falco peregrinus), serpar (Circaetus gallicus), buha<br />
(Bubo bubo), ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sura (Picus<br />
canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).<br />
Pagina 34 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Speciile <strong>de</strong> pasari din formularul standard sunt redate in tabelul <strong>de</strong> mai jos.<br />
Speciile <strong>de</strong> pasari enumerate in anexa I a Directivei Pasari conform Formularului<br />
Standard Natura 2000 <strong>pentru</strong> ROSPA0086 - Muntii Semenic - Cheile <strong>Caras</strong>ului<br />
Specia<br />
Populatie<br />
rezi<strong>de</strong>nta<br />
Populatie<br />
cuibaritoare<br />
Aquila chrysaetos 1 p<br />
Circaetus gallicus 6-10 p<br />
Pernis apivorus 20-40 p<br />
Falco peregrinus 3-4 p<br />
Bubo bubo 3-4 p<br />
Bonasa bonasia 70-90 p<br />
Caprimulgus<br />
europaeus<br />
20-40 p<br />
Dendrocopos leucotos 260-285 p<br />
Dendrocopos medius 130-180 p<br />
Picus canus 260-280 p<br />
Dryocopus martius 80-95 p<br />
Lullula arborea 150-250 p<br />
Ficedula albicollis 14500-17000 p<br />
Ficedula parva 1300-1700 p<br />
Lanius collurio 1000-1400 p<br />
Emberiza hortulana 30-60 p<br />
Alte specii <strong>de</strong> pasari <strong>de</strong> importanta conform formularului Standard Natura 2000 <strong>pentru</strong><br />
ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului sunt: Aquila pomarina; Corvus corax;<br />
Dendrocopos major; Falco vespertinus; Milvus migrans; Parus montanus; Parus<br />
palustris; Tringa ochropus.<br />
In urma cercetarilor din teren realizate, in zona <strong>de</strong> amplasare a parcului s-a observant<br />
prezenta a doar trei dintre aceste specii:<br />
Pernis apivorus – Viespar. Este o specie cu larga raspandire in Eurasia. Cuibareste<br />
aproape in toate tarile din Europa si are o distributie neuniforma. In Romania viesparul<br />
are o distributie generala si uniforma. Lipseste din zonele intinse fara padurisi la<br />
altitudini peste limita padurii (1700 m). Este mai rar in zonele <strong>de</strong> ses, fiinca aici gaseste<br />
mai putine locuri favorabile <strong>pentru</strong> cuibarire. Populatia Europeana: 110.000 – 160.000<br />
perechi. Populatia din Romania: 2.000-2.600 perechi. In Romania reducerea<br />
suprafetelor inpadurite influenteaza in mod negativ atat arealul <strong>de</strong> distributie cat si<br />
efectivele populatiei cuibaritoare. Nu necesita actiuni <strong>de</strong> conservare specifica. Este<br />
important protectia portiunilor <strong>de</strong> paduri in care cuibareste. Nu sunt indicate taierile sau<br />
lucrarile <strong>de</strong> amenajere forestiere in timpul cuibaritului (aprilie-iulie).<br />
Pagina 35 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Circaetus gallicus – Serpar. Este o specie care cuibareste in Eurasia si nordul Africii.<br />
Arealul <strong>de</strong> raspandire nu este uniforma. In Romania distributia serparului nu este<br />
uniforma, majoritatea populatiei cuibareste in sud – vestul tarii, Muntenia si Dobrogea.<br />
Exista populati punctiforme in zonele <strong>de</strong> <strong>de</strong>al in Transilvania, Banat si Moldova. Izolat<br />
cuibareste in Carpatii Orientali Meridionali si Muntii Apuseni dar cu <strong>de</strong>nsitate foarte<br />
redusa. Lipseste din zonele intinse fara paduri si altitudini peste 1700 m. Cuibareste in<br />
zonele muntoase xerofile cu stancarii, un<strong>de</strong> gaseste paduri cu copaci batrani <strong>pentru</strong><br />
amplasarea cuibului si habitate cu reptile, hrana lui preferata. Populatia serparului se<br />
afla intr-un regres numeric in Europa, dar populatia globala este consi<strong>de</strong>rat stabila.<br />
Populatia din Romania se situeaza intre 300-500 <strong>de</strong> perechi cuibaritoare. Nu exista date<br />
asupra dinamicii populatiei in Romania. Necesita actiuni <strong>de</strong> conservare specifica:<br />
trebuie asigurat linistea in timpul cuibaritului (limitare in timp in perioada <strong>de</strong><br />
reproducere); trebuie asigurat o zona <strong>de</strong> protetie in jurul cuibului tot timpul anului;<br />
zonele <strong>de</strong> hranire trebuie pastrate (stancarii, pauni); practicarea sporturilor extreme,<br />
turismul necontrolat pot afecta succesul <strong>de</strong> reproducere.<br />
Corvus corax – Corbul. In Romania este raspandit in toata tara, in numar mic. Ponta<br />
este formata din 3-6 oua si este <strong>de</strong>pusa la sfarsitul lunii februarie sau inceputul lunii<br />
martie. Cloceste numai femela. Perioada <strong>de</strong> incubatie dureaza 18-19 zile. Ambii parinti<br />
ingrijesc puii. Teritoriul <strong>de</strong> cautare a hranei este foarte mare, <strong>de</strong> aceea pe continentul<br />
european <strong>de</strong>nsitatea perechilor cuibaritoare este foarte mica <strong>de</strong> 3-4 perechi<br />
cuibaritoare/100Km², iar in habitatele cu conditii optime <strong>de</strong>nsitatea poate atinge 7-10<br />
perechi cuibaritoare/ 100Km². In Romania efectivul populatiei cuibaritoare este estimat<br />
la 2000-3000 <strong>de</strong> perechi. In ultimele <strong>de</strong>cenii a inregistrat o usoara crestere, dupa ce <strong>de</strong>a<br />
lungul anilor a fost ocrotit si consi<strong>de</strong>rat monument al naturii. Pasarile tinere se<br />
disperseaza in stoluri. Dupa cativa ani <strong>de</strong> peregrinari formeaza perechi se<strong>de</strong>ndare.<br />
Modificarea habitatului, prin interventia omului, a limitat drastic numarul locurilor <strong>de</strong><br />
cuibarit. Mor frecvent fie consumand carcase <strong>de</strong> animale otravite, fie prinsi in capcanele<br />
<strong>pentru</strong> ciori sau impuscati.<br />
Alte specii <strong>de</strong> pasari observate pe amplasament sau in vecinatatea acestuia:<br />
Specii <strong>de</strong> pasari observate in arealul amplasamentului proiectului „Telescaun Casa<br />
Baraj”<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Denumire<br />
stiintifica<br />
Denumire<br />
populara<br />
1. Buteo buteo Sorecar<br />
comun<br />
2. Picus viridis Ghionoaie<br />
ver<strong>de</strong><br />
3. Motacilla<br />
alba<br />
4. Garrulus<br />
glandarius<br />
5. Pica pica<br />
Codobatura<br />
alba<br />
OUG<br />
57/2007<br />
anexa<br />
4B<br />
anexa<br />
4B<br />
Gaita anexa<br />
5C<br />
Cotofana 5C<br />
anexa<br />
Directiva<br />
Pasari<br />
anexa<br />
2B<br />
anexa<br />
2B<br />
Perechi<br />
Cuib RO<br />
28,000 –<br />
34,000<br />
85,000 –<br />
