SC Silcotub SA

WESSLING Bucuresti , 030961 Bd. Decebal nr.1 Bl. H2, sc.2 et.4 ap.50, sector3, 

Tel: +40 374 008 470 Fax: +40 21 32 00 265, bucuresti@wessling.ro 

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI 

ASUPRA MEDIULUI 

pentru obiectivul 

“DESFIINTARE CONSTRUCTII”, 

mun Zalau, V.Mitii nr.2, jud Salaj” 

BENEFICIAR: S.C. SILCOTUB S.A. 

Adresa (beneficiar): Municipiul Zalau, B-dul Mihai Viteazul nr. 93, 

jud Salaj 

Octombrie 2012 

1

ecolog Iulian Rusu 

ing. chim. Ovidiu Vasilescu 

ing. chim. Mariana Hasegan 

Director 

ing. Ioan HASEGAN 

ELABORATORI 

2

CUPRINS 

I. INFORMAŢII GENERALE ................................................................................................................. 5 

I.1. Informaţii despre titularul proiectului ................................................................................................. 5 

I.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al 

raportului la acest studiu ........................................................................................................................... 5 

I.3. Denumirea proiectului ........................................................................................................................ 6 

I.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, 

demontare/dezafectare/închidere/postînchidere), durata de functionare ................................................... 6 

I.5. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei 

necesare asigurarii productiei.................................................................................................................. 16 

I.6. Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice utilizate ............... 16 

I.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 

................................................................................................................................................................ 17 

I.8. Localizarea geografica si administrativa .......................................................................................... 28 

I.9. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala 

in zona amplasamentului proiectului ...................................................................................................... 29 

I.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, 

culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara etc.; ................ 31 

I.11. Descrierea si analiza principalelor alternative ................................................................................ 36 

I.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta ...................... 41 

II. PROCESE TEHNOLOGICE .............................................................................................................. 43 

II.1.Procese tehnologice de productie ..................................................................................................... 43 

II.2. Activitati de dezafectare .................................................................................................................. 43 

III. DESEURI ........................................................................................................................................ 44 

IV. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA 

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ................................. 56 

IV.1. Apa ................................................................................................................................................. 56 

IV.2. Aerul .............................................................................................................................................. 69 

IV.3. Solul si subsolul ............................................................................................................................. 77 

IV.4. Biodiversitatea ............................................................................................................................... 83 

IV.5. Peisajul ........................................................................................................................................... 86 

IV.6. Mediul social si economic ............................................................................................................. 87 

IV.7. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ........................................................................... 87 

V. ANALIZA ALTERNATIVELOR SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI ...................................... 88 

3

VI. MONITORIZARE .......................................................................................................................... 91 

VII. SITUATII DE RISC ....................................................................................................................... 93 

VII.1. Riscuri naturale ............................................................................................................................. 93 

VII.2. Accidente potentiale ..................................................................................................................... 94 

VIII. DESCRIEREA DIFICULTATILOR SI SURSE DE INFORMARE ............................................ 95 

IX. CONCLUZII SI RECOMANDARI CE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI . 96 

X. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ................................................................................. 98 

Anexe 

Piese scrise: 

- Certificat de urbanism; 

- Acte proprietate teren 

- CUI societate; 

- Raport de investigatie teren + rapoarte de analiza 

- Aviz gospodarirea apelor; 

- Adresa ISU; 

- Adresa ARPM – obligatii de mediu 

Piese desenate: 

- Planuri de amplasare in zona si localizare zone protejate; 

- Planuri de situatie; 

- Plan retele; 

- Documentatie foto obiective 

4

I. INFORMAŢII GENERALE 

I.1. Informaţii despre titularul proiectului 

- numele companiei: SC SILCOTUB SA 

- inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J31/363/2006 

- Cod Unic de Inregistrare RO15117182 

- adresa poştală: municipiul Zalău, b-dul Mihai Viteazul, nr. 93, jud. Sălaj 

- telefon 0260-620720 fax 0260-661581 

- numele persoanelor de contact si date de contact: 

• director/manager/administrator: Ielciu Mircea – reprezentant legal imputernicit 

• responsabil pentru protecţia mediului: Fazacas Cristina - tel. 0741119393 

I.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului 

asupra mediului şi al raportului la acest studiu 

S.C. WESSLING ROMANIA S.R.L – reprezentata prin Director IOAN HASEGAN 

inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J26/590/2003 

Cod Unic de Inregistrare RO15444907 

Cu sediul in Tg.Mureş, str.Pavel Chinezu, nr.10 

Tel: 0265/212/953; Fax: 0265/206 419 

E-mail: office@wessling.ro 

WESSLING ROMANIA S.R.L este inregistrata la Ministerul Mediului si Padurilor in 

“Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului”, pozitia 2, din data 

de 17.11.2009, pentru realizarea de: RM, RIM, BM, RA, EA 

5

I.3. Denumirea proiectului 

“Desfiintare constructii IMA1, aferente UE Zalau” 

I.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, 

funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere), durata de 

functionare 

Amplasamentul analizat se afla in Mun. Zalau, str. valea Mitii nr. 2, jud Salaj si este 

proprietatea S.C. SILCOTUB S.A. Zalau, conform extrasului de carte funciara a mun. Zalau nr. 

58630 cu nr. cad 58630, fiind achizitionat de la Uzina Electrica Zalau 

mp. 

Suprafata terenului este de 86.433 mp si suprafata ocupata de constructii este de 19.708 

Fosta zona folosita de Uzina Electrica Zalau pentru stocarea, alimentarea cazanelor cu 

păcură şi pentru depozitarea echipamentelor precum si depozitul de zgura si cenusa nu fac 

obiectul prezentului proiect, fiind achizitionate de alti beneficiari, in momentul de fata fiind 

desfiintate. 

Proiectul va consta in desfiintarea celor 56 de obiecte cuprinse in extrasul de Carte 

funciara nr. 58630 - Zalau si regasite pe planul de situatie anexat. 

in anul 2004. 

Lucrarile de desfiintare vor cuprinde urmatoarele operatiuni: 

- desfiintarea instalatiilor; 

- demolarea cladirilor, estacadelor; 

- dezafectarea benzilor transportoare, rezervoarelor; 

- demolare platforme; 

- refacerea terenului. 

În momentul de fata pe amplasament nu exista activitate deoarece aceasta a fost incetata 

In prezent toate instalatiile si utilajele se afla in regim de conservare. 

Conform declaratiilor beneficiarului, instalatiile au fost golite de orice lichide 

combustibile si alte substante de catre fostul proprietar. 

6

In baza situatiei existente in teren, firma care va executa lucrarile de desfiintare va 

elabora un grafic de desfasurare a lucrarilor, din care sa rezulte succesiunea operatiilor de 

dezafectare, depozitare temporara si transport a materialelor rezultate, precum si masurile de 

sanatate si securitate in munca specifice acestor tipuri de lucrari. 

Pe amplasament se gaseste un depozit de carbune cu suprafata de cca 1 ha pe care se afla 

depozitate 50 000 tone de carbune apartinand Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si 

Probleme Speciale. Prin proiect se prevede si curatarea acestei zone, fiind insa nevoie de 

aplicarea masurilor necesare de catre Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme 

Speciale, in sensul eliberarii terenului de carbunele depozitat, existand in acest sens o hotarare 

judecatoreasca care dispune evacuarea carbunelui. 

Durata prevazuta a proiectului este de cca 1 an. 

Descrierea obiectivelor ce vor fi desfiintate 

C1 – benzi transportoare B15 

Aria construita Ac = 718,00 mp; 

Sistem constructiv, materiale de constructie: 

- Structura metalica; 

- Structura din beton; 

- Inchideri din placi de azbociment. 

C2 – Turn actionare B15 – 2 nivele 



- Fundatii din beton armat; 

- Inchideri din zidarie de caramida si placi de azbociment. 

C3 –Statie concasare cu camera de comanda – 5 nivele 




- Inchideri din zidarie de caramida si placi de azbociment. 

- Acoperis terasa. 

C4 –Transformatoare electrice (1 buc) 



Aria construita Ac = 36,00 mp 

C6 –Atelier combustibil solid – 1 nivel 




- Inchideri din fasii de BCA; 

7

- Acoperis terasa 

C7 –Banda B10 


Structura din beton 

C8 –Banda B11 



- Structura metalica si 


- Inchideri de azbociment 

C9 –Banda B12 – cale de rulare cu M4, M5 



- Structura metalica 

C10 –Copertina 



- Structura metalica 

- Invelitoare din placi de azbociment. 

C11 –Benzi transportoare B13 A-B 






C12 –Rampa CF acces estacada descarcare 


Sine metalice si traverse din beton 

C13 –Benzi transportoare B13 A-B 


Sistem constructiv: 




- C14 –Turn deversare B12 


Sistem constructiv, materiale constituente: 


- Schelet din beton; 


- Inchideri din placi de azbociment; 

- Invelitoare din placi de azbociment 

C15 –Turn deversare B14 




8



- Invelitoare din placi de azbociment; 

C16 –Tarc depozit motoare 




- Inchideri din zidarie caramida si tabla; 


C17 –Sala turbo agregate nr. 2 – 1 nivel 




- Stalpi si grinzi prefabricate; 

- Inchideri din fasii de BCA si placi de azbociment; 

- Acoperis din chesoane prefabricate. 

C18 –Sala turbo agregate nr. 1 – 1 nivel 







C19 –Corpuri buncare cazane1 – 6 nivele 












- Zidarie din caramida; 

- Plansee din chesoane de beton. 










9






C23 –Sala cazane 1 - 1 nivel 




- Stalpi, grinzi si plansee metalice; 

- Inchideri din placi de azbociment ondulat 

- Acoperis din ferme si pane metalice cu tabla ondulata. 

C24 –Sala cazane 2 - 1 nivel 







C25 –Sala cazane 3-4 - 1 nivel 







C26 –Turn capat- 11 nivele 




- Stalpi si grinzi prefabricate din beton; 


- Plasee din chesoane de beton. 

C27 –Bobina reactanta 




- Stalpi din beton; 



C28 –Statie pompe avarie apa demi – 1 nivel 





- Inchideri din zidarie din caramida; 

10


C29 –Rezervor 500 mc- apa 




- Confectii metalice; 

- Inchideri tabla zincata + termoizolatie vata minerala. 

C30 –Recipiente rezervoare 500 mc- apa 




- Confectii metalice; 

- Inchideri tabla zincata + termoizolatie vata minerala. 

C31 –Statie pompe drenaj – 1 nivel 





C32 –Corp buncare CAF50 nr. 1 – 6 nivele 






- Acoperisul din chesoane prefabricate 

C33 –Corp buncare CAF50 nr. 2 – 6 nivele 






- Acoperis din chesoane prefabricate 

C34 –Cladire statie electrofiltre CAF 50 – 1 nivel 





- Inchideri din zidarie de caramida; 

- Acoperisul din chesoane prefabricate. 

C35 –Statie electrica BAGGER (2 statii) – 1 nivel 





- Inchideri din zidarie de caramida si fasii de BCA; 


C36 –Cladire statie pompe BAGGER CAF 

11





- Inchideri din; 


C37 –Estacada banda 4 A-B 




- Inchideri din azbociment si tabla cutata. 



C39 –Cladire atelier mecanic – 1 nivel 





- Inchideri din zidarie de caramida si fasii de BCA; 

- Acoperisul din chesoane prefabricate. 

C40 –Turn racire 




C41 –Depozit oxigen si acetilena nr. 2 – 1 nivel 

Aria construita Ac = 30,00 mp; Sistem constructiv, materiale constituente: 



- Acoperisul din placi de azbociment. 

C42 –Cladire electrofiltre cazane 1 si 2– 1 nivel 




-Inchideri din zidarie de caramida; 

-Acoperis din chesoane prefabricate. 

C43 –Cladire reostat – 1 nivel 






C44 –Cladire electrofiltre 3 si 4 – 1 nivel 





12

- Acoperis din chesoane prefabricate 

C45 –Cladire compresoanre – 1 nivel 






C46 – Estacada carbuni 2 



- Structura beton; 

C47 – Turn deversari benzi B1 B 






C48 – Benzi transport B2 - 2B 






C49 – Banda transportoare B1 –B cu masina M1-M2 




C51 – Turn deversare B1-A 







C52 – Turn deversare B13 A-B 






- Inchideri din zidarie caramida si placi de azbociment; 

- Invelitoare din placi de azbociment 

C53 – Colector gaze 



- beton 

13

C54 – Cladire statie tratare ape – treapta2 – 1 nivel 





- Inchideri din zidarie caramida ; 

- Acoperis terasa – placa beton. 

C55 – Rezervoare stoc statie tratare apa- 4 buc 


- Metalice; 

C56 – Platforme filtre bariera – rezervoare 2buc 


- Beton si metal; 

Cele 6 rezervoare din cadrul obiectivului C55-C56 contin: 2 x filtre mecanice cu nisip 

cuartos, 2 rezervoare goale, 2 rezervoare cu masa ionica. Instalatia si portiunea de cladire 

aferente statiei de tratare apa nu se dezafecteaza si nu vor fi afectate sau deranjate in nici un 

fel pentru o perioada de timp conform intelegerii dintre UE Zalau si SILCOTUB SA, fiind 

inca utilizate de UE Zalau. La sfarsitul utilizarii UE Zalau este responsabila cu golirea 

acestora si punerea in siguranta iar SILCOTUB cu dezafectarea. 

Pe terenul apartinand SILCOTUB sa gaseste o portiune de cca 25-30 m de conducte de 

pacura, pe estacada. Zona de sub conducte este betonata si nu au fost observate scurgeri. Pe 

proprietatea Uzinei Electrice conductele respective au fost directionate spre golire intr-un 

recipient metalic. 

Activitatile se vor desfasura in urmatoarele etape: 

Etapa de organizare de santier 

Cuprinde evaluarea amplasamentului sub aspectul pozitionarii utilajelor, stabilirea traseelor 

de evacuare, amplasarea baracamentelor (birou diriginte de santier, magazie, paza, closete 

ecologice, etc.) 

Etapa de demolare 

Etapa de demolare se refera la perioada de timp aferenta demolarii propriu-zise si include 

totalitatea operatiilor de natura sa transforme actuala reprezentare a amplasamentului. Etapa 

implica evacuarea deseurilor rezultate de la demolare cu luarea masurilor adecvate pentru 

protectia factorilor de mediu si valorificarea deseurilor metalice rezultate. 

Activitatea se va desfasura in urmatoarele directii principale: 

14

- Demontarea instalatiilor electrice; 

- Demolarea constructiilor din beton si zidarie; 

- Demolarea tuturor anexelor; 

- Dezafectarea retelelor tehnologice; 

- Demolarea sistemului de canalizare interioara 

- La finalizarea lucrarilor de demolare terenul va fi nivelat. 

Masuri ce se vor lua si instructiunile de lucru in vederea dezafectarii instalatiilor si utilajelor 

tehnologice sunt urmatoarele : zona de lucru va fi delimitata, se va instrui personalul executant 

asupra pericolului si a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor cat si a masurilor de 

protectia muncii, se va verifica scoaterea de sub tensiune a eventualilor consumatori de energie 

electrica din spatiile, in care se afla instalatiile ce urmeaza a fi demolate. 

Inceperea lucrarilor de demolare nu este admisa decat dupa luarea tuturor masurilor de 

siguranta si verificarea acestora de catre factorii de conducere ai societatii ce executa aceste 

lucrari. 

Pentru unele obiective izolate si ce nu se invecineaza cu alte obiective apartinand UE Zalau 

sau pentru acele obiecte la care demolarea prin mijloace mecanizate este nefezabila s-a luat in 

calcul si utilizarea ca mijloc de demolare a exploziilor controlate. 

Important de precizat este faptul ca o parte din obiectivele mentionate in prezentul proiect 

contin azbest sub forma placilor ondulate folosite la acoperirea structurilor fie la protejarea 

partilor laterale (vezi benzile de transport). 

Prin urmare, lucrarile de demolare se vor executa cu respectarea normelor PSI si de protectia 

muncii specifice lucrarilor de constructii si demolari, avandu-se in vedere si particularitatile 

specifice privind lucrul cu azbest si nivelul de zgomot. 

Etapa de inchidere 

Aceasta etapa se refera la finalizarea lucrarilor de demolare si readucerea terenului la starea 

initiala: 

- Retragerea utilajelor specifice activitatii de demolare; 

- Verificarea conformitatii lucrarilor realizate cu prevederile proiectului; 

- Predarea catre beneficiar a terenului amplasamentului in vederea utilizarii acestuia 

pentru activitati ulterioare. 

15

In timpul lucrarilor de dezafectare se vor respecta normele de securitate si sanatate in munca 

(SSM) in vigoare. 

Incarcarea, transportul, preluarea si tratarea/eliminarea finala a deseurilor rezultate in urma 

lucrarilor de demolare vor fi executate cu respectarea cerintelor legale in vigoare. 

I.5. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in 

scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei 

Proiectul de fata are ca obiect desfiintarea cladirilor aferente IMA1. Prin urmare nu putem 

vorbi de o productie si nici de resurse folosite in scopul asigurarii productiei. 

Energia electrica necesara pentru demolarea constructiilor se va asigura dintr-un 

bransament temporar de la UE Zalau. 

Pentru alimentarea utilajelor si mijloacelor de transport utilizate la demolare se va utiliza 

ca si combustibil motorina. Se prevede ca alimentarea utilajelor usor circulabile sa se faca la 

statiile de distributie carburanti. Pentru utilajele greu deplasabile (ex excavatoare, buldozere) 

alimentarea se va asigura prin utilizarea de cisterne/rezervoare mobile. 

Pentru cazuri de urgenta (deversari accidentale), pe amplasament vor fi disponibile 

materiale absorbante, nisip si lopeti. 

Apa necesara activitatilor de santier (ex. apa pentru stropiri, spalari, apa necesara 

personalului) se va asigura, daca este posibil, prin bransament temporar de la Uzina Electrica. Se 

are in vedere totodata posibilitatea de a asigura apa necesara din rezervoarele aferente baracilor 

lucratorilor cat si din rezervoare/cisterne mobile. 

