Curs foc - Facultatea de Construcţii Timişoara - Universitatea ...
Curs foc - Facultatea de Construcţii Timişoara - Universitatea ...
Curs foc - Facultatea de Construcţii Timişoara - Universitatea ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMISOARA<br />
FACULTATEA DE CONSTRUCTII<br />
CURS MASTER AN I SEM.II<br />
CALCULUL STRUCTURILOR LA ACTIUNEA FOCULUI<br />
PARTEA I<br />
TEORIE<br />
Titular disciplina: Conf. Dr. Ing. Raul ZAHARIA<br />
Capitolul 1 - INTRODUCERE<br />
1.1 Legatura intre diversele Eurocoduri<br />
Eurocodurile structurale sunt un set <strong>de</strong> standar<strong>de</strong> pentru <strong>de</strong>terminarea actiunilor si pentru calculul<br />
la stari limita ultime si <strong>de</strong> exploatare a constructiilor.<br />
Euroco<strong>de</strong> 0 <strong>de</strong>fineste regulile generale pentru proiectarea la stari limita (principiul <strong>de</strong> baza al<br />
Eurocodurilor).<br />
Euroco<strong>de</strong> 1 ofera valorile <strong>de</strong> calcul a actiunilor.<br />
Urmeaza Eurocodurile referitoare la proiectarea structurilor realizate din diferite materiale:<br />
Euroco<strong>de</strong> 2 pentru structuri din beton, Euroco<strong>de</strong> 3 pentru structuri metalice, Euroco<strong>de</strong> 4 pentru<br />
structuri mixte otel-beton, Euroco<strong>de</strong> 5 pentru structuri din lemn, Euroco<strong>de</strong> 6 pentru zidarie si<br />
Euroco<strong>de</strong> 9 pentru structuri din aluminiu.<br />
Euroco<strong>de</strong> 7 este <strong>de</strong>dicat proiectarii fundatiilor, iar Euroco<strong>de</strong> 8 proiectarii antiseismice.<br />
Fiecare dintre Eurocoduri este <strong>de</strong>semnat printr-un numar in clasificarea CEN (Comite<br />
Europeen <strong>de</strong> Normalisation), incepand cu 1990 pentru Euroco<strong>de</strong> 0, pana la 1999 pentru Euroco<strong>de</strong><br />
9. Cu exceptia bazelor proiectarii, proiectarii fundatiilor si proiectarii antiseismice, fiecare<br />
Euroco<strong>de</strong> este alcatuit din mai multe parti, incluzand partea 1-1 care acopera regulile generale<br />
pentru proiectare la temperatura normala, respectiv partea 1-2 care acopera proiectarea in situatia<br />
<strong>de</strong> incendiu (la actiunea temperaturilor inalte). Tabelul 1-1 ofera o lista a diverselor Eurocoduri, iar<br />
Fig. 1-1 (Gulvanessian et al. 2002), sintetizeaza legatura intre aceste documente.<br />
Tabel 1-1 : Lista Eurocodurilor<br />
Euroco<strong>de</strong><br />
La temperaturi<br />
normale<br />
In situatia <strong>de</strong><br />
incendiu<br />
0 : Bazele proiectarii EN 1990 -<br />
1 : Actiuni EN 1991-1-1 EN 1991-1-2<br />
2 : Structuri din beton EN 1992-1-1 EN 1992-1-2<br />
3 : Structuri din otel EN 1993-1-1 EN 1993-1-2<br />
4 : Structuri mixte otel-beton EN 1994-1-1 EN 1994-1-2<br />
5 : Structuri din lemn EN 1995-1-1 EN 1995-1-2<br />
6 : Structuri din zidarie EN 1996-1-1 EN 1996-1-2<br />
7 : Proiectarea fundatiilor EN 1997 -<br />
8 : Rezistenta la seism EN 1998 -<br />
9 : Structuri din aluminiu EN 1999-1-1 EN 1999-1-2<br />
I-1
I-2<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
EN 1990<br />
EN 1991<br />
EN 1992 EN 1993 EN 1994<br />
EN 1995 EN 1996 EN 1999<br />
EN 1997 EN 1998<br />
Structural safety,<br />
serviceability and<br />
durability<br />
Actions on structures<br />
Design and <strong>de</strong>tailing<br />
Geotechnical and<br />
seismic <strong>de</strong>sign<br />
Figura 1-1 : Legatura intre diversele Eurocoduri<br />
Deoarece aceast curs se refera la structuri solicitate la actiunea <strong>foc</strong>ului, orice referinta la un<br />
standard (Euroco<strong>de</strong>) fara alta mentiune suplimentara va presupune referirea la partea 1-2.<br />
1.2 Scopul Euroco<strong>de</strong> x – 1.2<br />
Eurocodurile <strong>de</strong> calcul la actiunea <strong>foc</strong>ului nu se refera (cu mici exceptii) la capacitatea <strong>de</strong> izolare<br />
sau <strong>de</strong> integritate a elementelor <strong>de</strong> separare (criteriile E si I). Daca, spre exemplu, un perete <strong>de</strong><br />
compartimentare este alcatuit din panouri sandwich, nu este posibil sa se calculeze comportarea la<br />
actiunea <strong>foc</strong>ului. Comportamentul unui astfel <strong>de</strong> element inclu<strong>de</strong> mai multe fenomene complexe,<br />
care nu pot fi prezise cu acuratete, cum sunt miscarile materialului izolant care creeaza straturi <strong>de</strong><br />
aer intre acesta si panourile metalice, <strong>de</strong>formatiile mari ale tablei metalice, influenta locala a<br />
elementelor <strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re, etc. Acest tip <strong>de</strong> elemente trebuie sa fie testate experimental.<br />
Eurocodurile trateaza capacitatea portanta a elementelor si structurilor, adica rezistenta mecanica<br />
(criteriul R) oferind informatii care permit sa se calculeze daca si cat timp o structura este capabila<br />
sa reziste la incarcarile existente in cazul actiunii <strong>foc</strong>ului.<br />
Proiectarea este astfel efectuata la starea limita ultima.<br />
Strict vorbind, nu exista mentionat in mod explicit in standar<strong>de</strong> nici un criteriu <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>formatie, cum ar fi, spre exemplu, o limita egala cu 1/30 din <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re pentru o grinda simplu<br />
rezemata, asa cum este data in diferitele standar<strong>de</strong> pentru incercari experimentale. O verificare la<br />
starea limita a exploatarii normale trebuie efectuata, totusi, in urmatoarele doua cazuri:<br />
1. Atunci cand mijloacele <strong>de</strong> protectie isi pot pier<strong>de</strong> eficienta in cazul in care exista <strong>de</strong>formatii<br />
excesive ale elementului pe care il protejeaza.<br />
2. Atunci cand elementele <strong>de</strong> compartimentare (spre exemplu pereti), care sprijina pe elemente<br />
structurale sau sunt situate sub elemente structurale, pot suferi <strong>de</strong>formatii excesive in urma<br />
<strong>de</strong>formarii acestor elemente.<br />
Exista doua exceptii care permit sa nu fie luate in consi<strong>de</strong>rare criteriile <strong>de</strong> <strong>de</strong>formatie, cate una<br />
pentru fiecare dintre cazurile mentionate mai sus:<br />
1. Daca eficienta mijloacelor <strong>de</strong> protectie a fost evaluata utilizand procedurile <strong>de</strong> testare date in<br />
EN 13381-1, EN13381-2, sau EN13381-4, dupa caz. Motivul este ca aceste proceduri <strong>de</strong>
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
testare implica cel putin un test pe un element incarcat si efectul eventualelor <strong>de</strong>formatii ale<br />
elementului respectiv au fost luate in consi<strong>de</strong>rare in mod implicit.<br />
2. Elementul <strong>de</strong> separare in<strong>de</strong>plineste criteriile <strong>de</strong> <strong>de</strong>formabilitate in conditiile expunerii la un <strong>foc</strong><br />
nominal. Motivul este ca un <strong>foc</strong> nominal reprezinta un caz arbitrar <strong>de</strong> expunere la <strong>foc</strong>, care<br />
permite compararea diverselor sisteme constructive. Avand in ve<strong>de</strong>re ca nu este o reprezentare<br />
a situatiei care poate sa apara in cazul unui incendiu real, nu ar fi logic sa se incerce estimarea<br />
<strong>de</strong>formatiilor elementelor structurale si sa se compare cu limitele impuse.<br />
O verificare a <strong>de</strong>plasarilor structurii sub actiunea temperaturilor inalte trebuie <strong>de</strong>asemenea<br />
efectuata, atunci cand exista pericolul ca elementul sau structura sa cada <strong>de</strong> pe reazeme, in urma<br />
unor <strong>de</strong>plasari excesive.<br />
Mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> calcul avansat, ofera in mod automat <strong>de</strong>plasarile structurii sub actiunea<br />
temperaturilor inalte, care pot fi comparate in orice moment cu limitele impuse. Este <strong>de</strong> subliniat<br />
insa, inca o data, ca Eurocodurile nu ofera nici un criteriu <strong>de</strong> <strong>de</strong>formatie care sa poata fi utilizat.<br />
Atunci cand astfel <strong>de</strong> limite se impun, proiectantul va trebui sa cada <strong>de</strong> acord, din acest punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re, cu beneficiarul sau cu autoritatile competente.<br />
Pe <strong>de</strong> alta parte, mo<strong>de</strong>lele simplificate <strong>de</strong> calcul nu conduc la <strong>de</strong>formarea structurii la starea<br />
limita ultima. Atunci cand, in conformitate cu cerintele standardului, trebuiesc verificate<br />
<strong>de</strong>plasarile, aceaste verificari nu pot fi efectuate cu ajutorul meto<strong>de</strong>lor simplificate. In practica,<br />
criteriile <strong>de</strong> <strong>de</strong>formatie sunt ignorate atunci cand se utilizeaza mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul simplificat. Daca in<br />
cazuri speciale proiectantul apreciaza ca trebuie acordata o atentie <strong>de</strong>osebita <strong>de</strong>plasarilor, un mod<br />
practic <strong>de</strong> a limita <strong>de</strong>formatiile este ca in calcule sa se utilizeze limita <strong>de</strong> proportionalitate, in loc <strong>de</strong><br />
limita <strong>de</strong> curgere efectiva.<br />
1.3 Etapele unei analize<br />
Informatiile necesare pentru a efectua proiectarea unei structuri alcatuite dintr-un anumit material<br />
la actiunea <strong>foc</strong>ului, spre exemplu o structura metalica, sunt:<br />
a) Bazele proiectarii, date in EN 1990.<br />
b) Actiunile mecanice, adica fortele care actioneaza asupra structurii in situatia <strong>de</strong> incendiu, date<br />
in principal in EN 1991-1-1. Anumite informatii sunt date si in EN 1991-1-2.<br />
c) Actiunile termice, adica <strong>foc</strong>ul si fluxul termic indus in elemente, date in EN 1991-1-2.<br />
d) Regulile pentru <strong>de</strong>terminarea evolutiei temperaturilor in structura, date in standardul <strong>de</strong><br />
material, spre exemplu EN 1993-1-2 pentru o structura din otel.<br />
e) Regulile pentru <strong>de</strong>terminarea capacitatii portante a elementelor, date in standardul <strong>de</strong> material,<br />
spre exemplu EN 1993-1-2 pentru o structura din otel (dar se face a<strong>de</strong>sea referirea si la<br />
standardul specific <strong>de</strong> material pentru calculul la temperaturi normale, spre exemplu EN 1993-<br />
1-1 in cazul structurilor din otel).<br />
Aceasta schema este valabila in general pentru toate materialele, cu anumite exceptii:<br />
calculul capacitatii portante a elementelor din lemn, <strong>de</strong> exemplu, nu necesita <strong>de</strong>terminarea<br />
temperaturii in element si se poate omite pasul d). In mod analog, daca rezistenta la <strong>foc</strong> este<br />
<strong>de</strong>terminata prin metoda tabelara, pentru elemente din beton, pasul d) poate fi omis.<br />
I-3
I-4<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Determinarea incarcarilor si combinatiilor <strong>de</strong> incarcari<br />
Determinarea scenariilor <strong>de</strong> <strong>foc</strong><br />
(curbe temperatura-timp sau evolutia fluxurilor termice)<br />
Se consi<strong>de</strong>ra un scenariu <strong>de</strong> <strong>foc</strong><br />
Se calculeaza temperaturile in structura<br />
Combinatie <strong>de</strong> incarcare<br />
Calculul rezistentei la <strong>foc</strong><br />
Toate combinatiile au<br />
fost consi<strong>de</strong>rate ?<br />
DA<br />
Toate scenariile au<br />
fost consi<strong>de</strong>rate ?<br />
OUT<br />
DA<br />
Figura 1-2 : Etapele unei analize<br />
NU<br />
NU
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Capitol 2 – ACTIUNI MECANICE<br />
2.1 Principii fundamentale<br />
Filozofia <strong>de</strong> proiectare a Eurocodurilor se bazeaza pe conceptul <strong>de</strong> stari limita. Situatia <strong>de</strong> incendiu<br />
este recunoscuta ca fiind o situatie acci<strong>de</strong>ntala care necesita doar verificarea la starea limita ultima,<br />
asociata cu ruina structurii.<br />
Proiectarea la starea limita ultima se bazeaza pe comparatia intre rezistenta structurii <strong>de</strong>terminata<br />
cu valorile <strong>de</strong> calcul ale caracteristicilor <strong>de</strong> material si efectul actiunilor mecanice <strong>de</strong>terminate<br />
<strong>de</strong>asemenea cu valorile <strong>de</strong> calcul:<br />
Rfi,d,t(Xd,fi) > Efi,d(Ffi,d) (2.1)<br />
in care Rfi,d,t efortul capabil corespunzator in situatia <strong>de</strong> incendiu<br />
Xd,fi<br />
Efi,d<br />
Ffi,d<br />
valorile <strong>de</strong> calcul ale proprietatilor mecanice ale materialelor in situatia <strong>de</strong> incendiu<br />
efortul produs <strong>de</strong> incarcari in situatia <strong>de</strong> incendiu<br />
valorile <strong>de</strong> calcul ale incarcarilor in situatia <strong>de</strong> incendiu.<br />
Efortul capabil si efortul produs <strong>de</strong> incarcari sunt ambele calculate pe baza valorilor<br />
caracteristice ale datelor geometrice, date prin proiectare, pentru dimensiunile sectiunii<br />
transversale, spre exemplu. Imperfectiunile geometrice, cum sunt imperfectiunile locale sinusoidale<br />
sau inclinari globale initiale ale structurii, sunt date prin valorile <strong>de</strong> calcul.<br />
Valorile <strong>de</strong> calcul ale proprietatilor <strong>de</strong> material, Xd,fi, sunt date pentru fiecare material in<br />
standardul specific, spre exemplu in Euroco<strong>de</strong> 3 pentru structuri metalice. Aceste standar<strong>de</strong> ofera<br />
<strong>de</strong>asemenea modul <strong>de</strong> calcul al efortului capabil, Rfi,d,t, in baza acestor proprietati <strong>de</strong> material.<br />
Valorile <strong>de</strong> calcul ale incarcarilor in situatia <strong>de</strong> incendiu, Ffi,d se stabilesc in baza Euroco<strong>de</strong> 1.<br />
I-5
I-6<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Valorile <strong>de</strong> calcul se obtin din valorile caracteristice prin multiplicarea cu coeficientii<br />
partiali <strong>de</strong> siguranta:<br />
Gfi,d = G Gk pentru incarcarile permanente (2.2)<br />
Qfi,d = Q Qk, Q 0 Qk, 1 Qk or 2 Qk, pentru incarcarile variabile (2.3)<br />
Pfi,d = P Pk<br />
in care<br />
pentru incarcarile <strong>de</strong> precomprimare(2.4)<br />
Gk, Qk, Pk valorile caracteristice ale incarcarilor permanente, variabile si <strong>de</strong> precomprimare,<br />
Gfi,d, Qfi,d, Pfi,d valorile <strong>de</strong> calcul ale acestor incarcari in situatia <strong>de</strong> incendiu,<br />
G, Q, P coeficienti partiali <strong>de</strong> siguranta pentru aceste incarcari<br />
0<br />
factor <strong>de</strong> simultaneitate pentru incarcarile variabile, care tine cont <strong>de</strong> probabilitatea<br />
redusa ca mai multe incarcari variabile sa actioneze cu valorile maxime in acelasi<br />
timp,<br />
1<br />
coeficient pentru <strong>de</strong>terminarea valorii frecvente a unei incarcari variabile,<br />
coeficient pentru <strong>de</strong>terminarea valorii cvasipermanente a incarcarii variabile.<br />
2<br />
In general, asupra unei structuri actioneaza simultan mai multe incarcari. Intr-o situatie<br />
acci<strong>de</strong>ntala, acestea se combina dupa cum urmeaza:<br />
Valori <strong>de</strong> calcul ale incarcarilor permanente<br />
Valoarea <strong>de</strong> calcul a actiunii acci<strong>de</strong>ntale<br />
Valoarea frecventa a incarcarii variabile predominante<br />
Valorile cvasipermanente a celorlalte incarcari variabile.<br />
Atunci cand nu este evi<strong>de</strong>nt care dintre actiunile variabile este cea predominanta, fiecare<br />
actiune variabila trebuie consi<strong>de</strong>rata pe rand ca fiind predominanta, ceea ce conduce la<br />
consi<strong>de</strong>rarea mai multor combinatii.<br />
In situatia <strong>de</strong> incendiu, care se consi<strong>de</strong>ra a fi o actiune acci<strong>de</strong>ntala, urmatoarele combinatii<br />
pot fi consi<strong>de</strong>rate:<br />
Efi,d = Gk + Pk + 1,1 Qk1 +<br />
Efi,d = Gk + Pk +<br />
<br />
i1<br />
2,i Qki<br />
<br />
i1<br />
2,i Qki<br />
(2.5a)<br />
(2.5b)<br />
Se observa ca toti coeficientii partiali <strong>de</strong> siguranta pentru incarcarile permanente, <strong>de</strong><br />
precomprimare si variabile au valoarea 1.0 intr-o situatie acci<strong>de</strong>ntala.<br />
Tabelul 2-1 este tabelul A1-1 din EN 1990 si ofera valorile coeficientilor pentru situatia<br />
<strong>de</strong> incendiu.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Tabel 2-1 : Coeficienţi pentru situaţia <strong>de</strong> incendiu<br />
Acţiune 1 2<br />
Incarcari <strong>de</strong> exploatare în clădiri<br />
categoria A: clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale<br />
categoria B: birouri<br />
categoria C: spatii cu aglomerări <strong>de</strong> persoane<br />
categoria D: comerţ<br />
categoria E: spatii <strong>de</strong>pozitare<br />
Spatii <strong>de</strong>stinate traficului <strong>de</strong> vehicule<br />
categoria F: greutate vehicul 30kN<br />
categoria G: 30kN < greutate vehicul <<br />
160kN<br />
categoria H: acoperişuri<br />
Incarcari date <strong>de</strong> zăpada<br />
altitudine H 1000 m<br />
altitudine H > 1000 m<br />
Incarcari date <strong>de</strong> vânt<br />
0.5<br />
0.5<br />
0.7<br />
0.7<br />
0.9<br />
0.7<br />
0.5<br />
0.0<br />
0.2<br />
0.5<br />
0.3<br />
0.3<br />
0.6<br />
0.6<br />
0.8<br />
0.6<br />
0.3<br />
0.0<br />
0.0<br />
0.2<br />
0.2 0.0<br />
Opţiunea <strong>de</strong> a utiliza valoarea frecventa (relaţia 2.5a) sau valoarea cvasipermanenta (relaţia 2.5b)<br />
pentru acţiunea variabila predominanta este funcţie <strong>de</strong> precizările din anexele naţionale ale<br />
Eurocodurilor. În continuare se va utiliza prepon<strong>de</strong>rent relaţia 2.5a, <strong>de</strong>oarece conduce la combinaţii<br />
mai complete şi este <strong>de</strong>ci mai ilustrativa pentru exemple. În România, prin Anexa Naţionala SR<br />
EN 1991-1-2:2004/NA:2006 (2006) s-a adoptat valoarea cvasipermanenta (relaţia 2.5b).<br />
De fapt, relaţia 2.5a a fost singura menţionata în ENV 1991-1-2. Relaţia 2.5b a apărut în prEN<br />
1991-1-2, iar în EN 1991-1-2 se recomanda utilizarea valorilor cvasipermanente pentru acţiunile<br />
variabile. Motivaţia <strong>de</strong> a schimba <strong>de</strong> la valoarea frecventa la cea cvasipermanenta, atunci când<br />
standardul ENV a fost schimbat în standard prEN a fost ca aceasta este soluţia utilizata pentru<br />
seism, care este <strong>de</strong>asemenea o acţiune acci<strong>de</strong>ntala. Acest argument poate fi acceptat, cu excepţia<br />
acţiunii vântului. Coeficientul pentru <strong>de</strong>terminarea valorii cvasipermanente 2 pentru vânt este 0<br />
ceea ce înseamnă ca daca se utilizează relaţia 2.5b, nu se va face nici o verificare cu forte orizontale<br />
pentru o structura în situaţia <strong>de</strong> incendiu. În cazul unui cutremur, forţele orizontale din acţiunea<br />
acci<strong>de</strong>ntala sunt prezente, cu o valoare semnificativa şi efectul vântului nu are, intr-a<strong>de</strong>văr, o<br />
importanta <strong>de</strong>osebita.<br />
De fapt, nu doar alegerea intre 1 sau 2 este un parametru care trebuie precizat în anexele<br />
naţionale, dar şi valorile acestor factori. Fiecare tara poate adopta valori diferite <strong>de</strong> cele din Tabelul<br />
2-1.<br />
Valoarea <strong>de</strong> calcul a acţiunii acci<strong>de</strong>ntale nu apare în relaţia 2.5, <strong>de</strong>oarece în cazul unui incendiu,<br />
acţiunea <strong>foc</strong>ului nu este în aceeaşi forma ca şi celelalte acţiuni. Acţiunea <strong>foc</strong>ului nu poate fi<br />
cuantificata în unitati <strong>de</strong> forţa, care sa se adauge incarcarilor permanente sau variabile. Acţiunea<br />
<strong>foc</strong>ului consta în efecte indirecte introduse în structura. Daca şi cum aceste efecte trebuie luate în<br />
consi<strong>de</strong>rare, este precizat în Eurocodurile specifice <strong>de</strong> material.<br />
I-7
2.2 Exemple<br />
I-8<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
2.2.1 Structura pentru o clădire <strong>de</strong> birouri<br />
Care sunt combinaţiile relevante pentru o clădire <strong>de</strong> birouri, care nu este solicitata la trafic <strong>de</strong><br />
vehicule şi nu conţine elemente precomprimate, situata la o altitudine H < 1000 m?<br />
Daca se utilizează relaţia 2.5a, valorile din Tabelul 2-1 conduc la următoarele combinaţii <strong>de</strong><br />
incarcari:<br />
Încărcarea <strong>de</strong> exploatare se consi<strong>de</strong>ra predominanta:<br />
Efi,d = Permanenta + 0.5 x Exploatare (2.6)<br />
Încărcarea din zăpada se consi<strong>de</strong>ra predominanta:<br />
Efi,d = Permanenta + 0.2 x Zăpada + 0.3 x Exploatare (2.7)<br />
Încărcarea din vânt se consi<strong>de</strong>ra predominanta:<br />
Efi,d = Permanenta + 0.2 x Vânt + 0.3 x Exploatare (2.8)<br />
Daca se consi<strong>de</strong>ra relaţia 2.5b, rezulta o singura combinaţie:<br />
Efi,d = Permanenta + 0.3 x Exploatare (2.9)<br />
2.2.2 Grinda pentru un etaj curent - centru comercial<br />
Care este încărcarea <strong>de</strong> calcul pentru o grinda a unui etaj curent intr-un centru comercial?<br />