110,000<br />
1,500,000 –<br />
1,900,000<br />
460,000–<br />
580,000<br />
624,000–<br />
780,000<br />
6. Corvus Stancuta anexa anexa 250,000–<br />
400,000<br />
Perechi<br />
Cuib Europa<br />
710,000 –<br />
1,200,000<br />
590,000 –<br />
1,300,000<br />
13,000,000 –<br />
26,000,000<br />
6,000,000 –<br />
13,000,000<br />
7,500,000 –<br />
19,000,000<br />
5,200,000 –<br />
15,000,000<br />
Pagina 36 din 55
monedula<br />
7. Corvus<br />
frugilegus<br />
8. Turdus<br />
merula<br />
9. Passer<br />
montanus<br />
Cioara <strong>de</strong><br />
semanatura<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
5C 2B<br />
anexa<br />
5C<br />
Mierla anexa<br />
2B<br />
Vrabie <strong>de</strong><br />
camp<br />
anexa<br />
2B<br />
350,000–<br />
420,000<br />
890,000–<br />
1,780,000<br />
1,354,000 –<br />
2,873,000<br />
10,000,000 –<br />
18,000,000<br />
40,000,000 –<br />
82,000,000<br />
26,000,000 –<br />
48,000,000<br />
In total au fost observate in teren 12 specii <strong>de</strong> pasari din cele 68 semnalate in literatura.<br />
Verificarea ipotezei vizitarii <strong>de</strong> catre celelalte specii a zonei <strong>de</strong> impact a proiectului se va<br />
realiza prin observatii lunare in amplasament.<br />
In urma unui <strong>studiu</strong> <strong>de</strong> monitorizare a zonei in perioada <strong>de</strong> executie a lucrarilor vor fi<br />
obtinute urmatoarele informatii:<br />
Lista speciilor observate pe amplasament, <strong>de</strong> fapt verificarea listei bibliografice. Lista<br />
va fi realizata cu specificarea fenologiei speciilor observate pe amplasament.<br />
Densitatea/unitatea <strong>de</strong> suprafata respectiv numarul perechilor cuibaritoare a<br />
diferitelor specii <strong>de</strong> pasari <strong>de</strong> pe amplasament.<br />
Numarul si amplasarea geografica a teritoriilor <strong>de</strong> cuibarire <strong>pentru</strong> pasarile rapitoare<br />
si barza neagra (daca aceasta specie cuibareste).<br />
Directiile <strong>de</strong> migratie, respectiv directiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare zilnice daca acestea pot fi<br />
i<strong>de</strong>ntificate, mai ales <strong>pentru</strong> speciile care ierneaza in amplasament sau in imediata<br />
vecinatate.<br />
Locurile <strong>de</strong> innoptare din amplasament si din apropiere daca vor fi i<strong>de</strong>ntificate.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea zonelor <strong>de</strong> vanatoare <strong>pentru</strong> speciile <strong>de</strong> rapitoare din amplasament sau<br />
imediata vecinatate.<br />
Alte informatii cu privire la speciile si populatiile <strong>de</strong> pasari <strong>de</strong> pe amplasament.<br />
Aceste rezultate vor sta la baza <strong>de</strong>scrierii impactului si gasirii celor mai bune meto<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
reducere a acestuia, parte integranta a <strong>studiu</strong>lui <strong>de</strong> impact.<br />
De asemenea o <strong>de</strong>scriere realista a situatiei din teren va duce la posibilitatea realizarii<br />
unui plan <strong>de</strong> monitorizare eficient prin care se va urmari evolutia populatiilor <strong>de</strong> pasari in<br />
perioada <strong>de</strong> constructie si operare precum si eficienta aplicarii masurilor <strong>de</strong> reducere a<br />
impactului.<br />
A.3.4. Mamifere<br />
Evaluarea populatiilor <strong>de</strong> mamifere s-a efectuat prin observatii directe in cea mai mare<br />
parte timpul zilei.<br />
In tabel sunt prezentate speciile mamifere existene in zona <strong>de</strong> <strong>studiu</strong> si in vecinatatea<br />
acesteia, inventarul fiind realizat prin compilarea datelor din literatura si a observatiilor<br />
din teren.<br />
Pagina 37 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Specii <strong>de</strong> mamifere observate in arealul amplasamentului proiectului „Telescaun Casa<br />
Baraj”<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Specie Denumire populara<br />
1. Erinaceus concolor ariciul<br />
2. Lepus europaeus iepurele<br />
3. Sciurus vulgaris veverita<br />
4. Apo<strong>de</strong>mus sylvaticus soarecele <strong>de</strong> padure<br />
5. Muscardinus avellanarius parsul <strong>de</strong> alun<br />
6. Canis lupus lupul<br />
7. Vulpes vulpes vulpea<br />
8. Ursus arctos ursul<br />
9. Meles meles viezurele<br />
10. Martes martes j<strong>de</strong>rul <strong>de</strong> copac<br />
11. Martes foina j<strong>de</strong>rul <strong>de</strong> fag<br />
12. Mustela nivalis nevastuica<br />
13. Mustela putorius dihorul<br />
14. Lynx lynx rasul<br />
15. Sus scrofa mistretul<br />
16. Capreolus capreolus caprioara<br />
17. Rhinolophus hipposi<strong>de</strong>ros liliacul mic cu potcoava<br />
18. Rhinolophus ferrumequinum liliacul mare cu potcoava<br />
19. Rhinolophus euryale liliacul mediteraneean cu potcoava<br />
20. Rhinolophus blasii liliacul cu potcoava a lui blasius<br />
21. Myotis blythii liliacul comun mic<br />
22. Miniopterus schreibersi liliacul cu aripi lungi<br />
23. Myotis dasycneme liliacul <strong>de</strong> iaz<br />
24. Myotis bechsteini liliacul cu urechi mari<br />
25. Myotis myotis liliacul comun<br />
26. Barbastella barbastellus liliacul carn<br />
27. Myotis emarginatus liliacul caramiziu<br />
28. Myotis capaccinii liliacul cu picioare lung<br />
Specii <strong>de</strong> mamifere <strong>de</strong> importanta comunitara<br />
Conform formularului Natura 2000 completat <strong>pentru</strong> situl <strong>de</strong> importanta comunitara<br />
ROSCI0226 Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului, acesta adaposteste 14 specii <strong>de</strong> mamifere <strong>de</strong><br />
importanta comunitara: Rhinolophus hipposi<strong>de</strong>ros, Rhinolophus ferrumequinum,<br />
Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis blythii, Miniopterus schreibersi, Myotis<br />
dasycneme, Myotis bechsteini, Myotis myotis, Barbastella barbastellus, Myotis<br />
Pagina 38 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
capaccinii, Myotis emarginatus, Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx. Dintre acestea,<br />
ursul (Ursus arctos) este <strong>de</strong>semnata specie prioritara conform OUG 57/2007 privind<br />
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei<br />
salbatice. Alte specii importante <strong>de</strong> mamifere si reptile mentionate in formularul<br />
NATURA 2000 sunt: Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Dryomys nitedula, Felis<br />