I.6. Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele 

chimice utilizate 

Produsele utilizate sunt cele specifice domeniului constructiilor. 

TABELUL Nr. 1: Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele 

chimice 

Denumirea materiei prime, 

a substantei sau a 

preparatului chimic 

Cantitatea 

anuala/ 

existenta in 

stoc 

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor 

chimice*) 

Categorie Periculozitate**) Fraze de risc*) 

Motorina ND Periculoase Inflamabil R10 - Inflamabil 

16

Ulei de transmisie si de motor ND Periculoase 

Toxic pentru 

organismele acvatice 

Butelii de oxigen ND Periculoase Explozibil 

Butelii de acetilena ND Periculoase Explozibil 

Incarcaturi explozibile pentru 

demolare 

ND Periculoase Explozibil 

R51/53 – Toxic 

pentru organismele 

acvatice, poate cauza 

efecte nefavorabile 

pe termen lung 

asupra mediului 

acvatic 

R8 - Pericol de 

explozie in amestec 

cu materiale 

combustibile 

R5 Pericol de 

explozie sub 

acțiunea caldurii 

R6- Pericol de 

explozie in contact 

sau fara contact cu 

aerul 

R12- Extrem de 

inflamabil 

Pentru toate produsele utilizate se va avea la dispozitie Fisa tehnica de securitate, 

gestionarea acestora facandu-se conform recomandarilor din FTS. Toate ambalajele produselor 

periculoase cu urme de produs vor fi tratate ca deseuri periculoase si eliminate corespunzator. 

Toate produsele utilizate se vor stoca pe statii betonate, acoperite, ingradite si securizate. In 

masura posibilitatilor se vor utiliza constructiile existente pe amplasament. Pentru materialele 

explozibile se vor lua masuri sporite de securitate. 

I.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, 

generati de activitatea propusa 

Poluantii fizici care ar putea afecta mediul inconjurator in perioada de desfasurare a 

proiectului sunt zgomotul si vibratiile produse de utilajele de demolare si de cele de transport. 

Zgomotul si vibratiile 

Daca vibratiile vor fi resimtite pe durate scazute de timp si pe suprafete reduse, apreciind 

un impact negativ redus al acestora in lipsa apropierii receptorilor sensibili, zgomotul poate 

prezenta un impact semnficativ asupra sanatatii populatiei si ecosistemelor din zona. 

17

La baza evaluarii impactului zgomotului au fost luate in consideratie urmatoarele acte 

normative si limite: 

Legislatie noua aparuta ca urmare a implementarii Directivei 2002/49/EC privind 

evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant: 

- HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, defineste: 

Lzi este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform 

determinat pentru suma perioadelor de zi dintr-un an; 

Lseară este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, 

determinat pentru suma perioadelor de seară dintr-un an; 

Lnoapte este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, 

determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an. 

Ziua are 12 ore, seara are 4 ore şi noaptea are 8 ore, pentru toate sursele de zgomot 

analizate. Intervalele orare ale acestora sunt: 07,00-19,00; 19,00-23,00 şi 23,00-07,00, ora 

locală. 

Indicatorul Lden (Lzsn - nivelul de zgomot zi-seară-noapte în decibeli) este definit cu 

ajutorul urmatoarei relaţii: 

- Ordin 152/2008 pentru aprobarea GHIDULUI din 13 februarie 2008 privind adoptarea 

valorilor-limită şi modul de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de 

acţiune, pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier 

pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în 

aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs 

în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 

18

la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul 

integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006: 

Tabel nr.2. Valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, pentru indicatorii Lzsn şi 

Lnoapte, calculaţi la faţadele cele mai expuse la zgomot ale clădirilor 

Trebuie sa remarcam aplicabilitatea acestor limite doar cu titlu orientativ, deoarece se 

prevede ca aceste limite sunt adoptate pentru aglomerarile cu mai mult de 250 000 locuitori. 

- ORDIN 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al 

indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de 

traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor; 

Legislatie anterioara 

- STAS 10009-88: Acustica in constructii – acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului 

de zgomot 

Se prevede la limita incintelor industriale o limita a Lech = 65 dB(A) iar in zonele 

sensibile o limita de 50 dB(A) – exterior cladire, cu exceptia cazurilor cand zgomotul de 

fond (ex traficul) duce la depasirea acestor valori. 

Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor 

zone sau dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat, 

pornind de la valorile admisibile prevazute in tabelele 1...4 (carora li s-au aplicat 

19

corectiile necesare), prin alegerea in mod corespunzator a solutiilor tehnice, sa se asigure 

valoarea de 50 dB (A) a nivelului de zgomot exterior cladirii, masurat la 2,00 m de 

fatada cladirii. 

TABELUL Nr. 3 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale 

din mediul urban 

Spatiul considerat 

Parcuri, zone de recreere si odihna, zone de tratament 

balneo-climatic 

Nivel de zgomot 

echivalent Lech 

dB(A) 

Valoarea 

curbei de 

zgomot, Cz, 

dB 

45 40 

Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii 75 70 

Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 65 60 

Incinta industriala 65 60 

Parcaje auto 90 *) 85 

Parcaje auto cu statii service subterane 90 85 

TABELUL Nr. 4 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor 

functionale din mediul urban 

Spatiul considerat 

Nivel de zgomot 

echivalent Lech 

dB(A) 

Valoarea 

curbei de 

zgomot, Cz, 

dB 

Parcuri 60 55 

Zone de recreere si odihna, zone de tratament balneoclimatic 

45 40 

Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii 85 80 

Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 70 65 

Parcaje auto 90 85 

- ORDINUL nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind 

mediul de viata al populatiei. Acesta prevede ca amplasarea obiectivelor economice cu 

surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face in 

asa fel incat in teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 

m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(A) si 

curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent 

continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei. Pentru 

apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat in interiorul camerei cu 

ferestrele inchise, nu trebuie sa depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30 in timpul 

20

zilei; in timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 

dB(A) fata de valorile din timpul zilei. 

- HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de 

echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor. Hotararea reglementeaza 

zgomotul maxim produs de diverse utilaje si echipamente, inclusiv cele utilizate in timpul 

constructiei si ulterior in timpul utilizarii ansamblului residential. Astfel, luand in calcul 

diverse utilaje ce pot fi utilizate rezulta ca nivelul de zgomot produs de acestea (la sursa) 

nu ar trebui sa depaseasca 106 dB in timpul constructiei. Aceste nivele maxime se vor 

produce pe durata scurta de timp. 

Legislatie protectia muncii 

- Hotarâre nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate 

referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot; 

Valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea 

angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor în raport cu nivelurile de 

expunere zilnica la zgomot si presiunea acustica de vârf sunt fixate dupa cum urmeaza: 

a) valori limita de expunere: L(EX, 8h) = 87 dB(A) si, respectiv, p(vârf) = 200 Pa; 

b) valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea: L(EX, 8h) = 85 dB(A) si, 

respectiv, p(vârf) = 140 Pa; 

c) valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea: L(EX, 8h) = 80 dB(A) si, 

respectiv, p(vârf) = 112 Pa 

Nota: aceste valori se calculeaza tinand cont de masuratori pe 8 h si de timpul de lucru efectiv 

al lucratorului la nivelul de zgomot respectiv 

- Referitor la ecosistemele protejate, nu exista limite in legislatie privind protectia 

biodiversitatii. Studiile in domeniu sunt putine si nu exista o concordanta de pareri 

privind nivelul de zgomot de la care se produc efecte adverse asupra vietii salbatice, 

datorita si sensibilitatilor diferite a diverselor specii, precum si unui fond de zgomot 

natural in mediu, uneori destul de puternic. Se apreciaza insa ca la un nivel de zgomot 

21

sub 70-80 dB datorita surselor externe, pe perioade scurte de timp, nu se produce un 

impact negativ semnificativ asupra vietii salbatice. 

Surse de zgomot si vibratii 

- Circulatia mijloacelor de transport in cadrul santierului; 

- Functionarea instalatiilor, utilajelor, echipamentelor in cadrul santierului de lucru 

(buldozere, excavatoare, ciocane pneumatice, foarfece de demolare). 

Impactul zgomotului si vibratiilor pe durata lucrarilor de demolare are caracter temporar. 

Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot, cat si a datelor prezentate 

in literatura de specialitate, se estimeaza ca in santier si in zona fronturilor de lucru se genereaza 

niveluri de zgomot medii de 90 dB(A) cu varfuri de pana la 110 dB(A), pentru interval scurte de 

timp. 

Pentru transportul deseurilor – moloz, fier, lemn se presupune ca vor fi folosite 

basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si 40 tone. Se estimeaza ca cele 

mai multe din vehicule vor avea sarcina de 16 t. Evolutia nivelului sonor va depinde de evolutia 

lucrarilor si de mutarea fronturilor de lucru. 

Din literatura de specialitate si din observatiile efectuate de-a lungul timpului pe santiere, 

se poate face afirmatia ca la parcurgerea unei localitati de catre autobasculantele ce deservesc 

santierul, se pot atinge niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinta de 24 ore, 

de peste 50 dB(A), daca numarul trecerilor depaseste 20. Se inregistreaza nivele echivalente de 

zgomot de 60 - 62 dB(A) in cazul unui numar de treceri de ordinul a 100 si mai mult de 65 

dB(A) in cazul unui numar de treceri de cca 200. 

Pentru estimarea zgomotului la diferite distante fata de sursele de santier s-a luat in 

consideratie atenuarea zgomotului din cauza divergentei geometrice Adiv (descresterea 

zgomotului odata cu cresterea distantei de propagare) calculata pe baza propagarii sferice de la o 

sursa punctiforma in camp liber (se exprima in dB). Exista si alte tipuri de atenuari (absorbtia 

atmosferica, efectul de sol, atenuarea datorita cladirilor si perdelelor de vegetatie), dar in cazul 

nostru distanta ramane cel mai important factor de atenuare. Conform OM 678/2006: 

- Adiv = [20 lg(d/d0) + 11] 

22

- L2 = L1 - Adiv 

- Unde: 

- d – distanta intre sursa si receptor, exprimata in metri; 

- d0- distanta de referinta (= 1m) 

- Adiv- atenuare zgomot 

- L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursa ( r1 =1m) 

- L2 – nivelul zgomotului la distanta r2 de sursa 

Tabel nr..5 – estimare zgomot 

Nivel zgomot la 

sursa (dB) 

90 dB – nivel mediu 

zgomot 

110 db – nivel 

maxim activitati de 

constructie/demolare 

Nivel 

zgomot 

calculat la 

10 m de 

sursa 

Nivel 

zgomot 

calculat la 

50 m de 

sursa 

Nivel 

zgomot 

calculat la 

100 m de 

sursa 

Nivel zgomot 

calculat la 

250 m de 

sursa 

Nivel 

zgomot 

calculat la 

350 m de 

sursa 

59 45 39 31 28 

79 65 59 51 48 

- O sursa importanta de zgomot si vibratii, este procesul de demolare prin explozii 

controlate, care s-a putea aplica la anumite elemente structurale care sunt de greu de 

demolat prin mijloace traditionale. O demolare prin explozii controlate produce efecte 

prin doua componente majore: unda de soc seismic datorata exploziei si prabusirii 

structurilor, respectiv unda de soc aeriana datorata exploziei. 

Cand se proiectează o impuşcare, este foarte important să se ia in calcul, chiar si aproximativ, 

gradul de pericol care poate apare din cauza vibraţiilor. Acest lucru este esential cand urmează să 

se folosească metoda demolarii cu exploziv in apropierea structurilor slabite. In aceste conditii, 

este obligatoriu sa se estimeze valoarea maxima a parametrului sursei de vibratii (cantitatea de 

exploziv initiata pe o treapta in cazul derocarilor, masa partii de structura ce izbeste solul si 

uneori cantitatea de exploziv folosita pentru distrugerea stalpilor de la subsol, initiata pe o 

treapta, in cazul demolarilor) ce induce solicitari fara a supune structurile la eforturi peste 

limitelelor de siguranta. 

23

La evaluarea efectului seismic indus de explozii, este foarte important sa se cunoasca posibilele 

deteriorari ce pot apare in functie de tipul de constructie si starea acesteia si corelatia acestora 

cu parametrii dinamici ai oscilatiilor generate de demolarea cu exploziv. 

Literatura de specialitate prezintă factorii de influenţă din care trebuie enunţate 

- amplitudinea deplasării orizontale sau verticale a terenului, [m]; 

- frecvenţa oscilaţiei, asociată deplasării A, [Hz]; 

- lungimea pe care este distribuită deformarea şi care poate fi reprezentată de viteza de 

propagare a undelor seismice prin teren sau prin structura în cauză; 

- frecvenţa proprie a construcţiei, [Hz]; 

- coeficienţi de corecţie care variază în funcţie de acţiunea asupra construcţiei. 

distantei. 

Impactul potential asupra mediului 

In perioada constructiei obiectivului receptorii sensibili afectati pot fi: 

- Zona cu functiune de locuire este amplasata pe urmatoarele directii: 

N – 0,6 km – cartier case; 

S – 0,3 respectiv 0,7 km – case izolate; 

NV- 0,25 km – case Valea Mitii 

- Stejarisul Panic la cca 2 km – directie NV; 

- Stejarisul de balta Panic la cca 3 km – directie NV. 

Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea fronturilor de lucru. 

Conform evaluarii de mai sus constatam ca zona naturala protejata este protejata datorita 

Pentru zonele locuite este posibil ca in perioada de executie a lucrarilor sa se inregistreze 

local si pe perioade scurte de timp depasiri usoare ale limitelor de zgomot. Depasirea limitei de 

zgomot va fi inregistrata si in timpul demolarii prin impuscare, nivelul de zgomot va fi mai 

ridicat dar de foarte scurta durata. 

Apreciem ca zonele protejate si si sensibile nu vor fi afectate de unda de soc si efectul 

seismic produse in cazul demolarii prin explozie controlata, datorita distantei. Exista posibilitatea 

24

insa ca structurile industriale din vecinatate sa fie afectate, de aceea este necesara luarea de 

masuri speciale de protectie. 

Masuri de protectie 

- Se recomanda Antreprenorului sa adopte un program de lucru, eventual in colaborare 

cu autoritatile locale, astfel incat sa nu afecteze populatia si ecosistemele din 

vecinatatea proiectului. Se vor respecta orele de liniste prevazute in lege. 

- Nu se vor efectua lucrari noaptea (inclusiv transporturi); 

- Utilizarea de utilaje si instalatii moderne, cu un nivel scazut de zgomot generat; 

- Organizarea de santier nu se va amplasa in vecinatatea ariilor protejate; 

- In caz de zgomot puternic personalul va fi dotat cu mijloace individuale de protectie la 

zgomot; 

- Se vor alege pe cat posibil rute de transport ce vor ocoli zonele locuite. 

- In cazul alegerii variantei de demolare prin explozii controlate pentru anumite cladiri, 

se va executa un proiect de impuscare avizat conform reglemetarilor legale in vigoare, 

prin care se vor lua in calcul toate efectele negative posibile si se vor propune masuri 

de reducere a acestora. 

Concluzii 

- Impactul negativ datorat zgomotului si vibratiilor din activitati de demolare asupra 

ecosistemelor protejate este nesemnificativ, datorita distantei; 

- In timpul realizarii obiectivului, cu toate masurile de protectie propuse, poate exista un 

impact rezidual negativ de scurta durata, produs de zgomot asupra zonelor locuite 

aflate la distante de pana la 350 m de obiectiv, impact inerent activitatii de santier. 

Masurile propuse vor duce la diminuarea impactului prin controlul duratei si 

intervalului in care acesta se va produce. In realitate nivelul de zgomt poate fi mai mic 

datorita altor cai de atenuare a zgomotului (ex, vegetatie, zona construita). Deasemenea 

se poate depasi limita de zgomot la limita incintelor industriale de 65 dB(A). 

25

- In cazul utilizarii alternativei de demolare prin impuscare a anumitor cladiri, se va 

produce in mod evident, pentru un interval foarte scurt de timp, un nivel de zgomot 

peste limitele legale in vigoare. Zonele sensibile si protejate vor fi protejate, datorita 

distantei, de alte efecte (unda de soc seismica si aeriana) dar alte obiective din 

vecinatate pot fi afectate de acestea, de aceea se impune proiectarea foarte atenta a 

activitatii de impuscare in cadrul proiectului de demolare prin impuscare. 

26

Tabel nr. 6. Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate 

Tipul poluarii Sursa de poluare Nr. 

surse de 

poluare 

Zgomot si 

vibratii 

Unde de soc 

seismice si 

aeriene 

Circulatia mijloacelor de 

transport in cadrul 

santierului; 

NA 

Functionarea instalatiilor, 

utilajelor, echipamentelor in 

cadrul santierului de lucru 

Demolare prin impuscare NA 

Poluare maxima permisa 

(limita maxima admisa pentru om si mediu) 

Loc de munca: 

L(EX, 8h) = 87 dB(A) 

Lvarf: 135 dB(C) 

Zone locuite: 

50 db(A)(ziua) 

40 db(A)(noaptea) 

Zone natural protejate: 

70-80 dB 

Conf. NSPM pentru 

Depozitarea, 

Transportul 

şi Folosirea Materiilor 

Explozive 

Lege 126/1995 

privind materiile 

explozive 

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de 

eliminare/reducere 

Pe 

zona 

obiectivului 

I.8. Localizarea geografica si administrativa 

Zona studiata este amplasata in intravilanul municipiului Zalau, pe fostul amplasament al 

IMA1 (parte din S.C. Uzina Electrica Zalau S.A.). 

Amplasamentul S.C Uzina Electrica Zalau S.A se situeaza in zona industriala NV a 

localitatii Zalau la cca 4 km, de acesta ocupand terasa Paraului Valea Mitei. 