O astfel <strong>de</strong> grinda se calculează cu incarcarile rezultate din relaţia 2.5a, <strong>de</strong>oarece nici vântul şi nici<br />
zăpada nu afectează acest element:<br />
Efi,d = Permanenta + 0.7 x Exploatare (2.10)<br />
2.2.3 Grinda pentru acoperis<br />
Care este încărcarea <strong>de</strong> calcul pentru o grinda care face parte dintr-un acoperiş, pentru o clădire<br />
situata la o altitudine H > 1000 m?<br />
Încărcarea <strong>de</strong> calcul pentru o grinda în acoperişul unei clădiri se calculează cu relaţia 2.11 daca<br />
zăpada este încărcarea variabila predominanta, sau cu relaţia 2.12 daca vântul este încărcarea<br />
variabila predominanta:<br />
Efi,d = Permanenta + 0.5 x Zăpada (2.11)<br />
Efi,d = Permanenta + 0.2 x Vânt + 0.2 x Zăpada (2.12)<br />
2.3 Probleme particulare<br />
2.3.1 Simultaneitatea acţiunilor<br />
Articolul 4.2.2 (1) din EN 1991-1-2 precizează ca “Simultaneitatea cu alte acţiuni acci<strong>de</strong>ntale<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte nu trebuie luata în consi<strong>de</strong>rare”. Cuvântul cheie din acest articol este in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt.<br />
Focul şi tornada pot fi consi<strong>de</strong>rate in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte şi nu vor fi consi<strong>de</strong>rate simultan. Un cutremur, pe<br />
<strong>de</strong> alta parte, provoacă în mod frecvent incendii şi în acest caz acţiunile nu sunt cu a<strong>de</strong>vărat<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Focul după seism face parte din preocupările <strong>de</strong> cercetare actuale, incendiile care survin unui<br />
cutremur reprezentând o ameninţare majora în regiunile seismice. Funcţie <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare<br />
al structurii după cutremur, rezistenta la <strong>foc</strong> a acesteia poate fi redusa semnificativ. Se pot menţiona<br />
aici câteva referinţe ale unor cercetări <strong>de</strong> actualitate (Della Corte et al, 2003; Faggiano et al., 2007;<br />
Zaharia et al., 2008, 2009).<br />
O situaţie asemănătoare poate sa apară în urma unei acţiuni teroriste (explozie), sau ca rezultat a<br />
coliziunii unui vehicul cu o clădire. Proiectarea structurii cu consi<strong>de</strong>rarea succesiva a acestor<br />
acţiuni acci<strong>de</strong>ntale nu se poate face, în mod evi<strong>de</strong>nt, fara costuri suplimentare. În aceasta carte se<br />
va consi<strong>de</strong>ra în continuare ca <strong>foc</strong>ul este singura acţiune acci<strong>de</strong>ntala.<br />
2.3.2 Încărcarea Permanenta<br />
Încărcarea permanenta trebuie consi<strong>de</strong>rata în toate cazurile şi este important ca, în general, toate<br />
componentele acesteia sa fie incluse. Daca, spre exemplu, intr-o clădire rezi<strong>de</strong>nţiala, se poate<br />
neglija greutatea corpurilor <strong>de</strong> iluminat în raport cu greutatea planşeului <strong>de</strong> beton, intr-o clădire<br />
industriala cu structura metalica şi acoperiş uşor, greutatea sistemelor <strong>de</strong> ventilare sau iluminat<br />
interior, suspendate <strong>de</strong> grinzile acoperişului pot constitui o parte importanta din greutatea<br />
permanenta.<br />
2.3.3 Planşeu terasa intr-un parking <strong>de</strong>scoperit<br />
Intr-un parking <strong>de</strong>scoperit cu acces al vehiculelor pe terasa, nu este realist sa se consi<strong>de</strong>re<br />
concomitent încărcarea din trafic cu cea din zăpada. Planşeul terasa se calculează în acest caz în<br />
doua ipoteze <strong>de</strong> încărcare: cu încărcarea din trafic, fara zăpada, respectiv cu încărcarea din zăpada,<br />
fara trafic. Zăpada pe planşeul terasa şi încărcarea din trafic pe celelalte planşee pot fi consi<strong>de</strong>rate<br />
simultan pentru analiza globala a structurii.<br />
2.3.4 Poduri rulante<br />
EN 1991-1-2 precizează în mod explicit în articolul 4.2.1 (5) ca “Incarcarile rezultate din<br />
operaţiuni industriale nu sunt luate în general în consi<strong>de</strong>rare”.<br />
Aceasta ar insemna ca in situatia <strong>de</strong> incendiu se poate consi<strong>de</strong>ra ca podul nu este încărcat. Intra<strong>de</strong>var,<br />
se poate presupune ca, daca a existat o încărcare în momentul izbucnirii incendiului, având<br />
în ve<strong>de</strong>re masivitatea cablului care se va încălzi rapid, acesta va ceda. Pe <strong>de</strong> alta parte, în cazul<br />
izbucnirii unui incendiu, se pot da instrucţiuni ca podurile rulante sa fie <strong>de</strong>scărcate înaintea<br />
evacuării personalului. În cazuri speciale, ar fi <strong>de</strong> dorit sa se obtina mai multa informaţie <strong>de</strong>spre<br />
distribuţia statistica a valorii incarcarii podului şi sa se <strong>de</strong>ducă o valoare <strong>de</strong> calcul în situaţia <strong>de</strong><br />
incendiu.<br />
2.3.5 Acţiuni indirecte în situaţia <strong>de</strong> incendiu<br />
Acţiunile indirecte sunt <strong>de</strong>finite în EN1991-1-2 ca fiind eforturi cauzate <strong>de</strong> dilatarea termica şi<br />
trebuiesc luate în consi<strong>de</strong>rare, cu excepţia cazurilor în care se poate justifica ca sunt neglijabile sau<br />
favorabile.<br />
Este <strong>de</strong>ci necesar ca proiectantul sa <strong>de</strong>cidă daca una dintre aceste condiţii este în<strong>de</strong>plinita, pentru<br />
fiecare situaţie.<br />
O situaţie particulara este <strong>de</strong>finita în EN 1991-1-2 articolul 4.1 (4): “…atunci când cerinţele <strong>de</strong><br />
siguranţa la <strong>foc</strong> se refera la elemente solicitate la <strong>foc</strong> standard”. Acesta este cazul, spre exemplu,<br />
unei cerinţe <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> standard <strong>de</strong> 60 minute pentru stâlpi şi 30 minute pentru grinzi.<br />
Motivaţia trebuie căutata probabil în faptul ca, înainte <strong>de</strong> apariţia mo<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> calcul, cerinţele<br />
pentru elemente solicitate la <strong>foc</strong> standard au fost insotite <strong>de</strong> o verificare printr-un test experimental,<br />
în care acţiunile indirecte nu au fost prezente. Daca se utilizează un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> calcul pentru<br />
I-9
I-10<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
verificarea unei astfel <strong>de</strong> cerinţe, aceasta se face cu scopul <strong>de</strong> a obţine un rezultat similar cu<br />
rezultatul obţinut printr-un experiment, dar cu costuri mult reduse şi mult mai rapid. Obiectivul, în<br />
acest caz, nu este <strong>de</strong> a obţine o reprezentare a comportării reale a structurii sub acţiunea <strong>foc</strong>ului si<br />
<strong>de</strong> aceea, mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> calcul trebuie sa reprezinte cat mai fi<strong>de</strong>l cu putinţa condiţiile testului. În<br />
consecinţa, nu va fi consi<strong>de</strong>rata nici o acţiune indirecta.<br />
Daca cerinţa <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> se refera la structura în ansamblu, sau daca se refera la orice alt<br />
mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong> în afara <strong>de</strong> cel standard, nu înseamnă în mod necesar ca acţiunile indirecte trebuiesc<br />
luate în consi<strong>de</strong>rare în mod automat. Decizia ii revine în continuare proiectantului.<br />
Problema acţiunilor indirecte va fi discutata din nou in acest curs, când se vor prezenta aspectele<br />
legate <strong>de</strong> analiza substructurilor.<br />
2.3.6 Metoda simplificata<br />
EN 1991-1-2 precizează în articolul 4.2.1 (1)P ca “Acţiunile trebuie consi<strong>de</strong>rate ca pentru<br />
proiectarea la temperatura normala, daca este verosimil ca acestea sa apară în situaţia <strong>de</strong><br />
incendiu”. Cu alte cuvinte, incarcarile care actioneaza în situaţia <strong>de</strong> incendiu, cu valorile <strong>de</strong> calcul<br />
corespunzătoare, vor acţiona pe structura la fel ca pentru un calcul la temperaturi normale. Se poate<br />
pune problema ca aceasta precizare nu mai era necesara, <strong>de</strong>oarece este o chestiune evi<strong>de</strong>nta. Cu<br />
toate acestea, acest principiu este contrazis <strong>de</strong> o formulare simplificata. În conformitate cu articolul<br />
4.3.2 (2) din EN 1991-1-2, în cazul în care efectele indirecte nu trebuiesc consi<strong>de</strong>rate în mod<br />
explicit, “efectul acţiunilor poate fi <strong>de</strong>dus din efectul acţiunilor <strong>de</strong>terminat în proiectarea la<br />
temperatura normala” printr-un factor <strong>de</strong> corecţie fi:<br />
Efi,d,t = fi Ed<br />
in care Ed<br />
fi<br />
(2.13)<br />
este efortul <strong>de</strong> calcul obţinut dintr-o analiza la temperatura normala, pentru o<br />
combinaţie fundamentala <strong>de</strong> acţiuni în conformitate cu EN1991-1-1.<br />
factor <strong>de</strong> corecţie.<br />
cu fi = (Gk + fi Qk,1) / (G Gk + Q,1 Qk,1) (2.14)<br />
si fi = 1,1 sau 2,1 funcţie <strong>de</strong> alegerea făcuta în anexele naţionale (a se ve<strong>de</strong>a 2.1).<br />
Factorul <strong>de</strong> corecţie fi este subunitar şi tine cont <strong>de</strong> reducerea valorilor <strong>de</strong> calcul ale incarcarilor <strong>de</strong><br />
la proiectarea la temperatura normala în situaţia <strong>de</strong> incendiu. Aceasta i<strong>de</strong>e poate fi interesanta daca<br />
efectul acţiunilor la temperatura normala a fost <strong>de</strong>terminat intr-o structura complexa printr-un<br />
calcul manual, ceea ce, astăzi, este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> greu <strong>de</strong> presupus. În acest caz, totuşi, se poate<br />
consi<strong>de</strong>ra ca acest factor <strong>de</strong> corecţie permite evitarea efectuării unor analize complexe în situaţia <strong>de</strong><br />
incendiu, prin simpla inmultire a valorilor rezultate din analiza la temperatura normala<br />
Nu recomand insa utilizarea acestei formule “simplificate”, ci <strong>de</strong>terminarea efectelor în situaţia <strong>de</strong><br />
incendiu cu relaţia 2.5, având în ve<strong>de</strong>re următoarele:<br />
1. De fapt, metoda simplificata nu reduce foarte mult volumul <strong>de</strong> calcule. Daca structura este<br />
foarte simpla, este la fel <strong>de</strong> rapid, sau chiar mai rapid, sa se calculeze efectele acţiunilor în<br />
situaţia <strong>de</strong> incendiu <strong>de</strong>cât sa se calculeze factorul <strong>de</strong> reducere fi şi apoi sa se corecteze efectele<br />
acţiunilor la temperatura normala cu acest factor. Daca structura este complexa, utilizarea unui<br />
program <strong>de</strong> calcul este în ziua <strong>de</strong> azi o practica curenta. În acest caz, nu este nici o problema sa<br />
se analizeze structura pentru câteva combinaţii suplimentare în situaţia <strong>de</strong> incendiu. Pe <strong>de</strong> alta<br />
parte, daca se consi<strong>de</strong>ra formula simplificata, aceasta trebuie aplicata <strong>de</strong> mai multe ori pentru<br />
fiecare acţiune consi<strong>de</strong>rata ca predominanta.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
2. Formula simplificata poate conduce la rezultate care nu sunt corecte din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re static.<br />
Pentru a <strong>de</strong>monstra aceasta, se poate consi<strong>de</strong>ra un element pentru care încărcarea permanenta<br />
introduce o forţa axiala, iar încărcarea variabila introduce un moment încovoietor. Orice<br />
combinaţie <strong>de</strong> incarcari la temperatura normala va introduce un efect al acţiunilor <strong>de</strong> tipul:<br />
Ed = (G Nk ; Q Mk) spre exemplu Ed = (1.35 Nk ; 1.50 Mk)<br />
Efectul acţiunilor în situaţia <strong>de</strong> incendiu va avea, în conformitate cu relaţia 2.5, următoarea<br />
expresie:<br />
Efi,d = (Nk ; 1,1 Mk) spre exemplu Efi,d = (Nk ; 0.20 Mk)<br />
Este evi<strong>de</strong>nt ca orice multiplicare a Ed cu un scalar va conduce la un rezultat care este diferit <strong>de</strong><br />
Efi,d.<br />
Spre exemplificare, sa consi<strong>de</strong>ram un cadru simplu ca în figura 2-1, solicitat la o încărcare<br />
permanenta verticala <strong>de</strong> 2 kN/m pe grinda şi o încărcare din vânt <strong>de</strong> 2.5 kN/m pe stâlpi.<br />
Valorile indicate în figura sunt valorile caracteristice. Valoarea incarcarii permanente a<br />
stâlpilor se neglijează.<br />
10 m<br />
2.5 kN/m<br />
2 kN/m<br />
20 m<br />
Fig 2-1 : Incarcari cu valoarea caracteristica<br />
Valorile caracteristice ale efectelor acţiunilor permanenta şi vânt la baza stâlpilor:<br />
(Nk ; Mk) = (2 kN/m x 20 m / 2 ; 2.5 kN/m x 10 m x 5 m)<br />
= (20 kN ; 125 kNm)<br />
Valorile <strong>de</strong> calcul ale efectelor acţiunilor permanenta şi vânt la baza stâlpilor pentru proiectarea<br />
la temperatura normala:<br />
(Nd ; Md) = (1.35 x 20 kN ; 1.50 x 125 kNm)<br />
= (27 kN ; 187.5 kNm)<br />
Aplicarea ecuaţiei 2.5 oferă imediat valorile efectelor acţiunilor permanenta şi vânt în situaţia<br />
<strong>de</strong> incendiu:<br />
(Nfi,d ; Mfi,d) = (1.00 x 20 kN ; 0.20 x 125 kNm)<br />
= (20 kN ; 25 kNm)<br />
Aplicarea formulei simplificate:<br />
fi = (1.00 x 40 kN+ 0.20 x 50 kN) / (1.35 x 40 kN + 1.5 x 50 kN)<br />
= 50 / 129 = 0.388<br />
(Nfi,d ; Mfi,d) = (0.388 x 27 kN ; 0.388 x 187.5 kNm)<br />
= (10.48 kN ; 72.75 kNm)<br />
2.5 kN/m<br />
I-11
I-12<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Se poate observa ca aplicarea formulei simplificate cere mai mult efort <strong>de</strong>cât aplicarea formulei<br />
<strong>de</strong> calcul exacte. Mai mult <strong>de</strong>cât atât, aplicarea formulei simplificate conduce la o forţa axiala<br />
<strong>de</strong> 52% din valoarea corecta, respectiv la un moment încovoietor supraestimat <strong>de</strong> aproape trei<br />
ori !<br />
Ca o simplificare suplimentara, în EN1993-1-2 se precizează ca pentru factorul <strong>de</strong> corecţie<br />
poate fi utilizata o valoare arbitrara fi = 0.65, caz în care <strong>de</strong>terminarea eforturilor în situaţia <strong>de</strong><br />
incendiu, obţinute din eforturile rezultate la temperatura normala, <strong>de</strong>vine banala (si totusi, asa<br />
cum s-a aratat in exemplul <strong>de</strong> mai sus, este gresita !).
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
CAPITOLUL 3 – ACTIUNEA TERMICA<br />
Mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> <strong>foc</strong>, in conformitate cu EN1991-1-2 nu fac obiectul primei parţi a cursului, <strong>de</strong>sfasurate<br />
pe parcursul acestui semestru. In acest capitol se prezintă doar câteva noţiuni <strong>de</strong> baza si câteva<br />
elemente necesare pentru calculul evoluţiei temperaturii pe secţiunea elementelor. Calculele<br />
efectuate in aceasta parte a cursului se vor baza doar pe mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> <strong>foc</strong> nominal ISO 834.<br />
3.1 Relaţii temperatura - timp<br />
In cazul unui incendiu generalizat, acţiunea <strong>foc</strong>ului este reprezentata <strong>de</strong> cele mai multe ori printr-o<br />
curba temperatura – timp, adică o relaţie care <strong>de</strong>scrie evoluţia în timp a temperaturii care se<br />
presupune ca se <strong>de</strong>zvolta în mediul în care este localizata structura. Următoarele relaţii, care<br />
<strong>de</strong>scriu curbele nominale <strong>de</strong> <strong>foc</strong>, sunt date în EN1991-1-2:<br />
1. Curba standard (întâlnita şi cu <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> curba standard ISO 834, data în prEN13501-2).<br />
10<br />
t <br />
20 345 log 8 1<br />
(3.1)<br />
g<br />
2. Curba hidrocarburilor<br />
0.167t 2.5t<br />
<br />
g<br />
20 1080 1 0.325e 0.675e<br />
(3.2)<br />
3. Curba <strong>de</strong> <strong>foc</strong> exterior.<br />
0.32t 3.8t<br />
<br />
g<br />
20 660 1 0.686e 0.313e<br />
(3.3)<br />
Aceasta curba se utilizează pentru fata exterioara a pereţilor clădirii, expusa la <strong>foc</strong> dinspre<br />
interiorul compartimentului sau dinspre un compartiment situat <strong>de</strong><strong>de</strong>subt sau adiacent peretelui<br />
respectiv. Curba <strong>de</strong> <strong>foc</strong> exterior nu se utilizează pentru proiectarea elementelor exterioare din<br />
otel, pentru care exista un mo<strong>de</strong>l specific.<br />
In aceste relaţii,<br />
este temperatura gazelor fierbinţi în compartiment (3.1 şi 3.2) sau în vecinătatea<br />
g<br />
elementului (3.3), în °C,<br />
t este timpul, în minute.<br />
Curbele nominale <strong>de</strong> <strong>foc</strong> sunt ilustrate în figura 3-1.<br />
I-13
I-14<br />
Temperatura [°C]<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
1200<br />
1000<br />
800<br />
600<br />
400<br />
200<br />
0<br />
Curba hidrocarburilor<br />
Curba standard<br />
Curba <strong>foc</strong> exterior<br />
0 30 60 90 120<br />
Timp [min]<br />
Fig 3-1 Curbe nominale <strong>de</strong> <strong>foc</strong><br />
Anexa F din EN1991-1-2 prezintă o metoda care calculează un timp echivalent <strong>de</strong> expunere la <strong>foc</strong>,<br />
care aduce utilizatorul la curba temperatura – timp standard. Aceasta metoda se bazează pe trei<br />
parametri: sarcina termica, suprafaţa şi tipul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rilor şi proprietatile termice ale pereţilor. Cu<br />
ajutorul unei relaţii simple funcţie <strong>de</strong> aceşti parametri, se <strong>de</strong>termina durata <strong>foc</strong>ului standard care ar<br />
avea acelaşi efect pe structura. Aceasta metoda este consi<strong>de</strong>rata oarecum <strong>de</strong>pasita, tinand cont <strong>de</strong><br />
faptul ca în prezent exista mo<strong>de</strong>le mai rafinate care permit reprezentarea influentei parametrilor<br />
care influenteaza un <strong>foc</strong> real.<br />
Un astfel <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l este curba <strong>de</strong> <strong>foc</strong> parametric, data în Anexa A din EN1991-1-2. Aceasta anexa<br />
prezintă toate relaţiile necesare pentru calculul curbei temperatura – timp, în baza valorilor<br />
parametrilor care caracterizează un compartiment <strong>de</strong> <strong>foc</strong>. Mo<strong>de</strong>lul este valabil pentru<br />
compartimente cu aria maxima <strong>de</strong> 500 m², inaltimea maxima <strong>de</strong> 4 metri, fara <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri în<br />
acoperiş.<br />
Mo<strong>de</strong>lele O - Zona şi Doua – Zone au ca rezultat temperatura gazelor fierbinţi în întregul<br />
compartiment în cazul primului mo<strong>de</strong>l, sau temperaturile în cele doua straturi, superior şi inferior,<br />
în cazul celui <strong>de</strong> al doilea mo<strong>de</strong>l. Cantitatile fizice, cum ar fi proprietatile pereţilor şi ale<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rilor nu sunt concentrate intr-un parametru unic, ca în cazul mo<strong>de</strong>lului <strong>de</strong> <strong>foc</strong> parametric;<br />
fiecare perete poate fi reprezentat cu proprietatile termice proprii şi fiecare <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re poate fi<br />
reprezentata individual. Evoluţia temperaturii nu este <strong>de</strong>scrisa <strong>de</strong> o relaţie la fel ca în cazul<br />
mo<strong>de</strong>lului <strong>de</strong> <strong>foc</strong> parametric, ci rezulta din integrarea în timp a ecuaţiilor <strong>de</strong> echilibru a masei şi<br />
energiei pe zonele <strong>de</strong> temperatura consi<strong>de</strong>rate. Aplicarea unor astfel <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le impun utilizarea<br />
unor programe <strong>de</strong> calcul specifice.<br />
EN1991-1-2 permite utilizarea mo<strong>de</strong>lelor CFD (Computational Fluid Dynamics – mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul<br />
computerizat <strong>de</strong> dinamica flui<strong>de</strong>lor). Chiar daca prEN 1991-1-2 precizează în 3.3.2 (2) ca Anexa D<br />
oferă o metoda pentru calculul acţiunilor termice în cazul mo<strong>de</strong>lelor CFD, aceasta anexa prezintă<br />
doar principii generale care formează baza meto<strong>de</strong>i. Aceste principii trebuie sa fie respectate atunci<br />
când se realizează un program <strong>de</strong> calcul care permite aplicarea meto<strong>de</strong>i pentru estimarea campului<br />
<strong>de</strong> temperatura intr-un compartiment.<br />
Nu se fac precizări asupra modului în care se poate <strong>de</strong>duce fluxul termic pe suprafaţa elementelor<br />
structurale, din temperaturile calculate în compartiment <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul CFD. De fapt, acest subiect<br />
este inca cercetat şi este probabil prematur sa se ofere recomandări în cadrul standardului.<br />
Eurocodurile <strong>de</strong>schid poarta pentru aplicarea mo<strong>de</strong>lelor CFD în calculul structural la acţiunea<br />
<strong>foc</strong>ului, dar aceste mo<strong>de</strong>le nu fac inca parte din proiectarea obişnuita şi pot fi utilizate doar <strong>de</strong> către<br />
utilizatori experimentaţi. Acesta este probabil motivul pentru care standardul preve<strong>de</strong> ca fiecare<br />
tara sa poată specifica o procedura pentru calculul creşterii temperaturii pe elemente cu ajutorul<br />
mo<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> <strong>foc</strong> avansate.