silvestris, Martes foina, Meles meles, Mustela nivalis, Myoxus glis, Neomys fodiens,<br />
Sciurus vulgaris, Arvicola terrestris scherman, Crocidura leucodon, Martes martes,<br />
Muscardinus avellanarius, Mustela putorius, Neomys anomalus.<br />
Nici una din aceste specii nu au fost observate in zona <strong>de</strong> amplasare proiectului.<br />
A.3.5. Reptile si amfibieni<br />
Pentru inventarierea speciilor <strong>de</strong> amfibieni si reptile din zona <strong>de</strong> <strong>studiu</strong> au fost folosita<br />
metoda cautatului in habitatele specifice. Acesta metoda este una din cele mai comun<br />
utilizata in studiile <strong>de</strong> inventar herpetofaunistic si sunt recunoscute <strong>pentru</strong> rezultatele<br />
bune obtinute.<br />
Inventarul populatiilor <strong>de</strong> anfibieni si reptile <strong>pentru</strong> zonele studiate a fost realizat folosind<br />
observatiile din teren si datele recente din literatura <strong>de</strong> specialitate (>2000), precum si<br />
formularele NATURA 2000 completate.<br />
Specii <strong>de</strong> reptile si anfibieni observate in arealul amplasamentului proiectului<br />
„Telescaun Casa Baraj”<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Specie Denumire populara<br />
1. Epi<strong>de</strong>lea viridis broasca raioasa ver<strong>de</strong><br />
2. Hyla arborea brotacelul<br />
3. Rana temporaria broasca rosie <strong>de</strong> munte<br />
4. Rana dalmatina broasca rosie <strong>de</strong> padure<br />
5. Pelophylax ridibundus broasca mare <strong>de</strong> lac<br />
6. Lacerta agilis soparla cenusie<br />
7. Lacerta viridis gusterul<br />
8. Zootoca vivipara soparla vivipara<br />
9. Podarcis muralis soparla <strong>de</strong> ziduri<br />
10. Anguis fragilis naparca<br />
11. Natrix natrix sarpele <strong>de</strong> casa<br />
12. Coronella austriaca sarpele <strong>de</strong> alun<br />
13. Zamenis longissimus sarpele lui Esculap<br />
14. Vipera ammodytes vipera cu corn<br />
15. Vipera berus vipera comuna, vipera cu cruce<br />
Pagina 39 din 55
Specii <strong>de</strong> reptile si amfibieni <strong>de</strong> importanta comunitara<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Conform formularului Natura 2000 completat, aria adaposteste o specie <strong>de</strong> amfibieni<br />
enumerata in Anexa II a Directivei Habitate (Bombina variegata). Alte specii importante<br />
<strong>de</strong> amfibieni si reptile mentionate in formularul NATURA 2000 sunt: Bufo bufo, Epi<strong>de</strong>lea<br />
viridis, Hyla arborea, Salamandra salamandra, Ichthyosaura alpestris, Pelobates<br />
fuscus, Rana temporaria, Lacerta viridis, Podarcis muralis, Vipera berus, Zootoca<br />
vivipara, Vipera ammodytes.<br />
Nici una din aceste specii nu au fost observate in zona <strong>de</strong> amplasare proiectului.<br />
A.3.6. Distributia speciilor <strong>de</strong> importanta comunitara pe suprafata<br />
amplasamentului si in vecinatatea acestuia<br />
In urma <strong>de</strong>plasarilor in teren, in vecinatatea amplasamenului proiectului propus a fost<br />
i<strong>de</strong>ntificata doar o specie <strong>de</strong> importanta comunitara:<br />
Bombina variegata – izvorasul cu burta galbena prezinta o distributie continua <strong>de</strong>-a<br />
lungul Europei centrale si <strong>de</strong> sud intre 100 si 2100 <strong>de</strong> metri altitudine, distributia pe<br />
verticala fiind conditionata <strong>de</strong> variabile climatice locale. Specia este cunoscuta <strong>pentru</strong><br />
intergradarea cu taxonul sora (Bombina bombina) in zonele un<strong>de</strong> arealul <strong>de</strong> distributie<br />
se suprapune.<br />
In Romania specia este relativ comuna acolo un<strong>de</strong> habitatul sau natural (balti temporare<br />
si semi-permanente, parauri) este intact. Habitatele <strong>de</strong> reproducere sunt reprezentate<br />
<strong>de</strong> balti permanente sau temporare in zone <strong>de</strong>schise, dar in apropierea zonelor<br />
impadurite. La nivel global specia nu este consi<strong>de</strong>rata in pericol <strong>de</strong> disparitie dar in<br />
numeroase zone presiunea antropica este ridicata, principalele amenintari fiind<br />
distrugerea si fragmentarea habitatelor, traficul rutier, poluarea surselor <strong>de</strong> apa,<br />
<strong>de</strong>secarea baltilor <strong>pentru</strong> utilizarea in agricultura si persecutia directa.<br />
Specia a fost observata in vecinatatea amplasamentului, in preajma localitatii Valiug.<br />
Pagina 40 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si<br />
habitatelor <strong>de</strong> interes comunitar afectate (suprafata,<br />
locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu<br />
ariile naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar<br />
invecinate si distributia acestora<br />
In urma investigatiilor in teren, pe suprafata studiata <strong>de</strong> 2,178 ha aferenta proiectului<br />
propus, nu au fost i<strong>de</strong>ntificate habitate <strong>de</strong> interes conservativ si nici exemplare<br />
apartinand speciilor <strong>de</strong> interes conservativ <strong>pentru</strong> care a fost <strong>de</strong>semnat situl <strong>de</strong><br />
importanta comunitara ROSCI0226 Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
Nu au fost i<strong>de</strong>ntificate pasari care cuibaresc in zona <strong>de</strong> amplasare proiectului.<br />
Pasarile rapitoare survoleaza zona in cautare <strong>de</strong> hrana, dar amplasarea telescaunului si<br />
amenajarea domeniului schiabil nu influenteaza activitatea acestora.<br />
A.5. Statutul <strong>de</strong> conservare a speciilor si habitatelor <strong>de</strong><br />
interes comunitar<br />
A.5.1. Habitate prezentate in vecinatatea proiectului propus<br />
In zona <strong>de</strong> amplasare a proiectului nu au fost i<strong>de</strong>ntificate habitate naturale <strong>de</strong> interes<br />
comunitar. In vecinatatea amplasamentuli au fost i<strong>de</strong>ntificate doua habitate <strong>de</strong> interes<br />
comunitar, habitate ce nu for fi afectate <strong>de</strong> proiect, atat in faza <strong>de</strong> executie cat si dupa<br />
finalizarea acestuia.<br />
Habitate <strong>de</strong> interes comunitar i<strong>de</strong>ntificate in vecinatatea proiectului<br />
Cod Denumire habitat<br />
Suprafata ocupata<br />
%<br />
Conservare<br />
9110 Paduri <strong>de</strong> fag <strong>de</strong> tip Luzulo-Fagetum 0.7 B<br />
9310 Paduri <strong>de</strong> fag <strong>de</strong> tip Asperulo-<br />