S.C. SILCOTUB S.A. a achizitionat o parte din acest teren, mai precis 86.433 mp 

apartinand IMA1 (inclusiv constructiile aferente adica 56 obiecte – cladiri, estacade, benzi 

transportoare, rezervoare si instalatii aferente). 

In prezent, terenul studiat este delimitat de urmatoarele vecinatati si artere: 

- In partea de Nord – S.C. UZINA ELECTRICA S.A. 

- str. Valea Mitii, Str. Simion Barnutiu 

- In partea de Est – S.C. AVRIL SRL si S.C. MENTSERVICE SRL 

– MICHELIN ROMANIA – Punct de lucru Zalau 

- In partea de Sud – proprietati private; 

- In partea de Vest – S.C. ROTUNDA SRL si S.C. REMAT SRL 

Profilul de activitate al vecinilor: 

- S.C. AVRIL SRL - profil de activitate protectii antirozive, izolatii termice, izolatii 

hidrofuge, inzidiri refractare, lucrari de constructii civile si industriale, reparatii, 

modernizari si intretinerea lucrarilor de constructii, confectii metalice ursoare, sablari, 

curatiri si sapalri la bazine si cisterne; 

- S.C. MENTSERVICE SRL – obiect de activitate: „Fabricarea de constructii metalice 

si parti componente ale structurilor metalice” 

- MICHELIN ROMANIA – Punct de lucru Zalau – Punctul de lucru din Zalau a fost 

creat pe scheletul fostei frabrici de anvelope din Zalau. Uzina Zalau Anvelope a fost 

fondata in 1977 si a fost achizitionarea de catre Grupul Michelin in 2001.. 

- S.C. ROTUNDA SRL – societatea are ca profil de activitate „cresterea porcinelor”; 

conform datelor publice disponibile, societatea se afla in faza de dizolvare cu lichidare 

(radiere) din data de 19 feb 2010; 

28

- S.C. REMAT SRL – societatea are ca profil de activitate „recuperarea materialelor 

reciclabile sortate” 

Prin amplasarea sa si activitatea propusa proiectul nu cade sub incidenta Conventiei 

privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 

februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001; 

I.9. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind 

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului 

Societatea a depus la APM Salaj MEMORIUL de PREZENTARE pentru DESFIINTARE 

CONSTRUCTII. 

Autoritatea competenta de mediu a hotarat, prin Decizia etapei de incadrare nr. 6 din 

17.09.2012, continuarea procedurii de evaluare a impactului prin STUDIUL de EVALUARE a 

IMPACTULUI. 

Motivele care au stat la baza acestei decizii au fost urmatoarele: 

- proiectul se incadreaza in prevederile HG nr. 445/2009, Anexa nr. 2, pct. 10, lit a, si pct 

13, lit a; 

- caracteristicile proiectului: 

o marimea proiectului: prin proiect se propune desfiintarea constructiilor si 

instalatiilor aferente IMA nr. 1 (instalatie mare de ardere nr. 1, cumparata ca 

activitate functionala, de la S.C. UE ZALAU S.A.) 

o cumularea cu alte proiecte existente: nu se cunoase; 

o utilizarea resurselor naturale: nu se cunoaste; 

o productia de deseuri: vor rezulta deseuri periculoase pe durata realizarii 

proiectului necesitand implementarea unui sistem pentru gestionarea deseurilor; 

o emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort; 

o riscul de accident, tinadu-se seama de substantele utilizate. 

Pentru proiectul de fata s-a eliberat Certificatul de urbanism nr. 248 din 20.03.2012, 

avand ca scop desfiintare constructii. 

29

In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executiei lucrarilor 

de constructii, pentru terenul aflat in discutie se certifica urmatoarele regimuri: 

REGIMUL JURIDIC 

Imobilul este constituit din teren cu constructii proprietatea S.C. SILCOTUB S.A. inscris 

in CF nr. 58630, nr. CAD58630, in suprafata de 864300 mp si este situat in intravilanul 

municipiului Zalau. 

REGIMUL ECONOMIC 

Zona de constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare existenta. Zona utilitati industriale 

de depozitare existente; imobilul se afla in zona „C” de impozitare fiscala a municipiului. 

REGIMUL TEHNIC 

Parcela este partial situata in subzona pentru constructii tehnico-edilitare existenta; 

utilizari permise captari de apa, statii de pompare, rezervoare de apa; posturi statii de 

transformare; centrale termice; statii de reglare; masura gaz, antene GSM, retele tehnico-edilitare 

(apa, canalizare, LEA, telefonie, gaz, termoficare); constructii aferente retelelor tehnico-edilitare; 

statii de epurare; depozite de carburanti, alte instalatii edilitare. Utilizari interzise: orice alte 

activitati, amenajari si constructii in afara celor de echipare edilitara si partial in subzona 

unitatilor de productie industriale si de depozitare existente cu functiunea dominanta activitati 

economice cu caracter industrial, servicii productive de depozitare si transport si functiuni 

complementare: circulatie pietonala si carosabila, spatii verzi de protectie, sedii de firma, comert, 

alimentatie publica si echipare edilitara; utilizari permise: toate tipurile de constructii si 

amenajari care corespund functiunii zonei; utilizari interzise: locuinte, dotari social-culturale; se 

considera construibile parcele avand minim 3000 mp si un front la stradade min 30 m; POT: max 

65%; CUT max. 1,5. 

30

I.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, 

valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone 

protejate, zone de protectie sanitara etc.; 

Utilizarea curenta a terenului 

Folosinta actuala a terenului: industriala. 

Pe acest amplasament exista in acest moment IMA1 (a apartinut Uzinei Electrice Zalau, 

fost CET Zalau) – instalatie mare de ardere de tip I, cu o putere termica nominala instalata de 

341,6 MWt, din care puterea termica in functiune 170,8 MWt. 

Aceasta este compusa (conform Autorizatiei integrate nr. 34 NV6 din 09.11.2006) din: 

- cazane de abur de 120 t/h: C1, C2 cu putere termica de cate 85,6 MWt fiecare, la care sunt 

taiate utilitatile si C3, C4, cu putere termica de cate 85,4 MWt fiecare, alimentate cu 

combustibil solid cu suport de pacura; 

Instalatia de ardere existenta tip nr.1 a fost proiectata sa functioneze cu carbune din bazinul 

minier Sarmasag. La capacitatea instalata a cazanelor de abur de 120 t/h cantitatea necesara 

anuala pentru ardere in focar era de 640.000 tone/an. In urma arderii acestei cantitati de carbune 

rezulta o cantitate anuala de zgura si cenusa de 352.000 tone care era transportata hidraulic prin 

conducte tehnologice in depozitul Panic. 

Depozitul este situat la 4 km de Uzina Electrica Zalau si la 1 km amonte de satul Panic. 

Obligatiile stabilite de ARPM Cluj-Napoca, la vanzarea activelor IMA1. 

Prin adresa nr. 11129 din 23.08.2011, ARPM Cluj-Napoca a stabilit obligatiile de mediu, 

ce revin la vanzarea ca activ a IMA1. Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos: 

31

Tabel nr. 7 – Obligatii amplasament 

Domeniul Obligatii de mediu Masuri si termene de realizare 

Vanzarea ca 

activ a instalatiei 

Gestionarea 

materialelor + 

combustibilului 

existente pe 

amplasament 

Gestionarea/ 

Dezafectarea 

instalatiei – 

cumparator 

Respectarea legislatiei privind controlul 

integrat al poluarii: OUG 152/2005 

adoptata cu Legea 84/2006, cu 

modificarile ulterioare; 

Ord 818/2003, modificat cu Ord 

1158/2005; 

Ord 195/2005 privind protectia mediului, 

adoptata prin Legea 256/2006, cu toate 

modificarile ulterioare 

Respectarea legislatiei privind gestionarea 

substantelor si preparatelor chimice 

periculoase, inclusiv transportul acestora 

Respectarea OUG 195/2005 privind 

protectia mediului, adoptata prin Legea 

265/2006, cu toate modificarile ulterioare 

Respectarea legislatiei de mediu privind 

evaluarea impactului pentru dezafectarea 

IMA1: HG 445/2009; Ord MMp 135/2010 

1.Delimitarea instalatiilor propuse 

pentru vanzare de cele care raman in 

activitate, pentru identificarea clara a 

instalatiei IPPC 

Termen: imediat dupa realizarea vanzarii 

IMA1. 

Responsabil: vanzatorul S.C. UZINA 

ELECTRICA Zalau 

2.Punerea la dispozitia cumparatorului 

a Planului de inchidere intocmit conf 

cap16 din AIM nr. 34/2006 si a planului 

tuturor retelelor subterane (cu 

delimitarea clara a celor care raman 

pentru instlatia IPPC si a celor 

prevazute pentru dezafectare); 

Termen: inainte de vanzare, ca anexa la 

caietul de sarcini; 


ELECTRICA Zalau 

3. Autorizarea oricaror lucrari de 

deviere conducte, trasee tehnologice, 

racorduri, etc 

Termen: inainte de efectuarea 

dezafectarii de catre cumparator; 


ELECTRICA Zalau sau cumparatorul 

dupa caz 

4. Valorificarea 

materialor/combustibilului existente pe 

amplasament 

Termen: inainte de efectuarea 

dezafectarii de catre cumparator; 


ELECTRICA Zalau sau cumparatorul 

dupa caz 

5.Preluarea instalatiilor cumparate si 

mentinerea lor in siguranta pana la 

eliminarea tuturor rezidiilor ramase in 

instalatie – inainte de efectuarea 

oricaror lucrari de dezafectare 

Termen: dupa cumparare; 

Responsabil: cumparatorul 

6. Obtinerea actelor de reglementare 

pentru dezafectarea instalatiei, cu 

respectarea legislatiei de protectie a 

mediului pentru gestiunea deseurilor, 

32

Respectarea HG 1408/2007 privind 

modalitati de investigare si evaluare a 

poluarii solului; 

Ordin MAPPM 756/1997 – pentru 

aprobarea reglementarii privind evaluarea 

poluarii mediului 

Respectarea legislatiei privind controlul 

integrat al poluarii: 

OUG 152/2005, adoptata cu Legea 

84/2006, cu modificarile ulteriroare 

OUG 818/2003 modificat cu Ord 

1158/2005 

OUG 195/2005 privind protectia mediului, 

adoptata prin Legea 265/2006, cu toate 

modificarile ulterioare 

HG 440/2010 privind stabilirea unor 

masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale 

anumitor poluanti proveniti din instalatiile 

mari de ardere 

protectia apei, aerului, solului; 

Termen: inainte de dezafectare 


7. Evaluarea calitatii solului in punctele 

sensibile (ex. depozitul de carbune), cu 

completarea chestionarului Anexa1 din 

HG 1408/2007 privind modalitatile de 

investigare si evaluare a poluarii 

solului; 

Termen: dupa dezafectare 


8.Iin cazul in care instalatiile aferente 

IMA1 nu se dezafecteaza, cumparatorul 

va respecta toate conditiile din AIM nr. 

34/2006 aferente acesteia, inclusiv 

Planul de actiuni; instalatia este 

neconforma din punct de vedere al 

emisiilor de pulberi, SO2 si Nox si nu 

poate fi pusa in functiune decat cu 

asumarea masurilor de conformare, cu 

respectarea perioadei de tranzitie 

conform Legii printr-o AIM emisa de 

noul titular 

Termen: inainte de evantuala punere in 

functiune, cu respectarea termenelor de 

conformare; 


Prin contractul de vanzare-cumparare incheiat intre S.C. UZINA ELECTRICA S.A. Zalau 

(reprezentata prin S.C. I&O INSOLV SRL) si S.C. SILCOTUB S.A. se specifica la pct. 5.2. ca 

“activele se vand cu toate sarcinile de mediu transmise cumparatorului, sarcini cuprinse in caietul 

de sarcini si inclusiv cele care deriva din legislatia si reglementarile in vigoare. La acestea se 

adauga eventualele sarcini care vor fi stabilite in procedura de obtinere a actelor de reglementare 

(avize, acorduri, certificat de urbanism, autorizatii de demolare, autorizatii de contruire), inclusiv 

cele care nu sunt cunoascute sau nu au putut fi anticipate la data intocmirii caietului de sarcini si 

inclusiv a celor ce pot sa apara ca urmare a unor vicii ascunse”. 

Prin urmare, cumparatorul, S.C. SILCOTUB S.A. va prelua toate sarcinile de mediu. 

33

Infrastructura existenta 

In prezent pe zona care face obiectul prezentului proiect, exista retele de alimentare cu apa, 

energie electrica si canalizare, apartinand fostului complex Uzina Electrica, dar amplasamentul 

este debransat de la acestea. 

Pe amplasament se afla functionala reteaua de apa pluviala, reprezentata in special de un 

canal de garda cu deversare in valea Mitei. Se propune mentinerea in functiune a santului de 

garda pentru apele pluviale, pana cand se va elabora un proiect pentru utilizarea propusa 

amplasamentului, proiect ce va prevedea daca este cazul modernizarea/modificarea retelei de ape 

pluviale de pe amplasament si interconectarea cu retelele existente. 

Pe amplasament se afla o retea de alimentare cu apa de incendiu si hidranti pe latura sudica a 

terenului si in jurul depozitului de carbune, retea alimentata din rezerva de incendiu si din 

gospodaria de pompe de incendiu a U.E Zalau. Se propune mentinerea functionala a retelei pana 

la finalizarea demolarilor si evacuarea carbunelui de pe amplasament, pentru asigurarea 

posibilitatilor de actionare in caz de incendiu. 

Accesul se face prin str. Valea Mitii, pe la intrarea dintre gospdaria de apa si depozitul de 

carbune, cu posibilitate de acces in Blvd. Mihai Viteazu prin Str. Industriei. 

Valori naturale, istorice, culturale, arheologice 

Pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia nu au fost identificate 

elemente de patrimoniu istoric, cultural sau arheologic. 

Istoricul terenului este urmatorul: 

- inainte de anul 1970 nu s-a desfasurat nici o activitate pe acest amplasament fiind o zona 

mlastinoasa, terenul fiind în proprietatea unor persoane fizice. 

- In anul 1976, situatia energetica a municipiului Zalau se prezenta astfel 3 centrale termice 

de joasa presiune 5 bari, cu o capacitate totala de cca 70t/h abur si 25 centrale termice cu 

o capacitate totala de 80 Gcal/h apa fierbinte. Functionarea centralelor era pe produse 

petroliere cu un consum normat de cca 26.000 tone.Ca urmare a dezvoltarii industriale si 

urbane a municipiului Zalau, s-a luat hotararea construirii unei centrale termice de 

termoficare care sa preia consumatorii industriali existenti alimentati din centralele 

34

national: 

propii cu functionare pe combustibil lichid precum si centralele de cvartal care urmau sa 

fie dezafectate, potrivit politicii energetice de reasezare a consumului de caldura. In anul 

1976 s-au stabilit pe platforma industriala Zalau amplasamentele obiectivelor industriale 

si respectiv pentru (CET), U.E.Zalau, amplasamentul fiind in partea de vest al 

platformei a municipiului Zalau, paralel cu partea de vest a paraului Valea Mitii, 

ocupand zona mlastinoasa, de-a lungul vaii Mitii. 

Arii naturale protejate/zone protejate 

In zona invecinata nu exista arii protejate de interes comunitar. 

In zona amplasamentului analizat putem indentifica urmatoarele arii protejate de interes 

- Stejarisul Panic, cod 693, la distanta de aprox 2 km; 

- Stejarisul de balta Panic, cod 694, la distanta de aprox 3 km; 

Alte zone protejate 




N-V – 0.25 km - case valea Mitii 

35

I.11. Descrierea si analiza principalelor alternative 

Procesul de demolare a constructiilor este o activitate care se realizeaza pe baza unui 

proiect care va lua in calcul numerosi factori precum: 

- pretul de cost; 

- aspecte de mediu; 

- timpul de lucru; 

- realizarea unei fragmentari impuse. 

Metoda aleasa trebuie sa fie compatibila cu: 

- amplasamentul cladirilor (vecinatatea cu alte cladiri sau amplasamente); 

- natura solului; 

- forma exterioara si interioara a cladirii/lor; 

- capacitatea portanta a acestora; 

- materialele din care este alcatuita si modul de constructie al obiectivelor; 

Alegerea alternativei corecte trebuie sa ia in calcul toti acesti factori, inclusiv aspectele de 

mediu, care sunt considerate din punctul nostru de vedere ca fiind cele mai importante. 

Alternativele studiate au fost, in functie de tehnologiile posibil a fi utilizate, urmatoarele 

1. Demolare utilizand mijloace manuale si mecanizate (fara impuscare); 

2. Demolare utilizand mijloace manuale, mecanizate + explozii controlate; 

Mai exista o tehnologie de demolare utilizand jet de apa sub presiune dar aceasta este relativ 

putin utilizata, in special in cazul indepartarii materialelor degradate, si nu a fost luata in calcul 

ca alternativa. 

1. Demolare utilizand mijloace manuale 

Tehnologiile de demolare manuale (traditionale) constau in: montarea-demontarea si mutarea 

jgheaburilor de evacuare a deseurilor si schelelor simple de inventar, executarea lucrarilor 

propriu-zise de demolare si desfacere cu unelte specifice, manipularea materialelor rezultate, 

sortarea si stivuirea acestora. 

In cadrul proiectului tehnologia manuala este aplicabila in special in faza initiala de 

demontare a instalatiilor, a anumitor componente de interes (ex invelitori, piese metalice etc) 

precum si in departarea produselor periculoase (ex. placi de azbociment). 

36

Avantaje: principalul avantaj este costul redus, aproximativ 60%, comparativ cu demolarea 

mecanizata; nu sunt vibratii seismice si nu se produc fisuri la structurile invecinate. 

Dezavantaje: demolarea utilizand mijloace traditionale este limita ca utilizare, functie de 

inaltimea cladirilor (constructii cu 2-3 nivele) si functie de materialul care se demoleaza (se 

utilizeaza pentru structuri usoare precum zidaria de caramida, piatra, constructii de pamant). Aria 

de lucru este redusa iar timpul afectat pentru demolare foarte mare. Desemenea problema de 

securitate a executantilor este mare, pot apare degajari mari de praf. 