3.2 Calculul fluxului termic<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Pentru toate situaţiile în care acţiunea <strong>foc</strong>ului în vecinătatea elementului structural este reprezentata<br />
<strong>de</strong> o temperatura unica, EN1991-1-2 oferă relaţia pentru calculul fluxului termic net la orice timp t.<br />
Fluxul termic net se poate calcula cu relaţia 3.4, care arata ca exista doua componente, una din<br />
radiaţie şi una din convecţie.<br />
<br />
4 4<br />
, , , , <br />
h <br />
(3.4)<br />
net c g t m t m g t m t<br />
in care c<br />
g,t<br />
m,t<br />
este coeficientul <strong>de</strong> transfer termic prin convecţie<br />
este temperatura gazelor fierbinţi în vecinătatea elementului (in K)<br />
este temperatura pe suprafaţa elementului (in K)<br />
este emisivitatea suprafeţei elementului<br />
m<br />
este constanta Stephan Boltzmann (= 5.67 10 -8 W/m 2 K 4 ).<br />
Emisivitatea suprafeţei elementului se consi<strong>de</strong>ra 0.7 pentru otelul obişnuit, 0.4 pentru otelul<br />
inoxidabil şi 0.8 pentru alte materiale, pentru care standar<strong>de</strong>le specifice <strong>de</strong> proiectare EN 1992 -<br />
1996 şi EN 1999 nu oferă valori (spre exemplu pentru beton).<br />
Valoarea care trebuie utilizata pentru coeficientul <strong>de</strong> transfer termic prin convecţie c <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
curba <strong>de</strong> <strong>foc</strong> consi<strong>de</strong>rata şi <strong>de</strong> poziţia suprafeţei, expusa sau nu la <strong>foc</strong>. Pentru fetele secţiunii<br />
transversale expuse la <strong>foc</strong>, in condiţiile in care se consi<strong>de</strong>ra curba <strong>de</strong> <strong>foc</strong> standard ISO 834,<br />
coeficientul <strong>de</strong> transfer termic prin convecţie este 25.<br />
Procedurile pentru calculul temperaturilor în elementele din otel vor fi prezentate în capitolul 4.<br />
Pentru elementele din otel neprotejate, fluxul termic introdus în secţiunea elementului apare în<br />
relaţia <strong>de</strong> calcul a temperaturii pe secţiune. Acest flux termic se calculează uşor, în conformitate cu<br />
relaţia 3.4 daca <strong>foc</strong>ul este reprezentat <strong>de</strong> o curba temperatura – timp.<br />
Pe <strong>de</strong> alta parte, pentru elemente din otel protejate, relaţia propusa pentru calculul temperaturii se<br />
bazează pe temperatura gazelor fierbinţi.<br />
I-15
I-16<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
CAPITOLUL 4 – ANALIZA TERMICA A ELEMENTELOR DIN<br />
OTEL<br />
4.1 Structura interioara din otel neprotejata<br />
4.1.1 Principii<br />
Pentru o distribuţie <strong>de</strong> temperatura uniforma pe secţiunea transversala, creşterea temperaturii intrun<br />
element din otel neprotejat, într-un interval <strong>de</strong> timp se <strong>de</strong>termina cu relaţia:<br />
A V<br />
(4.1)<br />
<br />
s, t ksh m<br />
ca<br />
a<br />
hnet , d t<br />
in care:<br />
creşterea temperaturii otelului în intervalul <strong>de</strong> timp t;<br />
ksh<br />
Am<br />
s, t<br />
factorul <strong>de</strong> corecţie pentru efectul <strong>de</strong> umbra;<br />
aria suprafeţei expuse la <strong>foc</strong> a elementului pe unitatea <strong>de</strong> lungime [m²/m];<br />
V este volumul elementului pe unitatea <strong>de</strong> lungime [m³/m];<br />
ca<br />
a<br />
hnet , d<br />
<br />
căldura specifica a otelului [J/kgK];<br />
<strong>de</strong>nsitatea otelului [kg/m3];<br />
este valoarea <strong>de</strong> calcul a fluxului termic net pe unitatea <strong>de</strong> suprafaţa [W/m 2 ].<br />
Relaţia 4.1 poate fi mai bine inteleasa daca se pune sub forma expresiei 4.2, care arata ca este doar<br />
o forma <strong>de</strong> exprimare a principiului conservării energiei, intre cantitatea care pătrun<strong>de</strong> în secţiune<br />
şi cantitatea care se utilizează pentru modificarea temperaturii:<br />
<br />
h k A t c V<br />
(4.2)<br />
net, d sh m s, t a a<br />
In relaţia 4.1, raportul intre aria suprafeţei expuse la <strong>foc</strong> şi volumul elementului, Am/V, este<br />
parametrul care caracterizează secţiunea transversala pentru analiza termica şi este <strong>de</strong>numit în<br />
EN1993-1-2 “factor <strong>de</strong> secţiune”. Cu cat acest factor este mai mare, cu atât secţiunea metalica se<br />
incalzeste mai rapid. Figura 4-1 arata cum se calculează acest parametru pentru diverse secţiuni<br />
transversale.<br />
De fapt, termenul “factor <strong>de</strong> secţiune” nu este foarte sugestiv, <strong>de</strong>oarece nu conţine informaţii<br />
<strong>de</strong>spre caracteristicile fizice pe care acest parametru le reprezintă. Acest parametru se mai<br />
intalneste cu <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> “factor <strong>de</strong> masivitate” al secţiunii, <strong>de</strong>numire care indica, cel puţin, la ce<br />
se refera acest parametru; problema este insa ca valoarea acestuia este mare pentru secţiuni zvelte<br />
şi mica pentru secţiuni masive, ceea ce contrazice oarecum logica bunului simt. În continuare se va<br />
utiliza noţiunea <strong>de</strong> “masivitate termica” pentru a <strong>de</strong>semna inversul factorului <strong>de</strong> secţiune. Aceasta<br />
<strong>de</strong>numire indica fenomenul fizic la care se refera, cu avantajul suplimentar ca, în mod logic, acest<br />
termen are valori mari pentru secţiuni masive.<br />
Tabelul 4-1 arata cum acest factor este legat <strong>de</strong> grosimea unei table metalice, după cum aceasta<br />
tabla se utilizează intr-o secţiune <strong>de</strong>schisa sau este perete intr-o secţiune cheson.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Fig. 4-1 Factorul <strong>de</strong> secţiune pentru elemente neprotejate din otel<br />
Secţiune <strong>de</strong>schisa expusa la <strong>foc</strong> pe toate fetele: Ţeava circulara expusa la <strong>foc</strong> pe toate fetele:<br />
A m<br />
V<br />
perimetru<br />
=<br />
arie sectiune<br />
Am / V = 1 / t<br />
Secţiuni <strong>de</strong>schise expuse la <strong>foc</strong> pe trei parţi:<br />
A m suprafata expusa la <strong>foc</strong><br />
=<br />
V arie sectiune transversala<br />
Talpa secţiune I expusa la <strong>foc</strong> pe trei fete:<br />
Am / V = (b + 2tf ) / (btf )<br />
daca t « b: Am / V ≈ 1 / tf<br />
t f<br />
Profil cornier expus la <strong>foc</strong> pe toate fetele:<br />
Am / V = 2/t<br />
t<br />
Platbanda expusa la <strong>foc</strong> pe toate fetele:<br />
Am / V = 2(b + t) / (bt)<br />
daca t « b: Am / V ≈ 2 / t<br />
t<br />
b<br />
b<br />
Ţevi profilate fara sudura expuse la <strong>foc</strong> pe toate<br />
fetele: daca t « b: Am / V ≈ 1 / t<br />
Secţiuni cheson sudate expuse al <strong>foc</strong> pe toate<br />
fetele:<br />
A m 2(b + h)<br />
=<br />
V arie sectiune<br />
daca t « b: Am / V ≈ 1 / t<br />
Secţiune I cu platbenzi sudate lateral, expuse la <strong>foc</strong><br />
m<br />
pe toate fetele:<br />
A 2(b + h)<br />
=<br />
V arie sectiune<br />
h<br />
Platbanda expusa la <strong>foc</strong> pe trei fete:<br />
Am / V = (b + 2t) / (bt)<br />
daca t « b: Am / V ≈ 1 / t<br />
t<br />
b<br />
h<br />
t<br />
b<br />
b<br />
b<br />
h<br />
t<br />
I-17
I-18<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Tabel 4-1 Factor <strong>de</strong> secţiune şi masivitate termica<br />
Termen<br />
Factor <strong>de</strong> secţiune<br />
Factor <strong>de</strong> masivitate<br />
Masivitate termica<br />
Ecuaţie Am / V V / Am<br />
Unitati m -1<br />
Valoare pentru o secţiune<br />
<strong>de</strong>schisa<br />
Valoare pentru o secţiune<br />
cheson<br />
m<br />
~2 / t ~t / 2<br />
~1 / t ~t<br />
Căldura specifica a otelului ca, prezenta în relaţia 4.1, este data funcţie <strong>de</strong> temperatura otelului în<br />
Anexa I, iar hnet, d<br />
<br />
se <strong>de</strong>termină aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare.<br />
Factorul <strong>de</strong> corecţie pentru efectul <strong>de</strong> umbra, ksh, tine cont <strong>de</strong> faptul ca, cel puţin în cazul unei<br />
încercări experimentale, secţiunea din otel este încălzita în principal prin radiaţia care isi are<br />
originea în pereţii cuptorului şi în flăcările arzătoarelor. În acest caz, suprafaţa elementului nu poate<br />
primi o cantitate <strong>de</strong> energie mai mare <strong>de</strong>cât energia care trece prin cea mai mica “cutie” care<br />
înconjoară secţiunea (Wickström, 2001). Aceasta se poate observa din Figura 4-2, care arata<br />
diferenţa dintre perimetrul secţiunii (linia plina) şi perimetrul “cutiei” (linia punctata) pentru o<br />
secţiune I sau pentru o corniera.<br />
In mod riguros, având în ve<strong>de</strong>re cele <strong>de</strong> mai sus, corecţia care tine cont <strong>de</strong> efectul <strong>de</strong> umbra ar<br />
trebui aplicata doar unei parţi (radiaţie) din fluxul termic. Faptul ca factorul <strong>de</strong> corecţie se aplica<br />
fluxului termic total, care conţine şi componenta din convecţie, se justifica prin faptul ca pentru<br />
temperaturile care apar în mod obişnuit în cazul unui incendiu, radiaţia este dominanta în transferul<br />
termic către secţiunea transversala. În consecinţa, ksh este unitar pentru secţiuni <strong>de</strong> forma convexa,<br />
cum sunt spre exemplu secţiunile rectangulare sau circulare, în care “cutia” corespun<strong>de</strong> cu<br />
perimetrul.<br />
A m<br />
A m,b<br />
Fig. 4-2 : Perimetrul secţiunii şi perimetrul “cutiei” (conturul convex care circumscrie secţiunea)<br />
Factorul ksh este dat <strong>de</strong>:<br />
k<br />
sh<br />
b<br />
<br />
A V A<br />
m m, b<br />
(4.3)<br />
A V A<br />
m m
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Pentru cazul particular al secţiunilor I, sub acţiunea unui <strong>foc</strong> nominal, ksh este dat <strong>de</strong> relaţia:<br />
k<br />
sh<br />
b<br />
<br />
A V A<br />
m m, b<br />
0.9 0.9<br />
(4.4)<br />
A V A<br />
m m<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re practic, relaţia 4.5 este la fel <strong>de</strong> uşor <strong>de</strong> utilizat ca şi relaţia 4.1:<br />
<br />
Am V <br />
hnet, d t<br />
s, t (4.5)<br />
c <br />
a a<br />
<br />
in care Am V , care va fi numit în continuare factor efectiv <strong>de</strong> secţiune, se bazează fie pe Am, Am,b<br />
sau 0.9 Am,b, funcţie <strong>de</strong> situaţie. Aceasta simplifica, spre exemplu, utilizarea nomogramelor <strong>de</strong><br />
calcul.<br />
Se face aici precizarea ca, în EN1993-1-2, expresia Am V este <strong>de</strong>finita ca fiind “box value”<br />
b<br />
pentru factorul <strong>de</strong> secţiune. În traducerea în limba romana a standardului (SR EN1993-1-2, 2006) sa<br />
<strong>de</strong>finit aceasta valoare ca fiind “valoarea <strong>de</strong> contur convex” a factorului <strong>de</strong> secţiune, <strong>de</strong>finiţie<br />
care, <strong>de</strong>şi este puţin mai complexa <strong>de</strong>cât varianta engleza pentru a <strong>de</strong>semna un parametru, are cel<br />
puţin meritul <strong>de</strong> a fi mai explicita.<br />
Relaţia 4.5 (sau 4.1) nu oferă în mod direct temperatura otelului la un anumit timp şi pentru aceasta<br />
trebuie integrata funcţie <strong>de</strong> timp. Pentru a asigura stabilitatea procesului <strong>de</strong> integrare, un astfel <strong>de</strong><br />
algoritm trebuie sa utilizeze paşi mici <strong>de</strong> timp, nu mai mult <strong>de</strong>cât 5 secun<strong>de</strong>, în conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rile standardului.<br />
Pentru un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong>, este convenabil sa se efectueze integrarea ecuaţiei 4.5 pentru diversele<br />
*<br />
valori ale factorului efectiv <strong>de</strong> secţiune Am V şi sa se realizeze nomograme <strong>de</strong> calcul. Spre<br />
exemplu, Tabelul I-1 şi figurile I-3 şi I-4 prezentate în Anexa I, au fost realizate pentru <strong>foc</strong>ul<br />
standard ISO 834. În calcule s-a utilizat un pas <strong>de</strong> timp <strong>de</strong> o secunda.<br />
Perturbările care se pot observa în curbele din figurile I-3 şi I-4, pentru temperaturi în jurul valorii<br />
<strong>de</strong> 735°C sunt datorate valorii maxime a căldurii specifice a otelului pentru aceasta temperatura,<br />
aşa cum se observa din figura I.2. Figurile I-3 şi I-4 arata ca, exceptând secţiunile foarte masive,<br />
temperatura otelului este superioara valorii <strong>de</strong> 700°C după 30 minute. Temperaturile obţinute după<br />
60 minute sunt atât <strong>de</strong> mari încât este practic imposibil ca o structura metalica neprotejata sa aibă o<br />
rezistenta la <strong>foc</strong> <strong>de</strong> o ora sub <strong>foc</strong> standard.<br />
Figura I-4 arata evoluţia temperaturii obţinute după un anumit timp funcţie <strong>de</strong> factorul <strong>de</strong> secţiune.<br />
Exista opinia ca o metoda eficace pentru a obţine o rezistenta la <strong>foc</strong> sporita este sa se aleagă<br />
secţiuni transversale cu un factor <strong>de</strong> secţiune redus, <strong>de</strong>oarece creşterea <strong>de</strong> temperatura este mai<br />
lenta în secţiuni masive. Figura I-4 arata ca, pentru timpi <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> <strong>de</strong> 20 minute şi mai<br />
mult, temperatura otelului sca<strong>de</strong> foarte puţin daca factorul <strong>de</strong> secţiune nu se reduce sub valoarea <strong>de</strong><br />
200 m -1 . O reducere semnificativa a temperaturii necesita o reducere a factorului <strong>de</strong> secţiune la<br />
valori sub 100 m -1 . Experienţa arata ca, în realitate, este întot<strong>de</strong>auna mai eficient sa se consi<strong>de</strong>re o<br />
secţiune cu proprietati mecanice sau sectionale sporite, spre exemplu o limita <strong>de</strong> curgere mai mare<br />
sau un modul <strong>de</strong> rezistenta mai mare, <strong>de</strong>cât sa se încerce sa se sporească masivitatea termica.<br />
4.2 Structura interioara din otel protejata<br />
4.2.1 Principii<br />
Pentru o distribuţie <strong>de</strong> temperatura uniforma pe secţiunea transversala, creşterea temperaturii a,t,<br />
intr-un element structural protejat, în intervalul <strong>de</strong> timp t se <strong>de</strong>termina cu relaţia:<br />
I-19
I-20<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
p Ap/V<br />
( g,t - a,t )<br />
a,t=<br />
t d pca a (1+ /3)<br />
- (e / 10 in care<br />
cp<br />
p<br />
d p Ap<br />
/V<br />
ca<br />
<br />
- 1) g,t (4.7)<br />
un<strong>de</strong>:<br />
a<br />
Ap /V este factorul <strong>de</strong> secţiune pentru elementul <strong>de</strong> otel izolat prin materialul <strong>de</strong> protecţie;<br />
Ap este aria materialului <strong>de</strong> protecţie pe unitatea <strong>de</strong> lungime a elementului structural<br />
[m²/m];<br />
V este volumul elementului pe unitatea <strong>de</strong> lungime [m³/m];<br />
ca este căldura specifica a otelului, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> temperatura [J/kgK];<br />
cp este căldura specifica a materialului <strong>de</strong> protecţie, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> temperatura<br />
[J/kgK];<br />
dp este grosimea materialului <strong>de</strong> protecţie [m];<br />
t este intervalul <strong>de</strong> timp [secun<strong>de</strong>];<br />
a,t este temperatura otelului la timpul t [°C];<br />
g,t temperatura gazelor fierbinţi la timpul t [°C];<br />
g,t este creşterea temperaturii gazelor fierbinţi în intervalul <strong>de</strong> timp t [K];<br />
p este conductivitatea termica a sistemului <strong>de</strong> protecţie la <strong>foc</strong> [W/mK];<br />
a este <strong>de</strong>nsitatea otelului [kg/m 3 ];<br />
este <strong>de</strong>nsitatea materialului <strong>de</strong> protecţie la <strong>foc</strong> [kg/m 3 ].<br />
p<br />
Aceasta ecuaţie este <strong>de</strong>rivata din formularea propusa <strong>de</strong> către Wickström (1985), care a rezolvat<br />
relaţia <strong>de</strong> transfer termic cu <strong>de</strong>rivate parţiale pentru stratul <strong>de</strong> protecţie. Factorul <strong>de</strong> corecţie a<br />
apărut ca urmare a unor simplificări a soluţiei acestei ecuaţii, insa aproximarea soluţiei exacte este<br />
valabila doar pentru valori reduse ale factorului , care nu trebuie sa <strong>de</strong>paseasca în mod normal<br />
valoarea 1.5. Aceasta limitare nu a fost impusa în EN1993-1-2. O discuţie <strong>de</strong>spre diversele ecuaţii<br />
simplificate pentru <strong>de</strong>terminarea creşterii temperaturii intr-o secţiune din otel protejata a fost făcuta<br />
<strong>de</strong> Wang (2004).<br />
Valoarea <strong>de</strong> calcul a fluxului termic net nu apare în relaţia 4.7, <strong>de</strong>oarece ipoteza care a stat la baza<br />
<strong>de</strong>terminării acestei ecuaţii este ca temperatura <strong>de</strong> la suprafaţa protecţiei este egala cu temperatura<br />
gazelor fierbinţi. Se presupune ca creşterea temperaturii în secţiune este guvernata <strong>de</strong> diferenţa <strong>de</strong><br />
temperatura dintre suprafaţa protecţiei, adică intre temperatura gazelor fierbinţi şi secţiunea din otel<br />
şi ca doar grosimea protecţiei oferă o rezistenta termica la conducţie (figura 4-3).
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Temperatura<br />
Otel<br />
V<br />
a,t<br />
A p<br />
Protectie<br />
p<br />
d p<br />
Gaze<br />
fierbinti<br />
g,t<br />
Fig. 4-3 : Temperatura intr-o secţiune din otel protejata<br />
Figura 4-4 arata cum se calculează factorul <strong>de</strong> secţiune pentru diverse tipuri <strong>de</strong> protecţie.<br />
Relaţia 4.7 trebuie sa fie integrata în timp pentru a oferi creşterea temperaturii în secţiunea din otel,<br />
în mod analog ecuaţiilor pentru secţiunile neprotejate. EN 1993-1-2 recomanda ca valoarea pasului<br />
<strong>de</strong> timp t sa nu fie mai mare <strong>de</strong> 30 secun<strong>de</strong>.<br />
Figura 4-4 arata ca factorul <strong>de</strong> secţiune pentru secţiuni protejate cu protecţie în carcasa se bazează<br />
pe dimensiunile secţiunii h şi b, chiar daca protectia nu atinge secţiunea; în acest caz suprafaţa care<br />
radiază energia spre secţiunea din otel este suprafaţa interioara a carcasei. Aceasta aproximare s-a<br />
făcut pentru a evita introducerea distantei intre secţiune şi carcasa ca parametru nou în calcul şi<br />
pentru a evita în consecinţa complicarea proiectării, în special atunci când se utilizează<br />
nomograme.<br />
Proprietatile termice ale materialului <strong>de</strong> protecţie care apare în relaţia 4.7 trebuie sa fie <strong>de</strong>terminate<br />
experimental în conformitate cu ENV 13381-4, 2002. În conformitate cu acest standard, trebuie<br />
încercate sub <strong>foc</strong> ISO atât specimene neincarcate cat şi un număr limitat <strong>de</strong> specimene sub sarcina,<br />
cu o varietate <strong>de</strong> factori <strong>de</strong> secţiune şi <strong>de</strong> grosimi <strong>de</strong> protecţie. Conductivitatea termica a<br />
materialului <strong>de</strong> protecţie este calculata din temperaturile înregistrate în secţiunea din otel utilizând<br />
relaţia 4.7. Densitatea şi căldura specifica trebuie specificate <strong>de</strong> către producător.<br />
Este important <strong>de</strong> menţionat faptul ca proprietatile termice ale materialului <strong>de</strong> protecţie <strong>de</strong>terminate<br />
în conformitate cu ENV 13381-4 sunt direct aplicabile secţiunilor I. Anumite corecţii pot fi<br />
necesare daca produsul se aplica pe alte tipuri <strong>de</strong> secţiuni. Pentru materiale <strong>de</strong> protecţie care<br />
reactioneaza la <strong>foc</strong> cum sunt spre exemplu vopselele intumescente, pot fi necesare încercări<br />
experimentale suplimentare, daca produsul trebuie aplicat pe ţevi circulare sau rectangulare.<br />
I-21
I-22<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Fig 4-4: Factorul <strong>de</strong> secţiune Ap / V pentru elemente din otel protejate<br />
h h<br />
h<br />
b<br />
b<br />
Figura Descriere<br />
b c 2<br />
) 1 Dimensiunile c1 şi c2 se limitează la maxim h/4<br />
b<br />
c 1<br />
h<br />
c 1<br />
b<br />
c 2<br />
Protecţie pe contur <strong>de</strong><br />
grosime uniforma,<br />
expusa la <strong>foc</strong> pe toate<br />
fetele<br />
Protecţie în carcasa<br />
<strong>de</strong> grosime uniforma,<br />
expusa la <strong>foc</strong> pe toate<br />
fetele) 1<br />
Protecţie pe contur <strong>de</strong><br />
grosime uniforma,<br />
expusa la <strong>foc</strong> pe trei<br />
fete<br />
Protecţie în carcasa<br />
<strong>de</strong> grosime uniforma,<br />
expusa la <strong>foc</strong> pe trei<br />
fete ) 1<br />
Factor <strong>de</strong> secţiune<br />
Ap / V<br />
Perimetrul profilului<br />
─────────────<br />
Aria secţiunii <strong>de</strong> otel<br />
2 (b + h )<br />
─────────────<br />
Aria secţiunii <strong>de</strong> otel<br />
Perimetrul profilului - b<br />
─────────────<br />
Aria secţiunii <strong>de</strong> otel<br />
2h + b<br />
─────────────<br />
Aria secţiunii <strong>de</strong> otel
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Este o eroare sa se consi<strong>de</strong>re valorile proprietatilor termice <strong>de</strong>terminate la temperatura normala,<br />
la fel ca atunci când se calculează izolaţia termica a clădirilor ! Aceasta ar conduce, pentru un<br />
calcul <strong>de</strong> protecţie la acţiunea <strong>foc</strong>ului, la rezultate neconservative, <strong>de</strong>oarece conductivitatea termica<br />
are tendinţa <strong>de</strong> a creste pe măsura creşterii temperaturii, pentru cele mai multe dintre materialele <strong>de</strong><br />
protecţie la <strong>foc</strong>.<br />
Ceea ce este foarte important este ca valoarea consi<strong>de</strong>rata pentru conductivitatea termica a<br />
materialului <strong>de</strong> protecţie atunci când se utilizează relaţia 4.7 pentru calculul evoluţiei temperaturii<br />
secţiunii din otel, sa fie în concordanta cu valorile obţinute atunci când se analizează rezultatele<br />
experimentale pentru obţinerea acestei proprietati termice.<br />
Se observa ca în cazul în care se neglijează căldura specifica a materialului <strong>de</strong> protecţie cp,<br />
parametrul care apare în relaţia 4.7 este nul şi în acest caz se obţine:<br />
a,t=<br />
p Ap<br />
( g,t - a,t )<br />
t<br />
(4.8)<br />
d V c <br />
p a a<br />
Toţi parametri din relaţia 4.8, care <strong>de</strong>finesc secţiunea din otel şi protecţia la <strong>foc</strong>, se pot grupa intrun<br />
singur factor:<br />
k<br />
p<br />
<br />
p p<br />
(4.9)<br />
p<br />
A<br />
d V<br />
Pentru un anumit mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong>, este convenabil sa se efectueze integrarea ecuaţiei 4.8 pentru<br />
diverse valori ale factorului kp şi sa se realizeze nomograme <strong>de</strong> calcul. Spre exemplu, tabelul I-2 şi<br />
figura I-5 prezentate în Anexa I, au fost realizate pentru <strong>foc</strong>ul standard ISO 834. În calcul s-a<br />
utilizat integrarea cu un pas <strong>de</strong> timp <strong>de</strong> o secunda.<br />
Trebuie menţionat faptul ca valorile sunt conservative, <strong>de</strong>oarece căldura specifica a materialului <strong>de</strong><br />
protecţie şi umiditatea acestuia au fost neglijate. Tabelul I-2 şi figura I-5 se bazează pe ipoteza ca<br />
factorul kp <strong>de</strong>finit <strong>de</strong> relaţia 4.9 nu <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> temperatura.<br />
4.3 Elemente structurale interioare din otel, protejate cu ecrane termice<br />
Recomandările din aceasta secţiune se aplica pentru grinzi din otel care au un planşeu la partea<br />
superioara şi sunt protejate <strong>de</strong> un ecran termic la partea inferioara (figura 4-5), sau la stâlpi din otel<br />
situaţi intr-un gol protejat <strong>de</strong> ecrane termice pe doua feţe (figura 4-6). În ambele situaţii, ecranul<br />
termic trebuie sa fie situat la o anumita distanta <strong>de</strong> elementele din otel. În toate situaţiile,<br />