Fagetum<br />
7.3 B<br />
A.5.2. Specii <strong>de</strong> mamifere, amfiebieni, reptile, nevertebrate si plante<br />
enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
In zona <strong>de</strong> amplasare a proiectului nu fost i<strong>de</strong>ntificate specii <strong>de</strong> plante, mamifere,<br />
amfibieni, reptile, nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.<br />
Pagina 41 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
In vecinatatea amplasamentului - comuna Valiug au fost observate exemplare <strong>de</strong><br />
Bombina variegata.<br />
In ceea ce priveste stare <strong>de</strong> conservare a speciilor i<strong>de</strong>ntificate (conform formularului<br />
standard Natura 2000) se mentioneaza ca:<br />
Bambina variegata: stare <strong>de</strong> conservare excelenta (A) - specie bine conservata<br />
indiferent <strong>de</strong> clasificarea posibilitatii <strong>de</strong> refacere sau in stare medie sau partial<br />
<strong>de</strong>gradata si usor <strong>de</strong> refacut.<br />
A.5.3. Specii <strong>de</strong> pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE<br />
In zona <strong>de</strong> amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia au fost i<strong>de</strong>ntificate 2 specii<br />
<strong>de</strong> pasari incluse in anexa I a Directivei 79/406/CEE.<br />
In ceea ce priveste stare <strong>de</strong> conservare a speciilor i<strong>de</strong>ntificate se mentioneaza ca:<br />
Pernis apivorus - least concern conform listei rosie IUCN;<br />
Circaetus gallicus - least concern conform listei rosie IUCN;<br />
A.6. Date privind structura si dinamica populatiilor <strong>de</strong><br />
specii afectate<br />
In zona <strong>de</strong> amplasare si in vecinatatea parcului eolian au fost i<strong>de</strong>ntificate urmatoarele<br />
habitate naturale:<br />
Habitate <strong>de</strong> padure<br />
Habitate <strong>de</strong> pasuni impadurite<br />
Nu au fost i<strong>de</strong>ntificate in zona <strong>de</strong> amplasare a proiectului habitate <strong>de</strong> interes comunitar.<br />
Suprafata <strong>de</strong> teren pe care se va amenaja domeniul schiabil are folosinta <strong>de</strong> pasune.<br />
Habitatul natural <strong>de</strong> pasune i<strong>de</strong>ntificat pe amplasament se afla intr-un proces <strong>de</strong><br />
refacere, iar din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re conservativ are o importanta redusa.<br />
Habitatele caracteristice ariei protejate <strong>de</strong> interes comunitar din vecinatatea parcului<br />
eolian nu vor fi afectate <strong>de</strong> activitatile <strong>de</strong> constructii-montaj <strong>de</strong>sfasurate pe in perimetrul<br />
proiectului.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al speciilor <strong>de</strong> pasari <strong>pentru</strong> care a fost <strong>de</strong>clarat ROSPA0080<br />
Muntii Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului, se poate aprecia ca domeniul schiabil nu va va afecta<br />
structura si dinamica populatiilor <strong>pentru</strong> care a fost <strong>de</strong>clarata aria <strong>de</strong> protectie speciala<br />
avifaunistica, <strong>de</strong>oarece amplasamentul nu se situeaza pe un culoar principal <strong>de</strong><br />
migratie.<br />
Pagina 42 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A.7. Relatiile structurale si functionale care creeaza si<br />
mentin integritatea ariei naturale protejate <strong>de</strong> interes<br />
comunitar<br />
Zona <strong>de</strong> interes turistic se gaseste la marginea celor doua situri Natura 2000<br />
ROSCI0226 Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului si ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile<br />
<strong>Caras</strong>ului. Prin urmare, activitatea turistica, <strong>de</strong> altfel punctiforma la scara sitului, nu este<br />
generatoare <strong>de</strong> fragmentare <strong>de</strong> habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale<br />
din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat <strong>de</strong><br />
mozaicul <strong>de</strong> habitate <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> o mare varietate stationala. O activitate la scara<br />
restransa, cum este cea prognozata in cadrul domeniului schiabil, nu va afecta<br />
integritatea si stabilitatea sitului natural. Domeniul schiabil va fi exploatat iarna, cand<br />
speciile <strong>de</strong> plante si multe dintre speciile faunistice nu sunt active. Speciile <strong>de</strong> pasari si<br />
<strong>de</strong> mamifere prezente in zona si active pe timpul iernii pot fi sprijinite prin amplasarea<br />
<strong>de</strong> adaposturi suplimentare si resurse <strong>de</strong> hrana in zonele invecinate, in padurile ce<br />
raman <strong>de</strong> o parte si <strong>de</strong> alta a zonei, <strong>pentru</strong> a putea absorbi si concentra efectivele<br />
faunistice.<br />
A.8. Obiectivele <strong>de</strong> conservare a ariei naturale protejate <strong>de</strong><br />
interes comunitar, acolo un<strong>de</strong> au fost stabilite prin<br />
planuri <strong>de</strong> management<br />
Organismul responsabil <strong>pentru</strong> managementului siturilor ROSPA0086 si ROSCI0226<br />
este Administratia Parcului National Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
Parcul National Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului cu urmatoarele rezervatii componente:<br />
Rezervatia Cheile <strong>Caras</strong>ului<br />
Rezervatia Cheile Garliste<br />
Rezervatia Buhui-Margaritat<br />
Rezervatia Izvoarele <strong>Caras</strong>ului<br />
Rezervatia Izvoarele Nerei<br />
Rezervatia Barzavita<br />
Rezervatia Groposu<br />
Rezervatia Pestera Buhui<br />
Rezervatia Pestera Comarnic<br />
Rezervatia Pestera Popovat<br />
In prezent sunt in curs eleborare “Strategiile <strong>de</strong> conservare, planurile <strong>de</strong> monitorizare si<br />
actiunile <strong>de</strong> comunicare <strong>pentru</strong> Parcul National Semenic”, proiect care va cuprin<strong>de</strong> si<br />
revizuirea Planului <strong>de</strong> management al Parcului National Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
Obiectivele <strong>de</strong> conservare ale speciilor si habitatelor prezente in siturile <strong>de</strong> interes<br />
comunitar vor avea ca scop protectia habitatelor si speciilor existente in zona.<br />
Pagina 43 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A.9. Descrierea starii actuale <strong>de</strong> conservare a ariei<br />
naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar, inclusiv<br />
evolutii/schimbari care se pot produce in viitor<br />
Ariile naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar ROSCI0226 Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului si<br />
ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului aflate in proximitatea domeniului schiabil<br />
fac parte din reteaua ecologica europeana Natura 2000, organismul responsabil <strong>pentru</strong><br />
managementul lor fiind Administratia Parcului National Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
In Parcul National Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului au fost i<strong>de</strong>ntificate pana in prezent 23 <strong>de</strong><br />
habitate din care 6 prioritare. La acestea se mai adauga si alte habitate care nu fac<br />
obiectul retelei Natura 2000. Flora contine 1.277 specii, din care doar o singura specie<br />
<strong>de</strong> interes comunitar este prezenta in sit (zona calcaroasa). Fauna este reprezentata <strong>de</strong><br />
672 specii din care peste 80 sunt protejate <strong>de</strong> conventii internationale si directive<br />
europene. Din flora si fauna protejata, 37 specii au diferite gra<strong>de</strong> <strong>de</strong> exploatare prin<br />
colectare, vanatoare si pescuit.<br />
Situatia proprietarilor terenurilor din zona Parcului National Semenic – Cheile <strong>Caras</strong>ului<br />
este urmatoarea:<br />
Paduri – proprietate <strong>de</strong> stat, administrate <strong>de</strong> Romsilva sau primarii: 78%;<br />
Paduri – proprietate privata, administrate <strong>de</strong> persoane fizice: 2%;<br />
Pasuni – proprietate <strong>de</strong> stat: 5%;<br />
Fanete/terenuri agricole – prorietate privata: 3%;<br />
Alte terenuri (ape, stancarii, constructii) – proprietati mixte: 10%.<br />
Habitatele si speciile <strong>de</strong> referinta sunt afectate in diferite gra<strong>de</strong>, <strong>de</strong> activitatile agricole,<br />
silvice, urbanism, infrastructura, vanatoare, turism si alte activitati.<br />
Principalele amenintari sunt generate <strong>de</strong>:<br />
practicile agricole prin cultivarea terenurilor cu porumb care sunt fanete in prezent;<br />
cositul in perioa<strong>de</strong> nepotrivite;<br />
transportul si <strong>de</strong>pozitarea lemnului in paraie;<br />
<strong>de</strong>gradarea solului si ravenarea;<br />
extin<strong>de</strong>rea activitatilor <strong>de</strong> pomicultura in pasuni;<br />
incendierea pasunilor si vegetatiei <strong>de</strong> stancarie;<br />
datorita drumurilor <strong>de</strong> exploatare;<br />
extin<strong>de</strong>rea zonelor construite sau crearea altora noi;<br />
extin<strong>de</strong>rea retelei <strong>de</strong> drumuri sau marirea frecventei <strong>de</strong> tranzit pe drumurile;<br />
din interiorul sitului care fragmenteaza habitatele;<br />
frecventa turistica mare in anumite zone;<br />
Pagina 44 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
A.10. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale<br />
protejate <strong>de</strong> interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in<br />
evolutia naturala a ariei naturale protejate <strong>de</strong> interes<br />
comunitar<br />
Alte amentinari asupra speciilor si habitatelor din zona ariilor protejate aflate in<br />
vecinatatea proiectului propus sunt: speciile invazive, braconajul, turismul <strong>de</strong>zorganizat,<br />
distrugerea cuiburilor.<br />
Pagina 45 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA<br />
BIODIVERSITATII SI ASUPRA HABITATELOR<br />
B.1. Impactul actual<br />
Impactul actual consta in folosirea pasunii <strong>de</strong> pe suprafata <strong>de</strong> interes <strong>pentru</strong> pasunatul<br />
vitelor si oilor. Nu s-au observat fenomene <strong>de</strong> mobilizare in timpul ploilor a solului <strong>de</strong><br />
catre torenti si nici incarcarea apelor acestora cu aluviuni; nu s-au i<strong>de</strong>ntificat fenomene<br />
<strong>de</strong> antropizare puternica, cu infiltrarea unor specii invazive. De asemenea nu s-au<br />
observat gunoaie prin padure sau la marginea drumului. Prin urmare impactul actual<br />
asupra zonei este unul relativ redus.<br />
B.2. Impactul prognozat<br />
Formele <strong>de</strong> impact prognozate a se produce in urma exploatarii domeniului schiabil sunt<br />
urmatoarele: modificari a populatiilor <strong>de</strong> plante, dar fara afectarea unor specii <strong>de</strong> interes<br />
comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila;<br />
B.3. Impactul asupra proiectului asupra integritatii sitului<br />
Suprafata afectata <strong>de</strong> proiect si structurile asociate va fi <strong>de</strong> 2,178 ha din care o<br />
suprafata 1,27 ha intra in limitele siturilor. Aceste 1,27 ha reprezinta doar o pon<strong>de</strong>re<br />
mica <strong>de</strong> 0,003 % din suprafata celor doua situri.<br />
Amenajarea domeniului schiabil si utilizarea lui pe timpul iernii nu va afecta integritatea<br />
siturilor Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului si ROSPA0086 Muntii<br />
Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
Pagina 46 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
B.4. Impactul asupra habitatelor si speciilor <strong>de</strong> flora si<br />
fauna<br />
Prin amenajarea domeniului schiabil, suprafata ocupata <strong>de</strong> pasune se va restrange cu<br />
doar 0,049 ha, suprafata care se modifica pe termen lung, ceea ce reprezinta un impact<br />
direct, <strong>de</strong> lunga durata, dar <strong>de</strong> mica amploare. Pe respectiva suprafata va fi inlaturata<br />
vegetatia ierboasa existenta si se vor construi cladiri sau se vor amenaja fundatii <strong>pentru</strong><br />
instalatia <strong>de</strong> telescaun. Consi<strong>de</strong>ram ca suprafata afectata este restransa, habitatul<br />
afectat nu are o valoare conservativa ridicata si nu adaposteste specii <strong>de</strong> plante si<br />
animale cu risc <strong>de</strong> extinctie, prin urmare exploatarea nu va afecta major resuresele <strong>de</strong><br />
biodiversitate. In conditiile respectarii masurilor <strong>de</strong> reducere a impactului propuse, nu se<br />
anticipeaza <strong>de</strong>zechilibre la nivelul componentei biotice <strong>de</strong> pe amplasament sau piedici<br />
majore in asigurarea pe termen lung a „statutului <strong>de</strong> conservare favorabila” a speciilor si<br />