2. Demolare utilizand mijloace mecanizate 

Tehnologiile de demolare cu mijloace mecanizate implica utilizarea utilajelor specifice si a 

tehnologiilor specifice (cleste hidraulic, macara-bila, schele mobile, hidraulice, etc., demolari cu 

pompe de apa cu inalta presiune) 

Avantaje: se aplica la orice fel de material, insa devine dificil pentru constructiile metalice si 

din beton. Aria de lucru este mare 

Dezavantaje: constructiile care se pot demola prin acest procedeu sunt de cca 20-30 m 

inaltime. Peste aceasta inaltime sunt necesare lucrari speciale, costisitoare; degajari mari de praf 

(locale; nivel de zgomot mare, de lunga durata) 

3. Demolare prin explozii controlate. 

Este mai sigura decat demolarea clasica, mecanica, mai ales cand este vorba de despre 

constructii industriale. 

Metoda demolarii cladirilor prin explozie controlata este foarte des folosita datorita 

avantajelor evidente care le prezinta. 

Avantaje: 

- consumul redus de timp si forta de munca; 

- cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul demolarii prin mijloace clasice); 

- valorificarea mai buna a materialelor rezultate prin demolare; 

- grad inalt de securitate a executantilor prin aplicarea si respectarea tehnologiei; 

- timp redus de demolare. 

Demolarea prin explozii controlate se aplica constructiilor de orice tip, neavand nici o 

37

limitare legata de tipul de material utilizat sau de inaltimea cladirilor. 

Dezavantaje: 

- aria de lucru este sectoriala si pot aparea vibratii care determina fisuri la constructiile 

invecinate; 

- necesita luarea de masuri speciale de protectie la undele de soc seismice si aeriene 

In cazul aplicarii metodei de demolare utilizand explozii controlate apar si unele probleme, 

care pot fi rezolvate, legate de protejarea seismica a cladirilor invecinate, continuitatea traficului 

imediat dupa impuscare si de mentinere in functiune. 

Sunt consacrate doua metode demolare a cladirilor prin explozii controlate: 

Metoda blocurilor mari – presupune distrugerea capacitatii portante a cladirii fara a face 

o impartire in trepte a acesteia. 

Metoda blocurilor mici - presupune folosirea unor trepte de intarziere. 

La demolarea unei cladiri se folosesc materiale de protectie moderne, obligatorii in astfel de 

operatiuni: plase de sarma sau din materiale sintetice, foarte elastice, cu ochiuri mici, covoare de 

cauciuc, plase antipraf, care nu permit ca fragmentele din cladire sa fie imprastiate. 

Materiale de protectie care se folosesc pentru sporirea gradului de securitate fata de actiunea 

bucatilor si schijelor, sunt de doua tipuri: 

Material greu – utilizat pentru evitarea proiectarii fragmentelor mari de roca, de tipul: 

o ecrane de cauciuc; 

o ecrane cu inel de fier; 

o retea de lanturi grele. 

Material usor – utilizat pentru evitarea proiectarii fragmentelor cu masa mica si viteza 

mare care provin din zonele sistemului de aprindere, care pot fi: 

o Ecrane din pasla industriala; 

o Impletitura din sarma; 

o Ecrane din panza; 

Cele doua tipuri de materiale se utilizeaza frecvent impreuna. 

38

Demolarea prin explozii controlate este un proces complex ce cuprinde mai multe etape 

Analiza situatiei acutuale a constructiei; 

Releveee ale constructiei pentru evidentierea elementelor de rezistenta ale structurii; 

Elaborarea proiectului de demolare; 

Executarea lucrarilor de perforare; 

Demolarea controlata prin explozii dirijate; 

Executarea lucrarilor de maruntirecu ajutorul mijloacelor mecanizate sau prin 

impuscari secundare; 

Evacuarea materialului rezultat prin demolare. 

In cazul exploziilor controlate, problemele care apar sunt legate si de efectul gazelor 

declansate in timpul exploziei. Gazele degajate prin contactul cu precipitatiile din atmosfera 

produc modificari asupra compozitiei apei si a solului. Tinand seama de durata si respectiv 

viteaza reactiei chimice, substantele explozibile pot fi transformate in principiu, dupa una din 

urmatoarele forme de descompunere: detonatie, explozie, deflagratie, ardere (combustie) si 

descompunere termica. Procesul de descompunere a substantelor explozive odata inceput, poate 

trece de la o forma la alta. 

Aportul poluarii atmosferice la modificarea fizico-chimica a apei are loc prin depunere 

uscata si umeda. Prin depuneri umede (precipitatii), poluantii prezenti in atmosfera sunt depusi la 

suprafata apei. Consecinta este cresterea pH-ului, a conductibilitatii, incarcarea cu sulfati, 

nitrati, cloruri, metale grele. Aceste efecte se resimt mai ales in apele de suprafata unde sunt 

afectate flora si fauna. Pulberile contribuie la cresterea opacitatii apei si incarcare acesteia cu 

substante toxice. Prin depunerea umeda sau uscata a substantelor toxice pe sol au loc urmatoarele 

modificari: 

cresterea aciditatii solului; 

procesele de regenerare a solului si compozitia acestuia sunt modificate. 

In cazul vegetatiei efectele sunt vizibile si invizibile. Dintre efectele invizibile amintim: 

reducere/inhibarea fotosintezei, degradarea clorofilei, schimbari in metabolismul proteinelor, 

activitatea enzimatica si bilantul lipidelor si al apei. Efectele vizibile se manifesta prin necroze, 

cloroze, reducerea cresterii plantelor si rezistentei la atacul bolii. 

39

Avand in vedere cele de mai sus, respectiv avantajele si dezavantajele fiecarei tehnologii 

de lucru, orice alternativa este posibil a fi utilizata fara fiferente semnificative de impact negativ 

asupra mediuului, solutia finala fiind stabilita pentru fiecare cosntructie in parte, dupa analiza 

tehnica si economica. Pe amplasament exista cladiri de peste 20 m inaltime pretabile demolarii 

prin impuscare: gruupul de cladiri C17-C25, cladirea C40, si grupul C26-C33, unde insa apare 

problema vecinatatii cladirii C33 cu o cladire apartinand UE Zalau (lipite la nivel de rost). 

In continuare prezenta sub forma tabelara alternativele posibile luate in calcul: 

Tabel nr. 8 

Specificatie 

prametrii 

Material Zidarie de caramida, 

piatra, constructii de 

pamant 

Inaltimea 

maxima a 

obiectului de 

demolat 

Tehnologia de demolare 

Manual Mecanizat Explozivi 

Constructii cu 2-3 nivele 

si fara lucrari speciale de 

protectie 

Aria de lucru Redusa, creste cu 

cresterea personalului, 

dar devine neeconomica 

Orice material dar foarte 

dificil pentru 

constructiile metalice si 

din beton 

Constructii de 20 m 

inaltime. Peste aceasta 

inaltime sunt necesare 

lucrari de protectie 

speciale, costisitoare 

Mare, depinzind de 

numarul de utilaje 

folosite 

Orice fel de material 

Nici o limitare 

Datorita vitezei de 

executie, explozia se 

face sectorial, 

nedepinzand 

suprafata 

de 

Nivel 

zgomot 

de Mediu, persistent Mare, de lunga durata Mare, dar instantaneu 

Vibratii 

seismice 

Nu este cazul Nu este cazul Dirijate, controlate 

Fisuri Nu este cazul Medii Se controleaza prin 

explozie 

Degajari de Local, mari Local, mari Mari, dar de scurta 

praf 

durata 

Masurarea Nu este cazul Nu se urmaresc in Sunt indicate prin 

efectelor 

demolarii 

general 

temperatura de urmarire 

Securitatea Precara Precara Maxima, prin aplicarea 

executantilor 

si 

tehnologiei 

respectarea 

Timpul 

afectat 

pentru 

Foarte mare Mare Deosebit de redus 

40

demolare 

Costuri 

necesare 

(comparativ 

cu demolarea 

mecanizata) 

Medii (60%) 100% Mici (de regula sub 

40%) 

I.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la 

infrastructura existenta 

Avand in vedere faptul ca activitatea in cadrul IMA1 a incetat din anul 2004, 

constructiile propuse pentru demolare sunt debransate de la utilitati (alimentare cu apa, 

reteaua de canalizare, energie electrica). 

Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de demolare este necesara constituirea 

unei organizari de santier care va gazdui pe perioada santierului muncitorii ce vor lucra la 

demolare. Organizarea de santier va fi constituita din containere monobloc care se aduc pe 

amplasament. Aceste containere detin tot confortul necesar acomodarii in bune conditii a 

personalului angajat. 

Containerele se vor racorda (daca conditiile tehnice permit) prin bransamente temporare 

la retelele de alimentare cu energie electrica, apa si canalizare. 

Alimentarea cu apa potabila se va realiza printr-un bransament temporar la reteaua de 

apa existenta in zona, sau daca acest lucru nu este posibil prin aprovizionarea cu surse 

mobile (ex cisterne). 

Evacuarea apelor uzate – se va realiza stocarea acestora in fose vidanjabile si vor fi 

evacuate periodic. 

Mitii. 

Evacuarea apelor pluviale – se va realiza prin reteaua existenta cu debusare in Valea 

Alimentarea cu energie electrica 

Se va realiza prin bransament temporar la reteaua existenta a UE Zalau. 

Telecomunicatii 

Nu este cazul 

41

Alimentarea cu gaze naturale 

Nu este cazul 

Asigurarea accesului in zona 

Accesul se face prin str. Valea Mitii, pe la intrarea dintre gospodaria de apa si depozitul de 

carbune, cu posibilitate de acces in Bvd. Mihai Viteazu prin Str. Industriei. 

42

II. PROCESE TEHNOLOGICE 

II.1.Procese tehnologice de productie 

Nu se vor desfasura procese tehnologice de productie de tip industrial. 

II.2. Activitati de dezafectare 

Proiectul aflat in discutie are ca scop demolarea a 56 de obiecte (cladiri, estacade, benzi 

transportoare, rezervoare si instalatii aferente) apartinad IMA1. Activitatile de dezafectare 

propuse sunt descrise in capitolele anterioare. 

43

III. DESEURI 

In cazul activitatilor de demolare deseurile rezultate, prin cantitatile si diversitatea lor, 

reprezinta unul din factorii majori ce pot duce la afectarea calitatii mediului. 

Important in cazul gestionarii deseurilor din demolari este colectarea fractionata a acestora 

si depozitarea temporara pe categorii, in siguranta pe amplasament, pana la ridicarea lor de catre 

firmele autorizate. 

Se va desemna pe amplasament un responsabil cu gestiunea deseurilor care sa se asigure ca 

acestea sunt depozitate fractionat, colectate pe categorii respectand codurile din HG 856/2002 si 

prevederile Legii 211/2011 si intocmite formularele de ridicare conf. HG 1061/2008 privind 

transporturile deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei. Valorificarea / 

eliminarea deseurilor se va realiza prin firme autorizate pentru tipurile de deseuri contractate. 

Conform procedurii interne PRD 07167 Gestionarea deseurilor, responsabilul cu protectia 

mediului verifica si valideaza firma colectoare pentru deseuri. La nivelul unitatii exista 

desemnata o persoana responsabila cu gestionarea deseurilor. 

Se recomanda intocmirea unui plan de gestionare a deseurilor in care sa fie mentionate 

firmele autorizate pentru colectare precum si circuitul deseurilor (in vederea stabilirii circuitului 

deseurilor respectiv a trasabilitatii acestora). Timpul de stationare al deseurilor pe amplasament 

trebuie sa fie cat mai redus pentru a evita poluarea mediului. Se impune reciclarea a cat mai 

multe categorii de deseuri pe fondul unei situatii globale in care resursele minerale sunt din ce in 

ce mai putine si mai dificil de extras din cariere. 

Deseurile ce pot rezulta din activitatile de demolare/dezafectare sunt: 

- Beton, caramida, mortar, separate sau in amestec; 

- Vata minerala folosita la izolarea instalatiilor sau cladirilor; 

- Polistiren utilizat la izolatii; 

- Lemn 

- Asfalturi si izolatii bituminoase 

- Deseuri metalice rezultate din instalatiile si traseele dezafactate si din structura 

cladirilor (grinzi, armaturi, acoperisuri etc); 

44

- Placi de azbociment (invelitori); 

- Cauciuc (banda transportoare) 

- Echipamente electrice si electronice din instalatii si panouri de comanda/control; 

- Transformatoare electrice; 

- Pamant excavat; 

- Ambalaje de produse utilizate in timpul demolarii (ex uleiuri); 

- Deseuri menajere de la personalul implicat. 

45

Tabel 9 – Managementul deşeurilor 

Denumirea 

deseului *) 

Cantitatea 

prevazuta a 

fi generata 

Starea fizica 

(Solid-S, 

Lichid-L, 

Semisolid-SS) 

Codul deseului 

Codul privind 

principala 

proprietate 

periculoasa 

Managementul deseurilor 

- cantitatea prevazuta a fi generata - 

(t/an) 

valorificata eliminata ramasa in stoc 

Deseuri posibil a rezulta din activitatea de demolare 

Beton fractie 

separata 

S 17 01 01 NA 

In masura posibilitatilor o parte din Cantitatea de beton 

0 

Caramida S 17 01 02 NA beton se va concasa si se va utiliza nevalorificata se va elimina 0 

Tigle si materiale 

ceramice 

Amestecuri de mai 

sus 

Amestecuri de 

beton, caramida 

cu continut de 

substante 

periculoase 

Lemn 

necontaminat 

Sticla 

necontaminata 

8300 mc 

S 17 01 03 NA 

ca material de umplere pe 

amplasament sau pe alte 

in depozite de deseuri ca 

material de umplere si 

0 

S 17 01 07 NA 

amplasament 

nivelare 

ND S 17 01 06* H13, H14 - 

ND S 17 02 01 NA 

ND S 17 02 02 NA 

Polistiren izolatii ND S 17 06 04 NA 

Lemn, sticla 

materiale plastice 

contaminate 

Asfalturi si izolatii 

bituminoase 

Metale 

necontaminate din 

ND S 17 02 04* H7, H10, H11 

ND S 17 03 02 NA 

14000 t S 

17 04 01 

17 04 02 

NA 

Se va preda catre unitati autorizate 

pentru valorificare termica 

Se va preda la unitati autorizate 

pentru reciclare 





In masura posibilitatilor izolatiile 

bituminoase se vor preda catre 


Se vor valorifica la agenti autorizati 


Se va elimina in depozite 

de deseuri adecvate ca 

material de umplere si 

nivelare 

0 

- 0 

Daca nu exista posibilitati 

de reciclare se va elimina 

in depozite de deseuri 

0 

- 0 

Daca nu exista posibilitati 

de valorificare se va 

elimina in depozite de 

deseuri adecvate 

Pentru ce nu exista 

posibilitati de valorificare 

se va elimina in depozite 

de deseuri adecvate 

- 0 

0 

0 

46

Denumirea 

deseului *) 

intalatii si 

constructii (cupru, 

aluminiu, zinc, 

fier, plumb, 

amestecuri) 

Cabluri de cupru 

si aluminiu 

necontaminate 

Cabluri 

contaminate 

Placi de 

azbociment 

Izolatii si 

garnituri azbest 

Cantitatea 

prevazuta a 

fi generata 

Starea fizica 

(Solid-S, 

Lichid-L, 

Semisolid-SS) 


17 04 03 

17 04 04 

17 04 05 

17 04 07 

Codul privind 

principala 

proprietate 

periculoasa 

85 to S 17 04 11 NA 

ND S 17 04 10* 

H7, H10, H11, 

H14 



(t/an) 






9200 mp S 17 06 05* H7 - 

ND S 17 06 01* H7 - 

Vata minerala 1,1 t S 17 06 04 NA - 

Cauciuc 4500 mp S 19 12 04 NA 

Echipamente 

electrice 

nepericuloase 

Echipamente 

electrice 

periculoase 

Transformatori cu 

PCB

Denumirea 

deseului *) 

Deseuri menajere 

sau asimilate 

amestecate, 

inclusive stradale 

Cantitatea 

prevazuta a 

fi generata 

Starea fizica 

(Solid-S, 

Lichid-L, 

Semisolid-SS) 

10 t/an S 

Uleiuri uzate ND L 

Deseuri de 

ambalaje 

Ambalaje 

contaminate 

Deseuri de 

materiale 

absorbante 

1 t/an S 


20 03 01 

13 02 04* 

13 02 05* 

13 02 06* 

13 02 07* 

13 02 08* 

15 01 01 

15 01 02 

15 01 03 

15 01 04 

15 01 05 

15 01 06 

15 01 07 

15 01 08 

15 01 09 

Codul privind 

principala 

proprietate 

periculoasa 

Deseuri rezultate din activitatea personalului 

- - 

H14 

NA 



(t/an) 



pentru valorificare 

- Se vor preda catre unitati 

autorizate pentru valorificare 

ND S 15 01 10* H14 - 

15 02 02* 

15 02 03 

H14 etc - 

In pubele si recipienti 

stradali, transportate la 

depozitul de deseuri sau la 

statia de transfer a 

localitatii pe baza de 

contract. 

0 

- 0 

- 0 

Se vor preda catre unitati 

autorizate pentru 

valorificare/eliminare 

Se vor preda catre unitati 

autorizate pentru 

valorificare/eliminare 

0 

0 

48

IMPACTUL POTENTIAL AL DESEURILOR: 

- Afectarea calitatii solului si apelor subterane prin imprastierea/infiltrarea/depunerea de 

substante nocive pe/in sol; 

- Afectarea calitatii apelor pluviale prin antrenarea de materii in suspensie si substante 

nocive; 

- Afectarea calitatii aerului prin generarea de praf, fibre, substante nocive. 