proprietatile şi performantele <strong>de</strong> protecţie la <strong>foc</strong> ale ecranelor termice consi<strong>de</strong>rate în calcule trebuie<br />
<strong>de</strong>terminate prin proceduri experimentale, în conformitate cu standar<strong>de</strong>le ENV 13381-1 sau ENV<br />
13381-2, după caz.<br />
Standardul permite calculul temperaturii pe secţiunea din otel consi<strong>de</strong>rând temperatura gazelor<br />
fierbinţi g,t ca fiind egala cu temperatura măsurata în timpul testelor în golul <strong>de</strong>limitat <strong>de</strong> ecranele<br />
termice. Evoluţia temperaturii în secţiunea din otel se <strong>de</strong>termina în conformitate cu una dintre<br />
relaţiile <strong>de</strong>scrise anterior în secţiunea 4.1, daca elementul din otel este neprotejat, respectiv în<br />
secţiunea 4.2, daca elementul este protejat. În mod evi<strong>de</strong>nt, evoluţia temperaturii în interiorul<br />
golului nu urmează evoluţia unui <strong>foc</strong> nominal şi este imposibil sa se <strong>de</strong>termine nomograme <strong>de</strong><br />
calcul pentru ecrane termice, în general. Aceste nomograme se pot <strong>de</strong>termina, eventual, doar pentru<br />
situaţii particulare.<br />
In condiţiile în care un anumit ecran termic a fost testat experimental şi s-a dovedit ca in<strong>de</strong>plineste<br />
toate cele trei criterii (R, E, I) pentru o anumita perioada <strong>de</strong> timp, nu mai este necesara nici o<br />
I-23
I-24<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
verificare a elementelor din otel, <strong>de</strong>oarece creşterea temperaturii în gol nu poate fi mai mare <strong>de</strong>cât<br />
140°C, care este criteriul pentru izolare termica. Daca, pe <strong>de</strong> alta parte, ecranul termic a verificat<br />
doar condiţia <strong>de</strong> rezistenta R (in cazul unui tavan fals, spre exemplu) elementul din otel trebuie<br />
verificat, <strong>de</strong>oarece creşterea temperaturii în interiorul golului poate fi semnificativa.<br />
4.4 Elemente din otel exterioare<br />
Fig. 4-5 : Ecran termic la partea inferioara a unei grinzi<br />
Fig. 4-6 : Stâlp situat intre doua ecrane termice<br />
Aceasta secţiune se refera la elementele din otel (stâlpi sau grinzi) care sunt situate în afara<br />
învelitorii clădirii în care se produce incendiul. Aceste elemente pot fi influenţate <strong>de</strong> <strong>foc</strong> prin fluxul<br />
termic emis prin radiaţie dinspre <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rile clădirii (spre exemplu ferestre) şi prin flăcările<br />
emanate prin <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri.<br />
Un element care nu este cuprins <strong>de</strong> flăcări este încălzit prin radiaţie <strong>de</strong> la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> pe acea<br />
parte a compartimentului şi <strong>de</strong> la toate flăcările proiectate prin aceste <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri.<br />
Un element cuprins <strong>de</strong> flăcări este încălzit prin convecţie şi radiaţie <strong>de</strong> către flăcările care cuprind<br />
elementul şi prin radiaţie <strong>de</strong> la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea prin care flăcările respective se proiectează.<br />
Daca este necesar, elementul din otel exterior poate fi protejat <strong>de</strong> transferul termic prin radiaţie prin<br />
ecrane termice incombustibile, cu o rezistenta la <strong>foc</strong> cel puţin EI 30, în conformitate cu EN ISO<br />
1350-2. În calcule se poate consi<strong>de</strong>ra ca nu exista transfer termic prin radiaţie spre feţele<br />
elementelor protejate prin ecranele termice.<br />
Temperatura pe elementul din otel se <strong>de</strong>termina dintr-o ecuaţie care exprima echilibrul termic<br />
staţionar intre energia primita <strong>de</strong> element <strong>de</strong> la flăcări şi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri şi energia pierduta <strong>de</strong> element.<br />
Aplicarea meto<strong>de</strong>i necesita luarea în consi<strong>de</strong>rare a informaţiilor şi relaţiilor <strong>de</strong> calcul prezente<br />
parţial în Anexa B a EN1991-1-2, pentru <strong>de</strong>terminarea temperaturii maxime în compartiment,<br />
mărimea şi temperatura flăcărilor dinspre <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri şi parametrii <strong>de</strong> radiaţie şi convecţie, respectiv<br />
în Anexa B a EN1993-1-2, pentru ecuaţiile <strong>de</strong> echilibru termic. În mod surprinzător, Anexa B a<br />
EN1991-1-2 este informativa, în timp ce Anexa B din EN1993-1-2 este normativa.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
CAPITOLUL 5 – ANALIZA MECANICA A STRUCTURILOR DIN<br />
OTEL<br />
Prezentul capitol prezinta analiza mecanica a structurilor (elementelor) din otel in situatia <strong>de</strong><br />
incendiu, dar contine si principiile si elementele generale <strong>de</strong> calcul (sectiunile 5.1-3).<br />
5.1 Alegerea structurii pentru analiza<br />
5.1.1 Principii<br />
Analiza structurala în situaţia <strong>de</strong> incendiu se poate realiza pentru elemente structurale, pentru parţi<br />
din structura sau pentru întreaga structura. Alegerea ii revine în întregime proiectantului.<br />
Analiza structurala globala<br />
Daca structura este simpla, sau în cazul în care structura este complexa dar exista un program <strong>de</strong><br />
calcul a<strong>de</strong>cvat pentru analiza la temperaturi înalte, se poate consi<strong>de</strong>ra întreaga structura în analiza.<br />
În acest caz se va tine seama <strong>de</strong> modurile <strong>de</strong> cedare corespunzătoare, <strong>de</strong> variaţia proprietatilor <strong>de</strong><br />
rezistenta şi rigiditate ale materialelor în funcţie <strong>de</strong> temperatura şi <strong>de</strong> efectul <strong>de</strong>formaţiilor şi<br />
dilatărilor termice (acţiuni indirecte ale <strong>foc</strong>ului).<br />
Analiza elementelor structurale<br />
Structura poate fi văzuta ca un ansamblu <strong>de</strong> elemente, solicitate la incarcari exterioare, cu<br />
dimensiunile limitate <strong>de</strong> rezemări sau <strong>de</strong> punctele <strong>de</strong> legătura cu alte elemente. Cuvântul “element”<br />
poate <strong>de</strong>semna o grinda, un stâlp, un planşeu, etc.<br />
Analiza unor parţi din structura (substructuri)<br />
Aceasta este o soluţie intermediara intre cazurile menţionate mai sus. Orice parte din structura care<br />
conţine mai mult <strong>de</strong>cât un element este o substructura.<br />
Este <strong>de</strong> menţionat ca aceleaşi variante exista şi în cazul analizei structurilor sub incarcari exteriore,<br />
la temperaturi normale:<br />
O structura poate fi reprezentata (discretizata) ca un singur obiect şi efectele acţiunilor<br />
exterioare pentru acest obiect (eforturi, <strong>de</strong>plasări) se <strong>de</strong>termina în mod obişnuit cu un program<br />
<strong>de</strong> calcul.<br />
Pentru o hala industriala realizata din cadre transversale, cu rigle/ pane longitudinale pentru<br />
pereţi şi acoperiş, o procedura obişnuita <strong>de</strong> calcul ar putea fi următoarea:<br />
o se calculează panele ca elemente individuale, în varianta în care acestea sunt simplurezemate<br />
<strong>de</strong> cadrele transversale, sau ca substructura – grinda continua, daca se iau<br />
masurile necesare ca acestea sa lucreze împreuna;<br />
o se calculează cadrele transversale ca substructuri separate, adică fiecare cadru este<br />
reprezentat individual, fara interacţiune 3D cu alte cadre transversale;<br />
o se calculează elementele <strong>de</strong> contravântuire ca o substructura, spre exemplu ca o grinda cu<br />
zăbrele.<br />
I-25
I-26<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Problema este mai complexa în situaţia <strong>de</strong> incendiu, datorita acţiunilor indirecte, adică a variaţiei<br />
forţelor axiale şi a momentelor încovoietoare ca urmare a împiedicării <strong>de</strong>plasărilor din dilatarea<br />
elementelor.<br />
Intr-o analiza structurala globala, toate acţiunile indirecte care apar intr-o structura în timpul<br />
incendiului trebuie luate în consi<strong>de</strong>rare.<br />
In cazul analizei unor parţi din structura, condiţiile <strong>de</strong> margine la frontiera substructurilor<br />
(forte, rezemări) sunt evaluate la timpul t = 0, adică la începutul incendiului şi se consi<strong>de</strong>ra ca<br />
raman constante pe toata durata incendiului. Pe <strong>de</strong> alta parte, în cadrul substructurii pot apărea şi<br />
acţiuni indirecte.<br />
In cazul analizei elementelor structurale, condiţiile <strong>de</strong> rezemare sunt <strong>de</strong>asemenea stabilite la<br />
începutul incendiului, dar nu se consi<strong>de</strong>ra acţiuni indirecte, cu excepţia celor care rezulta din<br />
diferenţele <strong>de</strong> temperatura dintre fetele secţiunilor transversale. O situatie în care efectele<br />
diferenţelor <strong>de</strong> temperatura intre fetele secţiunii au un efect semnificativ în rezistenta la <strong>foc</strong>, atunci<br />
când se face o analiza a elementelor structurale, apare pentru stâlpii sau pereţii în consola sau<br />
simplu rezemaţi, expuşi la <strong>foc</strong> pe o singura parte. În aceste cazuri, <strong>de</strong>plasările laterale importante<br />
introduse <strong>de</strong> diferenţa <strong>de</strong> temperatura, pot sa genereze momente încovoietoare importante, care pot<br />
conduce la o ruina prematura, prin atingerea limitei <strong>de</strong> rezistenta a materialului, sau prin pier<strong>de</strong>rea<br />
<strong>de</strong> stabilitate a elementului.<br />
Proiectantul trebuie sa aibă în ve<strong>de</strong>re ca dilatările termice vor fi prezente în structura şi ca are<br />
responsabilitatea sa aleagă o discretizare a structurii în elemente si/ sau substructuri, astfel încât<br />
ipotezele făcute pentru condiţiile <strong>de</strong> margine sa fie rezonabile şi sa corespunda unei bune<br />
aproximări a situaţiei reale.<br />
5.1.2 Cum se <strong>de</strong>termina Efi,d,0?<br />
Pentru a efectua o analiza pe elemente sau substructuri, este necesar sa se <strong>de</strong>termine eforturile în<br />
situaţia <strong>de</strong> incendiu la timpul t = 0, notate Efi,d,0 . Eurocodurile nu oferă nici o indicaţie cu privire la<br />
metoda <strong>de</strong> analiza care trebuie utilizata pentru a <strong>de</strong>termina aceste eforturi.<br />
In practica curenta, aceasta se realizează printr-o analiza elastica, <strong>de</strong>oarece este normal sa se<br />
consi<strong>de</strong>re ca structura, proiectata corespunzător în combinaţiile fundamentale, sa nu sufere<br />
plasticizări sub acţiunea incarcarilor <strong>de</strong> calcul din combinaţia <strong>de</strong> incendiu, care au valori reduse<br />
fata <strong>de</strong> incarcarile <strong>de</strong> calcul din combinaţiile fundamentale. O structura proiectata sa reziste în<br />
condiţii normale la o încărcare <strong>de</strong> calcul egala cu 1.35 G + 1.50 Q, va prezenta zone reduse <strong>de</strong><br />
plasticizare, sau <strong>de</strong>loc, în condiţiile unei incarcari <strong>de</strong> calcul în situaţia <strong>de</strong> incendiu <strong>de</strong> doar 1.00 G +<br />
0.50 Q, spre exemplu.<br />
Deoarece eforturile sunt <strong>de</strong>terminate la timpul t = 0, rigiditatile materialelor se vor consi<strong>de</strong>ra în<br />
analiza cu valorile obişnuite.
5.2 Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul<br />
5.2.1 Principii<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Pentru <strong>de</strong>terminarea rezistentei la <strong>foc</strong> a unei structuri se pot consi<strong>de</strong>ra trei meto<strong>de</strong> (mo<strong>de</strong>le) <strong>de</strong><br />
calcul. Acestea diferă mult prin complexitate, dar şi prin domeniul <strong>de</strong> aplicare, respectiv rezultatele<br />
pe care le pot oferi.<br />
Metoda tabelara<br />
Metoda tabelara oferă direct rezistenta la <strong>foc</strong> funcţie <strong>de</strong> un set <strong>de</strong> parametrii simpli, spre exemplu<br />
acoperirea cu beton a armaturilor intr-o secţiune din beton, nivelul <strong>de</strong> încărcare, sau dimensiunile<br />
secţiunii. Un astfel <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l este uşor <strong>de</strong> utilizat.<br />
Aceasta metoda nu se bazează pe formulări teoretice, fiind bazata pe rezultatele unor încercări<br />
experimentale sau pe rezultatele unor analize efectuate cu mo<strong>de</strong>le avansate <strong>de</strong> calcul. Denumirea<br />
acestui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> calcul provine din faptul ca rezultatele sunt în mod obişnuit prezentate sub forma<br />
tabelara. Trebuie subliniat ca anumite formule prezente în standard, chiar daca au un aspect <strong>de</strong><br />
ecuaţii analitice, nu reprezintă <strong>de</strong> fapt formulări teoretice ale vreunui fenomen şi aparţin tot<br />
meto<strong>de</strong>i tabelare, fiind <strong>de</strong> fapt formule empirice <strong>de</strong>terminate pe baza <strong>de</strong> rezultate experimentale.<br />
Principalele limitări ale acestui mo<strong>de</strong>l sunt:<br />
In momentul <strong>de</strong> fata, date tabelare exista doar pentru elemente simple.<br />
Nu exista constrângeri <strong>de</strong> ordin teoretic pentru a stabili valori tabelare pentru structuri mai<br />
complexe, spre exemplu cadre parter. Pe <strong>de</strong> alta parte, insa, efortul pe care îl necesita<br />
<strong>de</strong>terminarea acestor valori ar fi <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important şi numărul <strong>de</strong> parametri necesari ar fi<br />
atât <strong>de</strong> mare încât s-ar pier<strong>de</strong> tocmai simplicitatea acestei meto<strong>de</strong>.<br />
Pana în momentul actual, aceste valori au fost stabilite doar pentru curba <strong>de</strong> <strong>foc</strong> standard ISO.<br />
De fapt ar fi imposibil, chiar pentru elemente simple, sa se <strong>de</strong>termine valori tabelare care sa<br />
cuprindă toate curbele posibile <strong>de</strong> <strong>foc</strong> natural, pentru simplul motiv ca numărul acestor curbe<br />
<strong>de</strong> <strong>foc</strong> este infinit. Trebuie totuşi menţionat faptul ca s-au făcut <strong>de</strong>ja studii pentru stabilirea <strong>de</strong><br />
valori tabelare pentru cazul particular al unor mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> <strong>foc</strong> parametric, în conformitate cu<br />
recomandările Anexei A din EN1991-1-2. În acest caz este posibila stabilirea unor valori<br />
tabelare, în care durata <strong>foc</strong>ului ISO care este <strong>de</strong> obicei prezenta în acest mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> calcul sa fie<br />
înlocuita <strong>de</strong> alţi factori, cum ar fi <strong>de</strong>nsitatea sarcinii termice şi factorul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re care tine<br />
seama <strong>de</strong> golurile compartimentului. Acest tip <strong>de</strong> tabele ar putea, spre exemplu, sa permită<br />
verificarea rezistentei la <strong>foc</strong> pentru un anumit timp a unui element structurall, cu un factor <strong>de</strong><br />
secţiune şi un nivel <strong>de</strong> încărcare <strong>de</strong>finit, cu condiţia ca <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> sarcina termica sa nu<br />
<strong>de</strong>paseasca o anumita valoare.<br />
Metoda tabelara este aplicata în mod curent în analiza elementelor din beton şi mixte otel-beton,<br />
dar nu exista pentru elementele din otel, cel mai probabil fiindcă mo<strong>de</strong>lele simple <strong>de</strong> calcul, care<br />
utilizează formule teoretice pot fi utilizate mai uşor în cazul structurilor din otel <strong>de</strong>cât în celelalte<br />
cazuri. În trecut a existat totuşi o nomograma <strong>de</strong> proiectare, publicata <strong>de</strong> către ECCS (1983) pentru<br />
elemente din otel protejate şi neprotejate, în care rezistenta la <strong>foc</strong> standard era oferita funcţie <strong>de</strong><br />
factorul <strong>de</strong> secţiune, nivelul <strong>de</strong> încărcare şi parametrii protecţiei la <strong>foc</strong>.<br />
Mo<strong>de</strong>le simplificate <strong>de</strong> calcul<br />
Mo<strong>de</strong>lele simplificate <strong>de</strong> calcul, aşa cum sugerează şi <strong>de</strong>numirea, trebuie sa fie <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> simple<br />
pentru a putea fi aplicate în practica curenta <strong>de</strong> proiectare, fara sa fie necesara utilizarea<br />
programelor <strong>de</strong> calcul. Aceste mo<strong>de</strong>le trebuie sa se bazeze pe ecuaţii <strong>de</strong> echilibru.<br />
I-27
I-28<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Abilitatea elementului sau a structurii <strong>de</strong> a rezista incarcarilor aplicate se verifica consi<strong>de</strong>rând<br />
creşterea temperaturii în material. În mod obişnuit, mo<strong>de</strong>lele simplificate sunt o extrapolare a<br />
mo<strong>de</strong>lelor utilizate pentru proiectarea în condiţii normale <strong>de</strong> temperatura, cu adaptarea în mod<br />
corespunzător a caracteristicilor <strong>de</strong> material (rezistenta si <strong>de</strong>formatie), pentru a reflecta <strong>de</strong>gradarea<br />
acestora cu creşterea temperaturii. Anumite modificări sunt insa necesare, pentru a lua în<br />
consi<strong>de</strong>rare fenomene specifice care apar în situaţia <strong>de</strong> incendiu.<br />
Contrar mo<strong>de</strong>lului <strong>de</strong> calcul prezentat anterior, mo<strong>de</strong>lele simplificate <strong>de</strong> calcul sunt aplicabile<br />
pentru orice mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong>, cu condiţia ca proprietatile specifice ale materialelor la temperaturi<br />
înalte sa fie cunoscute. Este spre exemplu esenţial sa se cunoască daca vreuna dintre proprietatile<br />
<strong>de</strong>terminate în timpul încălzirii elementului sunt reversibile în timpul fazei <strong>de</strong> răcire. Este <strong>de</strong><br />
subliniat aici ca Eurocodurile nu oferă nici o informaţie cu privire la proprietatile materialelor (otel,<br />
beton) în timpul sau după faza <strong>de</strong> răcire. Informaţiile cu privire la acest aspect trebuie luate din<br />
literatura <strong>de</strong> specialitate, spre exemplu Kirby et al., 1986.<br />
Mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul avansat (mo<strong>de</strong>le generale <strong>de</strong> calcul)<br />
Mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> calcul avansat sunt reprezentate <strong>de</strong> programele <strong>de</strong> calcul sofisticate şi trebuie sa se<br />
bazeze pe principiile recunoscute ale mecanicii structurale şi ale fizicii, pentru a oferi o aproximare<br />
fiabila a comportării structurilor în situaţia <strong>de</strong> incendiu.<br />
Trebuie subliniat faptul ca realizarea unui program <strong>de</strong> calcul bazat pe meto<strong>de</strong>le simplificate <strong>de</strong><br />
calcul, pentru a facilita utilizarea acestui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> calcul, nu fac din acesta un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> calcul<br />
avansat. Mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> calcul avansat sunt aplicabile pentru orice mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong> şi se pot utiliza<br />
pentru analiza întregii structuri, <strong>de</strong>oarece iau în consi<strong>de</strong>rare şi efectele acţiunilor indirecte.<br />
5.2.2 Relaţii intre mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> calcul şi partea din structura care este analizata<br />
In mod frecvent se face o confuzie intre cele trei mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul şi cele trei nivele <strong>de</strong> alegere a<br />
structurii pentru analiza. Cu toate ca acestea reprezintă doua aspecte distincte ale analizei<br />
structurale în situaţia <strong>de</strong> incendiu, exista totuşi o legătura intre acestea, cum se arata în tabelul 5-1.<br />
Tabel 5-1 : Legătura intre mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> calcul şi alegerea structurii pentru analiza<br />
Element Substructura Structura<br />
Metoda tabelara ++ - -<br />
Mo<strong>de</strong>le simplificate ++ + -<br />
Mo<strong>de</strong>le avansate + ++ ++<br />
Acest tabel evi<strong>de</strong>ntiaza următoarele aspecte:<br />
Metoda tabelara se utilizează pentru analiza elementelor. Cu toate ca se poate imagina ca acest<br />
mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> calcul poate fi <strong>de</strong>zvoltat şi pentru substructuri simple, astfel <strong>de</strong> studii nu au fost inca<br />
realizate.<br />
Mo<strong>de</strong>lele simplificate se utilizează în principal pentru analiza elementelor si, intr-o oarecare<br />
măsura, pot fi consi<strong>de</strong>rate si pentru anumite substructuri.<br />
Mo<strong>de</strong>lele avansate <strong>de</strong> calcul se utilizează în principal pentru analiza globala a structurilor, sau,<br />
daca timpul pentru analiza poate fi redus, pentru analiza substructurilor. Pot fi <strong>de</strong>asemenea<br />
utilizate pentru analiza elementelor, dar, în cele mai multe cazuri, acestea vor fi analizate cu<br />
ajutorul celorlalte mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
5.3 Analiza în domeniul incarcarii, a timpului sau a temperaturii<br />
Verificarea rezistentei la <strong>foc</strong> poate fi efectuata în diverse variante, menţionate în standard: în<br />
domeniul incarcarii, a timpului, sau, în anumite situaţii, în domeniul temperaturii. Aceste<br />
posibilitati sunt ilustrate în Fig. 5-1, 5-2 pentru un caz simplu în care efortul <strong>de</strong> calcul în situaţia <strong>de</strong><br />
incendiu Ed,fi, este constant pe toata durata incendiului şi elementul este caracterizat <strong>de</strong> o singura<br />
temperatura, str.<br />
Figura 5-1 se refera la cazul unui <strong>foc</strong> nominal, pentru care temperatura <strong>foc</strong>, creste continuu.<br />
Temperatura în element (str) va creste astfel continuu funcţie <strong>de</strong> timp si în consecinţa se consi<strong>de</strong>ra<br />
ca efortul capabil al elementului Rd,fi sca<strong>de</strong>.<br />
Situaţia este diferita în cazul unui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong> natural cu faza <strong>de</strong> răcire, aşa cum se arata în Figura<br />
5-2. Temperaturile în structura vor avea aceeaşi evoluţie, cu un <strong>de</strong>calaj <strong>de</strong> timp. Pentru elementele<br />
din otel, efortul capabil care poate fi calculat la diferite momente în timp, are o evoluţie aşa cum se<br />
arata în figura 5-2, cu o prima faza în care acesta <strong>de</strong>screşte funcţie <strong>de</strong> timp, urmat <strong>de</strong> o a doua faza<br />
în care rezistenta structurii creste, în principal <strong>de</strong>oarece otelul isi redoban<strong>de</strong>ste parţial sau chiar<br />
total rezistenta, atunci când se raceste.<br />
In ambele figuri, treq este timpul cerut <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> a structurii.<br />
Situaţia la începutul incendiului este reprezentata <strong>de</strong> punctul A. Daca analiza se realizează cu un<br />
mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> calcul avansat, adică cu ajutorul unui program <strong>de</strong> calcul <strong>de</strong>dicat analizei structurilor la<br />
acţiunea temperaturilor înalte, rezistenta structurii poate fi <strong>de</strong>terminata pas cu pas, funcţie <strong>de</strong><br />
evoluţia temperaturii, luând în consi<strong>de</strong>rare şi acţiunile indirecte, pana în momentul în care se<br />
produce ruina (punctul B).<br />
Daca analiza este efectuata cu ajutorul mo<strong>de</strong>lelor simplificate <strong>de</strong> calcul, exista trei posibilitati <strong>de</strong><br />
verificare:<br />