habitatelor <strong>pentru</strong> care au fost <strong>de</strong>semnate ariile protejate din proximitatea<br />
amplasamentului.<br />
Avand in ve<strong>de</strong>re inexistenta pe amplasament a habitatelor cu valoare <strong>de</strong><br />
conservare mare si a faptului ca nu va avea loc o fragmentare <strong>de</strong> habitate,<br />
apreciem ca impactul asupra ariilor naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar va fi<br />
redus.<br />
Datorita faptului ca nu exista specii strict localizate exclusiv in habitatul specific zonei<br />
proiectului, si ca habitatul din zona <strong>de</strong> impact este larg reprezentat in imediata<br />
apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional si/sau national.<br />
Implementarea proiectului “Telescaun Casa Baraj” <strong>de</strong>si partial este incadrat in<br />
ariile naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar: ROSCI0226 Semenic Cheile<br />
<strong>Caras</strong>ului si ROSPA0086 Muntii Semenic Cheile <strong>Caras</strong>ului, nu va avea un impact<br />
semnificativ prin respectarea unor masuri speciale <strong>de</strong> conservare ce vizeaza<br />
protectia si conservarea obiectivelor celor doua naturale protejate.<br />
B.5. Impactul prognozat in faza <strong>de</strong> amenajare a domeniului<br />
schiabil<br />
Habitate<br />
Amenajarea partiei nu presupune inlocuirea tipului <strong>de</strong> habitat existent. Pasunea<br />
existenta este in proces <strong>de</strong> refacere, avand la baza cateva specii ierboase din covorul<br />
ierbos al padurii si specii <strong>de</strong> ierburi heliofile provenite din arealele invecinate.<br />
Amfibieni<br />
Impact negativ<br />
In timpul fazei <strong>de</strong> amenajare a partiei poate aparea acci<strong>de</strong>ntal mortalitatea directa a<br />
amfibienilor ce pot patrun<strong>de</strong> acci<strong>de</strong>ntal din zonele invecinate din zona <strong>de</strong> impact<br />
cauzata capturarea involuntara a diferite specii in gropi, sub grohotisuri etc, aparitia <strong>de</strong><br />
Pagina 47 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
false locuri <strong>de</strong> reproducere (ex gropi, santuri, canale temporar inundate care sunt<br />
secate, sau umplute cu material solid in scurt timp, <strong>de</strong>terminand moartea oualor,<br />
larvelor etc.).<br />
De aceea premergator organizarii santierului se va proceda la instruirea amanuntita a<br />
personalului lucrator asupra protejarii si translocarii tuturor exemplarelor observate <strong>de</strong><br />
amfibieni sau reptile, indiferent ca apartin unei specii <strong>de</strong> interes comunitar sau unei<br />
specii comune.<br />
Vor fi necesare masuri <strong>de</strong> diminuare a impactului prin:<br />
<strong>de</strong>rularea activitatilor in perioada premergatoare intrarii in vegetatie si iesirii din<br />
hibernare a componentelor biodiversitatii;<br />
evitarea <strong>de</strong>versarii <strong>de</strong> combustibili, uleiuri sau alte substante poluante pe sol;<br />
Impact pozitiv – nu este cazul.<br />
Reptile<br />
Impact negativ<br />
Reptilele sunt slab reprezentate in zona proiectului. Ele vor fi favorizate ulterior dupa<br />
amenajrea partiei si instalarea pajistii, preferand locurile <strong>de</strong>schise si insorite. Speciile <strong>de</strong><br />
reptile sunt vulnerabile si la impactul generat <strong>de</strong> mortalitatea directa ale carei cauze<br />
sunt explicate in subcapitolul amfibieni. Si in cazul reptilelor impactul negativ poate fi<br />
datorat si <strong>de</strong> <strong>de</strong> neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor <strong>de</strong><br />
reducere a impactului.<br />
Impactul pozitiv – reptilele isi vor extin<strong>de</strong> habitatul prin cresterea suprafetelor <strong>de</strong> pajiste.<br />
Pasari<br />
Impact negativ<br />
Datorita faptului ca nu exista specii strict localizate exclusiv in habitate specifice zonei<br />
proiectului, si ca habitatele din zona <strong>de</strong> impact sunt larg reprezentate in imediata<br />
apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional si/sau national.<br />
Impact pozitiv – nu este cazul<br />
Mamifere<br />
Impact negativ<br />
Mamiferele <strong>de</strong> talie mare nu sunt intalnite in zona. In cazul unor mamifere mici impactul<br />
negativ s-ar putea realiza in timpul executiei lucrarilor <strong>de</strong> constructii prin aparitia <strong>de</strong><br />
gropi, canale, santuri neacoperite care sa functioneze ca si veritabile capcane, precum<br />
si prin atitudinea negativa a lucratorilor. Gropile formate pe parcursul zilei vor fi<br />
acoperite inainte <strong>de</strong> parasirea santierului, <strong>pentru</strong> a nu constitui capcane <strong>pentru</strong><br />
mamiferele mici. Instruirea lucratorilor compenseaza aceste neajunsuri si anuleaza<br />
potentialul impact negativ.<br />
Poluarea cu hidrocarburi <strong>de</strong>scrisa la amfibieni poate constitui parte a impactului negativ<br />
si in cazul mamiferelor. Si in cazul mamiferelor impactul negativ poate fi datorat si <strong>de</strong><br />
neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor <strong>de</strong> reducere a impactului.<br />
Impact pozitiv – nu este cazul<br />
Pagina 48 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
B.6. Impactul prognozat in faza <strong>de</strong> exploatare<br />
Exploatarea domeniului schiabil se va face in scop turistic. Astfel se urmareste, chiar in<br />
urma amenajarii, crearea unui peisaj cat mai apropiat <strong>de</strong> cel natural, cu valente estetice<br />
si recreative, ceea ce presupune conservarea atat a peisajului natural, cat si rezervelor<br />
<strong>de</strong> biodiversitate cat mai intacte. Exploatarea se va face prepon<strong>de</strong>rent in timpul iernii.<br />
Datorita acestui fapt impactul asupra mediului si asupra biodiversitatii este unul <strong>de</strong> mica<br />
amploare. Iarna nevertebratele, amfibienii, reptilele si multe dintre mamifere sunt in<br />
perioada <strong>de</strong> hibernare, <strong>de</strong>ci nu vor fi afectate <strong>de</strong> prezenta omului. Pasarile, atat cele<br />
se<strong>de</strong>ntare, cat si cele migratoare, oaspeti <strong>de</strong> vara sau <strong>de</strong> iarna nu sunt in perioada <strong>de</strong><br />
reproducere in timpul iernii cand zona va fi exploatata la maximum, prin urmare si<br />
impactul asupra lor va fi unul <strong>de</strong> mica amploare.<br />