MODUL PROPUS DE GESTIONARE AL DESEURILOR PE AMPLASAMENT PENTRU 

MINIMIZAREA IMPACTULUI ASPURA MEDIULUI 

Pentru reducerea impactului produs de deseuri se propune urmatorul mod de gestionare al 

deseurilor pe amplasament, corelat cu modul propus de desfasurare al proiectului. La eliberarea 

amplasamentului de deseuri se vor avea in vedere ca mod de gestionare a deseurilor urmatoarele 

alternative, in ordinea recomandata a importantei: reutilizarea, valorificarea prin reciclare, 

valorificarea enerrgetica, eliminarea cu valorificarea energetica, eliminarea prin incinerare, 

eliminarea pe depozite de deseuri. 

I. In faza de dezafectare a instalatiilor electrice si altor instalatii vizibile din cladiri si din 

exterior 

In aceasta faza vor rezulta urmatoarele fluxuri de deseuri: 

- Cabluri de aluminiu si cupru, metale feroase si neferoase. In timpul dezafectarii se vor 

separa materialele vizibil contaminate ( cu uleiuri, vopsea, produse petroliere etc) si 

acestea se vor stoca in containere, in spatii acoperite si betonate in cladirile existente. 

Materialele curate se vor segrega in functie de compozitie, in containere sau pe 

platforme betonate. Materialele metalice se vor valorifica prin reciclare la agenti 

autorizati. (SILCOTUB detine facilitati in acest sens). Tevile si vasele vor fi inspectate 

inainte de demontare, in vederea identificarii continutului, in cazul prezentei de 

produse (ex pacura, namoluri) acestea vor fi golite si colectate separat, iar produsele 

metalice contaminate vor fi tratate ca deseuri periculoase. 

49

- Echipamente electrice (instalatii de comanda control, instalatii de iluminat etc). 

Acestea vor fi stocate in containere si in spatii inchise existente. Se vor separa 

materialele electrice potential periculoase, ce pot fi reprezentate de: lampi fluorescente 

si cu vapori de sodiu, echipamente ce pot contine baterii, echipamente ce pot contine 

PCB (condensatori, ex balast neoane), echipamente de conditionare aer si refrigerare ce 

pot contine CFCs, comutatoare cu mercur, alarme de fum, termostate, monitoare, 

acumulatori, produse vechi cu placi de circuite integrate, produse ce contin azbest (ex 

suporti tuburi fluorescente, panouri electrice), orice alte echipamente contaminate cu 

uleiuri, unsori etc. Se recomanda evitarea dezmembrarii echipmanetelor electrice pe 

amplasament. 

- Transformatoare de pe amplasament. Conform datelor furnizate acestea contin PCB 

sub 50 ppm, dar tot pot reprezenta un deseu periculos datorita continutului de ulei. Se 

vor stoca in spatii inchise existente betonate, si se vor preda catre agenti autorizati; 

- Deseuri cu continut de azbest. In special in instalatiile termice mai vechi produsele cu 

azbest au fost larg utilizate in: izolatii instalatii si incinte, izolatii usi antifoc, elemente 

de etansare (ex garnituri, snururi), tencuieli si pardoseli, placi izolatoare in tablouri 

electrice, furtune de apa incendiu, invelitori cu azbest, etc. Cu luarea masurilor de 

protectie prezentate mai jos, acestea vor fi colectate separat in containere/recipienti/saci 

inchisi si stocate temporar in spatiile existente 

Tabel 10 

50

Inainte de trecerea la faza urmatoare a demolarii constructiilor existente, se va sigura 

evacuarea deseurilor rezultate in faza I. 

II. Faza de demolare a constructiilor si anexelor, demontare canalizari si alte instalatii 

subterane 

In aceasta faza pot rezulta urmatoarele fluxuri de deseuri: 

- Placi de azbociment, prezente in cantitati semnificative pe amplasament. Cu luarea 

masurilor de protectie prezentate mai jos, placile de azbociment vor fi demontate in 

totalitate inaintea inceperii operatiunilor de demolare efectiva, si vor fi stocate 

temporar in spatii inchise existente, in containere acoperite sau in gramezi infoliate in 

vederea limitarii generarii de fibre. Inainte de demolarea spatiilor de stocare se va 

asigura eliminarea placilor de azbociment in depozite autorizate. 

- Beton, caramida, tigla, amestecuri. Se vor separa materialele vizibil contaminate ( cu 

uleiuri, vopsea, produse petroliere etc) si acestea se vor stoca in containere, in spatii 

acoperite si betonate in cladirile existente sau daca nu mai este cazul, in containere 

acoperite. Materialele curate pot fi stocate pe platforme betonate, neacoperite. 

Gramezile ce contin materiale pulverulente se vor stoca pe cat posibil in zone cu 

scurgere redusa a apelor pluviale si se vor stropi periodic cu apa pentru evitarea 

formarii si angrenarii prafului. In masura posibilitatilor se vor reutiliza (eventual dupa 

concasare) ca materiale de umplutura pe amplasament sau pe alte amplasamente. 

Materialele neutilizate sau cele contaminate vor fi eliminate de depozite autorizate. Se 

va analiza posibilitata utilizarii in industria producatoare de produse minerale. 

- Lemn. Se va separa lemnul vizibil contaminat ( cu uleiuri, vopsele, produse petroliere 

etc) si acesta se va stoca separat. Stocarea se poate face in containere, in spatii 

acoperite si betonate in cladirile existente sau daca nu mai este cazul, in containere 

acoperite. Lemnul va fi evacuat pentru valorificare energetica sau eliminare cu 

recuperare de energie in instalatii autorizate. Se va acorda o atentie deosebita 

traverselor de cale ferata de pe rampa CF existenta. Exista o probabilitate ridicata ca 

acestea sa reprezinte un deseu periculos datorita impregnarii cu ulei de creozot. 

51

- Alte fractii: polistiren, cauciuc, sticla, izolatii bituminoase, vata minerala. Se va colecta 

separat si se vor separa materialele vizibil contaminate ( cu uleiuri, vopsea, produse 

petroliere etc) si acestea se vor stoca in containere, in spatii acoperite si betonate in 

cladirile existente sau daca nu mai este cazul, in containere acoperitem pe platforme 

betonate. Materialele cu potential energetic (polistiren, cauciuc, izolatii bituminoase, 

inclusiv periculoase) vor fi valorificate energetic in instalatii autorizate. Materialele 

nevalorificabile vor fi eliminate de depozite autorizate. 

- Deseuri metalice,namoluri si alte produse posibil a fi prezente in instalatii – vezi mai 

sus la faza I. 

Alte deseuri ce vor fi generate pe amplasament: 

- Deseul de carbune ce se gaseste in special in zona benzilor transportoare. Se va colecta 

pe platforme betonate si in masura posibilitatillor se va valorifica energetic. Eventual, 

cu acordul autoritatilor competente, se poate adauga carbunelui depozitat in depozitul 

de carbune ce reprezinta rezerva de stat si evacuat impreuna cu acesta; 

- Eventualele cantitati de sol contaminate determinate conform propunerilor din capitolul 

sol va fi stocat pe platforme betonate sau daca este posibil in containere acoperite, si va 

fi transmis catre agenti autorizati pentru tratate si valorificare; 

- Deseurile rezultate de la personalul si activitatea firmelor de demolare. Deseurile 

menajere vor fi colectate in pubele/containere adecvate, deseurile de ambalaje vor fi 

colectate separat in vederea reciclarii, iar deseurile periculoase (uleiuri, materiale 

absorbante) in recipienti etansi in spatii betonate si acoperite. 

Recomandari general valabile aferente gestionarii deseurilor: 

- Se va desemna o persoana responsabila cu gestionarea deseurilor, din partea 

beneficiarului sau executantului, si se va intocmi un plan de gestionare a deseurilor pe 

diferite faze, conform recomandarilor prezentului document si a legislatiei in vigoare 

- Se va realiza o segregare cat mai detaliata a deseurilor atat pe baza materialelor 

componente cat si a periculozitatii deseurilor, pentru a asigura o valorificare cat mai 

rdicata si riscuri cat mai mici; 

52

- Toate deseurile se vor stoca in recipientii adecvati si in spatiile recomandate, conform 

modului propus mai sus; 

- Depozitarea deseurilor nepericuloase in vrac, se va realiza cat mai departe de sistemele 

de colectare a apelor pluviale (ex. santul de garda cu descarcare in reteaua de 

canalizare pluviala care strabate amplasamentul proiectului, cu descarcare finala in 

Valea Mitii), in vederea evitarii colmatarii acestora si impurificarii apelor pluviale; 

- Toate containerele, spatiile de stocare vor purta etichete cu codul deseului conform HG 

856/2002 si cu denumirea uzuala a deseului. In cazul deseurilor periculoase se vor 

adauga avertismente de pericol; 

- Spatiul de depozitarea a deseurilor va fi inchis cu acces restrictionat persoanelor 

neautorizate, 

- Obiectivul dispune de personal tert care asigura paza si securitatea pe intreg 

amplasamentul. 

- Se va tine evidenta gestionarii deseurilor si se vor intocmi documentele de transfer 

conform legislatiei in vigoare; 

- Se va realiza transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor numai cu societati 

autorizate pentru aceste operatiuni si care prezinta codul respectiv al deseului in 

autorizatie. 

- Se vor realiza caracterizari si analize ale deseurilor potential periculoase in 

conformitate cu prevederile Legii 211/2011, in conformitate cu HG 1061/2008 si cu 

prevderile OM 95/2005 in vederea depozitarii. 

Recomandari privind gestionarea deseurilor de azbest 

Azbestul reprezinta un pericol pentru sanatate datorita fibrelor din care este format si care 

pot fi inhalate. Expunerea la fibrele de azbest este asociata unor boli ale aparatului respirator 

(azbestoza, carcinom pulmonar) si a membranelor, in principal pleura. Aceste boli se manifesta 

la mulţi ani dupa expunere: de la 10 - 15 pentru azbestoza si chiar 20 - 40 pentru carcinom 

pulmonar. Exista doua tipuri de produse cu continut de azbest: produse cu densitate ridicata, 

nefriabile (ex azbociment) ce prezinta un risc mai scazut datorita elibereaza mai greu fibre, si 

produse cu densitata scazuta, friabile (ex izolatii azbest, snururi etc), ce prezinta un risc foarte 

ridicat datorita eliberarii facile de fibre inhalabile. 

53

Asa cum am prezentat mai sus, azbestul exista in doua variante pe amplasament: 

- Placi de azbociment la inveliturile constructiilor; 

- Posibil produse in interiorul constructiilor si in instalatii, produse cu grad mai ridicat de 

risc fiind in general produse cu densitate scazuta 

Se vor respecta urmatoarele masuri de protectie a mediului si sanatatii lucratorilor la 

expunerea la azbest: 

- Se vor respecta prevederile HG 124/2003 privind privind prevenirea, reducerea şi 

controlul poluării mediului cu azbest in sensul reducerii emisiilor de azbest precum si 

privind etichetarea si gestionarea deseurilor de azbest; 

- Se vor respecta prevederile HG 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii 

lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest: evaluarea riscurilor expunerii 

la azbest 

- Se recomanda, in vederea realizarii planului de lucru, inspectia cladirilor si produselor 

cu azbest, pentru identificarea locurilor unde acesta poate fi prezent si starea 

produselor; 

- Se recomanda indepartarea prealabila a produselor de azbest din instalatii precum si a 

placilor de azbociment, inainte de demolare/dezafectare, cu exceptia cazurilor in care 

produsele pot fi indepartate numai in timpul demontarii instalatiilor. Demolarea fara 

indepartarea produselor cu azbest se va realiza doar daca evaluarea de risc va 

demonstra ca aceasta metoda este mai sigura pentru muncitori. 

- Se recomanda pentru indepartarea produselor de azbest utilizarea de tehnici care sa 

duca la formarea de cat mai putine fibre: evitarea deranjarii materialelor si imprastierii 

fibrelor, evitarea utilizarii de mijloace de demontare precum polizoare, masini de gaurit 

in favoarea celor manuale, umezirea zonelor de lucru, utilizarea de ambalaje etanse 

pentru stocare. Acolo unde generarea de fibre nu poate fi evitata, se vor utiliza 

echipamente generale de protectie respiratorii, pe perioade scurte de timp, conform 

prevederilor din legislatia muncii. 

54

PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI DUPA APLICAREA MASURILOR 

PROPUSE 

Avand in vedere masurile propuse mai sus se estimeaza urmatorul impact rezidual: 

- Eliberarea de substante periculoase in mediu este redusa la minim datorita masurilor 

speciale de gestionare a deseurilor periculoase; 

- Cu toate masurile propuse pentru minimizarea emisiilor din surse nedirijate, 

producerea de emisii de pulberi din manipularea si stocarea deseurilor vrac nu poate fi 

exclusa, mai ales in conditii de vant. Se estimeaza ca pot exista concentratii 

semnificative de pulberi in aer, dar acestea vor avea in general caracter local si 

temporar, descrescand rapid odata cu distanta fata de surse; 

- Posibilitatea afectarii calitatii solului si apelor subterane este redusa la minim datorita 

modului de gestionare a deseurilor periculoase, dar nu este exclusa, cu toate masurile 

propuse, antrenarea suplimentara in apele pluviale de materii in suspensie. 

55

IV. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, 

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE 

REDUCERE A ACESTORA 

IV.1. Apa 

IV.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului 

Apa de suprafata 

Municipiul Zalau se afla amplasat de o parte si de alta a raului Zalau, (cod bazin 

hidrografic II-2.17), afluent de dreapta al Crasnei, cu o lungime de 37 km, o suprafata a bazinului 

hidrografic de 274 km 2 si un aport de apa de 0,9 m 3 /s. Variatia debitului anual este de 2,2 m 3 /s in 

anii ploiosi si de 0,3 m 3 /s in anii secetosi. 

Privind capitolul Apa de suprafata la scara teritorial administrativa constatam ca teritoriul 

judetului Salaj este drenat de o retea hidrografica axata pe trei colectoare principale: Somes, 

Crasna si Barcau. Densitatea acestei retele variaza functie de conditiile climatice, litologice, de 

relief, vegetatie si soluri, intre 0,4-0,9 km/km 2 , cele mai ridicate valori apartinad unor zone din 

Muntii Mesesului si Plopisului (0,7-0,9 km/km 2 ) iar cele mai scazute depresiunii Zalau si 

Guraslau (0,4-0,5 km/km 2 ). Privita in ansamblu reteaua hidrografica se caracterizeaza printr-un 

regim de curgere permanent la raurile colectoare (Somes, Crasna, Barcau) si afluentii principali 

(Almas, Agrij, Salaj, Zalau, etc.) si printr-un regim semipermanent (cu secare la un interval de 2- 

5 ani) sau temporar (cu secare in fiecare an) o mare parte din afluenti, in special din bazinului 

raului Crasna. Scurgerea medie multianuala de apa variaza in limite foarte stranse intre mai 

putin de 2 l/s. km 2 in Depresiunea Almaj si 7 l/s. km 2 in zona montana Meses-Plopis., cea mai 

mare parte a teritoriului fiind cuprinsa intre izoliniile de 2-5 l/s. km 2 . Repartitia teritoriala a 

scurgerii medii multianuale de aluviuni in suspensie indica valori de 2,5-5,0 t/ha. an. In bazinul 

Somesului pana la confluenta cu raurile Agrij si Almas, incluzand si bazinele inferioare ale 

acestora, de 0,5-1,0 t/ha. an, pe o zona restransa din bazinele superioare ale Crasnei si Barcaului, 

pentru restul teritoriului fiind caracteristice valorile de 1,0-2,5 t/ha. an. Comparativ cu acestea, 

56

debitele medii multianuale de aluviuni tarate au valori mult mai mici, cu exceptia regiunilor 

inalte din Muntii Meses si Plopis, unde pot ajunge la valori importante. 

Municipiul Zalau este traversat de raul Zalau, afluent al raului Crasna. Raul Crasna este la 

randul sau afluent al Tisei, cu care conflueaza pe teritoriul Ungariei, izvorand de sub varful 

Magura Priei, situat la contactul dintre Muntii Meses si Plopis. Acesta dreneaza impreuna cu 

afluentii sai depresiunile Crasna si Zalau precum si o parte din D Silvaniei. Strabate teritoriul 

judetului pe o lungime de 65 km, cu o panta medie a intregului sector de 5,5 ‰, avand in 

sectiunea de iesire, in apropiere de localitatea Giorocuta, o suprafata de bazin de 910 km 2 . 

Afluentii sai sunt de dimensiuni reduse, lungimea lor variind intre 5 si 14 km, iar suprafata intre 

12 si 60 km 2 , cu exceptia raului Zalau, afluent pe dreapta cu o lungime de 37 km si o suprafata a 

bazinului sau hidrografic de 274 km 2 . Datorita pantei reduse cursul sau este meandrat si insotit 

de o lunca larga, supusa deseuri inundatiilor pana in zona Simleul Silvaniei, unde intalneste 

cristinalinul insular la Magurii Simpleului, pe care, la inceput, il ocoleste si apoi il traverseaza 

prin defileul epigenetic dintre Cehei si Uileacu Simleului. Odata cu patrunderea in Platforma 

Salajeana, valea se largeste din nou, iar cursul raului incepe sa se meandreze. In sectiunea 

corespunzatoare iesirii din judet debitul mediu multianual al raului Crasna este 2,90 mc/s, aportul 

cel mai important fiind al raului Zalau (0,9 mc/s).Variatia debitelor medii anuale indica pentru 

anii ploiosi (1970), valori de 2,2 ori mai mari decat debitul mediu multianual, iar pentru anii 

secetosi (1959), valori de ordinul 0,3 din acesta. In timpul anului scurgerea cea mai ridicata, pe 

anotimpuri se inregistreaza la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, in intervalul feb-aprilie, iar 

cea mai scazuta la sfarsitul verii si inceputul toamnei, in intervalul aug-oct, cand se scurg, in 

medie 40% si respectiv 9% din volumul anual. Lunar, volumul maxim scurs se produce in 

februarie, iar cel minim in septembrie, reprezentand in medie 16% respectiv 3% din volumul 

actual. Debitul maxim cu probabilitatea de depasire 1% la iesirea din judet a fost evaluat la 430 

mc/s iar volumul maxim scurs intr-un interval de 5 zile, corespunzator aceleasi probabilitati la 62 

mil mc. In aceeasi sectiune, debitul mediu zilnic minim (anual) cu probabilitatea de 80% este 

redus si anume de 0,06 mc/s. Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie este de 

aproximativ 1 kg/s. Fenomenele de inghet apar in fiecare an si au durata medie de 55 zile, iar 

podul de gheata, cu o frecventa de aparitie de 80% din ierni, are o durata medie de 40 de zile. 