1. In domeniul timpului.<br />
Se face verificarea ca timpul corespunzător ruinei elementului tf este superior timpului cerut <strong>de</strong><br />
rezistenta la <strong>foc</strong> treq. Timpul corespunzător ruinei elementului este timpul pentru care efortul<br />
capabil al elementului supus acţiunii temperaturilor înalte atinge efortul <strong>de</strong> calcul<br />
corespunzător produs <strong>de</strong> incarcari în situaţia <strong>de</strong> incendiu.<br />
Aceasta se exprima prin relaţia 5.1 şi corespun<strong>de</strong> verificării notate cu 1, satisfăcute în figura 5-<br />
1, dar nu şi în figura 5-2.<br />
t f treq<br />
(5.1)<br />
2. In domeniul incarcarii.<br />
Se face verificarea ca la timpul cerut <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> treq efortul capabil al elementului Rd,fi<br />
este superior efortului <strong>de</strong> calcul produs <strong>de</strong> incarcari în situaţia <strong>de</strong> incendiu, Ed,fi. Aceasta se<br />
exprima prin relaţia 5.2 şi corespun<strong>de</strong> verificării 2 în figurile 5-1, 5-2.<br />
R E t t<br />
(5.2)<br />
d , fi d , fi req<br />
Aceasta verificare este verificarea standard.<br />
Se face observaţia ca în cazul unui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong> fara faza <strong>de</strong> răcire, faptul ca relaţia 5.2 este<br />
satisfăcuta, garantează ca relaţia 4.1 este <strong>de</strong>asemenea satisfăcuta (Fig. 5-1). Pe <strong>de</strong> alta parte, în<br />
cazul unui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong> care prezintă faza <strong>de</strong> răcire, se poate întâmpla ca relaţia 5.2 sa fie<br />
satisfăcuta, iar relaţia 5.1 nu (Fig. 5-2).<br />
I-29
I-30<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
A<br />
A<br />
2<br />
t req<br />
3<br />
t req<br />
1<br />
B<br />
t f<br />
B<br />
t f<br />
Ed,fi<br />
timp<br />
cr<br />
<strong>foc</strong><br />
str<br />
timp<br />
Fig. 5-1 Verificarea în domeniul incarcarii, a timpului şi a temperaturii pentru un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong><br />
nominal<br />
A B<br />
A<br />
t f<br />
B<br />
t f<br />
1<br />
2<br />
t req<br />
t req<br />
3<br />
<strong>foc</strong><br />
cr<br />
Ed,fi<br />
timp<br />
str<br />
timp<br />
Fig. 5-2 Verificarea în domeniul incarcarii, a timpului şi a temperaturii pentru un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong> cu<br />
faza <strong>de</strong> răcire
3. In domeniul temperaturii.<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Aceasta verificare este un caz particular al verificării în domeniul incarcarii, posibila doar daca<br />
stabilitatea elementului <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> o singura temperatura - cazul elementelor din otel cu o<br />
distribuţie uniforma a temperaturii pe secţiunea transversala. Se face verificarea ca la timpul<br />
cerut <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> treq temperatura pe secţiunea elementului θstr este mai mica <strong>de</strong>cât<br />
temperatura critica cr. Temperatura critica pentru un element structural din otel este<br />
temperatura atinsa în secţiunea transversala pentru care efortul capabil diminuat corespunzător<br />
pentru aceasta temperatura egalează efortul unitar <strong>de</strong> solicitare, rezultat din combinaţia <strong>de</strong><br />
incendiu. Aceasta se exprima prin relaţia 5.3 şi corespun<strong>de</strong> verificării 3 în figurile 5-1,2.<br />
t t<br />
(5.3)<br />
cr req<br />
Aceasta verificare poate fi efectuata in mod direct doar pentru elemente din otel pentru care nu<br />
trebuie luate în consi<strong>de</strong>rare criterii <strong>de</strong> <strong>de</strong>formaţie sau fenomene <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re a stabilitatii (a se<br />
ve<strong>de</strong>a 5.7). La fel ca pentru verificările prece<strong>de</strong>nte, se poate intimpla ca pentru mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> <strong>foc</strong><br />
cu faza <strong>de</strong> răcire, relaţia 5.3 sa fie satisfăcuta şi relaţia 5.1 nu.<br />
In concluzie, în cazul unui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>foc</strong> cu faza <strong>de</strong> răcire, o verificare în domeniul incarcarii sau<br />
temperaturii nu este suficienta, daca timpul cerut <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> este superior timpului<br />
corespunzător efortului capabil minim atins <strong>de</strong> element în timpul incendiului, adică la momentul<br />
atingerii temperaturilor maxime în element. Alternativ, este posibil sa se efectueze, în acest caz,<br />
verificări succesive în domeniul incarcarii, pentru a <strong>de</strong>termina timpul pentru care rezistenta<br />
elementului egalează eforturile <strong>de</strong> calcul în situaţia <strong>de</strong> incendiu. Acest timp va fi, prin <strong>de</strong>finiţie,<br />
timpul corespunzător cedării elementului şi poate fi comparat cu timpul cerut <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong>.<br />
Pe <strong>de</strong> alta parte, pentru elementele din otel, este mai simplu sa se efectueze o singura verificare,<br />
daca Rd,fi în relaţia 5.2 sau str în relaţia 5.3 sunt consi<strong>de</strong>rate la timpul corespunzător temperaturii<br />
maxime în secţiune şi nu la timpul t = treq.<br />
Verificarea în domeniul incarcarii prezintă următoarele avantaje:<br />
1. Este simplu <strong>de</strong> utilizat. Pentru un element din otel, <strong>de</strong>oarece verificarea este efectuata la un<br />
timp dat, temperatura secţiunii şi în consecinţa proprietatile <strong>de</strong> material sunt cunoscute şi <strong>de</strong>ci<br />
pot fi utilizate pentru <strong>de</strong>terminarea eforturilor capabile.<br />
2. Este aplicabila pentru orice tip <strong>de</strong> verificare, inclusiv <strong>de</strong> stabilitate, în timp ce verificarea în<br />
domeniul temperaturii, specifica elementelor din otel, este limitata din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.<br />
3. Produce un factor <strong>de</strong> siguranţa similar cu cel din verificările la temperaturi obişnuite, cu care<br />
inginerii sunt obisnuiti, adică raportul intre încărcarea aplicata şi încărcarea <strong>de</strong> ruina. Pe <strong>de</strong> alta<br />
parte, verificarea în domeniul temperaturii produce un factor în termeni <strong>de</strong> gra<strong>de</strong> Celsius, ceea<br />
ce nu spune prea multe <strong>de</strong>spre consecinţele practice. O verificare în domeniul timpului poate fi<br />
şi mai confuza, <strong>de</strong>oarece pot crea falsa impresie a unui înalt nivel <strong>de</strong> siguranţa, <strong>de</strong>oarece timpul<br />
<strong>de</strong> ruina poate fi semnificativ mai mare <strong>de</strong>cât timpul <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> cerut. Aceasta se<br />
întâmpla mai ales în cazul mo<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> <strong>foc</strong> nominale, pentru care, după un anumit timp,<br />
creşterea temperaturii este nesemnificativa. În aceste condiţii, temperatura în structura creste<br />
lent, în timp ce o mica variaţie a forţei aplicate poate <strong>de</strong>screşte timpul <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> în<br />
mod dramatic.<br />
5.4 Proprietatile mecanice ale otelurilor obişnuite<br />
Pentru proiectarea la stări limita ultime a elementelor structurale la temperatura normala,<br />
comportarea otelului carbon obişnuit este <strong>de</strong> obicei i<strong>de</strong>alizata ca fiind elastic perfect plastica. La<br />
I-31
I-32<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
temperaturi înalte, alura diagramei se modifica. Comportarea este i<strong>de</strong>alizata ca fiind elastic eliptic<br />
perfect plastic şi inclu<strong>de</strong> o porţiune <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nta pentru zona <strong>de</strong>formaţiilor mari, utila pentru cazul<br />
în care se consi<strong>de</strong>ra mo<strong>de</strong>lele avansate <strong>de</strong> calcul. Prima parte din curba tensiune-<strong>de</strong>formaţie este<br />
prezentata schematic prin curba O-A-B din figura 5-3.<br />
Relaţia tensiune <strong>de</strong>formaţie este <strong>de</strong>ci caracterizata <strong>de</strong> 3 parametri:<br />
Limita <strong>de</strong> proporţionalitate fp, ,<br />
Limita <strong>de</strong> curgere efectiva fy, ,<br />
Modulul <strong>de</strong> elasticitate în domeniul elastic liniar Ea, .<br />
Nota: <strong>de</strong>formaţia pentru atingerea limitei <strong>de</strong> curgere efective, punctul B în figura, este fixata la<br />
2%.<br />
EN1993-1-2 oferă un tabel în care este data evoluţia acestor proprietati, normalizate funcţie<br />
<strong>de</strong> proprietatile corespunzătoare la temperatura normala:<br />
kp, = fp, / fy<br />
ky, = fy, / fy<br />
kE, = Ea, / E<br />
Acest tabel este reprodus în Anexa II.<br />
fp,<br />
Tensiune<br />
C D<br />
O<br />
A<br />
Ea,<br />
B<br />
fy,<br />
Deformatie<br />
Fig 5-3 : Curba tensiune-<strong>de</strong>formaţie a otelului obişnuit la temperaturi înalte (prima porţiune)<br />
5.5 Clasificarea secţiunilor transversale<br />
Elementele din otel cu secţiuni masive sunt capabile sa atingă capacitatea plastica a secţiunii, în<br />
condiţiile unor rotiri importante, fara voalări ale pereţilor secţiunii. Elementele din otel realizate din<br />
secţiuni cu pereţi subţiri, pe <strong>de</strong> alta parte, pot suferi <strong>de</strong>formări locale importante, la nivele ale<br />
tensiunilor sub limita <strong>de</strong> curgere.<br />
In cadrul Eurocodurilor, secţiunile din otel sunt clasificate în 4 clase diferite, funcţie <strong>de</strong><br />
sensibilitatea la voalare a elementelor care alcătuiesc secţiunea.<br />
1. Secţiunile <strong>de</strong> Clasa 1 sunt cele mai masive, putând atinge capacitatea plastica, iar aceasta<br />
capacitate este mentinuta pentru <strong>de</strong>formaţii mari. Ductilitatea este în acest caz suficienta pentru<br />
a permite o redistributie a momentelor încovoietoare pe elemente, prin formarea <strong>de</strong> articulaţii<br />
plastice.<br />
2. Secţiunile <strong>de</strong> Clasa 2 pot sa atingă capacitatea plastica, dar aceasta nu poate fi păstrata <strong>de</strong>cât<br />
pentru <strong>de</strong>formaţii limitate. Pentru aceasta clasa <strong>de</strong> secţiuni, nu este posibila redistribuirea<br />
momentelor încovoietoare pe elemente.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
3. Secţiunile <strong>de</strong> Clasa 3 ating limita <strong>de</strong> curgere, dar nu pot atinge capacitatea plastica.<br />
4. In cazul secţiunilor <strong>de</strong> Clasa 4, se produce voalarea pereţilor secţiunii, la nivele ale tensiunilor<br />
inferioare limitei <strong>de</strong> curgere.<br />
La temperaturi normale, clasificarea secţiunilor <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> cativa parametri:<br />
Proprietatile geometrice ale secţiunilor, prin zvelteţea elementelor care formează secţiunea.<br />
Solicitarea: daca, spre exemplu, întreaga inima a unui profil I este în compresiune sub forţa<br />
axiala pura, în cazul încovoierii pure doar jumătate din secţiune este comprimata şi în<br />
consecinţa sensibilitatea la voalare este redusa.<br />
Proprietatile materialelor:<br />
o Pentru un material cu un comportament i<strong>de</strong>alizat elastic-perfect plastic, pentru acelaşi<br />
modul <strong>de</strong> elasticitate, o limita <strong>de</strong> curgere ridicata implica <strong>de</strong>formaţii mai mari înainte ca<br />
secţiunea sa isi atingă capacitatea plastica. Astfel, secţiunile cu o limita <strong>de</strong> curgere ridicata<br />
sunt mai predispuse la voalare.<br />
o In mod similar, pentru aceeaşi limita <strong>de</strong> curgere, un modul <strong>de</strong> elasticitate redus implica<br />
<strong>de</strong>formaţii mai mari înainte ca secţiunea sa isi atingă capacitatea plastica. Secţiunile cu un<br />
modul <strong>de</strong> elasticitate redus sunt mai predispuse la voalare.<br />
Practic, parametrul care guvernează clasificarea secţiunii în raport cu proprietatile <strong>de</strong> material<br />
este dat <strong>de</strong> următoarea formula:<br />
E f y<br />
(5.4)<br />
Deoarece la temperaturi normale modulul <strong>de</strong> elasticitate al otelului este constant, parametrul<br />
care apare în standard este , dat <strong>de</strong> ecuaţia 5.5. Voalarea este susceptibila sa se producă pentru<br />
valori scăzute ale acestui parametru.<br />
235 f<br />
(5.5)<br />
in care fy se exprima în N/mm².<br />
y<br />
Clasificarea unei secţiuni transversale se face funcţie <strong>de</strong> clasa cea mai ridicata a elementelor<br />
care compun secţiunea respectiva. Tabelul 5-2 prezintă limitele zvelteţilor (exprimate ca raport<br />
latime/ grosime pentru elementele care compun secţiunea transversala) pentru Clasele 1-3,<br />
pentru inimi şi tălpi. Informaţii complete <strong>de</strong>spre clasificarea secţiunilor sunt date în EN 1993-1-<br />
1. Pentru zvelteţi mai mari <strong>de</strong>cât limitele clasei 3, secţiunile sunt consi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong> clasa 4.<br />
Tabel 5.2 Limite <strong>de</strong> zvelteţe pentru zonele comprimate ale secţiunii transversale<br />
Inima Talpa<br />
Clasa compresiune încovoiere compresiune<br />
1 ≤33 ≤72 ≤9<br />
2 ≤38 ≤83 ≤10<br />
3 ≤42 ≤124 ≤14<br />
La temperaturi ridicate, atat modulul <strong>de</strong> elasticitate cat şi limita <strong>de</strong> curgere sufera modificari.<br />
Valorile la temperaturi normale sunt multiplicate cu kE,, respectiv cu ky,, pentru a obtine<br />
valorile corespunzatoare la temperaturi ridicate. Presupunand ca materialul are un<br />
comportament elastic-perfect plastic la temperaturi inalte, parametrul din relatia 5.4 se<br />
corecteaza ca în relatia 5.6.<br />
I-33
I-34<br />
E<br />
<br />
f<br />
y,<br />
<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
k<br />
E,<br />
<br />
E,<br />
<br />
<br />
(5.6)<br />
k<br />
y,<br />
<br />
E<br />
f<br />
y<br />
k<br />
k<br />
y,<br />
<br />
E<br />
f<br />
y<br />
Coeficientii kE, şi ky,, care <strong>de</strong>scriu evolutia modulului <strong>de</strong> elasticitate şi a limitei <strong>de</strong> curgere,<br />
evolueaza diferit functie <strong>de</strong> temperatura. Relatia<br />
temperatura asa cum se arata în figura 5-4.<br />
kE , k y,<br />
<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong>asemenea <strong>de</strong><br />
SQRT(kE/ky) [-]<br />
1.2<br />
1.0<br />
0.8<br />
0.6<br />
0.4<br />
0.2<br />
0.0<br />
0 200 400 600 800 1000 1200<br />
Temperatura [°C]<br />
Fig. 5-4 Influenta proprietatilor <strong>de</strong> material asupra voalării<br />
In EN1993-1.2 s-a consi<strong>de</strong>rat în mod simplificat pentru expresia kE , ky<br />
, valoarea<br />
constanta <strong>de</strong> 0.85. Figura 5-4 arata ca pentru domeniul <strong>de</strong> temperaturi uzuale care apar în<br />
calcule, <strong>de</strong> la 500 la 800°C, aceasta valoare constanta aproximează media intre valorile<br />
posibile.<br />
Este <strong>de</strong> reţinut insa ca otelul supus la temperaturi înalte nu mai este un material elastic-perfect<br />
plastic şi ca expresiile <strong>de</strong> calcul bazate în mod exclusiv pe evoluţia modulului <strong>de</strong> elasticitate şi<br />
a limitei <strong>de</strong> curgere sunt doar o aproximare.<br />
Avantajul consi<strong>de</strong>rării unei valori constante în clasificarea secţiunilor transversale la<br />
temperaturi ridicate este ca previne apariţia unor situaţii nerealiste. Spre exemplu, pentru o<br />
creştere minora a temperaturii intre 400 şi 500°C sau intre 700 şi 900°C, se poate întâmpla ca o<br />
secţiune sa treacă din Clasa 3 în Clasa 2 şi în consecinţa sa aibă efortul capabil sporit, pentru o<br />
temperatura mai mare.<br />
Pe <strong>de</strong> alta parte, utilizând o valoare constanta, clasificarea secţiunilor la temperaturi ridicate se<br />
face la fel ca pentru temperatura normala, utilizând parametrul <strong>de</strong>finit <strong>de</strong> relatia 5.7, în loc <strong>de</strong><br />
5.5.<br />
0.85 235 f y<br />
(5.7)<br />
Aceasta înseamnă ca procesul <strong>de</strong> clasificare trebuie reluat în situaţia <strong>de</strong> incendiu, în mod<br />
teoretic pentru fiecare combinaţie <strong>de</strong> incarcari, <strong>de</strong>oarece clasificarea <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> efectul<br />
acţiunilor. Situaţia este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> complexa <strong>de</strong>ja pentru mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> calcul simplificat, în care<br />
efectele acţiunilor sunt evaluate la timpul t=0, dar pentru mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul avansat, încadrarea<br />
în clase <strong>de</strong> secţiuni trebuie în mod teoretic sa fie <strong>de</strong>terminata la fiecare moment în timpul<br />
incendiului, datorita efectelor indirecte.<br />
In practica trebuie tolerat un anumit nivel <strong>de</strong> aproximare şi <strong>de</strong> aceea, în general, fiecare<br />
secţiune va fi clasificata o singura data în situaţia <strong>de</strong> incendiu. O grinda va fi clasificata ca
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
lucrând la încovoiere pura, iar un element încărcat prepon<strong>de</strong>rent cu forte axiale va fi clasificat<br />
ca lucrând la compresiune.<br />
5.6 Cum se calculează Rfi,d,t ?<br />
5.6.1 Principii generale<br />
In general, procedurile utilizate în calculul efortului capabil, corespunzător solicitării consi<strong>de</strong>rate în<br />
situaţia <strong>de</strong> incendiu, sunt bazate pe meto<strong>de</strong> şi formule <strong>de</strong> calcul similare celor utilizate în<br />
dimensionarea la temperatura normala, cu modificarea proprietatilor <strong>de</strong> material, pentru a lua în<br />
consi<strong>de</strong>rare evoluţia temperaturii. Aceasta modificare poate fi realizata în mod direct, pentru<br />
ipoteza uzuala a unei temperaturi uniforme pe secţiune, dar poate fi mai complexa în cazul unei<br />
distribuţii neuniforme a temperaturii.<br />
Aceasta procedura este aplicabila <strong>de</strong>oarece mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> material introdus în EN1993-1.2 la<br />
temperaturi ridicate nu conţine influenta curgerii lente, acest fenomen fiind inclus în mod implicit<br />
în relaţia tensiune-<strong>de</strong>formaţie. Ca o consecinţa, temperatura corespunzătoare cedării elementului nu<br />
<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> timpul necesar atingerii acestei temperaturi şi astfel analiza termica şi analiza mecanica<br />
pot fi realizate în mod separat. Spre exemplu, este posibil sa se <strong>de</strong>termine mai întâi temperatura<br />
critica a unei structuri şi apoi sa se aleagă protecţia termica necesara pentru ca aceasta temperatura<br />
sa nu fie atinsa intr-un anumit interval <strong>de</strong> timp. Aceasta este posibil, <strong>de</strong>oarece temperatura critica<br />
este aceeaşi, chiar daca este atinsa în 20 minute sau în 2 ore. Ca o limitare, EN1993-1.2 precizează<br />
ca procedura <strong>de</strong> calcul este valabila în cazul unor viteze <strong>de</strong> încălzire cuprinse intre 2 şi 50°C/minut,<br />
normale în cazul structurilor pentru construcţii în situaţia <strong>de</strong> incendiu.<br />
De fapt, procedurile <strong>de</strong> calcul ale Rfi,d,t sunt diferite în anumite aspecte <strong>de</strong> procedurile utilizate la<br />
temperatura normala, cu precă<strong>de</strong>re pentru:<br />
a) evaluarea lungimilor <strong>de</strong> flambaj a stâlpilor în cadrele contravantuite,<br />
b) curbele <strong>de</strong> flambaj,<br />
c) formulele <strong>de</strong> interacţiune M-N,<br />
d) clasificarea secţiunilor transversale,<br />
e) elementele încovoiate cu distribuţie neuniforma a temperaturii.<br />
Diferenţele fata <strong>de</strong> procedura <strong>de</strong> calcul la temperatura normala vor fi menţionate şi<br />
discutate în continuare în text, acolo un<strong>de</strong> acestea apar. De fapt, diferenţele <strong>de</strong> la b) la d) sunt<br />
datorate diferenţelor intre diagrama <strong>de</strong> comportare tensiune-<strong>de</strong>formaţie la temperaturi ridicate,<br />
respectiv la temperatura normala. Cu referire la figura 5-3, daca pentru temperaturi ridicate se<br />
utilizează aceleaşi expresii ca pentru temperatura normala şi se înlocuiesc limita <strong>de</strong> curgere şi<br />
modulul <strong>de</strong> elasticitate cu valorile corespunzătoare la temperaturi ridicate, aceasta ar insemna ca<br />
materialul ar urma curba O-C-B (intr-o formula bazata doar pe fy ) sau curba O-D-B (intr-o formula<br />
bazata pe fy şi E) în loc <strong>de</strong> curba reala O-A-B. Astfel sunt necesare câteva adaptări ale formulelor<br />
<strong>de</strong> calcul stabilite pentru temperatura normala, pentru a putea fi utilizate în situaţia <strong>de</strong> incendiu, la<br />
temperaturi ridicate.<br />
EN1993-1-2 <strong>de</strong>dica o secţiune separata (4.2.4) analizei în domeniul temperaturii. I<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> baza este<br />
obţinerea în mod direct a temperaturii critice funcţie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> utilizare.<br />
Pentru toate elementele întinse şi pentru elementele <strong>de</strong> clasa 1, 2 sau 3, gradul <strong>de</strong> utilizare se<br />
<strong>de</strong>termina cu expresia:<br />
<br />
E R<br />
0 fi, d fi, d ,0<br />
in care:<br />
Efi,d<br />
este efortul <strong>de</strong> calcul produs <strong>de</strong> incarcari în situaţia <strong>de</strong> incendiu,<br />
I-35
I-36<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Rfi,d,0 este efortul capabil al elementului în situaţia <strong>de</strong> incendiu, dar la timpul t = 0, adică la<br />
temperatura <strong>de</strong> 20°C (temperatura normala).<br />
<br />
Temperatura critica funcţie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> utilizare este data <strong>de</strong>:<br />
1 <br />
482 39.19ln 1<br />
<br />
a, cr<br />
3.833<br />
0.9674 0<br />
De fapt, o analiza în domeniul temperaturii cu relaţiile <strong>de</strong> mai sus este valida doar daca efortul<br />
capabil în situaţia <strong>de</strong> incendiu Rfi,d,t este direct proporţional cu limita <strong>de</strong> curgere funcţie <strong>de</strong><br />
temperatura fy() :<br />
d , fi, t y<br />
<br />
R m f <br />
cu m constant.<br />
Intr-a<strong>de</strong>văr, în acest caz, relaţia <strong>de</strong> calcul poate fi transformata după cum urmează:<br />
E R m f<br />
d , fi d , fi, t y<br />
<br />
<br />
k E R <br />
<br />
m k f<br />
y, y<br />
R k<br />
d , fi,0 y,<br />
<br />
<br />
y, <br />
fi, d d , fi,0<br />
0<br />
Calculul efectuat în domeniul incarcarii sau al temperaturii va conduce la rezultate foarte apropiate.<br />
Se poate ca în locul relaţiei temperaturii critice sa se utilizeze inversul funcţiei ky, atunci când se<br />
lucrează în domeniul temperaturii, adică sa se interpoleze în tabelul 3.1/EN1993-1-2 (Tabel II-2/<br />
Anexa II/ <strong>Curs</strong>) pentru a <strong>de</strong>termina cr ca funcţie <strong>de</strong> 0 , chiar daca acest tabel oferă temperatura <br />
funcţie <strong>de</strong> ky, .<br />
Rezultate foarte apropiate sau egale vor fi obţinute doar daca efortul capabil în situaţia <strong>de</strong> incendiu<br />
este strict proporţional cu limita <strong>de</strong> curgere. Daca evoluţia modulului <strong>de</strong> elasticitate joaca<br />
<strong>de</strong>asemenea un rol în evoluţia efortului capabil în situaţia <strong>de</strong> incendiu, atunci relaţia temperaturii<br />
critice nu mai poate fi aplicata în mod direct şi în acest caz temperatura critica poate fi <strong>de</strong>terminata<br />
doar prin verificări succesive în domeniul incarcarii. Acesta este cazul elementelor comprimate, a<br />
elementelor solicitate la încovoiere şi compresiune, a grinzilor încovoiate pentru care exista<br />