In timpul verii activitatile turistice trebuie reglementate conform unui cod <strong>de</strong> conduita<br />
care sa genereze un impact negativ minim asupra zonei.<br />
Vor fi prevazute puncte stricte <strong>de</strong> colectare a <strong>de</strong>seurilor <strong>pentru</strong> a evita poluarea<br />
zonei.Acest regim strict va fi aplicat inclusiv <strong>de</strong>seurilor menajere, resturilor alimentare,<br />
bio<strong>de</strong>gradabile, care abandonate in situl natural, chiar daca se <strong>de</strong>scompun pot modifica<br />
chimismul zonei, a solului si a apei si sa <strong>de</strong>termine astfel modificari ale florei si<br />
vegetatiei.<br />
Respectarea acestor conditii limiteaza impactul negativ al prezentei omului in situl<br />
natural.<br />
Pagina 49 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
C. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI<br />
Desi proiectul nu presupune lucrari <strong>de</strong> complexitate mare, masurile <strong>de</strong> diminuare a<br />
impactului sunt necesare si foarte importante.<br />
se vor stabili si adopta masuri generale, care vizeaza gestionarea a<strong>de</strong>cvata a<br />
transporturilor, inclusiv a carburantilor, <strong>de</strong>pozitarea pamantului excavat, acoperirea<br />
gropilor la sfarsitul zilei <strong>de</strong> lucru.<br />
utilizarea <strong>de</strong> utilaje a<strong>de</strong>cvate lucrarilor, cu nivel scazut <strong>de</strong> poluare si <strong>de</strong> zgomot.<br />
construirea aductiunii <strong>de</strong> apa, a santurilor <strong>de</strong>stinate retelelor <strong>de</strong> apa, a acumularii<br />
se va face dupa perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere a pontei amfibienilor.<br />
relocarea oricaror indivizi animali, indiferent ca apartin unor specii <strong>de</strong> interes<br />
comunitar sau nu, ajunsi acci<strong>de</strong>ntal in zona santierului.<br />
efectuarea lucrarilor doar pe timpul zilei, seara si noaptea ramanand perioada <strong>de</strong><br />
ragaz <strong>pentru</strong> activitatea animalelor din zona.<br />
instruirea angajatilor atat in ceea ce priveste regimul <strong>de</strong>seurilor <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>pozitarea<br />
lor pe rampe specializate si transportul lor integral la platforma <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri a<br />
comunei Valiug;<br />
Pagina 50 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI<br />
FAUNEI DIN ZONA STUDIATA<br />
Monitorizarea vegetatiei si a florei se va face, <strong>de</strong>sigur, in sezonul cald al anului. Aceasta<br />
implica in special iesiri in teren (doua-trei) in perioada mai-iunie, perioada optima <strong>de</strong><br />
<strong>studiu</strong>. De asemenea, sunt necesare observatii in teren (cel putin doua-trei) in martieaprilie,<br />
<strong>pentru</strong> plantele care apar primavara <strong>de</strong>vreme, si o verificare in august-octombrie<br />
<strong>pentru</strong> plantele care infloresc toamna. In acest fel vom avea o imagine suficient <strong>de</strong> clara<br />
asupra vegetatiei si florei din zona.<br />
Pentru insecte, alte nevertebrate (miriapo<strong>de</strong>, arahni<strong>de</strong>, gasteropo<strong>de</strong>), amfibieni si<br />
reptile, sunt suficiente 4-5 iesiri in teren, in perioada mai-septembrie.<br />
Pentru mamifere si pasari sunt necesare iesiri lunare <strong>pentru</strong> a putea surprin<strong>de</strong> dinamica<br />
sezoniera a populatiilor acestor specii.<br />
Pagina 51 din 55
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
E. DETALII DESPRE METODOLOGIA DE<br />
MONITORIZARE A BIODIVERSITĂŢII. METODE<br />
UTILIZATE DE EVALUARE<br />
E.1. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> teren<br />
Primul pas in procesul <strong>de</strong> separare si <strong>de</strong>scriere a asociatiilor vegetale a fost stabilirea<br />
marimii suprafetelor analizate. Forma suprafetelor pe care s-au facut <strong>de</strong>scrierile au fost<br />
dreptunghiulare <strong>de</strong> 30x30 m pe expozitie sudica, sud-vestica sau sud-estica. Evaluarea<br />
abun<strong>de</strong>ntei se face cu ajutorul scarii Braun-Blanquet.<br />
Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> lucru utilizate <strong>pentru</strong> monitorizarea pasarilor au fost particularizate <strong>pentru</strong><br />
fiecare categorie disticta <strong>de</strong> pasari, astfel incat calitatea informatiilor obtinute sa reflecte<br />
situatia reala <strong>de</strong> pe amplasament: specii cuibaritoare, specii <strong>de</strong> pasaj, oaspeti <strong>de</strong><br />
vara/iarna.<br />
Avand in ve<strong>de</strong>re ca amplasamentul proiectului propus se suprapune partial pe ariile<br />
naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar ROSCI0226 Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului si<br />
ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului s-a monitorizat inclusiv prezenta/absenta<br />
speciilor <strong>de</strong> flora si fauna <strong>pentru</strong> care au fost <strong>de</strong>semnate aceste arii.<br />
Observaţiile <strong>de</strong> pe teren <strong>pentru</strong> monitorizarea avifaunei au fost făcute după meto<strong>de</strong><br />
prezentate în literatura <strong>de</strong> specialitate.<br />
Au fost alese puncte cheie care sa acopere întreaga zona <strong>de</strong> <strong>studiu</strong> în ve<strong>de</strong>rea<br />
i<strong>de</strong>ntificarii directiilor si culoarelor celorlalte specii <strong>de</strong> fauna din zona <strong>de</strong> amplasare a<br />
parcului eolian au fost utilizate urmatoarele meto<strong>de</strong>:<br />
Recesamant din puncte fixe folosita <strong>pentru</strong> pasarile <strong>de</strong> talie mica;<br />
Metoda transectelor sau metoda <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> pe trasee lineare folosia in diferite<br />
tipuri <strong>de</strong> terenuri <strong>de</strong>schise sau cu vizibilitate mai mare, in special pentu pasarile <strong>de</strong><br />
talie mica si mamifere.<br />
Metoda transectelor presupune <strong>de</strong>plasarea observatorului in lungul unui traseu<br />
prestabilit si inregistrarea pasarilor pe ambele laturi ale traseului. Aceasta metoda se<br />
utilizeaza in cazul zonelor mai <strong>de</strong>schise, <strong>pentru</strong> <strong>evaluare</strong>a pasarilor <strong>de</strong> talie mai mica.<br />
Pagina 52 din 55
E.2. Metodologia <strong>de</strong> <strong>evaluare</strong> a impactului<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Pentru prognozarea impactului în cazul proiectului propus in intravilanul si extravilanul<br />