57

Cursul de apa, din Paraul Panic, aflat in aproprierea amplasamentului are un debit mic si 

alimentarea este exclusiv din apa din precipitatii regimul sau fiind torential. Apa subterana este 

la o adancime constanta de –4 m sub stratul de argila cafenie. 

Calitatea apelor de suprafata V. Mitei, V. Zalaului cat si paraul Panic sunt supravegheate 

de catre personalul laboratorului chimic din SC Uzina Electrica Zalau cat si de personalul 

observator al SGA Zalau. 

Punctul de supraveghere organizat de laboratorul chimic este localizat la ultimul camin 

de la iesirea din centrala pentru emisarii Valea Mitei si Valea .Zalaului, iar pentru paraul Panic, 

la caminul deversor. 

Informatii despre calitatea apei au fost obtinute de la SGA Zalau. Cei trei emisari se 

incadreaza in ape de suprafata de categoria a III-a. 

Hidrogeologia depozitelor aluviale - deluviale 

Lucrările de cercetare prin foraje cu caracter hidrogeologic au indicat prezenţa a două 

categorii de strate acvifere: 

- strate acvifere freatice, 

- strate acvifere de adâncime. 

Depozitele aluvionare ce formează acoperişul acviferului au o permeabilitate redusă, ceea 

ce face ca local apele să fie sub presiune, manifestându-se uşor ascensional. Alimentarea 

acviferelor de adâncime se face din precipitaţii, din reţeaua hidrografică şi prin descărcarea 

locală a altor acvifere subterane. 

Pânza de apă freatică este alimentată de paraul Valea Mita, fiind direct influenţată de 

variaţia nivelului acestuia. 

Nivelul hidrostatic în pietrişuri este întâlnit la adâncimea de 6,00 m dar el poate creşte în 

funcţie de volumul precipitaţiilor. 

Terenul pe care este situată centrala cuprinde acvifere de medie şi mare adâncime, 

grosimea maximă a suitei ajungând pănă la 2500 m. 

Stratigrafie: forajele geotehnice au evidentiat urmatoarea stratificatie: roca de baza si strat 

de umplutura din praf argilos cafeniu cu: argila 22%, praf 39% si nisip 39%. 

58

Foraj 1 

Foraj 2 

Foraj 3 

Umplutura din nisip prafos cafeniu cenusiu ( malos) cu pietris rar 2.20m 

Praf nisipos argilos cafeniu cenusiu plastic 0.8 m 

Nisip argilos plastic consistent 2.10 m 

Argila prafoasa galbena 0.60m 

Nisip galben cu pietris 

Umplutura din nisip prafos cafeniu cenusiu ( malos) cu pietris rar 1.50m 

Praf nisipos argilos cafeniu cenusiu plastic 0.50 m 

Nisip prafos cenusiu f.moale 0.70m 

Nisip argilos fin galben 2.0 m 

Nisip prafos cenusiu cu alternari feruginoase 1.80m 

Nisip mare cenusiu 

Umplutura din nisip prafos cafeniu cenusiu (malos) cu pietris rar 2.50m 

Nisip prafos cenusiu f.moale 0.70m 

Argila prafoasa cafenie cu alternari feruginoase plastic 0.80m 

Argila cafenie cu alternari feruginoase plastic virtuoasa 0.80m 

Pietris galben 

Roca de baza este alcatuita din argila marnoasa sistoasa cu intercalatii nisipoase conform 

STAS 11.100/1/1977, in varsta panoniana acoperita de depozite aluvionare cuaternare in 

umplutura antropogena recenta. Textura grosiera a rocii marnoase dominante a avut o influenta 

substantiala asupra texturii solurilor zonale, majoritatea avand o textura medie grosiera si mai rar 

fina. Fertilitatea acestor soluri este in general buna fiind necesare unele lucrari agrotehnice 

specifice solurilor in panta. 

Se intalnesc soluri brune slab si moderat erodate pe argile si marna. 

Concluzii privind hidrogeologia zonei 

Interpretarea de ansamblu a datelor hidrogeologice si chimice obtinute in urma lucrarilor 

de cercetare, a facut posibila cresterea gradului de cunoastere asupra principalelor caracteristici 

hidrodinamice privind orizonturile acvifere in zona studiata. In acest sens se desprind 

59

urmatoarele concluzii generale: 

- in zona s-au facut remarcate două categorii de strate acvifere: strate acvifere freatice si 

strate acvifere de adâncime. 

- Depozitele aluvionare ce formează acoperişul acviferului au o permeabilitate redusă, ceea 

ce face ca local apele să fie sub presiune, manifestându-se uşor ascensional. 

- Alimentarea acviferelor de adâncime se face din precipitaţii, din reţeaua hidrografică şi 

prin descărcarea locală a altor acvifere subterane. 

- Pânza de apă freatică este alimentată de paraul Valea Mita, fiind direct influenţată de 

variaţia nivelului acestuia. 

- Nivelul hidrostatic în pietrişuri este întâlnit la adâncimea de 6,00 m dar el poate creşte în 

funcţie de volumul precipitaţiilor. 

IV.1.2. Alimentarea cu apa si utilizarea apei 

Utilizarea apei 

Pe amplasament apa va fi utilizata in urmatoarele scopuri: 

- in scop potabil; 

- in scop igienico-sanitar; 

in scop tehnologic pentru stropirea gramezilor de moloz pulverulent 

- pentru curatarea rotilor vehiculelor de transport inainte de iesirea din santier pe 

drumurile publice. 

In prezent obiectivul este debransat de la reteaua de alimentare cu apa. Pentru asigurarea 

necesarului de apa sunt prevazute urmatoarele masuri: 

- asigurarea apei potabile ca apa potabila imbuteliata; 

- asigurarea apei menajere prin intermediul rezervoarelor prezente in cadrul baracamentelor 

pentru alimentarea grupurilor sanitare; 

- Daca necesarul de apa nu poate fi asigurat prin mijloace mobile (ex cisterne) se va asigura un 

bransament temporar la reteaua de apa cea mai apropiata 

60

TABELUL Nr. 11: BILANTUL consumului de apa (m 3 /zi; m 3 /an) 

Proces Sursa de apa Consum 

Apa prelevata din sursa Recirculata/ Comentarii 

tehnologic (furnizor) total de 

reutilizata 

apa Total Consum 

Consum industrial Apa de Apa de 

(coloanele menajer Apa Apa de Pentru compensarea la la alte 

4,10,11) 

subterana suprafata pierderilor in sistemele propriul obiective 

cu circuit inchis obiectiv 

Apa Apa de 

subterana suprafata 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 

Consum Retea ND ND 3,15 0 0 0 0 ND 0 - 

potabil si apa/rezervoare 

mc/zi 

in cazul 

menajer mobile apa 

(Qs zi 

spalarii 

Udare moloz 

Spalare roti 

med) 

rotilor 

IV.1.3. Managementul apelor uzate: 

Descrierea surselor de generare a apelor uzate: 

Sursele de ape uzate sunt: 

1. Apele uzate de tip menajer rezultate de la personalul muncitor din cadrul organizarii de 

santier; aceste ape au predominant incarcare organica; 

2. Apele meteorice din zona cladirilor si platformelor betonate, conventional curate; 

3. Apele meteorice din zona carosabila si din zona de santier (inclusiv zone de depozitare) 

4. Ape uzate rezultate de spalarea rotilor autovehiculelor 

Sistemul de colectare si descarcare a apelor uzate 

Apele uzate menajere: containerele se pot cupla la reteaua de canalizare existenta, in acest 

moment debransata sau, in eventualitatea in care acest lucru nu este posibil, acestea se pot 

racorda la bazine vidanjabile. Apa uzata va fi evacuata prin vidanjare la umplere; detaliile de 

racordare vor fi stabilite ulterior, impreuna cu contractorii lucrarilor. 

Pentru spalarea rotilor autovehiculelor la iesirea din santier se recomanda utilizarea unei 

instalatii mobile de spalarea a rotilor. In general acestea sunt prevazute cu sisteme proprii de 

decantare si filtrarea apei, in vederea reutilizarii acesteia. Apa ce nu mai poate fi utilizata se va 

evacua prin vidanjare. 

Apele meteorice se vor descarca la teren si la reteaua pluviala existenta. Reteaua de 

canalizare existenta in zona nu a fost prevazuta cu sisteme de epurare (ex separatoare de 

hidrocarburi). Avand in vedere topografia zonei si extinderea lucrarilor instalarea de instalatii de 

61

epurare este dificil de realizat. Se vor lua masuri punctuale pentru prevenirea impurificarii apelor 

pluviale (vezi mai jos). 

In aceasta zona se afla prezenta vechea canalizarea pluviala (vezi si plan retele anexat), 

reprezentata de tuburi de beton si santuri de garda, cu debusare in Valea Mitei, fara sisteme de 

epurare. O atentie deosebita se va acorda santului de garda aflat pe latura sudica a 

amplasamentului, aflat, conform informatiilor furnizate de U.E. Zalau, in administrarea Primariei 

Municipiului Zalau. Se propune mentinerea in functiune a santurilor de garda pentru apele 

pluviale, pana cand se va elabora un proiect de utilizare a amplasamentului, proiect ca va 

prevedea daca este cazul modernizarea retelei de ape pluviale de pe amplasament si 

interconectarea cu retelele existente. 

Ca masura de protectie se recomanda ca organizarea de santier si stocarea de materiale in 

vrac pe platforme deschise sa nu fie amplasate in aproprierea santurilor de garda, pentru a 

preveni colmatarea acestora. 

Calitatea apelor uzate. Concentratii de poluanti. 

Apele uzate evacuate la reteaua de canalizare vor indeplini indicatorii de calitate prevazuti 

prin NTPA 002/2005 precum si limitele impuse de operatorul respectivei retele de canalizare. 

001/2005. 

Apele uzate pluviale trebuie sa indeplineasca indicatorii de calitate prevazuti prin NTPA 

TABELUL Nr. 12: BILANTUL apelor uzate 

Sursa 

apelor 

uzate, 

Proces 

tehnologic 

Totalul apelor 

uzate generate 

Ape uzate evacuate 

menajere industriale Pluviale 

Ape directionate spre 

reutilizare/recirculare 

in acest 

obiectiv 

catre alte 

obiective 

m 3 /zi m 3 /an m 3 /zi m 3 /an m 3 /zi m 3 /an m 3 /zi m 3 /an m 3 /zi m 3 /an m 3 /zi m 3 /an 

Comentarii 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 

Ape tip 

menajer, 

ape spalare 

roti 

20 7280 1,0 365 0 0 19 

6915 3,5 910 0 0 

62

BREVIAR de CALCUL 

NECESARUL DE APA POTABILA SANITAR – MENAJERA 

Calculul necesarului de apa pentru organizarea de santier: 

Pentru determinarea debitelor caracteristice ale necesarului de apa s-a avut in vedere modul de calcul 

precizat in STAS 1343/1-2006(“Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale”), STAS 

1478/90 (“Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale”). 

Necesarul de apa reprezinta suma cantitatilor de apa livrate tuturor utilizatorilor din cadrul societatii. 

Cerinta de apa este cantitatea de apa care trebuie prelevata dintr-o sursa pentru satisfacerea necesarului 

(nevoilor) rational de apa ale utilizatorilor: 

C = Kp x Ks x Σ (Nm + Nteh + NRI) 

in care: 

C = cerinta de apa; 

Nm = necesar de apa pentru consumul menajer; 

Nteh = necesar de apa pentru consumul tehnologic; 

NRI = necesar de apa pentru refacerea rezervei de incendiu; 

Kp = coeficient care reprezinta suplimentarea cantitatilor de apa pentru acoperirea pierderilor de apa in 

obiectele sistemului de apa; 

Ks = coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa: 

spalare rezervoare, spalare retea de distributie, etc. 

Regimul de functionare al folosintei de apa este continuu. 

in care: 

Qzi mediu – debitul mediu zilnic [mc/zi] 

N(i) – numar total de muncitori (estimat); N = 20 persoane 

Qs (i) – debit specific pentru nevoi potabile; 

q1 = 60 l/om zi (grupa IIIa – procese de munca ce se desfasoara in conditii de degajare de praf, fara 

alte substante chimice sau produse iritante asupra pielii – cu degajare medie si mare de praf); 

Qn zi mediu = (20 x 50) =1 mc/zi 

1.000 

In care: 

Qzi max – debit maxim zilnic [mc/zi] 

kzi (i) – coeficient de variatie zilnica: kzi = 1,50 (conf. tabelului 1 – zone in care apa se distribuie prin 

cismele amplasate pe strazi fara canalizare) 

Q zi max = 1 mc/zi x 1,5 = 1,5 mc/zi 

Qn zi minim = 75% x Qn zi mediu [mc/zi] 

Qn zi minim = 75% x 3 = 1,125 mc/zi 

63

Kor (i) – coeficient de variatie orara; se exprima sub forma abaterii valorii consumului zilnic fata de 

medie; este adimensional; kor = 2,88 

Qorar max= 0,18 mc/h 

Calculul cerintei de apa: 

La determinarea cerintei de apa s-a utilizat relatia de calcul care tine seama de pierderile posibile in 

reteaua de distributie a apei: 

Qs zi mediu = Ks x K p x Qn zi mediu (mc/zi) = 1,05 mc.zi 

in care: 

Ks = coeficient supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale instalatiei sistemului de alimentare 

cu apa si canalizare (Ks = 1,01); 

Kp = coeficient supraunitar care tine seama de pierderile de apa in reteaua de aductiune a distributiei de 

apa (Kp = 1,04). 

Conform SR-1846-1:2006 , se admite principiul : cantitatile de apa uzata sunt identice cu cele preluate din sistemul 

de alimentare cu apa. 

Conform STAS 1846-2/2007: 

unde: 

m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care tine seama de capacitatea de inmagazinare, in 

timp, a canalelor si de durata ploii de calcul t; 

= coeficient de scurgere aferent ariei S;(0,8) 

S = aria bazinului de canalizare aferent sectiunii de calcul, in hectare; 

i = 100 l/s , intensitatea ploii de calcul, in functie de frecventa 1/1, si de durata ploii de calcul, t, conform STAS 

9470-73, in litri pe secunda - hectar. 

Q pluvial mediu = S x Φmed x Qp Φmed = 0,10 

Q pluvial mediu = 6915 m3/an = 19 m3 / zi = 0,8 m3 / h 

64

IV.1.4. Prognozarea impactului 

Surse de poluare 

In perioada de executie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a apelor pot fi urmatoarele: 

- Lucrarile de demolare, excavare, terasare determina generarea unor particule fine de 

materiale de constructie si pamant care pot ajunge pe sol si in apele meteorice si de 

suprafata. 

- Manipularea si stocarea deseurilor din constructii determina emisii specifice fiecarui 

tip de material si fiecarei operatii de demolare; 

- Traficul greu, specific santierului, determina diferite emisii de substante poluante in 

atmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx, CO, 

SOx, COV, particule in suspensie, etc.). Pe de alta parte, traficul greu este sursa de 

particule sedimentabile datorita antrenarii particulelor de praf de pe drumurile 

nepavate/murdare. De asemenea, pe perioada lucrarilor de executie particule rezulta si 

din procesele de frecare a caii de rulare si din uzura a pneurilor. 

- Scurgerea de produse din rezervoare de carburanti si uleiuri si din instalatii 

tehnologice; 

- Activitatile de intretinere a utilajelor utilizate; 

- Evacuarea necorespunzatoare a apelor uzate menajere si de la spalarea rotilor 

utilajelor 

Impactul posibil asupra mediului 

Apa subterana 

Impactul asupra apei subterane se manifesta in special in zonele cu panza freatica ridicata, 

unde este posibila modificarea regimului natural de scurgere si a indicatorilor de calitate. 

Drenajele si excavatiile pot determina scaderea nivelului panzei de apa subterana in zonele 

adiacente, in timp ce rambleele si structurile pot ridica nivelul pe directiile curentilor naturali de 

scurgere. 

Impactul asupra calitatii panzei freatice depinde in mare masura de adancimea la care se 

afla aceasta si de gradul de autoepurare, care depinde in mare masura de tipul solului din zona 

65

espectiva. Impactul depinde de asemenea in mare masura de activitatile de stocare a deseurilor 

si de traficul rutier din zona analizata. In general, acestea sunt surse de poluare cu: metale grele, 

hidrocarburi, nutrienti (N si P), particule minerale si alte substante organice. Fiecare tip de 

poluant are comportament diferit atat pe termen scurt cat si pe termen lung, unii dintre acestia 

avand mobilitate crescuta functie de conditiile locale (pH, prezenta unor saruri). 

In zona amplasamentului apa subterana a fost interceptata la aprox 3-6 m. Se remarca 

debitul scazut al acestor orizonturi de apa interceptate. Se considera ca exista un nivel de 

protectie mediu asigurat de straturile litologice aflate deasupra orizonturilor de apa, deoarece 

profilele litologice indica prezenta de materiale cu permeabilitate medie (ex. argila prafoasa), dar 

slaba prezenta unor straturi cu permeabilitate scazuta, ce ar fi asigurat o protectie foarte buna (ex 

argila vartoasa). In consecinta putem aprecia ca apa subterana in zona prezinta o vulnerabilitate 

medie la diferite surse de poluare dinspre suprafata. 