posibilitatea pier<strong>de</strong>rii stabilitatii prin încovoiere – răsucire, respectiv a elementelor cu secţiune<br />
transversala <strong>de</strong> clasa 4 (cu excepţia solicitării <strong>de</strong> întin<strong>de</strong>re). Acesta este <strong>de</strong> fapt sensul<br />
comentariului din 4.2.4 (2) din EN1993-1-2 “cu excepţia cazurilor în care trebuiesc consi<strong>de</strong>rate<br />
criterii <strong>de</strong> <strong>de</strong>formaţie sau fenomene <strong>de</strong> stabilitate” ceea ce trebuie inteles “cu excepţia cazurilor în<br />
care modulul <strong>de</strong> elasticitate joaca un rol în calculul rezistentei la <strong>foc</strong>”. În varianta romana a<br />
EN1993-1-2 (SR EN 1993-1-2, 2006) <strong>de</strong>oarece expresia “fenomene <strong>de</strong> stabilitate” este ambigua,<br />
s-a preferat traducerea sub forma “fenomene <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re a stabilitatii”. În acelasi context, în cadrul<br />
Anexei Naţionale (SR EN 1993-1-2/NA, 2006) s-a adăugat următorul comentariu: “Formula (4.22)<br />
nu poate fi aplicată în mod direct atunci când trebuie luate în consi<strong>de</strong>rare fenomene <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re a<br />
stabilitatii, <strong>de</strong>oarece evoluţia modulului <strong>de</strong> elasticitate longitudinal la temperaturi înalte<br />
influenteaza evoluţia efortului capabil corespunzător elementului <strong>de</strong> otel. Temperatura critică<br />
pentru elementele pentru care se consi<strong>de</strong>ră fenomene <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re a stabilităţii poate fi <strong>de</strong>terminată<br />
doar printr-un calcul iterativ.”<br />
5.6.2 Elemente întinse<br />
Efortul capabil al unui element solicitat la întin<strong>de</strong>re, în ipoteza unei temperaturi uniforme pe<br />
secţiunea transversala, este
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
<br />
N k N<br />
,<br />
fi,<br />
, Rd y,<br />
R,<br />
d M , 1 M fi<br />
(5.8)<br />
in care:<br />
ky,<br />
NRd<br />
M,0<br />
este factorul <strong>de</strong> reducere al limitei <strong>de</strong> curgere a otelului pentru o temperatura a, atinsa la<br />
timpul t,<br />
este forţa capabila plastica a secţiunii, pentru calculul la temperatura normala, conform<br />
EN1993-1-1,<br />
este coeficientul parţial <strong>de</strong> siguranţa pentru efortul capabil al secţiunii transversale pentru<br />
calculul la temperatura normala,<br />
M,fi este coeficientul parţial <strong>de</strong> siguranţa pentru material, în situaţia <strong>de</strong> incendiu.<br />
Nota: Valoarea recomandata pentru M,0 şi M,fi este 1.00, dar se pot <strong>de</strong>fini valori diferite în Anexa<br />
Nationala. Pentru România, în cadrul Anexei Nationale SR EN 1993-1-2 NA, s-au păstrat aceste<br />
valori.<br />
Pentru o mai bune intelegere, relatia 5.9 are o semnificaţie fizica mai evi<strong>de</strong>nta.<br />
N A ( k f ) ,<br />
in care A este secţiunea transversala a elementului.<br />
fi,<br />
, Rd y,<br />
y M fi<br />
(5.9)<br />
Trebuie reţinut faptul ca utilizarea relatiilor 5.8 sau 5.9 presupun ca elementul are o <strong>de</strong>formaţie <strong>de</strong> 2<br />
% pentru a-si atinge efortul capabil plastic. La aceasta se adaugă o alungire termica relativa în jur<br />
<strong>de</strong> 1 %, ceea ce înseamnă ca alungirea totala a elementului este <strong>de</strong> aproximativ 3 % în momentul<br />
cedării.<br />
EN1993-1-2 precizează ca slăbirea secţiunii datorita găurilor pentru nituri sau şuruburi nu este<br />
necesară a fi consi<strong>de</strong>rată în calculul la acţiunea <strong>foc</strong>ului, în condiţiile în care există câte un nit sau<br />
şurub în fiecare gaură, <strong>de</strong>oarece temperatura oţelului este mai scăzută în zona îmbinărilor, datorită<br />
prezenţei materialului adiţional. S-a arătat ca aceasta ipoteza nu este în general conservativa<br />
(Franssen, 2002), în special în cazul elementelor protejate pentru care o distribuţie aproape<br />
uniforma <strong>de</strong> temperatura este mai realista, sau după o durata importanta <strong>de</strong> acţiune a <strong>foc</strong>ului<br />
standard, pentru care temperatura gazelor fierbinţi atinge un nivel relativ constant, ceea ce conduce<br />
<strong>de</strong>asemenea la apariţia unei situaţii <strong>de</strong> temperatura uniforma în structura. Pentru o distribuţie<br />
uniforma <strong>de</strong> temperatura, nu mai exista efectul benefic al masivitatii termice sporite în zona<br />
îmbinărilor, care ar putea compensa reducerea secţiunii.<br />
Forţa capabila a unui element solicitat la întin<strong>de</strong>re, la timpul t, cu o distribuţie <strong>de</strong> temperatura<br />
neuniforma pe secţiunea transversala se <strong>de</strong>termina cu relatia 5.10 sau 5.11 (care conduce la<br />
rezultate conservative).<br />
<br />
f <br />
N fi,<br />
t,<br />
Rd Ai<br />
k y,<br />
, i y M ,<br />
i<br />
fi<br />
(5.10)<br />
in care indicele i se refera la o arie elementara a secţiunii, pentru care temperatura se consi<strong>de</strong>ra<br />
uniforma.<br />
f <br />
N fi,<br />
t,<br />
Rd A k y,<br />
max y M , fi<br />
(5.11)<br />
in care max este temperatura maxima pe secţiune la timpul t.<br />
Utilizarea expresiei 5.10 are sens doar daca distribuţia temperaturii este simetrica pe secţiunea<br />
transversala. În caz contrar, axa neutra a secţiunii este <strong>de</strong>plasata prin variaţia nesimetrica a limitei<br />
<strong>de</strong> curgere şi secţiunea este solicitata la întin<strong>de</strong>re cu încovoiere. În cazul unei distribuţii nesimetrice<br />
<strong>de</strong> temperatura, este preferabila acceptarea unei aproximări, prin utilizarea expresiei 5.9<br />
(temperatura uniforma) sau 5.11 (temperatura maxima pe secţiune).<br />
I-37
I-38<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
5.6.3 Elemente comprimate cu secţiune transversala <strong>de</strong> clasa 1, 2 sau 3<br />
Acesta este unul dintre cazurile în care un calcul în situaţia <strong>de</strong> incendiu diferă oarecum <strong>de</strong> cel la<br />
temperatura normala (atunci cand se adopta metoda simplificata <strong>de</strong> calcul, cu formulele prezentate<br />
in EN1993-1-2). Diferenţele privesc evaluarea lungimilor <strong>de</strong> flambaj şi curbele <strong>de</strong> flambaj utilizate.<br />
Daca stâlpul comprimat este un element continuu pe mai multe etaje ale unei clădiri contravantuite<br />
şi daca fiecare etaj reprezintă un compartiment <strong>de</strong> incendiu, lungimea <strong>de</strong> flambaj a unui stâlp expus<br />
la acţiunea <strong>foc</strong>ului pentru un etaj intermediar poate fi consi<strong>de</strong>rata lfl = 0.5 L, iar în cazul ultimului<br />
etaj lfl = 0.7 L, în care L este lungimea stâlpului pe etajul respectiv.<br />
Lungimi <strong>de</strong> flambaj lfi - stâlpi pentru structuri în cadre cu noduri fixe<br />
Motivul pentru care pot fi consi<strong>de</strong>rate aceste valori reduse este ca rigiditatea stâlpului expus la <strong>foc</strong><br />
sca<strong>de</strong> cu creşterea temperaturii, în timp ce partile adiacente ale acestuia din compartimentele <strong>de</strong><br />
incendiu superioare şi inferioare, raman la temperatura normala şi isi păstrează rigiditatea. În<br />
consecinţa, partile adiacente <strong>de</strong>vin relativ rigi<strong>de</strong> la încovoiere în relaţie cu stâlpul consi<strong>de</strong>rat şi<br />
oferă un grad <strong>de</strong> încastrare sporit. Astfel, condiţiile <strong>de</strong> rezemare ale porţiunii <strong>de</strong> stâlp expuse<br />
<strong>foc</strong>ului, pe inaltimea unui etaj, <strong>de</strong>vin similare cazurilor elementare: 0.5L (element dublu-încastrat)<br />
sau 0.7L (element încastrat-articulat). Chiar daca nu este menţionat în mod explicit în EN1993-1-2,<br />
se poate <strong>de</strong>duce <strong>de</strong> aici ca lungimea <strong>de</strong> flambaj a stâlpului <strong>de</strong> la nivelul parterului poate fi 0.5L sau<br />
0.7L, funcţie <strong>de</strong> condiţiile <strong>de</strong> rezemare în fundaţie.<br />
Curbele <strong>de</strong> flambaj ale secţiunilor laminate solicitate la acţiunea <strong>foc</strong>ului au fost studiate intr-un<br />
proiect <strong>de</strong> cercetare al ECCS (Schleich et al. 1998), iar rezultatele au fost introduse în EN1993-1-2.<br />
Rezultatele principale ale acestei cercetări pot fi găsite în Talamona et al. 1997 şi în Franssen et al.<br />
1998. Formulele propuse au o forma similara celor la temperatura normala, cu diferenţa ca nu mai<br />
exista curbe <strong>de</strong> flambaj diferite (funcţie <strong>de</strong> forma şi dimensiunile secţiunii transversale sau <strong>de</strong> axa<br />
<strong>de</strong> flambaj).<br />
Etapele <strong>de</strong> calcul pentru <strong>de</strong>terminarea forţei axiale capabile la flambaj Nb,fi,t,Rd pentru un element<br />
solicitat la compresiune cu o temperatura uniforma a sunt:<br />
1. Se <strong>de</strong>termina zvelteţea adimensionala, bazata pe proprietatile materialului la temperatura<br />
normala, dar utilizând lungimea <strong>de</strong> flambaj în situaţia <strong>de</strong> incendiu.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
l fl I A<br />
(5.12)<br />
E f<br />
y<br />
in care I este momentul <strong>de</strong> inerţie al secţiunii transversale<br />
A este aria secţiunii transversale.<br />
2. Se <strong>de</strong>termina zvelteţea adimensionala pentru temperatura a<br />
k y,<br />
kE<br />
, <br />
(5.13)<br />
Termenul suplimentar care apare în 5.13 este inversul termenului prezent în expresia 5.6 şi<br />
prezentat în figura 5-4. Prin acest termen se tine cont <strong>de</strong> faptul ca zvelteţea adimensionala este<br />
mai mare la temperaturi ridicate (pana la pragul <strong>de</strong> 870°C, peste care, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
calculului practic, temperaturile nu sunt relevante), <strong>de</strong>oarece modulul <strong>de</strong> elasticitate <strong>de</strong>screşte<br />
cu temperatura mai repe<strong>de</strong> <strong>de</strong>cât limita <strong>de</strong> curgere.<br />
3. Se <strong>de</strong>termina factorul <strong>de</strong> imperfecţiune<br />
0.<br />
65 235 f<br />
(5.14)<br />
y<br />
in care limita <strong>de</strong> curgere trebuie exprimata în N/mm².<br />
4. Se <strong>de</strong>termina coeficientul <br />
1 <br />
² <br />
0. 5 <br />
(5.15)<br />
<br />
5. Se <strong>de</strong>termina coeficientul <strong>de</strong> flambaj prin încovoiere<br />
<br />
fi<br />
<br />
<br />
<br />
1<br />
² <br />
<br />
6. Se <strong>de</strong>termina forţa axiala capabila la flambaj<br />
2<br />
<br />
N ,<br />
(5.16)<br />
b,<br />
fi,<br />
, Rd fi Ak<br />
y,<br />
f y M fi<br />
(5.17)<br />
In mod obişnuit, acest proces trebuie efectuat <strong>de</strong> doua ori, pentru fiecare axa a sectiunii<br />
transversale. De fapt, este suficient sa se efectueze prima etapa pentru ambele axe <strong>de</strong> flambaj şi<br />
apoi sa se continue cu etapele 2-6 pentru zvelteţea adimensionala maxima.<br />
Pentru o distribuţie neuniforma <strong>de</strong> temperatura, rezistenta la <strong>foc</strong> poate fi calculata în baza aceleiaşi<br />
proceduri, dar consi<strong>de</strong>rând temperatura maxima <strong>de</strong> pe secţiunea transversala. Aceasta se permite<br />
doar daca se utilizează o curba <strong>de</strong> <strong>foc</strong> nominal. S-a arătat (An<strong>de</strong>rberg, 2002) ca <strong>de</strong>plasările laterale<br />
care pot sa apară ca urmare a distribuţiei neuniforme a temperaturii pot avea un efect negativ cu<br />
pon<strong>de</strong>re mai importanta <strong>de</strong>cât efectul benefic creat <strong>de</strong> anumite parţi ale secţiunii care sunt mai reci,<br />
în special în cazul elementelor cu zvelteţe mare. O atenţie <strong>de</strong>osebita trebuie acordata stâlpilor în<br />
consola, fara rezemare laterala la vârf. Astfel, daca se consi<strong>de</strong>ra o curba <strong>de</strong> <strong>foc</strong> natural, atunci şi<br />
pentru analiza mecanica va trebui consi<strong>de</strong>rat un grad asemănător <strong>de</strong> sofisticare, prin utilizarea unui<br />
mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> calcul avansat. Necesitatea unui calcul avansat în aceste condiţii rezulta şi din articolul<br />
2.4.2(4) din EN1993-1-2: “in analiza elementelor structurale se consi<strong>de</strong>ra efectul <strong>de</strong>formaţiilor<br />
termice care rezulta ca urmare a gradientelor termice pe secţiunea transversala”. Pe <strong>de</strong> alta parte,<br />
daca se consi<strong>de</strong>ra o curba <strong>de</strong> <strong>foc</strong> nominal, care are un caracter arbitrar, atunci se poate admite o<br />
aproximare în cadrul analizei mecanice, prin utilizarea mo<strong>de</strong>lelor simplificate <strong>de</strong> calcul,<br />
consi<strong>de</strong>rând temperatura maxima.<br />
Chiar daca nu este menţionat în mod explicit în EN1993-1-2, trebuie recunoscut faptul ca o<br />
distribuţie neuniforma <strong>de</strong> temperatura, dar simetrica pe secţiune (spre exemplu inima mai calda fata<br />
I-39
I-40<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
<strong>de</strong> tălpile unui profil I) nu produce nici o <strong>de</strong>plasare laterala şi se poate admite în acest caz utilizarea<br />
mo<strong>de</strong>lelor simplificate <strong>de</strong> calcul, chiar daca <strong>foc</strong>ul nu este reprezentat printr-o curba nominala.<br />
Restricţia trebuie impusa acelor distribuţii nesimetrice <strong>de</strong> temperatura care produc intr-a<strong>de</strong>văr<br />
<strong>de</strong>plasări laterale, spre exemplu cazul unui profil I la care tălpile au temperaturi diferite.<br />
Deoarece zvelteţea adimensionala în situaţia <strong>de</strong> incendiu <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> temperatura, în cazul în<br />
care se doreşte <strong>de</strong>terminarea temperaturii critice corespunzătoare unei anumite incarcari<br />
(verificarea în domeniul temperaturii sau al timpului, vezi capitolul 5.3) este necesar un proces<br />
iterativ. Convergenta este <strong>de</strong> obicei rapida şi este suficienta <strong>de</strong> cele mai multe ori chiar o singura<br />
iteraţie, daca în etapa a doua, expresia 5.13 este aproximata prin<br />
λ θ 1.2 λ<br />
(5.18)<br />
Aplicarea acestei formule conduce la o prima aproximare a temperaturii critice. Cu aceasta valoare<br />
a temperaturii, întregul proces poate fi repetat o singura data, utilizând formula 5.13 în loc <strong>de</strong> 5.18.<br />
în mod obişnuit, a doua valoare rezultata pentru temperatura critica diferă foarte puţin <strong>de</strong> prima<br />
aproximare şi în consecinţa procesul iterativ nu trebuie continuat.<br />
Cercetarea care a stat la baza procedurii <strong>de</strong> calcul simplificat s-a bazat în principal pe rezultate<br />
obţinute pe profile I laminate. S-a consi<strong>de</strong>rat logic sa se extindă aceste rezultate şi pe profile I<br />
sudate, având în ve<strong>de</strong>re probabil faptul ca influenta tensiunilor reziduale care conduc la o<br />
comportare diferita la temperatura normala este mai puţin pronunţata la temperaturi ridicate.<br />
Pentru secţiuni cu o secţiune complet diferita, cum sunt spre exemplu cornierele sau profilele<br />
circulare sau rectangulare, procedura reprezintă intr-a<strong>de</strong>văr o extrapolare a rezultatelor obţinute,<br />
pentru secţiuni care nu au fost acoperite <strong>de</strong> programul <strong>de</strong> cercetare. Aceasta este insa singura<br />
modalitate <strong>de</strong> calcul, cel puţin pana în momentul în care vor fi efectuate cercetări pentru aceste<br />
tipuri <strong>de</strong> profile.<br />
5.6.4 Grinzi cu secţiune transversala <strong>de</strong> clasa 1, 2 sau 3<br />
5.6.4.1 Rezistenta la forfecare<br />
Forţa tăietoare capabila la timpul t se <strong>de</strong>termina cu următoarea expresie<br />
<br />
V fi,<br />
t,<br />
Rd k y,<br />
, web VRD<br />
M , 1 M , fi<br />
in care:<br />
(5.19)<br />
web este temperatura medie pe inima secţiunii transversale<br />
k ,<br />
y,<br />
web este factorul <strong>de</strong> reducere a limitei <strong>de</strong> curgere a otelului pentru temperatura web<br />
VRD<br />
este forţa tăietoare capabila a secţiunii transversale pentru calculul la temperatura<br />
normala, în conformitate cu EN1993-1-1.<br />
Faptul ca în aceasta expresie se mentioneaza temperatura medie în inima secţiunii, nu înseamnă ca<br />
ipoteza unei temperaturi uniforme pe sectiune nu este admisa. În cazul consi<strong>de</strong>rării unei distribuţii<br />
neuniforme a temperaturii, se va lua în calcul în mod natural temperatura medie în inima secţiunii,<br />
iar daca se consi<strong>de</strong>ra o distribuţie uniforma a temperaturii, atunci temperatura luata în calcul este<br />
chiar temperatura secţiunii.<br />
Pentru verificarea unei grinzi solicitate la taiere, se utilizează expresia 5.20.<br />
V V ,<br />
fi,<br />
Ed fi,<br />
t Rd<br />
(5.20)<br />
Vfi,Ed - forţa tăietoare în secţiunea verificata obţinuta din analiza mecanica în situaţia <strong>de</strong> incendiu.
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Forţa tăietoare trebuie <strong>de</strong>terminata <strong>de</strong>asemenea pentru a tine cont <strong>de</strong> influenta acesteia asupra<br />
momentului capabil, aşa cum se arata în continuare.<br />
5.6.4.2 Rezistenta la încovoiere<br />
5.6.4.2.1 Distribuţie uniforma <strong>de</strong> temperatura<br />
Momentul capabil la timpul t, pentru o secţiune cu temperatura uniforma este dat <strong>de</strong> expresia 5.21,<br />
propusa în EN1993-1-2, sau, echivalent, <strong>de</strong> expresia 5.22.<br />
M fi, , Rd k y, M ,0 M , fi M Rd<br />
(5.21)<br />
M fi , , Rd k y,<br />
f y M , fi W<br />
(5.22)<br />
in care:<br />
MRd<br />
este momentul capabil plastic sau elastic al secţiunii (funcţie <strong>de</strong> clasificarea secţiunii<br />
transversale) pentru calculul la temperatura normala, tinand seama <strong>de</strong> efectele<br />
forfecarii, daca este cazul, în conformitate cu EN 1993-1-1.<br />
W este modulul <strong>de</strong> rezistenta plastic al secţiunii Wpl pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 1 sau 2, sau<br />
modulul <strong>de</strong> rezistenta elastic al secţiunii Wel pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 3.<br />
Nota: Expresia 5.21 şi comentariul ca MRd trebuie redus pentru a tine cont <strong>de</strong> efectele forfecarii în<br />
conformitate cu EN1993-1-1 poate sa conducă la concluzia ca raportul VEd/Vpl,Rd trebuie<br />
consi<strong>de</strong>rat la temperatura normala. Expresia 5.22 arata ca este mai potrivit ca acest raport sa se<br />
calculeze la temperaturi ridicate Vfi,d /Vfi,t,Rd.<br />
5.6.4.2.2 Distribuţie neuniforma <strong>de</strong> temperatura<br />
Pentru un element cu o distribuţie neuniforma <strong>de</strong> temperatura pe lungime, momentul capabil al<br />
secţiunii cu o distribuţie neuniforma <strong>de</strong> temperatura se poate <strong>de</strong>termina cu relaţia 5.27 pentru clasa<br />
1 sau 2 sau din relaţia 5.28 pentru clasa 3.<br />
W pl<br />
f <br />
(5.27)<br />
κ κ<br />
M fi,<br />
t,<br />
Rd k y,<br />
y M , fi<br />
1<br />
f <br />
2<br />
W<br />
el<br />
M fi,<br />
t,<br />
Rd k y,<br />
, max y M , fi<br />
(5.28)<br />
κ1<br />
κ2<br />
in care:<br />
pentru relaţia 5.27, referitoare la secţiuni <strong>de</strong> clasa 1 sau 2, este temperatura uniforma la<br />
timpul t, în secţiunile care nu sunt influenţate termic prin prezenta reazemelor,<br />
,max<br />
1<br />
2<br />
pentru expresia 5.28, referitoare la secţiuni <strong>de</strong> clasa 3, este temperatura maxima pe<br />
secţiune, atinsa la timpul t;<br />
este un factor <strong>de</strong> adaptare pentru temperatura neuniforma a otelului pe secţiunea<br />
transversala,<br />
este un factor <strong>de</strong> adaptare pentru temperatura neuniforma a otelului pe lungimea grinzii.<br />
Aceste relatii au fost <strong>de</strong>terminate pentru cazurile simple în care nu exista o reducere a<br />
momentului capabil datorita forfecarii, efect care trebuie luat în consi<strong>de</strong>rare, daca este cazul.<br />
I-41
I-42<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Aceste relatii iau în consi<strong>de</strong>rare faptul ca temperatura în elementul <strong>de</strong> otel poate fi mai scăzuta<br />
(cel puţin în faza <strong>de</strong> creştere a temperaturii, în cazul consi<strong>de</strong>rării unui <strong>foc</strong> natural) în zonele <strong>de</strong><br />
lângă reazeme, fata <strong>de</strong> zonele în<strong>de</strong>părtate <strong>de</strong> reazeme (spre exemplu, la mijlocul unei grinzi<br />
simplu rezemate). Acest fenomen apare datorita faptului ca materialul care constituie suportul<br />
grinzii poate proteja local grinda <strong>de</strong> efectul incendiului şi poate <strong>de</strong>asemenea absorbi căldura<br />
(spre exemplu, în cazul în care grinda reazemă pe un perete din zidărie sau beton). S-a<br />
observat, intr-a<strong>de</strong>văr, ca după un incendiu real sau după un test, articulaţia plastica care a<br />
condus la cedarea elementului s-a situat la distante semnificative fata <strong>de</strong> reazem.<br />
Pe <strong>de</strong> alta parte, distribuţia reala <strong>de</strong> temperatura în zona rezemărilor nu poate fi <strong>de</strong>terminata în<br />
mod precis şi o metoda simplificata <strong>de</strong> calcul permite doar <strong>de</strong>terminarea temperaturii în zonele<br />
centrale ale grinzii. Deoarece analiza structurala este bazata pe aceasta distribuţie <strong>de</strong><br />
temperatura, s-a introdus factorul <strong>de</strong> adaptare 2. EN1993-1-2 precizează ca acest factor trebuie<br />
consi<strong>de</strong>rat cu valoarea 0.85 în reazemele unei grinzi static ne<strong>de</strong>terminate, respectiv 1.00 în<br />
celelalte cazuri. Raţiunea în baza căreia s-au consi<strong>de</strong>rat aceste valori este probabil ca, prin<br />
grinda static <strong>de</strong>terminata s-a presupus o grinda rezemata pe doua reazeme articulate, pentru<br />
care, chiar daca temperatura este mai scăzuta în dreptul reazemelor, aceasta nu are efect asupra<br />
rezistentei elementului, <strong>de</strong>oarece oricum în dreptul reazemelor momentul este nul. Intr-o grinda<br />
continua, pe <strong>de</strong> alta parte, efectul unei temperaturi mai scăzute poate influenta rezistenta<br />
elementului pe reazemele intermediare, un<strong>de</strong> momentul are valori semnificative. În mod<br />
teoretic, insa, acelaşi efect exista în reazemul unei console, care este <strong>de</strong>asemenea static<br />
<strong>de</strong>terminata. Standardul insa nu admite consi<strong>de</strong>rarea efectului temperaturii mai scăzute în acest<br />
caz, <strong>de</strong>oarece formarea unei articulaţii plastice conduce la cedare în cazul unei structuri static<br />
<strong>de</strong>terminate. Prin analogie, se recomanda ca efectul temperaturii mai scăzute în dreptul<br />
reazemelor sa nu se consi<strong>de</strong>re în cazul consolelor unei grinzi continue, <strong>de</strong>oarece o articulaţie<br />
plastica în aceasta zona ar conduce la cedarea consolei.<br />
Relaţiile 5.27 şi 5.28 iau în consi<strong>de</strong>rare faptul ca temperaturile în secţiunile grinzilor care<br />
sprijină un planşeu <strong>de</strong> beton sunt mai mici <strong>de</strong>cât temperaturile <strong>de</strong>terminate prin mo<strong>de</strong>lele<br />
simplificate <strong>de</strong> calcul. Intr-a<strong>de</strong>văr, mo<strong>de</strong>lul simplificat permite luarea în consi<strong>de</strong>rare a faptului<br />
ca partea superioara a grinzii nu este expusa la <strong>foc</strong>, printr-o modificare a masivitatii termice.<br />
Ceea ce se neglijează în mo<strong>de</strong>lul simplificat este efectul <strong>de</strong> absorbţie a căldurii, adică faptul ca<br />
o parte din căldura este transferata <strong>de</strong> la talpa superioara a secţiunii din otel la planşeul din<br />