localitatii Valiug, jud. <strong>Caras</strong>-<strong>Severin</strong>, s-a avut în ve<strong>de</strong>re atat folosirea unor tehnologii<br />
performante, cat si diminuarea impactului produs asupra biodiversitatii, în fazele <strong>de</strong><br />
amenajare si exploatare a domeniului schiabil.<br />
Au fost luate în calcul si clasele <strong>de</strong> habitate, speciile <strong>de</strong> avifauna si fauna care au stat la<br />
<strong>de</strong>semnarea ariilor naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar: ROSPA0086 Muntii<br />
Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului si ROSCI0226 Semenic-Cheile, precum si alte specii <strong>de</strong><br />
flora, fauna intalnite in zona <strong>de</strong> amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia.<br />
Anticiparea impactului asupra biodiversitatii s-a realizat dupa urmatoarele criterii:<br />
distributia si frecventa speciilor indicator <strong>pentru</strong> habitatele protejate <strong>de</strong>semnate în<br />
fisa sitului;<br />
suprafata habitatelor afectate;<br />
biocenoze întalnite în perimetrul proiectului;<br />
numarul <strong>de</strong> specii protejate i<strong>de</strong>ntificate în zonele studiate;<br />
marimea populatiilor speciilor protejate i<strong>de</strong>ntificate în zona <strong>de</strong> amplasare a<br />
domeniului schiabil raportate la populatiile inventariate în cele doua situri Natura<br />
2000;<br />
etologia speciilor i<strong>de</strong>ntificate în zona investigata;<br />
distanta fata <strong>de</strong> localitati;<br />
activitati antropice <strong>de</strong>sfasurate în zona proiectului si vecinatatea acestuia<br />
(agricultura, cresterea animalelor, activitati <strong>de</strong> agrement, turismul);<br />
Pagina 53 din 55
F. CONCLUZII<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
Terenul vizat <strong>pentru</strong> amplasarea proiectului „Telescaun Casa Baraj” are functiunea <strong>de</strong><br />
pasune si se situeaza in proximitatea ariilor naturale protejate <strong>de</strong> interes comunitar<br />
ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului si ROSCI0226 Semenic-Cheile<br />
<strong>Caras</strong>ului (1,27 ha din cele 2,178 ha ocupate <strong>de</strong> proiect se, suprapun peste aceste arii).<br />
Suprafata ocupata <strong>de</strong> proiectul propus este <strong>de</strong> 2,178 ha, din care suprafete ce vor fi<br />
acoperite <strong>de</strong> constructii permanente:<br />
281mp arie construita cladire restaurant Casa Baraj;<br />
208 mp arie totala ocupata instalatie telescaun .<br />
Pe suprafata pe care se va amplasa proiectul nu au fost i<strong>de</strong>ntificate habitate si specii <strong>de</strong><br />
interes comunitar. Precizam ca nu au fost i<strong>de</strong>ntificate cuiburi <strong>de</strong> pasari pe terenul vizat<br />
<strong>pentru</strong> amplasarea proiectului.<br />
Suprafata afectata <strong>de</strong> proiect si structurile asociate va fi <strong>de</strong> 2,178 ha din care o<br />
suprafata 1,27 ha intra in limitele siturilor <strong>de</strong> interes comunitar evocate anterior. Aceste<br />
1,27 ha reprezinta o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 0,003 % din suprafata celor doua situri.<br />
Amenajarea domeniului schiabil si utilizarea lui pe timpul iernii nu va afecta integritatea<br />
siturilor Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului si ROSPA0086 Muntii<br />
Semenic-Cheile <strong>Caras</strong>ului.<br />
Impactul proiectului asupra ariilor protejate <strong>de</strong> interes comunitar este nesemnificativ<br />
intrucat:<br />
nu vor fi pierdute suprafete <strong>de</strong> habitate <strong>de</strong> interes comunitar;<br />
nu vor fi fragmentate habitate <strong>de</strong> interes comunitar;<br />
nu se reduce suprafata <strong>de</strong> teren folosita <strong>pentru</strong> necesitatile <strong>de</strong> hranire ale speciilor<br />
<strong>de</strong> pasari <strong>de</strong> interes comunitar;<br />
proiectul nu va <strong>de</strong>termina schimbari in <strong>de</strong>nsitatea populatiilor speciilor <strong>de</strong> pasari <strong>de</strong><br />
interes comunitar.<br />
Structura si functionalitatile specifice raman intr-un statut bun <strong>de</strong> conservare iar<br />
perspectivele viitoare pot fi apreciate ca bune si fara o amenintare semnificativa,<br />
viabilitatea pe termen lung fiind asigurata (cf. Ghid Metodologic – redactori Isabelle<br />
Combroux, C. Schwoerer, 2007, Timisoara).<br />
In urma analizei tuturor factorilor <strong>de</strong> impact asupra biodiversitatii, concluzionam ca<br />
proiectul “Telescaun Casa Baraj-Valiug” are un impact nesemnificativ.<br />
In concluzie, prin implementarea proiectului analizat nu se anticipeaza<br />
crearea <strong>de</strong> piedici majore în asigurarea pe termen lung a statutului <strong>de</strong><br />
conservare favorabila a speciilor si habitatelor <strong>pentru</strong> care cele doua<br />
situri au fost <strong>de</strong>semnate, în cazul în care masurile <strong>de</strong> diminuare a<br />
impactului, <strong>de</strong>scrise in acest <strong>studiu</strong>, vor fi implementate.<br />
Pagina 54 din 55
BIBLIOGRAFIE<br />
Studiu <strong>de</strong> Evaluare A<strong>de</strong>cvată Telescaun Casa Baraj - Văliug<br />
1. Ciocarlan, V., 2009 Flora ilustrata a Romaniei, Pteridophyta et<br />
Spermatophyta<br />
Editura Ceres, Bucuresti<br />
2. Dihoru, G., Negrean, G.,<br />
2009<br />
Cartea rosie a plantelor vasculare din<br />
Romania<br />
Editura Aca<strong>de</strong>miei Romane, Bucuresti<br />
3. Donita, N., et al., 2005 Habitatele din Romania<br />
Editura Tehnica Silvica, Bucuresti<br />
4. Mountford, 0., et al., 2008 Natura 2000 in Romania, Habitat Fact<br />
Sheets, EU Phare<br />
Project on Implementation of Natura 2000<br />
Network in Romania<br />
5. Mountford, 0., Gafta, D.,<br />
2008<br />
Manual <strong>de</strong> interpretare a habitatelor Natura<br />
2000 din Romania<br />
Editura Risoprint, Cluj-Napoca<br />
6. Tatole V. Alexabdru I, 2009 Speciile <strong>de</strong> animale Natura 2000 din<br />
Romania<br />
Editura Imperium Print Bucuresti<br />
7. Tatole V. 2010 Managementul si Monitoringul Speciilor <strong>de</strong><br />
Animale Natura 2000 din Romania Ghid<br />
Metodologic<br />
Editura Excelsior Print<br />
8. www.pnscc.ro<br />
9. www.anpm.ro<br />
10. www.mmp.ro<br />
Pagina 55 din 55