Apa de suprafata 

Cursul de apa din Valea Mitei, ce reprezinta debuseul pentru apele pluviale de pe 

amplasament, are un debit mic si alimentare exclusiv din apa din precipitatii. Avand in vedere 

acest fapt exista o posibilitate semnificativa de afectare a calitatii acestui curs de apa ca urmare a 

evacuarii unor ape pluviale cu incarcare ridicata (in special materii in suspensie, dar si alti 

indicatori: ex. hidrocarburi, sulfati, metale grele). Cresterea concentratiilor de suspensii din 

cursurile de apa poate duce la aparitia fenomenului de eutrofizare precum si la modificare 

granulometriei albiilor. 

O sursa indirecta de impact asupra apelor de suprafata este antrenarea de catre precipitatii a 

polunatilor atmosferici. Asa cum se prezinta insa si in capitolul Aer, efectele negative se resimt 

local si prin urmare efectele directe asupra apelor de suprafata sunt reduse 

Masuri de diminuare a impactului 

o organizarea de santier si stocarea deseurilor din constructii in vrac nu se va realiza in 

apropierea santurilor de garda si gurilor de colectare a apelor pluviale 

o avandu-se in vedere dificultatile tehnice de montare in aceasta faza a unor 

separatoare de hidrocarburi pentru apele pluviale de platforma, se va apela la 

urmatoarele masuri: dotarea cu material absorbant si interventie imediata in cazul in 

66

care se observa scurgeri, mentinerea autovehiculelor intr-o buna stare tehnica, 

stationarea acestora pe platforme betonate; 

o Apele uzate menajere si alte ape uzate rezultate de pe amplasament vor fi colectate si 

evacuate, prevenindu-se astfel ajungerea lor pe sol si in subsol. 

o Toate produsele de natura chimica, inclusiv combustibili si uleiuri, utilizate sau 

colectate de pe amplasament, precum si cele pulverulente usoare vor fi amplasate in 

spatii amenajate, ferite de actiunea ploii sau vantului, in recipienti etansi (vezi si 

capitolul deseuri). 

o Daca vor exista rezervoare de combustibil/ulei utilizate pe amplasament acestea vor 

fi amplasate pe platforme etanse, eventual dotate cu sisteme de retinere a 

hidrocarburilor. 

o Se interzice spalarea conductelor sau instalatiilor pe amplasament. Daca acestea 

contin produse petroliere sau alte substante, acesta se va colecta in recipienti adecvati 

cu evitarea scurgerii pe sol, si valorifica prin firma autorizata. Sub conductele ce 

urmeaza a fi dezafectate si care au fost folosite la vehicularea de produse chimice si 

combsutibili se izoleaza solul cu folie impermeabila iar dezafectarea se va realiza cu 

grija, in segmente cat mai mici pentru a se putea controla eventualele scurgeri 

accidentale. Nu se foloseste taierea cu flacara la conductele care contin produse 

inflamabile pentru a se evita riscul de incendiu. 

o Utilajele si vehicolele nu se vor spala pe amplasament. 

o Ca masura de protectie se interzice, pe cat posibil reparatiile utilajelor pe 

amplasament. 

o Se recomanda lasarea cat mai putin timp expuse a excavatiilor deschise. 

Prognozarea impactului asupra calitatii apelor in timpul realizarii obiectivului 

In conditiile respectarii masurilor de protectie impuse, apreciem ca: 

- impactul asupra apei subterane (conditii calitative si cantitative) va fi scazut; 

- impactul asupra calitatii apelor de suprafata va fi scazut, dar antrenarea suplimentara de 

materii in suspensie nu poate fi exclusa 

- impactul secundar asupra celorlalte componente ale mediului, inclusiv zone protejate, va fi 

foarte scazut; 

67

IV.1.6. Investigarea calitatii apelor subterane 

Investigarea calitatii solului si apei subterane a fost solicitata de APM Salaj ca parte a Studiului 

de Evaluarea Impactului in vederea obtinerii Acordului de Mediu pentru proiectul 

„DESFIINTARE CONSTRUCTII IMA1, Mun. Zalau, V.Mitii nr.2, jud Salaj”, datorita lipsei 

unor date coerente si de actualitate privind satrea amplasamentului. 

Pe amplasament exista 5 puturi de monitorizare cu urmatoarele caracteristici: 

TABELUL Nr. 13 – Puturi monitorizare 

Cod put Adancime 

masurata put 

(m) 

Nivel apa 

masurat put 

(m) 

Diametru 

coloana put 

(m) 

PP1 4,35 2,75 0,2 

PP4 6,2 2,31 0,2 

PP8 9,54 1,44 0,2 

PP9 7,86 3,06 0,2 

PP12 7,53 3,6 0,2 

In urma efectuarii analizelor asupra calitatii apelor prelevate din puturile de monitorizare au 

rezultat urmatoarele: 

Se constata depasiri usoare ale limitei utilizate pentru indicatorul CCOMn in trei puturi. Avand 

insa in vedere ca limita utilizata este cea aferenta apei potabile, precum si valorile masurate, 

apreciem ca nu exista probleme deosebite care sa necesite luarea de masuri. Nepotabilitatea apei 

freatice din zonele industriale si intens locuite este un fapt general valabil pentru majoritatea 

unor astfel de zone; 

Se constata in putul PP8 depasirea limitelor utilizate pentru indicatorul sulfati. Putul PP8 este cel 

mai apropiat de depozitul de carbuni (vezi plan anexat). 

Cel mai probabil cauza problemelor inregistrate este prezenta depozitului de carbuni precum si 

fostele operatiuni de transport a carbunelui, dar o migrare din exterior nu poate fi exclusa. 

Apreciem ca prin natura poluantilor si a valorilor masurate nu este cazul luarii de masuri 

imediate de remediere. Prin proiectul de dezafectare se va realiza eliminarea cauzei celei mai 

probabile, prin indepartarea si curatarea amplasamentului de carbune. 

Investigatiile efectuate si rezultatele acestora sunt prezentate detaliat in raportul de investigatie 

anexat. 

68

IV.2. Aerul 

IV.2.1.Date generale 

Amplasamentul obiectivului este caracterizat de o clima temperat continentala moderata, 

ameliorata, deci fara excese de caldura si umiditate. 

Temperatura medie anuala este de +9.5 0 cu maxima medie multianuala de +19.5 0 C in luna 

iunie si minima medie de –2.6 0 C in luna ianuarie. 

Frecventa medie a vantului pe directii este estimata la 16.2%, pe directia S-E, dupa care 

urmeaza 10.5% directia S-V si 9.2% pe directia N-V, frecventele maxime se intalnesc cu 

precadere in intervalul octombrie-aprilie, deci in perioada racoroasa si friguroasa a anului. 

Frecventa medie anuala a calmului inregistreaza valori de 42,8%. 

Discutand „clima” la scara teritorial-administrativa, putem spune ca teritoriul jud. Salaj 

apartine in proportie de 80% sectorului cu clima continentala (tinutul cu clima de dealuri) si in 

proportie de 20% sectorului cu clima de munte (tinutul climatic al muntilor mijlocii). 

Regimul climatic general, in zona de dealuri (care include si amplasamentul studiat) se 

caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii destul de bogate iar iernile sunt reci si umede, cu 

ninsori frecvente, viscole rare si perioade de incalzire care intrerup continuitatea stratului de 

zapada atat in timp cat si in spatiu. 

Radia solara globala are, in sectorul de dealuri, valori cuprinse intre 117,5 kcal/cm 3 x an. 

Circulatia generala a atmosferei se caracterizeazaprintr-o frecventa accentuata a 

advectiilor de aer temperat-oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald), prin patrunderi 

frecvente ale aerului artic din N (cu precadere iarna), prin invazii, destul de desem in cursul 

iernii, ale aerului temperat continental din NE si E, prin advectii de aer tropical-maritim din SV 

si S si prin patrunderi extrem de rare ale aerului tropical-continental din SE si S. 

Temperatura aerului: inregistreaza diferentieri de la un loc la altul din cauza varietatilor 

formelor de relief si deosebirilor altitudinale ale acestora. Mediile anuale sunt cele mai ridicate 

pe vaile tinutului cu clima de dealuri (9,6 0 C la Zalau) si mai coborate pe varfurile si culmile cele 

mai inalte ale muntilor (sub 6,0 0 C).Mediile lunii celei mai calde - iulie, sunt de asemenea mai 

mari in tinutul deluros (20,0 0 C la Zalau) si mai mici in sectorul montan (cca 15,0 0 C). Mediile 

lunii celei mai reci – ianuarie, inregistreaza valori de -2,4 0 C la Zalau si valori sub -4,5 0 C pe 

culmile cele mai inalte din sectoarele cu clima de munte. Maximele absolute au atins 38,0 0 C la 

69

Zalau (16 aug 1952), 37,0 0 C la Simleul Silvaniei (29 iulie 1936), 36,8 0 C la Hida (16 aug 1962) si 

cca. 30,0-32,0 0 C, pe culmile cele mai inalte din sectorul montan. Minimele ambsolute au fost 

mai putin excesive, ele atingand numai -29,5 0 C la Purcaret (28 iunie 1954), -23,5 0 C la Zalau (28 

ian 1954) si in jur de -30,0 0 C pe culmile cele mai inalte din sectorul cu clima de munte. Numarul 

mediu anual al zilelor de inghet creste de la 120-130, in tinutul cu clima de dealuri, in care se 

situeaza si Zalaul, la cca 150-160, in tinutul cu clima de munte. 

Precipitatiile atmosferice: au o distributie teritoriala puternic diferentiata, ca urmare a 

deosebirilor de relief. Cantitatile medii anuale inregistreaza diferente de aproape 100,0 mm, chiar 

in cadrul tinutului deluros: 724,0 mm la Cehu Sivaniei, 705,3 mm la Zalau, 678,0 mm la Jibou si 

630,0 mm la Simleu Silvaniei. In sectorul cu clima de munte cantitatile medii anuale depasesc 

1000,0 mm. Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in luna iunie (97,8 mm la Zalau, 91,3 

mm la Jibou, 81,4 mm la Simpleu Silvaniei si peste 140,0 mm pe culmile cele mai inalte ale 

muntilor din judet) sau in iulie (83,4 mm la Cehu Silvaniei). Cantitatile medii lunare cele mai 

mici cad in februarie pe tot cuprinsul tinutului deluros (35,2 mm la Zalau, 34,9 mm la Cehu 

Silvaniei, 29,7 mm la Jibou si 25,8 mm la Simpleu Silvaniei) si in sept si nov, pe culmile 

montane din SV (cca 65,0 mm). Cantitatile maxime cazute in 24 de ore au totalizat 120,2 mm la 

Zalau (29 iulie 1913), 82,0 mm la Simleu Silvaniei (4 sept 1912), 67,5 mm la Cehu Silvaniei (24 

mai 1951) si cca 100,0 mm pe inaltimile cele mai mari ale muntilor. 

Stratul de zapada: are stabilitate si grosimi din ce in ce mai mari odata cu cresterea 

altitudinii reliefului. durata medie anuala creste de la 60,0 zile in tinutul de dealuri, la peste 100 

de zile in cel de munte. Grosimile medii decadale ating valori maxime de 10,0-15,0 cm in partea 

joasa a judetului si de 30,0-40,0 cm in cea inalta. 

Vanturile: sunt puternic influentate de relief, ata tin privinta directiei cat si vitezei. 

IV.2.2. Surse si poluanti generati 

Din activitatea de demolare rezulta emisii cu caracter tehnologic reprezentate prin: 

A. Emisii provenite din activitatea de demolare 

A.1. Emisii din procesul de detonare a explozivilor (daca este cazul) 

A.2. Emisii de pulberi din procesul de demolare 

A.3. Emisii provenite din manevrarea si stocarea agregatelor (moloz) 

70

B. Emisii provenite din functionarea utilajelor si autovehiculelor folosite la activitatea 

de demolare 

B.1. Emisii din arderea combustibililor in motoarele autovehiculelor; 

B.2. Emisii de praf din circulatia autovehiculelor 

A.2. Emisii de pulberi din procesul de demolare 

Estimarea emisiilor de poluanti s-a realizat pe baza factorilor de emisie conform CORINAIR 

2009 – 2.A.7.b – construction and demolition. 

Factorii de emisie utilizati: 

- TSP (total pulberi in suspensie): 0,162 kg/mp/an; 

- Fractie PM10: 0,0812 kg/mp/an; 

- Fractie PM2,5: 0,00812 kg/mp/an 

Suprafata se refera la suprafata totala a etajelor (desfasurata), estimata in cazul nostru la cca. 

20 000 mp. Prin urmare se estimeaza urmatoarele emisii de pulberi: 

- TSP: 3240 kg/an; 

- PM10: 1624 kg/an; 

- PM2,5: 162,4 kg/an 

A.1. Emisii din procesul de demolare prin mijloace pirotehnice 

Conform metodologiei EPA – AP 42, urmatoarele produse pot rezulta din detonarea 

explozivilor: 

- Monoxid de carbon; 

- Oxizi de azot; 

- Metan; 

- Hidrogen sulfurat; 

71

- Amoniac 

Factorii de emisie sunt raportati la cantitatea de explozibil utilizata si la tipul de explozibil 

utilizat, ambele necunoscute in acest moment. 

A.3. Emisii provenite din manevrarea, stocarea si transportul agregatelor (moloz) 

Estimarea emisiilor de poluanti s-a realizat pe baza factorilor de emisie conform CORINAIR 

2009 – 2.A.7.c Storage, handling and transport of mineral products 

Factorii de emisie utilizati: 

- TSP (total pulberi in suspensie): 10 g/t; 

- Fractie PM10: 5 g/t; 

- Fractie PM2,5: 0,5 g/t 

Cantitatea de moloz estimata a fi evacuata: 8300 mc, cca 11600 t. Prin urmare se estimeaza 

urmatoarele emisii de pulberi: 

- TSP: 116 kg; 

- PM10: 58 kg; 

- PM2,5: 5,8 kg/an 

In cazul pulberilor emisiile variaza foarte mult in functie de: 

- Material si starea de umiditate; 

- Viteza vantului; 

- Masurile de reducere a emisiilor; 

B.2. emisii de praf din circulatia autovehiculelor 

Conform EPA – AP42 – Unpaved roads, emisiile de pulberi datorate circulatiei pe drumuri 

nepavate, depind de masa autovehicului si de masurile de reducere luate. Astfel, pentru un 

autovehicol de 16 t, factorii de emisie sunt: 

- TSP: 0,3 kg/km 

- PM10: 0,1 kg/km; 

- PM2,5: 0,01 kg/km; 

72

B.1. emisii din arderea combustibililor in motoarele autovehiculelor si utilajelor; 

In activitatea de demolare se vor folosi urmatoarele utilaje : 

Excavatoare; 

Incarcatoare frontale; 

Incarcatoare frontale cu brat telescopic; 

Autobasculante. 

Macarale cu bila ; 

Utilaje cu foarfece de demolare 

Tip carburant : motorina 

Categorie : camioane > 16 t ; 

Conditii : trafic urban ; 

Sursa de informare : Corinair 2009 

Astfel, pentru echipamente destinate utilizarii in afara drumurilor, factorii de emisie sunt : 

- CO : 3,5-6,t g/kWh ;(putere motor) 

- NOx : 0,4-9,2 kWh ; 

- PM : 0,025-0,85 g/kWh ; 

- NMVOC : 0,19-1,3 g/kWh ; 

Pentru autovehicule rutiere factorii de emisie sunt : 

- CO : 7,6 g/kg combustibil 

- NOx : 33,37 g/kg combustibil 

- N2O : 0,051 g/kg combustibil 

- PM : 0,94 g/kg combustibil 

- NMVOC : 1,92 g/kg combustibil 

Valorile depind foarte mult de tipul de motor (tip EURO), modul de deplasare si 

utilizare a vehicolului, masa si tipul vehiculului. 

Limite si calitatea aerului in zona, evaluarea impactului asupra calitatii aerului 

Conform Legii 104/2011 limitele de calitate aer pentru zonele protejate sunt : 

73

PM10 : 50 ug/mc/24 h, 40 ug/mc/an 

SO2 : 350 ug/mc/1 h, 125 ug/mc/24 h 

NO2 : 200 ug/mc/1 h, 40 ug/mc/an ; 

CO : 10 mg/mc/medie maxima 8 h ; 

Conform STAS 12574/1987 cantitatea maxima admisibila de pulberi sedimentabile 

este de 17 g/mp/luna. 

Conform raportului preliminar anual pentru anul 2011, calitatea aerului masurata prin 

statia automata de pe str. Meteorologiei, situata la cca 1,5 km SE de amplasament este in 

general buna, cu exceptia indicatorului PM10, unde in perioada rece se inregistreaza depasiri 

ale limitei zilnice admise, datorita utilizarii instalatiilor de incalzire cu combustibil solid. 

Sursele de emisie aferente activitatilor de demolare sunt in general surse fugitive, 

nedirijate, de aceea realizarea unei modelari a dispersiei poluantilor in atmosfera este dificil 

de realizat datorita lipsei unor informatii necesare precum: debitele masice de poluanti 

(raportate la unitatea de timp), localizarea amplasarii si inaltimii surselor, tipul exact de 

utilaje/autovehicule folosite, localizarea acestora si a traseelor de circulatie, timpii de 

fuunctionare etc. Estimarea tuturor acestor factori, fiecare cu incertitudinea sa, duce la o 

eroare totala a simularii prea ridicata ca sa poata oferi rezultate credibile. 

Analiza datelor disponibile despre diferite proiecte de acest tip indica faptul ca local si 

pe perioade scurte de timp, pe amplasament, se pot depasi limitele admise pentru majoritatea 

poluantilor prezentati mai sus. 