beton, ceea ce întârzie creşterea temperaturii pe secţiunea din otel. Pentru a consi<strong>de</strong>ra în calcul<br />
acest efect benefic, se propune o valoare a factorului <strong>de</strong> adaptare 1 <strong>de</strong> 0.70 pentru grinzi<br />
neprotejate, respectiv <strong>de</strong> 0.85 pentru grinzi protejate expuse la <strong>foc</strong> pe trei fete, cu un planşeu pe<br />
fata a patra.<br />
Chiar daca EN1993-1-2 nu mentioneaza, pentru a fi în concordanta cu EN1994-1-2, o grinda<br />
din otel pe care sprijină un planşeu trebuie consi<strong>de</strong>rata ca fiind încălzita pe trei fete doar daca<br />
aria tălpii superioare care este acoperita <strong>de</strong> cofrajul din tabla al planşeului este <strong>de</strong> cel puţin 90%<br />
din aria tălpii superioare. În caz contrar, secţiunea din otel trebuie consi<strong>de</strong>rata ca încălzita pe<br />
patru fete şi valoarea factorului <strong>de</strong> adaptare 1 păstrata la 1.00.<br />
Se atrage atenţia asupra unei anomalii care poate sa apară în calcule, atunci când se utilizează<br />
coeficienţii 1 şi 2. Cat timp temperatura la mijlocul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii nu <strong>de</strong>paseste 560°C, factorul<br />
<strong>de</strong> reducere al limitei <strong>de</strong> curgere ky, este superior valorii <strong>de</strong> 0.595. O aplicare a expresiei 5.27<br />
sau 5.28, în care 1 2 = 0.700.85 = 0.595, ar conduce la o rezistenta la încovoiere a secţiunii<br />
pe reazem mai mare <strong>de</strong>cât la temperatura normala! De aceea, Mfi,t,Rd ar trebui limitat la MRd . In<br />
ultima erata a EN1993-1-2 s-a facut aceasta precizare.<br />
Temperatura consi<strong>de</strong>rata pentru evaluarea efortului capabil plastic al secţiunii nu este aceeaşi<br />
în 5.27 şi 5.28:<br />
- pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 1 şi 2 (expresia 5.27) temperatura consi<strong>de</strong>rata este temperatura<br />
uniforma calculata în partea centrala a grinzii, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> efectul reazemelor;
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
- pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 3, (expresia 5.28), temperatura consi<strong>de</strong>rata este "temperatura<br />
maxima obţinuta la timpul t" şi nu este <strong>de</strong> fapt foarte evi<strong>de</strong>nt care este aceasta temperatura.<br />
Deci un<strong>de</strong> este temperatura maxima pe secţiune? Se recomanda sa se consi<strong>de</strong>re temperatura pe<br />
secţiune ca fiind uniforma, daca secţiunea este expusa pe patru fete, caz în care doar factorul 2 va<br />
fi introdus în calcul (1 = 1.0).<br />
In cazul în care grinda sprijină un planşeu din beton, nu este uşor sa se <strong>de</strong>termine a priori un<strong>de</strong> este<br />
temperatura maxima, dar pare evi<strong>de</strong>nt ca nu este în talpa superioara. Se poate consi<strong>de</strong>ra ca<br />
temperatura maxima este în inima profilului, <strong>de</strong>oarece este în mod normal componenta cu grosimea<br />
cea mai mica din secţiunea transversala, dar, pe <strong>de</strong> alta parte, se poate argumenta ca, din contra,<br />
inima poate simţi influenta absorbţiei <strong>de</strong> căldura <strong>de</strong> la talpa superioara.<br />
De fapt, modul practic <strong>de</strong> a rezolva aceasta problema este sa se calculeze temperatura la fel ca<br />
pentru o secţiune expusa la <strong>foc</strong> pe patru fete. Aceasta este <strong>de</strong> fapt temperatura care ar rezulta daca<br />
influenta planşeului <strong>de</strong> beton ar fi complet neglijata şi ar corespun<strong>de</strong>, mai mult sau mai puţin, cu<br />
temperatura medie în jumătatea <strong>de</strong> jos a secţiunii, daca s-ar efectua un calcul precis al distribuţiei<br />
temperaturii pe secţiune.<br />
Tabelul 5-3 rezuma consi<strong>de</strong>raţiile <strong>de</strong> mai sus şi prezintă parametrii care trebuiesc luaţi în<br />
consi<strong>de</strong>rare pentru verificarea grinzii, funcţie <strong>de</strong> clasa secţiunii transversale şi <strong>de</strong> expunerea la<br />
<strong>foc</strong>.<br />
Tabel 5-3 Parametri pentru verificarea grinzii<br />
Clasa Expunere pe patru fete Expunere pe trei fete cu<br />
planşeu pe fata a patra<br />
1, 2<br />
3<br />
1 = 1.0<br />
a calculat consi<strong>de</strong>rând<br />
A/V pentru 4 fete<br />
1 = 1.0<br />
a,max calculat consi<strong>de</strong>rând<br />
A/V pentru 4 fete<br />
5.6.4.3 Pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> stabilitate prin încovoiere-răsucire<br />
1 = 0.7<br />
a calculat consi<strong>de</strong>rând<br />
A/V pentru 3 fete<br />
1 = 0.7<br />
a,max calculat consi<strong>de</strong>rând<br />
A/V pentru 4 fete<br />
Momentul capabil la pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> stabilitate prin încovoiere-răsucire la timpul t, pentru un element<br />
solicitat la încovoiere este<br />
M W k f <br />
(5.29)<br />
b, fi, t, Rd LT , fi y y, , com y M , fi<br />
in care<br />
Wy<br />
este modulul plastic <strong>de</strong> rezistenta al secţiunii Wpl,y pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 1 sau 2,<br />
respectiv modulul elastic <strong>de</strong> rezistenta al secţiunii Wel,y pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 3,<br />
ky,,com este factorul <strong>de</strong> reducere al limitei <strong>de</strong> curgere a otelului pentru temperatura maxima atinsa<br />
la timpul t în talpa comprimata a secţiunii transversale.<br />
LT,fi<br />
<br />
LT , fi<br />
in care<br />
este coeficientul <strong>de</strong> flambaj prin încovoiere – răsucire, pentru calculul la acţiunea <strong>foc</strong>ului<br />
<br />
<br />
LT , <br />
<br />
<br />
1<br />
LT , <br />
² <br />
LT , <br />
2<br />
<br />
<br />
LT , 0. 5 1 LT , LT , <br />
<br />
<br />
²<br />
(5.30)<br />
(5.31)<br />
0.65 235 f<br />
(5.32)<br />
y<br />
I-43
LT , y, E,<br />
LT<br />
I-44<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
k k <br />
(5.33)<br />
Temperatura consi<strong>de</strong>rata în evaluarea ky, şi LT , <br />
poate fi consi<strong>de</strong>rata în mod conservativ ca fiind<br />
temperatura uniforma a secţiunii pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 1 şi 2, respectiv temperatura maxima a<br />
secţiunii pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 3. Se recomanda ca aceasta temperatura sa se calculeze în<br />
conformitate cu Tabelul 5.3.<br />
Pentru verificarea unei grinzi, tinand cont <strong>de</strong> fenomenul <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re a stabilitatii prin încovoiererăsucire,<br />
se consi<strong>de</strong>ra relatia:<br />
Mfi,Ed,max Mb,fi,t,Rd<br />
in care Mfi,Ed,max este momentul încovoietor maxim a grinzii intre doua legaturi transversale, în<br />
situaţia <strong>de</strong> incendiu.<br />
Nota: EN 1993-1-2 nu ia în consi<strong>de</strong>rare distribuţia momentelor intre legaturile transversale ale<br />
grinzii în calculul Mb,fi,t,Rd. Aceasta înseamnă ca se consi<strong>de</strong>ra o distribuţie uniforma a momentului<br />
maxim în lungul grinzii, ceea ce conduce la rezultate conservative. Pe <strong>de</strong> alta parte, acest aspect<br />
este luat în consi<strong>de</strong>rare în EN1993-1-1, printr-un factor care creste momentul capabil, calculat<br />
funcţie <strong>de</strong> alura diagramei <strong>de</strong> momente.<br />
5.6.5 Elemente <strong>de</strong> clasa 1, 2 sau 3, solicitate la încovoiere cu compresiune<br />
Efortul capabil la timpul t al unui element solicitat la încovoiere cu compresiune, consi<strong>de</strong>rând<br />
secţiunea cu o distribuţie uniforma <strong>de</strong> temperatura, se verifica cu următoarele formule:<br />
N<br />
fi,<br />
Ed<br />
f<br />
<br />
y,<br />
fi,<br />
Ed<br />
y<br />
y<br />
min, fi A k y,<br />
Wy<br />
k y,<br />
Wz<br />
k y,<br />
<br />
M , fi M , fi<br />
N<br />
fi,<br />
Ed<br />
f<br />
<br />
k<br />
y<br />
k<br />
M<br />
f<br />
<br />
y,<br />
fi,<br />
Ed<br />
k<br />
z<br />
M<br />
z,<br />
fi,<br />
Ed<br />
<br />
f<br />
y<br />
M , fi<br />
y<br />
y<br />
z,<br />
fi A k y,<br />
LT , fi Wy<br />
k y,<br />
Wz<br />
k y,<br />
<br />
M , fi<br />
M , fi<br />
in care<br />
LT<br />
M<br />
f<br />
<br />
k<br />
z<br />
M<br />
1<br />
z,<br />
fi,<br />
Ed<br />
<br />
f<br />
y<br />
M , fi<br />
1<br />
(5.34)<br />
(5.35)<br />
Wy, Wz sunt modulele plastice <strong>de</strong> rezistenta Wpl,y, Wpl,z pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 1 şi 2, respectiv<br />
modulele elastice <strong>de</strong> rezistenta Wel,y, Wel,z pentru secţiuni <strong>de</strong> clasa 3,<br />
min,fi<br />
este valoarea minima intre y,fi şi z,fi , calculate cu expresia 5.16,<br />
LT,fi se calculează din expresia 5.31,<br />
k<br />
k<br />
LT<br />
y<br />
<br />
1<br />
LT N<br />
A k<br />
z,<br />
fi<br />
y,<br />
<br />
fi,<br />
Ed<br />
<br />
f<br />
y<br />
M , fi<br />
1<br />
(5.36)<br />
in care LT 0,15 z,<br />
M<br />
. LT 0,15 0,9<br />
(5.37)<br />
<br />
1<br />
<br />
y,<br />
fi<br />
<br />
y<br />
N<br />
A k<br />
fi,<br />
Ed<br />
y,<br />
<br />
<br />
f<br />
y<br />
M , fi<br />
3<br />
in care y,<br />
y M . y <br />
M , y<br />
(5.38)<br />
1, 2 3 0,44 0, 29 0,8<br />
(5.39)
k<br />
z fi,<br />
Ed<br />
z 1<br />
f y<br />
z,<br />
fi A k y,<br />
<br />
M , fi<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
<br />
N<br />
3<br />
2 5 0,44 0, 29 0,8 si z , 1,<br />
1<br />
in care: z,<br />
z M . z <br />
M , z<br />
M, coeficientul <strong>de</strong> corecţie al momentului încovoietor este <strong>de</strong>finit în figura 5-5.<br />
(5.40)<br />
(5.41)<br />
Forma relaţiilor propuse este similara formei relaţiilor <strong>de</strong> calcul pentru temperatura normala<br />
din prENV1993-1-1 şi <strong>de</strong> aceea este diferita <strong>de</strong> forma relaţiilor din ultima versiune EN1993-1-<br />
1. De fapt, cercetările efectuate în anii 90’ pentru <strong>de</strong>terminarea curbelor <strong>de</strong> flambaj şi a<br />
relaţiilor <strong>de</strong> interacţiune M-N pentru secţiunile din otel la acţiunea <strong>foc</strong>ului, au avut ca punct <strong>de</strong><br />
pornire standardul existent la acea data pentru calculul la temperatura normala, ENV1993-1-1<br />
(1995) şi <strong>de</strong> aceea sunt similare cu acestea. Chiar daca membrii echipei care au realizat<br />
EN1993-1-2 au ştiut ca în paralel, în cadrul EN1993-1-1, se lucrează la imbunatatirea relaţiilor<br />
<strong>de</strong> calcul la temperatura normala, s-a <strong>de</strong>cis păstrarea vechilor relaţii cu câteva modificări<br />
privitoare la flambajul prin incovoiete – răsucire. Motivele principale au fost:<br />
- relaţia din ENV1993-1-2 a fost calibrata şi validata la <strong>foc</strong>, în timp ce pentru noile relaţii<br />
existente în EN1993-1-1 nu au fost făcute inca cercetări în acest sens;<br />
- în cadrul EN1993-1-1 s-au păstrat doua propuneri diferite pentru relaţiile <strong>de</strong> interacţiune<br />
şi a fost imposibil pentru echipa EN1993-1-2 sa <strong>de</strong>cidă care dintre acestea ar trebui aleasa<br />
în final.<br />
Aşa cum s-a menţionat în 5.6.3, cercetările care au stat la baza <strong>de</strong>terminării relaţiilor <strong>de</strong> calcul<br />
s-au bazat în principal pe profile I laminate. În cazul în care secţiunea nu are o axa minima <strong>de</strong><br />
inerţie, flambajul prin încovoiere – răsucire nu este posibil şi se aplica doar ecuaţia 5.34.<br />
I-45
Forma diagramei <strong>de</strong> moment<br />
M 1<br />
I-46<br />
Momente <strong>de</strong> capăt<br />
-1 1<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
M 1<br />
Momente din incarcari pe grinda<br />
M 1<br />
M Q<br />
M Q<br />
Momente <strong>de</strong> capăt şi din<br />
incarcari pe grinda<br />
M Q<br />
M Q<br />
M Q<br />
M Q<br />
M<br />
M<br />
M<br />
M<br />
Coeficient <strong>de</strong> corecţie<br />
M<br />
M, = 1,8 - 0,7 <br />
<br />
<br />
M,Q = 1,3<br />
M,Q = 1,4<br />
MQ<br />
βM β<br />
M, ψ ( βM,<br />
Q β<br />
M, ψ )<br />
ΔM<br />
MQ = | max M | numai din incarcari pe grinda<br />
ΔM<br />
<br />
<br />
<br />
pentru diagrama <strong>de</strong><br />
|maxM| moment fara schimbare<br />
<br />
<br />
<strong>de</strong> semn<br />
<br />
<br />
<br />
pentru diagrama <strong>de</strong><br />
<br />
<br />
moment cu schimbare<br />
|maxM|+|minM|<br />
<br />
<strong>de</strong> semn<br />
<br />
Fig. 5-5 Coeficientul <strong>de</strong> corecţie al momentului încovoietor<br />
5.6.6 Elemente cu secţiune transversala <strong>de</strong> clasa 4<br />
Elementele întinse cu secţiune <strong>de</strong> clasa 4 pot sa <strong>de</strong>zvolte efortul capabil plastic, <strong>de</strong>oarece în acest<br />
caz nu exista posibilitatea voalării şi se dimensionează în conformitate cu 5.6.2.<br />
Pentru elementele cu secţiune <strong>de</strong> clasa 4, solicitate la orice alt tip <strong>de</strong> acţiune, se poate consi<strong>de</strong>ra ca<br />
rezistenta elementului este asigurata la <strong>foc</strong> cat timp temperatura otelului în secţiune nu <strong>de</strong>paseste o<br />
temperatura critica recomandata <strong>de</strong> 350°C. Valoarea acestei temperaturi poate fi modificata în<br />
Anexa Naţionala (in România, ca <strong>de</strong>altfel în majoritatea tarilor din Europa, în Anexa Naţionala, a<br />
rămas aceasta valoare).
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Cu toate ca aceasta metoda <strong>de</strong> calcul este foarte simpla, este în acelaşi timp şi foarte restrictiva. De<br />
fapt, secţiunile <strong>de</strong> clasa 4 se încălzesc rapid, având în ve<strong>de</strong>re zvelteţea pereţilor care compun<br />
aceasta clasa <strong>de</strong> secţiune. Exceptând situaţiile în care se utilizează o protecţie termica, temperatura<br />
critica se obţine intr-un timp foarte scurt, care nu satisface timpii <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> impuşi în mod<br />
uzual.<br />
O prima posibilitate <strong>de</strong> a <strong>de</strong>pasi aceasta problema ar fi sa se accepte o analiza elastica, în condiţiile<br />
în care secţiunea este în întregime întinsa. Aceasta stare <strong>de</strong> tensiune ar putea fi obţinuta pentru<br />
elemente solicitate la întin<strong>de</strong>re excentrica, cu excentricitate mica (moment incovoietor redus).<br />
Pentru toate celelalte situaţii, EN1993-1-2 permite o <strong>de</strong>terminare mai precisa a rezistentei la <strong>foc</strong>,<br />
data în Anexa E. De fapt, EN1993-1-2 precizează “pentru informaţii suplimentare a se ve<strong>de</strong>a<br />
Anexa E”, dar aceasta anexa oferă mai mult <strong>de</strong>cât simple informaţii. Anexa E oferă un mo<strong>de</strong>l<br />
simplificat <strong>de</strong> calcul, bazat pe trei concepte (Ranby 1998):<br />
1. Se utilizează relaţiile prezentate în 5.6.3 pentru elemente comprimate, în 5.6.4 pentru grinzi,<br />
respectiv în 5.6.5 pentru elemente solicitate la încovoiere cu compresiune.<br />
2. In toate aceste relaţii, aria secţiunii se inlocuieste cu aria eficace, iar modulul <strong>de</strong> rezistenta al<br />
secţiunii se inlocuieste cu modulul <strong>de</strong> rezistenta eficace, pentru a lua în consi<strong>de</strong>rare efectul<br />
voalării. Aceste caracteristici geometrice se calculează consi<strong>de</strong>rând proprietatile materialului la<br />
20°C (temperatura normala), in conformitate cu EN1993-1-3.<br />
Aceasta poate conduce la situaţii ciudate. Având în ve<strong>de</strong>re ca clasificarea secţiunilor este mai<br />
severa la <strong>foc</strong> <strong>de</strong>cât la temperatura normala (a se ve<strong>de</strong>a expresiile 5.6-7) poate rezulta ca o<br />
secţiune este clasificata ca fiind <strong>de</strong> clasa 4 la <strong>foc</strong>, în timp ce la temperatura normala este<br />
clasificata ca având clasa 3. În acest caz, secţiunea eficace va fi egala cu secţiunea bruta a<br />
secţiunii, <strong>de</strong>oarece caracteristicile geometrice eficace se bazează pe proprietatile materialului la<br />
temperatura normala.<br />
3. In aceste relaţii, rezistenta <strong>de</strong> calcul a otelului trebuie consi<strong>de</strong>rata ca fiind limita <strong>de</strong> curgere<br />
tehnica ce corespun<strong>de</strong> unei <strong>de</strong>formaţii <strong>de</strong> 0.2% (coloana 3/ Tabel II-2). Evoluţia acestei limite<br />
<strong>de</strong> curgere este data funcţie <strong>de</strong> temperatura în Anexa E a EN1993-1-2 şi se poate observa ca<br />
evoluţia acesteia cu temperatura este aproape aceeaşi cu evoluţia modulului <strong>de</strong><br />
elasticitate(Figura II-2).<br />
I-47
I-48<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
CAPITOLUL 6 – IMBINARI PENTRU ELEMENTE DIN OTEL<br />
6.1 Procedura simplificata<br />
EN1993-1-2 precizează ca rezistenta la <strong>foc</strong> a unei îmbinări cu şuruburi sau a unei îmbinări sudate<br />
este satisfăcuta daca următoarele trei condiţii sunt în<strong>de</strong>plinite:<br />
Nivelul <strong>de</strong> solicitare al îmbinării este mai mic sau egal cu valoarea maxima a nivelului <strong>de</strong><br />
solicitare pentru oricare dintre elementele îmbinate.<br />
Rezistenta îmbinării la temperatura normala satisface recomandările date în EN 1993-1.8.<br />
Aceasta condiţie, care spune <strong>de</strong> fapt ca proiectarea trebuie sa fie efectuata în conformitate cu<br />
recomandările la temperatura normala, trebuie practic în<strong>de</strong>plinita oricum pentru orice parte din<br />
structura şi aceasta precizare nu era <strong>de</strong> fapt necesara.<br />
Rezistenta termica a protecţiei la <strong>foc</strong> a îmbinării este cel puţin egala cu rezistenta termica a<br />
protecţiei minime aplicata pe oricare dintre elementele îmbinate. În particular, aceasta<br />
inseamna ca nu este necesara verificarea îmbinărilor în structurile neprotejate, daca celelalte<br />
condiţii, în special cea legata <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> utilizare, sunt în<strong>de</strong>plinite.<br />
Justificarea oferita în mod obişnuit pentru aceasta abordare este ca datorita materialului adiţional<br />
din îmbinări şi datorita efectului <strong>de</strong> umbra creat <strong>de</strong> elementele îmbinate, temperatura în îmbinare<br />
este inferioara temperaturilor din elementele adiacente. O alta explicaţie este legata <strong>de</strong> geometria<br />
compartimentului, care conduce la temperaturi inferioare în colturi, acolo un<strong>de</strong> sunt îmbinările în<br />
mod obişnuit. Aceasta i<strong>de</strong>e a temperaturilor inferioare în îmbinări este similara conceptului care<br />
conduce la utilizarea factorului <strong>de</strong> adaptare k2 utilizat în zona reazemelor grinzilor static<br />
ne<strong>de</strong>terminate (a se ve<strong>de</strong>a 5.6.4.2.2). Dar daca aceasta abordare poate fi valabila în cazul<br />
îmbinărilor rigla-stâlp pentru structurile în cadre, nu la fel stau lucrurile cu o îmbinare <strong>de</strong><br />
continuitate la talpa inferioara a unei grinzi cu zăbrele, spre exemplu.<br />
Din acelaşi motiv, EN1993-1-2 precizează ca atunci când se verifica rezistenta unei îmbinări,<br />
slăbirea secţiunii datorata găurilor pentru nituri sau şuruburi nu trebuie consi<strong>de</strong>rata în calcul, în<br />
condiţiile în care exista cate un nit sau şurub în fiecare gaura. Simulări numerice simple au arătat ca<br />
aceasta justificare nu este în general a<strong>de</strong>vărata (Franssen & Brauwers 2002). De fapt, daca se<br />
utilizează curba <strong>de</strong> temperatura standard, aşa cum se arata şi în figura I.4, peste un anumit nivel,<br />
pentru a produce o diferenţa notabila <strong>de</strong> temperatura, este necesara o variaţie importanta la nivelul<br />
factorului <strong>de</strong> secţiune. În special pentru durate lungi ale incendiului şi pentru elementele protejate<br />
la <strong>foc</strong>, beneficiul adus <strong>de</strong> temperaturile oarecum mai scăzute în secţiunea din îmbinare, poate fi<br />
anulat şi <strong>de</strong>pasit <strong>de</strong> reducerea secţiunii. Se recomanda <strong>de</strong>ci verificarea în secţiunea neta.<br />
Nivelul <strong>de</strong> solicitare al îmbinării, menţionat în prima condiţie, nu este <strong>de</strong>finit în EN1993-1-2 în<br />
secţiunea referitoare la rezistenta îmbinărilor. Trebuie presupus ca se utilizează aceeaşi <strong>de</strong>finiţie ca<br />
cea menţionata în secţiunea <strong>de</strong>spre verificarea în domeniul temperaturii (vezi 5.6.1).<br />
Aceasta relaţie implica faptul ca, pentru a fi permisa evitarea unui calcul <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> a<br />
îmbinării, trebuie calculata rezistenta la <strong>foc</strong> a îmbinării la timpul t=0 ! In consecinta, nu trebuie sa<br />
surprindă ca, în mod simplificat, EN1993-1-2 specifica în nota 4.2.1 (7) ca pentru comparaţia dintre<br />
nivelurile <strong>de</strong> solicitare ale îmbinării în relaţie cu elementele adiacente, se poate consi<strong>de</strong>ra<br />
temperatura normala. Aceasta inseamna ca pentru gradul <strong>de</strong> utilizare a îmbinări şi a elementelor<br />
adiacente se va folosi relaţia următoare:<br />
Ed Rd<br />
(6.1)<br />
Aceasta metoda trebuie aplicata cu atenţie, mai ales în anumite situaţii particulare. Sa consi<strong>de</strong>ram,<br />
spre exemplu, ca se porneşte <strong>de</strong> la o proiectare la temperatura normala, în care îmbinările şi<br />
elementele adiacente sunt dimensionate corespunzător. Daca toate elementele satisfac cerinţele <strong>de</strong>
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
rezistenta la <strong>foc</strong>, inseamna, în conformitate cu cele <strong>de</strong> mai sus, ca şi îmbinările vor satisface<br />
rezistenta la <strong>foc</strong>. Daca, din contra, timpul <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong> a unui element, spre exemplu o<br />
grinda, nu este suficient şi în loc <strong>de</strong> a aplica o protecţie la <strong>foc</strong> corespunzătoare, se prefera alegerea<br />
unei secţiuni mai puternice, nu este <strong>de</strong> aşteptat ca rezistenta îmbinării sa crească în aceeaşi<br />
proporţie. În consecinţa, daca elementele sunt supradimensionate din condiţii <strong>de</strong> rezistenta la <strong>foc</strong>,<br />
atunci şi îmbinările trebuie supradimensionate în mod corespunzător. Noua valoare a gradului <strong>de</strong><br />
utilizare pentru elementele supradimensionate trebuie sa fie un parametru <strong>de</strong> referinţa, atunci când<br />
se verifica rezistenta îmbinării.<br />
Ca o alternativa la metoda prezentata, distribuţia <strong>de</strong> temperatura în componentele unei îmbinări<br />
poate fi evaluata utilizând anexa D a EN1993-1-2, prezentata în continuare.<br />
6.2 Analiza <strong>de</strong>taliata<br />
6.2.1 Temperatura îmbinărilor în situaţia <strong>de</strong> incendiu<br />
Ca o alternativa la metoda simplificata prezentata anterior, Anexa D (informativa) precizează ca<br />
pentru a calcula rezistenta la <strong>foc</strong> a componentelor unei îmbinări, se poate consi<strong>de</strong>ra masivitatea<br />
termica a parţilor care formează îmbinarea. În mod simplificat, se poate consi<strong>de</strong>ra o distribuţie<br />
uniforma a temperaturii în îmbinare, calculata utilizând valoarea cea mai scazuta a masivitatii<br />
termice ale elementelor componente ale îmbinării.<br />
Anexa D oferă şi o procedura mai <strong>de</strong>taliata pentru îmbinările rigla-stâlp, sau rigla-rigla, în care<br />
riglele susţin planşee din beton. În acest caz, distribuţia temperaturii în îmbinare se poate obţine<br />
funcţie <strong>de</strong> temperatura tălpii inferioare a grinzii la mijlocul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii. Se recomanda următoarele<br />
relaţii pentru calculul temperaturilor în componentele îmbinării:<br />
0<br />
h D<br />
Fig. 6.1 Imbinare pentru o grinda compozita<br />
0.88 1 0.3<br />
daca D 400 mm (6.2)<br />
h<br />
0.88 pentru h D 2<br />
h<br />
