Curs foc - Facultatea de Construcţii Timişoara - Universitatea ...

I-40
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea focului. Partea a I-a: Eurocoduri
________________________________________________________________________________
de tălpile unui profil I) nu produce nici o deplasare laterala şi se poate admite în acest caz utilizarea
modelelor simplificate de calcul, chiar daca focul nu este reprezentat printr-o curba nominala.
Restricţia trebuie impusa acelor distribuţii nesimetrice de temperatura care produc intr-adevăr
deplasări laterale, spre exemplu cazul unui profil I la care tălpile au temperaturi diferite.
Deoarece zvelteţea adimensionala în situaţia de incendiu depinde de temperatura, în cazul în
care se doreşte determinarea temperaturii critice corespunzătoare unei anumite incarcari
(verificarea în domeniul temperaturii sau al timpului, vezi capitolul 5.3) este necesar un proces
iterativ. Convergenta este de obicei rapida şi este suficienta de cele mai multe ori chiar o singura
iteraţie, daca în etapa a doua, expresia 5.13 este aproximata prin
λ θ 1.2 λ
(5.18)
Aplicarea acestei formule conduce la o prima aproximare a temperaturii critice. Cu aceasta valoare
a temperaturii, întregul proces poate fi repetat o singura data, utilizând formula 5.13 în loc de 5.18.
în mod obişnuit, a doua valoare rezultata pentru temperatura critica diferă foarte puţin de prima
aproximare şi în consecinţa procesul iterativ nu trebuie continuat.
Cercetarea care a stat la baza procedurii de calcul simplificat s-a bazat în principal pe rezultate
obţinute pe profile I laminate. S-a considerat logic sa se extindă aceste rezultate şi pe profile I
sudate, având în vedere probabil faptul ca influenta tensiunilor reziduale care conduc la o
comportare diferita la temperatura normala este mai puţin pronunţata la temperaturi ridicate.
Pentru secţiuni cu o secţiune complet diferita, cum sunt spre exemplu cornierele sau profilele
circulare sau rectangulare, procedura reprezintă intr-adevăr o extrapolare a rezultatelor obţinute,
pentru secţiuni care nu au fost acoperite de programul de cercetare. Aceasta este insa singura
modalitate de calcul, cel puţin pana în momentul în care vor fi efectuate cercetări pentru aceste
tipuri de profile.
5.6.4 Grinzi cu secţiune transversala de clasa 1, 2 sau 3
5.6.4.1 Rezistenta la forfecare
Forţa tăietoare capabila la timpul t se determina cu următoarea expresie
V fi,
t,
Rd k y,
, web VRD
M , 1 M , fi
in care:
(5.19)
web este temperatura medie pe inima secţiunii transversale
k ,
y,
web este factorul de reducere a limitei de curgere a otelului pentru temperatura web
VRD
este forţa tăietoare capabila a secţiunii transversale pentru calculul la temperatura
normala, în conformitate cu EN1993-1-1.
Faptul ca în aceasta expresie se mentioneaza temperatura medie în inima secţiunii, nu înseamnă ca
ipoteza unei temperaturi uniforme pe sectiune nu este admisa. În cazul considerării unei distribuţii
neuniforme a temperaturii, se va lua în calcul în mod natural temperatura medie în inima secţiunii,
iar daca se considera o distribuţie uniforma a temperaturii, atunci temperatura luata în calcul este
chiar temperatura secţiunii.
Pentru verificarea unei grinzi solicitate la taiere, se utilizează expresia 5.20.
V V ,
fi,
Ed fi,
t Rd
(5.20)
Vfi,Ed - forţa tăietoare în secţiunea verificata obţinuta din analiza mecanica în situaţia de incendiu.