0<br />
<br />
h 0.880 1 0.2 1 2h D <br />
pentru h D 2<br />
in care:<br />
h<br />
D<br />
daca D > 400 mm (6.3)<br />
este temperatura la nivelul h (in mm) <strong>de</strong> pe secţiunea grinzii,<br />
o este temperatura tălpii inferioare a riglei, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> îmbinare, calculata în baza factorului<br />
<strong>de</strong> secţiune consi<strong>de</strong>rând secţiunea expusa la <strong>foc</strong> pe trei sau patru fete (a se ve<strong>de</strong>a tabelul<br />
5.3),<br />
h este nivelul (in mm) componentei respective <strong>de</strong>asupra fibrei inferioare a grinzii,<br />
D este inaltimea secţiunii grinzii.<br />
h<br />
I-49
I-50<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
6.2.2 Rezistenta <strong>de</strong> calcul a şuruburilor şi sudurilor în situaţia <strong>de</strong> incendiu<br />
Verificarea şuruburilor şi sudurilor se bazează pe rezistenta <strong>de</strong>terminata la temperatura normala,<br />
corectata cu factori <strong>de</strong> reducere, daţi în tabelul 6.1. Aceşti factori au fost <strong>de</strong>terminaţi experimental<br />
<strong>de</strong> către Kirby, 1995 şi Latham şi Kirby, 1990.<br />
6.2.2.1. Rezistenta <strong>de</strong> calcul la forfecare a şuruburilor<br />
Rezistenta <strong>de</strong> calcul la forfecare a unui şurub în situaţia <strong>de</strong> incendiu se <strong>de</strong>termina cu relaţia:<br />
Fv , t , Rd<br />
M 2<br />
Fv , Rd kb, <br />
<br />
(6.4)<br />
Fv,Rd<br />
kb,<br />
M2<br />
M,fi<br />
M , fi<br />
este rezistenta la forfecare a şurubului la temperatura normala, pentru un singur plan <strong>de</strong><br />
forfecare, presupunând ca acest plan <strong>de</strong> forfecare trece prin zona filetata a şurubului<br />
(tabelul 3.4 din EN 1993-1-8),<br />
este factorul <strong>de</strong> reducere funcţie <strong>de</strong> temperatura şurubului, din tabelul 6.1,<br />
este coeficientul parţial <strong>de</strong> siguranţa la temperatura normala,<br />
este coeficientul parţial <strong>de</strong> siguranţa în situaţia <strong>de</strong> incendiu.<br />
Trebuie remarcat faptul ca, indiferent daca planul <strong>de</strong> forfecare trece prin zona filetata sau plina a<br />
şurubului, în calculul Fv,Rd, trebuie consi<strong>de</strong>rata aria As la zona filetata a şurubului.<br />
Tabel 6.1 Factori <strong>de</strong> reducere a rezistentei pentru şuruburi şi suduri<br />
a [ 0 C] kb, kw,<br />
20 1,000 1,000<br />
100 0,968 1,000<br />
150 0,952 1,000<br />
200 0,935 1,000<br />
300 0,903 1,000<br />
400 0,775 0,876<br />
500 0,550 0,627<br />
600 0,220 0,378<br />
700 0,100 0,130<br />
800 0,067 0,074<br />
900 0,033 0,018<br />
1000 0,000 0,000<br />
Rezistenta la presiune pe gaura a unui şurub în situaţia <strong>de</strong> incendiu se <strong>de</strong>termina cu relaţia:<br />
F F k<br />
b, t , Rd b, Rd b,<br />
<br />
<br />
<br />
M 2<br />
M , fi<br />
Fb,Rd este rezistenta la presiune pe gaura a şurubului la temperatura normala, (tabelul 3.4 din EN<br />
1993-1-8),<br />
kb,<br />
este factorul <strong>de</strong> reducere funcţie <strong>de</strong> temperatura şurubului, din tabelul 6.1.<br />
Îmbinările cu şuruburi <strong>de</strong> înalta rezistenta pretensionate nu sunt eficiente în situaţia <strong>de</strong> incendiu şi<br />
<strong>de</strong> aceea trebuie sa se consi<strong>de</strong>re ca lunecarea s-a consumat sub acţiunea <strong>foc</strong>ului. În consecinţa, in<br />
aceasta stuatie, trebuie verificata rezistenta şuruburilor la forfecare în tija şi la presiune pe gaura, cu<br />
relaţiile <strong>de</strong> mai sus, la fel ca pentru şuruburi obişnuite.<br />
(6.5)
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
6.2.2.2 Rezistenta <strong>de</strong> calcul a şuruburilor la întin<strong>de</strong>re<br />
Rezistenta <strong>de</strong> calcul la întin<strong>de</strong>re a unui şurub în situaţia <strong>de</strong> incendiu se <strong>de</strong>termina cu relaţia:<br />
<br />
M 2<br />
Ften , t , Rd Ft , Rd kb, <br />
(6.6)<br />
M , fi<br />
Ft,Rd<br />
kb,<br />
este rezistenta <strong>de</strong> calcul a şurubului l temperatura normala (tabel 3.4 din EN 1993-1-8),<br />
este factorul <strong>de</strong> reducere funcţie <strong>de</strong> temperatura şurubului, din tabelul 6.1.<br />
6.2.2.3 Suduri <strong>de</strong> colt<br />
Rezistenta <strong>de</strong> calcul pe unitatea <strong>de</strong> lungime a unei suduri <strong>de</strong> colt în situaţia <strong>de</strong> incendiu se<br />
<strong>de</strong>termina cu relaţia:<br />
M 2<br />
Fw, t , Rd Fw, Rd kw,<br />
<br />
(6.7)<br />
M , fi<br />
in care:<br />
kw,<br />
este factorul <strong>de</strong> reducere funcţie <strong>de</strong> temperatura sudurii, din tabelul 6.1,<br />
Fw,Rd este rezistenta <strong>de</strong> calcul a sudurii <strong>de</strong> colt la temperatura normala ( articolul 4.5.3 din EN<br />
1993-1-8).<br />
6.2.2.4 Suduri cap la cap<br />
Rezistenta <strong>de</strong> calcul a unei suduri cap la cap cu pătrun<strong>de</strong>re completa la temperatura normala,<br />
trebuie consi<strong>de</strong>rata egala cu rezistenta componentei celei mai slabe a îmbinării, cu respectarea<br />
condiţiilor prevăzute în 4.7.1.(1) din EN1993-1-8.<br />
In situaţia <strong>de</strong> incendiu, rezistenta <strong>de</strong> calcul a unei suduri cap la cap cu pătrun<strong>de</strong>re completa se<br />
calculează utilizând rezistenta <strong>de</strong> calcul la temperatura normala, corectata cu următorii factori <strong>de</strong><br />
reducere:<br />
- pentru temperaturi pana la 700 o C, se folosesc factorii <strong>de</strong> reducere pentru limita <strong>de</strong> curgere a<br />
otelului în situaţia <strong>de</strong> incendiu;<br />
- pentru temperaturi peste 700 o C, se folosesc factorii <strong>de</strong> reducere kw, din tabelul 6.1.<br />
I-51
Bibliografie<br />
I-52<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
An<strong>de</strong>rberg, Y (2002), Structural behaviour and <strong>de</strong>sign of partially fire-exposed slen<strong>de</strong>r steel<br />
columns, Prc. 2 nd Int. Workshop “Structures in Fire”, University of Canterbury, Cristchurch, P.<br />
J. Moss ed., 319-336<br />
Della Corte, G, Landolfo, R, Mammana, O (2003) Fire resistance of MR steel frames damaged by<br />
earthquakes, Proceedings of the Fourth International Conference on the Behaviour of Steel<br />
Structures in Seismic Areas, STESSA 2003, Naples, Italy<br />
ECCS (1983), European Recommendations for the Fire Safety of Steel Structures, ECCS –<br />
Technical Committee 3 – Fire Safey of Steel Structures, Elsevier, Amsterdam, pp 106.<br />
EN 1993-1-2, Euroco<strong>de</strong> 3 : Design of steel structures - Part 1.2 : General rules -<br />
Structural fire <strong>de</strong>sign, European Committee for Standardization, Brussels<br />
EN 1991-1-2, Euroco<strong>de</strong> 1 – Actions on Structures. Part 1-2 : General Actions – Actions on<br />
structures exposed to fire, European Committee for Standardization, Brussels<br />
PrEN 1991-1-2 (1992), Euroco<strong>de</strong> 1 – Actions on Structures. Part 1-2 : General Actions –<br />
Actions on structures exposed to fire, Final Draft Stage 49, European Committee for<br />
Standardization, Brussels, 10 January 2002.<br />
PrEN 1993-1-2 (1993), Euroco<strong>de</strong> 3 : Design of steel structures - Part 1.2 : General rules -<br />
Structural fire <strong>de</strong>sign, European Committee for Standardization, Brussels, December 2003.<br />
ENV 13381-1 (2002), Test methods for <strong>de</strong>termining the contribution to the fire resistance of<br />
structural members - Part 1: Horizontal protective membranes, European Committee for<br />
Standardization, Brussels<br />
ENV 13381-2 (2002), Test methods for <strong>de</strong>termining the contribution to the fire resistance of<br />
structural members - Part 2: Vertical protective membranes, European Committee for<br />
Standardization, Brussels<br />
ENV 13381-4 (2002), Test methods for <strong>de</strong>termining the contribution to the fire resistance of<br />
structural members - Part 4: Applied protection to steel structural elements, European Committee<br />
for Standardization, Brussels<br />
Franssen, J-M, Brauwers, L (2002) Numerical <strong>de</strong>termination of 3D temperature fields in steel<br />
joints, Proc. 2 nd Int. Workshop ‘Structures in Fire’, University of Canterbury, Cristchurch, P.J.<br />
Moss ed., 1-20<br />
Faggiano, B, Esposto, M., Mazzolani, F M, Landolfo, R (2007) Fire analysis on steel portal frames<br />
damaged after earthquake according to performance based <strong>de</strong>sign, Proceedings of COST C26<br />
Workshop in Prague, Czech Republic<br />
Franssen, J-M, Zaharia R, Kodur V, (2009) Designing steel structures for fire safety, A.A. Balkema<br />
Publishers – Taylor & Francis, London, ISBN 978-0-415-54828-I
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Franssen, J-M, Zaharia R (2006) Design of steel structures subjected to fire – Background and<br />
<strong>de</strong>sign gui<strong>de</strong> to Euroco<strong>de</strong> 3, Les Editions <strong>de</strong> l’Univeriste <strong>de</strong> Liege, Liege, Belgium, ISBN 2-<br />
930322-99-3, pp. 184<br />
Franssen, J-M, Zaharia R, (2008) Calculul constructiilor metalice la actiunea <strong>foc</strong>ului, Editura<br />
Orizonturi Universitare, Timisoara, ISBN 978-973-638-360-1<br />
Franssen, J-M, Talamona, D, Kruppa, J, Cajot, L- b G (1998) Stability of steel columns in case of<br />
fire: experimental evaluation, Journal of Constructional Engineering, ASCE, vol. 124, No. 2, 158-<br />
163<br />
Gulvanessian, H, Calgaro, J-A & Holicky, M (2002), Designer's Gui<strong>de</strong> to EN 1990. Euroco<strong>de</strong>:<br />
Basis of structural <strong>de</strong>sign, Thomas Telford Publishing, London<br />
Schleich, J-B, Cajot, L-G, Kruppa, J, Talamona, D, Azpiazu, W, Unanua, J, Twilt, L, Fellinger, J,<br />
Van Foeken, R-J, Franssen, J-M (1998) Buckling curves of hot rolled H sections submitted to<br />
fire, CEC, EUR 18380 EN, pp. 333<br />
Talamona, D, Kruppa, J, Franssen, J-M, Recho, N (1996) Factors influencing the behaviour of<br />
steel columns exposed to fire, J Fire Protection Engng, 8(1), 31-43<br />
Talamona, D, Franssen, J-M, Schleich, J-B, Kruppa, J (1997) Stability of steel columns in case of<br />
fire : Numerical mo<strong>de</strong>lling, J. Struct. Engng, ASCE, Vol. 123, No. 6, 713-720<br />
Wang, Z. (2004), Heat Transfer Analysis of Insulated Steel Members Exposed to Fire, Masters<br />
thesis, School of Civil and Env. Engng, NTU, Singapore.<br />
Wickström, U. (1985), Temperature analysis of heavily-insulated steel structures exposed<br />
to fire, Fire Safety Journal, Vol. 5, 281-285.<br />
Wickström, U. (2001), Calculation of heat transfer to structures exposed to fire – Shadow<br />
effects, Ninth Interflam conf., Interscience Ltd, 451-460.<br />
Zaharia, R, Pintea, D, Dubina, D (2008) Fire after earthquake, a natural fire approach, 5’th<br />
European Conference on Steel and Composite Structures, Eurosteel 2008, Graz, Austria<br />
Zaharia R., Pintea D., (2009) Fire after earthquake analysis of steel moment resisting frames,<br />
International Journal of Steel Structures, Vol. 9, No. 4, 275-284<br />
I-53
I-54<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
ANEXA I – TEMPERATURA IN SECTIUNILE DIN OTEL<br />
I.1 Proprietatile termice ale otelului obişnuit<br />
In aceasta secţiune sunt <strong>de</strong>scrise proprietatile termice ale otelului obişnuit. Proprietatile termice ale<br />
otelului inoxidabil sunt date in Anexa C a Euroco<strong>de</strong> 3.<br />
I.1.1 Conductivitatea termica<br />
Conductivitatea termica a otelului obişnuit <strong>de</strong>screşte odată cu creşterea temperaturii in conformitate<br />
cu ecuaţia I.1 (figura I-1):<br />
54 30 27.333<br />
(I.1)<br />
a a<br />
in care θa<br />
Thermal conductivity [W/mK]<br />
este temperatura din otel in °C.<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000<br />
Steel temperature [°C]<br />
Fig. I-1 Conductivitatea termica a otelului obişnuit<br />
Chiar daca nu este menţionat explicit in Euroco<strong>de</strong> 3, conductivitatea termica a otelului este in<br />
general presupusa reversibila in timpul fazei <strong>de</strong> răcire. Aceasta înseamnă ca, practic,<br />
conductivitatea termica variază in conformitate cu ecuaţia I.1 atât in timpul încălzirii <strong>de</strong> la 20 o C la<br />
temperatura θa,max cat si in timpul răcirii pana 20°C.
I.1.2 Căldura specifica<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Căldura specifica a otelului obişnuit in J/kgK variază cu temperatura in conformitate cu ecuaţia I.2<br />
(figura I-2).<br />
c pentru C<br />
3 2 6<br />
3<br />
a 425 0.773a 1.69 10 a 2.22 10 a a<br />
600<br />
13002<br />
ca 666 a<br />
pentru 600C 735C 738<br />
a<br />
17820<br />
ca 545 a<br />
pentru 735C 900C 731<br />
a<br />
c 650 pentru 900C<br />
<br />
a a<br />
Specific heat [kJ/kgK]<br />
6<br />
5<br />
4<br />
3<br />
2<br />
1<br />
(I.2)<br />
0<br />
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000<br />
Temperature [°C]<br />
Fig. I-2 Căldura specifica a otelului obişnuit<br />
Valoarea maxima a căldurii specifice in jurul valorii <strong>de</strong> 735°C se datorează transformărilor<br />
cristalografice din material. Acest salt va introduce o perturbare in curbele <strong>de</strong> evoluţie a<br />
temperaturii secţiunilor metalice in timp; creşterea temperaturii este încetinita in jurul valorii <strong>de</strong><br />
735°C, pentru a fi accelerata din nou pentru temperaturi superioare.<br />
I-55
I-56<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
I.2 Temperatura in secţiuni din otel neprotejate<br />
Tabel I-1 : Temperatura in secţiuni din otel neprotejate expuse la <strong>foc</strong> ISO<br />
A * m/V [m -1 ] 400 200 100 60 40 25<br />
V/A * m [mm] 2.5 5.0 10.0 16.7 25.0 40.0<br />
Timp[min.] Temperatura secţiunii din otel [°C]<br />
0 20 20 20 20 20 20<br />
5 430 291 177 121 90 65<br />
10 640 552 392 276 204 142<br />
11 661 587 432 308 228 159<br />
12 678 616 469 340 253 177<br />
13 693 642 503 371 278 194<br />
14 705 663 535 402 303 212<br />
15 716 682 565 432 328 230<br />
16 725 698 591 460 353 249<br />
17 732 711 616 487 377 267<br />
18 736 721 638 513 401 286<br />
19 743 729 658 538 425 304<br />
20 754 734 676 561 447 323<br />
21 767 738 692 583 470 341<br />
22 780 744 706 604 491 360<br />
23 790 754 717 623 512 378<br />
24 799 767 726 641 532 396<br />
25 807 780 732 658 551 414<br />
26 813 792 735 674 570 431<br />
27 820 803 740 688 588 449<br />
28 826 813 746 701 604 466<br />
29 831 821 756 712 621 482<br />
30 837 828 767 721 636 498<br />
31 842 835 780 728 651 514<br />
32 847 841 793 733 665 530<br />
33 852 846 805 736 678 545<br />
34 856 851 816 740 690 559<br />
35 861 856 827 745 701 573<br />
36 865 861 836 753 711 587<br />
37 870 866 844 763 719 601<br />
38 874 870 852 774 726 614<br />
39 878 874 859 786 731 626<br />
40 882 878 865 798 734 638<br />
41 885 882 871 810 737 650<br />
42 889 886 876 822 740 661<br />
43 893 890 881 832 745 672<br />
44 896 893 885 842 752 683<br />
45 900 897 890 852 761 692
Temperatura otel [ o C]<br />
900<br />
800<br />
700<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
100<br />
0<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
400 m-1 sau 2.5 mm<br />
200 m-1 sau 5.0 mm<br />
100 m-1 sau 10.0 mm<br />
60 m-1 sau 16.7 mm<br />
40 m-1 sau 25.0 mm<br />
25 m-1 sau 40.0 mm<br />
0 10 20 30 40 50 60<br />
Timp [min.]<br />
Fig. I-3 Temperatura in secţiunea din otel funcţie <strong>de</strong> timp, pentru diverşi factori <strong>de</strong> secţiune<br />
I-57
Temperatura otel [C]<br />
I-58<br />
900<br />
800<br />
700<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
100<br />
0<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
30 min.<br />
25 min.<br />
20 min.<br />
15 min.<br />
10 min.<br />
5 min.<br />
0 50 100 150 200 250 300 350 400<br />
* -1<br />
Factor <strong>de</strong> sectiune A m / V [m ]<br />
Fig. I-4 Temperatura funcţie <strong>de</strong> factorul <strong>de</strong> secţiune, pentru timpi diferiţi
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
I.3 Temperaturile in secţiunile din otel protejate<br />
Tabel I-2 : Temperatura in secţiuni din otel protejate expuse la <strong>foc</strong> ISO<br />
kp [W/m 3 K] 200 400 600 800 1200 2000<br />
Timp [min.] Temperatura secţiunii din otel [°C]<br />
0 20 20 20 20 20 20<br />
10 37 54 70 85 113 163<br />
20 60 97 130 160 215 304<br />
30 84 139 188 232 306 421<br />
40 108 181 244 298 388 514<br />
50 132 222 296 359 459 589<br />
60 156 260 345 414 520 650<br />
70 179 298 391 465 573 699<br />
80 202 333 433 510 620 730<br />
90 225 367 472 552 661 743<br />
100 247 399 509 589 695 773<br />
110 268 430 542 623 721 816<br />
120 289 459 573 654 734 859<br />
130 310 486 602 681 744 900<br />
140 330 512 629 705 765 935<br />
150 349 537 654 723 795 965<br />
160 368 560 677 733 828 990<br />
170 386 582 697 739 861 1013<br />
180 404 603 714 751 892 1032<br />
190 422 623 727 769 921 1049<br />
200 439 642 734 792 948 1065<br />
210 455 660 738 817 972 1078<br />
220 471 677 747 843 993 1090<br />
230 487 692 760 869 1013 1101<br />
240 502 706 777 893 1031 1112<br />
I-59
Temperatura [C]<br />
I-60<br />
800<br />
700<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
100<br />
0<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
2000<br />
1200<br />
800<br />
600<br />
400<br />
200<br />
0 30 60 90 120 150 180 210 240<br />
Timp [min.]<br />
Fig I-5 : Temperatura funcţie <strong>de</strong> timp pentru diverse valori ale factorului kp
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
ANEXA II – PROPRIETATILE MECANICE ALE OTELULUI<br />
CARBON<br />
Aceasta anexa <strong>de</strong>scrie proprietatile mecanice ale otelurilor carbon obişnuite. Proprietatile mecanice<br />
ale otelurilor inoxidabile sunt date in Anexa C a EN1993-1-2.<br />
II.1. Proprietati <strong>de</strong> rezistenta si <strong>de</strong>formaţie<br />
Relaţia tensiune – <strong>de</strong>formaţie pentru otelul carbon la temperaturi înalte este arătata in figura II.1.<br />
Următorii parametrii <strong>de</strong>finesc alura acestei caracteristici:<br />
fy,<br />
fp,<br />
Ea,<br />
p,<br />
y,<br />
t,<br />
u,<br />
limita <strong>de</strong> curgere efectiva;<br />
limita <strong>de</strong> proporţionalitate;<br />
panta porţiunii elastice (modulul <strong>de</strong> elasticitate);<br />
<strong>de</strong>formaţia corespunzătoare limitei <strong>de</strong> proporţionalitate;<br />
<strong>de</strong>formaţia corespunzătoare limitei <strong>de</strong> curgere;<br />
<strong>de</strong>formaţia limita pentru palierul <strong>de</strong> curgere;<br />
<strong>de</strong>formaţia ultima.<br />
Formulele pentru <strong>de</strong>terminarea tensiunii si a modulului <strong>de</strong> elasticitate tangent sunt date in Tabelul<br />
II.1.<br />
f y,<br />
f p,<br />
<br />
<br />
p,<br />
E = tan <br />
a,<br />
y,<br />
Fig. II-1 Curba tensiune-<strong>de</strong>formaţie pentru otelul carbon la temperaturi ridicate<br />
Tabelul II.2 oferă factorii <strong>de</strong> reducere pentru caracteristica tensiune-<strong>de</strong>formaţie pentru otelul<br />
obişnuit la temperaturi înalte. Pentru valori intermediare ale temperaturii se poate utiliza<br />
interpolarea liniara. Se <strong>de</strong>finesc următorii factori <strong>de</strong> reducere:<br />
- limita <strong>de</strong> curgere efectiva, raportata la limita <strong>de</strong> curgere la 20 C: ky,= fy, / fy<br />
- limita <strong>de</strong> proporţionalitate, raportata la limita <strong>de</strong> curgere la 20 C: kp, = fp, / fy<br />
- limita <strong>de</strong> curgere <strong>de</strong> calcul, raportata la limita <strong>de</strong> curgere la 20 C:<br />
t,<br />
u,<br />
kp0,2,= fp0,2, / fy<br />
- modulul <strong>de</strong> elasticitate, raportat la modulul <strong>de</strong> elasticitate la 20 C:<br />
Variaţia acestor factori cu temperatura este arătata in figura II.3.<br />
kE, = Ea, / Ea<br />
<br />
I-61
I-62<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Tabel II-1 Formule pentru <strong>de</strong>terminarea tensiunii si a modulului tangent<br />
Intervalul<br />
<strong>de</strong>formaţiei<br />
Tensiune Modul tangent<br />
p, Ea, Ea,<br />
5 , 0 2<br />
y, <br />
2<br />
p, < < y, f p, - c + (b/a) a - - <br />
a<br />
b<br />
y, - <br />
- <br />
2 a y, <br />
y, t, fy, 0<br />
t, < < u, 1 - - / - <br />
t, <br />
<br />
f u, t,<br />
-<br />
y, <br />
= u, 0,00 -<br />
2 0,5<br />
Parametri p, = fp, / Ea, y, = 0,02 t, = 0,15 u, = 0,20<br />
Funcţii a = - - + c/ E <br />
2<br />
y, p, y, p, a, <br />
2<br />
2<br />
b = c y, - p, E a, + c<br />
c =<br />
2<br />
f y, - f p, <br />
y, - p, a, - 2<br />
f - f <br />
E<br />
y, p,<br />
Tabel II-2 : Factori <strong>de</strong> reducere pentru curba tensiune-<strong>de</strong>formaţie a otelurilor carbon la temperaturi<br />
înalte<br />
Factor Factor reducere Factor Factor<br />
reducere (funcţie <strong>de</strong> fy) reducere reducere<br />
(funcţie <strong>de</strong> fy) pentru limita <strong>de</strong> (funcţie <strong>de</strong> fy) (funcţie <strong>de</strong><br />
Temperatura pentru limita proporţionalitate pentru limita Ea)<br />
otel<br />
a<br />
<strong>de</strong> curgere<br />
efectiva<br />
ky, =<br />
kp, =<br />
fp, / fy<br />
<strong>de</strong> curgere <strong>de</strong><br />
calcul<br />
kp0,2, = fp0,2,<br />
pentru panta<br />
domeniului<br />
elastic liniar<br />
/ fy<br />
kE, =<br />
fy, / fy<br />
<br />
Ea, / Ea<br />
20 C 1,000 1,000 1,000 1,000<br />
100 C 1,000 1,000 1.000 1,000<br />
200 C 1,000 0,807 0.890 0,900<br />
300 C 1,000 0,613 0.780 0,800<br />
400 C 1,000 0,420 0.650 0,700<br />
500 C 0,780 0,360 0.530 0,600<br />
600 C 0,470 0,180 0.300 0,310<br />
700 C 0,230 0,075 0.130 0,130<br />
800 C 0,110 0,050 0.070 0,090<br />
900 C 0,060 0,0375 0.050 0,0675<br />
1000 C 0,040 0,0250 0.030 0,0450<br />
1100 C 0,020 0,0125 0.020 0,0225<br />
1200 C 0,000 0,0000 0.000 0,0000
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
Factor <strong>de</strong> reducere Limita <strong>de</strong> curgere efectiva<br />
k<br />
1<br />
0.8<br />
0.6<br />
0.4<br />
0.2<br />
0<br />
0 200 400 600 800 1000 1200<br />
Factor <strong>de</strong> reducere<br />
k <br />
1.000<br />
0.800<br />
0.600<br />
0.400<br />
0.200<br />
0.000<br />
Limita <strong>de</strong> proportionalitate<br />
kp, = fp, / fy<br />
Limita <strong>de</strong> curgere <strong>de</strong> calcul<br />
k p0.2, = f p0.2, / f y<br />
ky, = fy, / fy<br />
Modul <strong>de</strong> elasticitate<br />
kE, = Ea, / Ea<br />
Modul <strong>de</strong> elasticitate<br />
k E, = E a, / E a<br />
Temperatura [°C]<br />
0 200 400 600 800 1000 1200<br />
Temperatura [°C]<br />
Fig. II-2 Variaţia factorilor <strong>de</strong> reducere pentru curba tensiune –<strong>de</strong>formaţie a otelului carbon la<br />
temperaturi înalte<br />
II.2. Alungirea relativa termica<br />
Alungirea relativa termica a otelului se <strong>de</strong>termina după cum urmează:<br />
- pentru 20 C a < 750 C:<br />
l / l = 1,2 10 -5 a + 0,4 10 -8 a 2 - 2,416 10 -4<br />
I-63
I-64<br />
Conf. dr. ing. Raul Zaharia –Calculul structurilor la actiunea <strong>foc</strong>ului. Partea a I-a: Eurocoduri<br />
________________________________________________________________________________<br />
- pentru 750 C a 860 C:<br />
l / l = 1,1 10 -2<br />
- pentru 860 C < a 1200 C:<br />
un<strong>de</strong>:<br />
l / l = 2 10 -5 a - 6,2 10 -3<br />
l este lungimea elementului la 20 C;<br />
l este alungirea datorata temperaturii;<br />
a<br />
este temperatura otelului [C].<br />
Variaţia alungirii relative termice cu temperatura este ilustrata in figura II.4.<br />
Alungire relativa l/l [x10 -3 ]<br />
20<br />
18<br />
16<br />
14<br />
12<br />
10<br />
8<br />
6<br />
4<br />
2<br />
0<br />
0 200 400 600 800 1000 1200<br />
Temperatura [°C]<br />
Fig. II-3 Alungirea relativa termica a otelului carbon funcţie <strong>de</strong> temperatura