Insa impactul major pe care il poate avea o astfel de activitate asupra potentialeilor 

receptori este datorita prezentei pulberilor in suspensie, mai ales prin cumul in sezonul rece, 

unde in cazul nostru in orasul Zalau se inregistreaza deja depasiri ale valorilor admise. In 

principiu, in conditii meteorologice normale, o activitate de demolare poate duce la valori 

ridicate ale pulberilor in suspensie, peste limite, la o distanta de pana la 200 m. Pentru distante 

mai mari de 200 m se apreciaza ca riscul depasirii valorilor limita este scazut, dar nu poate fi 

exclus, mai ales in conditii desoebite precum: viteza ridicata a vantului pe directia 

receptorilor, lipsa precipitatiilor etc. In cazul nostru receptorii sensibili (zone locuite) sunt 

74

amplasati la distante incepand cu 250-700 m, deci exista un risc scazut ca in anumite conditii 

meteorologice sa fie depasite limitele admise pentru indicatorii pulberi in suspensie (fractie 

PM10) sau pulberi sedimentabile. 

Drept urmare este necesara luarea de masuri stricte in vederea reducerii emisiilor 

fuugitive de pulberi de pe amplasament din cele trei surse principale (demolare propriu-zisa, 

trafic auto si stocare materiale). 

IV.2.4. Masuri de protectie/diminuare a impactului 

- Stropirea cu apa a structurilor din beton/zidarie ce urmeaza a fi demolate, a cailor 

circulabile din santier, a materialelor cu continut pulverulent depozitate vrac. In 

practica se pot folosi in apa de stropire adaosuri de produse speciale, nepericuloase, ce 

ajuta la fixarea mai buna a pulberilor; 

- Se va evita aruncarea resturilor de moloz si a elementelor de constructie de la inaltime, 

pentru a nu se imprastia pe paviment si genera astfel cantitati suplimentare de praf; se 

vor folosi jgheaburi, de preferat inchise, pentru descarcarea deseurilor. 

- Se recomanda stocarea materialelor in gramezi cat mai compacte (raport 

suprafata/volum cat mai mic) 

- Deseurile vor fi evacuate cat mai repede de pe amplasament; 

- Lucrarile cu potential ridicat de generare a prafului (demolare, manipulari de materiale 

pulverulente) se vor evita a se realiza in zilele cu vant puternic. Se vor programa 

lucrarile in functie de prognoza meteo, iar in cazul inceperii vantului in timpul 

lucrarilor aceste se vor sista. 

- Se vor utiliza pe cat posibil perdele de protectie din material textil care sa retina praful 

in zona de lucru/zona de stocare si sa evite propagarea acestuia la distanta. 

- Se va utiliza o statie de spalare a rotilor autovehiculelor la iesirea din santier. In acest 

fel se evita murdarirea carosabilului stradal precum si antrenarea prafului. 

- Mijloacele de transport moloz si alte materiale cu pulberi vor fi acoperite. 

- Utilajele folosite in activitatea de demolare trebuiesc sa fie moderne si intretinute 

corespunzator si verificate din punct de vedere al noxelor (revizia tehnica la zi). 

- La stationare autovehiculele vor avea motorul oprit; 

75

- Se vor stabili trasee circulabile cat mai scurte si se vor impune limite de viteza pentru 

reducerea antrenarii pulberilor; 

- Se recomanda intocmirea de catre executantii lucrarilor a unui Plan de prevenire si 

reducere a emisiilor de praf care sa includa toate masurile propuse mai sus corelate cu 

modul detaliat de desfasurare a activitatii. 

- Pentru evitarea emisiilor de fibre de azbest se vor lua masuri speciale (vezi cap. 

Deseuri). 

Apreciem ca in conditiile aplicarii masurilor de mai sus impactul proiectului asupra 

calitatii aerului va fi minim, riscul depasirii limitelor legale in zonele sensibile fiind scazut. 

76

IV.3. Solul si subsolul 

Caracterizare geomorfologica 

Proiectul este localizat in Municipiul Zalau care este resedinta judetului Salaj; orasul este 

situat in bazinul hidrografic al raului Zalau, la contactul depresiunii cu acelasi nume si Culmea 

Mesesului. 

Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsa intre 200-500 m. 

Procesele geomorfologice actuale sunt destul de reduse. Se remarca eroziunea apelor 

curgatoare, dar lenta, transportul de aluviuni, cu precadere maluri depuse si in albiile majore, 

eroziunea biochimica sub padure, dezagregari restranse pe unele iviri de strate duresi pe locurile 

dezgolite de padure, chiar unele procese crionivale.. Tot pe suprafetele despadurite dar in panta, 

exista si o actiune importanta de siroire si torentialitate, mai ales acolo unde patura de alterari 

este groasa. 

Degradarea terenurilor in atajul colinar si al depresiunilor este nu numai extins dar si foarte 

diversificat. Procesele geomorfologice de aici au o mare varietate, dar adesea sunt accelerate si 

de activitati antropice, ca: despadurirea, araturile in lungul pantei, pasunatul excesiv, unele 

constructii; la acestea se adauga dominanta rocilor moi si argiloase.. sub forma generalizata 

procesele pot fi urmarite, separat, pe culmile deluroase si in depresiuni, dar si in sensul 

diversificarii regionale mai ales functie de tipul de roca si gradul de fragmentare al reliefului. 

Culmile delururoase care in general apar mai netede, sunt supuse pluvio-denudarii, iar versantii 

sunt atacati de siroire, torentialialitate, alunecari si solifluxiune. Pe versanti cu panta domoala 

alunecarile sunt superficiale, dar ocupa adesea suprafete mai mari. 

Pe fasia de sub Muntii Meses se dezvolta tot mai mult torentialitatea si siroirea din cauza 

rocilor eocene ceva mai consistente (calcare, marge, gipsuri, gresii, etc.), dar si aluncarile. 

Albiile raurilor se remarca prin transport de aluviuni si aluvionari cu materiale grosiere, 

indeosebi pe partile convexe ale meandrelor, precum si prin erozinea laterala de mal. 

77

Geologia regiunii 

Teritoriul judetului Salaj se axeaza in partea sa vestica pe aria de lasare dintre Carpatii 

Apuseni si Carpatii Orientali, respectiv Bazinul Silvaniei iar in partea estica pe o parte din 

Bazinul Transilvaniei. Cele doua componente structurale sunt separate de Culmea cristalina a 

Mesesului, prelungita spre vest de Culmea cristalina a Plopisului. Ambele culmi, cu caracter de 

horsturi sunt alcatuite din sisturi cristaline mezometamorfice (pragnaise, micasisturi, etc.), pe CI 

Meses gasindu-se si cateva petice de sedimentar triasic (conglomerate cuartoase, gresii rosii, 

dolomite, calcare). 

Bazinul Silvanei, situat in NV celor doua culmi cristaline, este alcatuit din formatiuni ce 

apartin paleogenului si mio-pliocenului. Primele, depuse direct peste cristalin sunt reprezentate 

prin depozite detritice, roscate. Depozitele mio-pliocene, incepand cu tortonianul, ce muleaza un 

paleorelief, sunt formate din marne, calcare, recifale, tufuri, gresii, conglomerate, marne, nisipuri 

si pietrisuri. Scufundarea inegala a fundamentului este marcata prin cele cateva maguri cristaline 

ce domina prin inaltime si masivitate dealurile inconjuratoare. Dintre acestea se remarca Magura 

Simleului, Magura Chilioarei, o parte din Magura Ticaului (Prisaca). 

Bazinul Transilvaniei, situat la E de culmea cristalina a Mesesului, intra in alcatuirea judetului 

Salaj numai prin jumatatea vestica a Pod. Somesan. Acesta este format intr-un fundament 

cristalino-mezozoic scufundat la diferite adancimi si acoperit de formatiuni sedimentare. Dintre 

acestea se remarca depozitele eocene (marne, argile nisipoase rosii, conglomerate, calcare), 

oligocene (conglomerate, gresii, argile, marne, nisipuri, pietrisuri, calcare) si aquitaniene (argile, 

gresii, pietrisuri, etc.), situate in bazinul Agrij-Almas. Spre limita estica a jud. se afla depozite 

helvetiene-burdigaliene alcatuite, predominant, din conglomerate, gresii, nisipuri, formand ceea 

ce se cunoaste sub numele de Strate de Hida. Zona analizata face parte din bazinul neogen al 

Simleului, roca de baza fiind reprezentata de argile marnoase cenusii de varsta panoniana 

acoperite de depozite aluvionare slab consolidate de varsta panonica cuaternara. 

Pedologie 

Relieful predominat deluros cu o litologie variata si conditii climatice specifice ii 

corespunde un invelis de sol caracteristic zonei forestiere. In partea de NV a judetului predomina 

solurile brune (eu-mezobazice) si solurile brune podzolite, fregvent pseudogleizate iar in 

78

jumatatea de sud-est solurile podzolice argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune podzolite 

frecvent pseudogleizate. In sud devin dominate solurile brun-roscate podzolite formate pe argile 

rosii. La aceste soluri se asociaza pe tot cuprinsul judetului (pe langa fazele erodate al esolurilor 

mentionate) pseudorendzine si soluri negre de faneata umeda, pe alocuri rendzine iar la munte 

soluri brune acide. Solurile aluviale (cca 27.000 ha) se intalnesc indeosebi pe luncile Somesului 

si Crasnei. 

Zona amplasamentului face parte din zona solurilor argiloiluviale brune podzolite. 

In zona de interes solurile se remarca printr-un puternic grad de antropizare, orizonturile 

naturale fiind puternic deranjate. Se remarca deasemenea in multe locuri prezenta semnificativa a 

prafului de carbune. Mare parte din teren este ocupata de cladiri si de suprafete betonate. 

tipuri: 

Surse de poluare 

Pe perioada lucrarilor de executie sursele de poluare a solului si subsolului sunt de trei 

o Surse liniare, reprezentate de traficul de vehicule grele . Emisiile de substante 

poluante degajate in atmosfera din arderea combustibilului (CO, NOx, SO2), atat cele 

cauzate de desfasurarea traficului, cat si cele cauzate de functionarea utilajelor in zona 

fronturilor de lucru (pulberi, CO, NOx, SO2, Pb, hidrocarburi), ajung sa se depuna pe 

sol putand conduce la modificarea temporara a proprietatilor naturale ale solului. 

Cantitatile de praf degajate in atmosfera pe durata lucrarilor de executie a lucrarilor de 

demolare pot fi semnificative. Apele pluviale spala poluantii depusi in parcari si pe 

platforma drumului. 

o Surse de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru. 

Suplimentar, aici exista riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibil ca urmare 

a unor defectiuni tehnice survenite la utilaje. 

o Surse punctiforme, reprezentate de: 

activitatea de demolare: prin depozitarea deseurilor rezultate si prin emisiile 

de poluanti mai ales la demolarea prin explozii controlate. 

79

activitatile desfasurate in cadrul organizarii de Santier. Aici sursele 

potentiale de poluare a solului sunt: 

- Stocarea si manipularea unor substante potential poluatoare pentru sol. In 

aceasta categorie sunt incluse: carburanti, uleiuri etc.; 

- Operatiile de aprovizionare si alimentare a utilajelor sau mijloacelor de transport 

cu combustibil; 

- Depozitarea deseurilor rezultate; 

- Apele uzate rezultate. 

Prognozarea impactului potential 

Impactul manifestat de depunerea poluantilor din aer pe sol are un caracter temporar si se 

exercita ca urmare a depunerii directe de pulberi sau ca urmare a antrenarii de catre apele 

pluviale a poluantilor rezultati. Aceste ape se pot infiltra in straturile superioare ale solului. 

Impactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa a 

utilajelor si din zonele de stocare si manipulare poate fi apreciabil. El se manifesta insa pe arii 

restranse. 

Impactul asupra solului produs de depozitarea necorespunzatoare a deseurilor este cu atat 

mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitatiile spala depozitele 

de deseuri ajungand in sol. 

sol. 

Apele uzate rezultate pe amplasamentul Organizarii de Santier se pot infiltra cu usurinta in 

Masuri de diminuare a impactului 

o Deseurile rezultate din activitatea de constructie trebuie colectate in containere si 

pubele, amplasate in locuri special destinate acestui scop, pe platforme betonate, si 

evacuate cat mai repede; 

o Nu se permite stocarea in vrac, in gramezi deschise, decat a deseurilor nepericuloase, 

si stabile, precum: betoane, moloz, deseuri metalice. 

o Toate deseurile periculoase vor fi stocate in spatii betonate, acoperite, in containere 

adecvate 

o Se va evita imprastierea deseurilor rezultate din demolari pe suprafata solului; 

80

o Se va evita ajungerea fibrelor de azbest pe sol prin luarea masurilor speciale de 

demontare si stocare a deseurilor cu constinut de azbest (vezi si capt. Deseuri); 

o Gramezile de deseuri de constructii cu continut de produse pulverulente vor fi 

stropite periodic pentru evitarea agrenarii de pulberi 

o In cazul producerii de scurgerile de ulei/combustibil/alte produse chimice se va 

actiona imediat cu mijloace absorbante. Daca este cazul se va curata zona afectata; 

o Apele uzate rezultate din cadrul organizarii de santier se vor evacua controlat si se va 

evita deversarea lor la sol 

o Toate produsele de natura chimica utilizate vor fi amplasate in spatii amenajate, 

ferite de actiunea ploii sau vantului. Daca vor exista rezervoare de combustibil/ulei 

pe amplasament acestea vor fi amplasate pe platforme etanse, eventual dotate cu 

sisteme de retinere a hidrocarburilor. 

o Solul fertil va fi stocat separat si reutilizat pe amplasament 

o Alte masuri de protectie aferente capitolelor Apa si Deseuri sunt valabile si pentru 

diminuarea impactului asupra solului 

Prognozarea impactului dupa aplicarea masurilor de protectie 

- In urma luarii masurilor de protectie propuse, apreciem ca impactul asupra solului si 

subsolului datorita poluantilor din aer si apa, gestionarii deseurilor si produselor 

chimice, este in limite acceptabile. 

Investigarea calitatii solului 

Investigarea calitatii solului a fost solicitata de APM Salaj ca parte a Studiului de Evaluarea 

Impactului in vederea obtinerii Acordului de Mediu pentru proiectul „DESFIINTARE 

CONSTRUCTII IMA1, mun Zalau, V.Mitii nr.2, jud Salaj”, datorita lipsei unor date coerente si 

de actualitate privind starea amplasamentului. 

S-au prelevat probe de sol din noua puncte dupa cum urmeaza: 

81

TABELUL Nr. 14- Probe de sol 

Cod punct Tip proba Localizare punct 

P1 Sol 0-15 cm Zona electrofiltre 

P2 Sol 0-10 cm Zona perimetrala 

P3 Sol 0-30 cm Zona 

termic 

conducta agent 

P4 Sol 0-15 mc Zona hala turbo agregate 

P5 Sol 0-30 cm Zona gard linie CF 

P6 Sol 0-10 cm 

descarcare carbune 

Zona turn racire 

P7 Sol 0-15 cm Zona benzi transportoare 

P8 Sol 0-30 cm Zona statie pompe Bagger 

P10 Sol 0-10 cm Zona transformatoare 

pentru PCB 

Nota: proba P9 lipseste deoarece ulterior inregistrarii sale in raportul de recoltare din teren 

s-a constatat ca fost prelevata dintr-o zona ce nu se afla pe proprietatea beneficiarului, si 

drept urmare nu a mai fost analizata. 

Fata de limitele pentru folosinte mai putin sensibile din OM 756/1997 se constata 

urmatoarele: 

- O singura valoare, pentru sulfati, depaseste pragul de alerta, dar se situeaza sub pragul de 

interventie, in punctul P5. 

- Punctul P5 se afla localizat in zone de depozitare si transport a carbunelui, acesta fiind 

probabil sursa acestor valori, desi la prelevare s-a indepartat stratul de carbune vizibil. 

- Cel mai probabil cauza problemei inregistrate este prezenta depozitului de carbuni precum 

si fostele operatiuni de transport a carbuneluiApreciem ca prin natura poluantilor si a 

valorilor masurate nu este cazul luarii de masuri imediate de remediere. Prin proiectul de 

dezafectare se va realiza eliminarea cauzei celei mai probabile, prin indepartarea si 

curatarea amplasamentului de carbune 

Investigatiile efectuate si rezultatele acestora sunt prezentate detaliat in raportul de 

investigatie anexat. 

82

IV.4. Biodiversitatea 

Terenul ce face obiectul prezentului studiu face parte dintr-o zona cu utilizare industriala 

de 40 de ani. Ca tip de habitat se incadreaza in clasa habitatelor puternic antropizate, modificate 

si construite de om. 

Amplasamentul este in mare parte acoperit de constructii, de beton sau de depozitul de 

carbune, zonele disponibile vegetatiei fiind amplasate in fasii inguste pe langa cladirile si caile 

de acces existente, sau pe taluzurile delimitatoare. 

In general pe amplasament flora este reprezentata de componente fără valoare 

conservativă, tipice zonelor cu influente antropice. Vegetatia ierboasa spontana este reprezentata 

de specii din familia Gramineelor (Agrostis sp., Festuca sp., Cynosurus sp.,, Lolium sp., 

Agropyron sp., Setaria sp), Leguminoaselor (ex Trifolium sp.), Compozitelor (ex Cyrsium sp.). 

Pe unele zone, in special cele inaltate (taluzuri) este prezenta vegetatie arboricola, in special 

plop. Deasemenea se remarca prezenta pomilor fructiferi (in special mer), probabil plantati de 

personalul ce a deservit obiectivul. 

La vizitarea amplasamentului nu s-a evidentiat prezenta faunei, cu exceptia pasarilor 

prezente in coronamentul arborilor de pe amplasament. 

Zone protejate prin lege 

Pentru identificarea ariilor naturale protejate aflate in vecinatatea obiectivului au fost 

utilizate informatiile publice disponibile pe pagina de web a APM Salaj, precum si proiectiile in 

Stereo 70 furnizate de Ministerul Mediului. Considerandu-se o raza de 10 km in jurul 

obiectivului, nu s-au evidentiat arii de protectie de interes comunitar, in schimb au fost 

identificate urmatoarele zone de protectie de interes national, conform Legii 5/2000 (vezi si harta 

anexata): 

- Stejarisul Panic, aflat la circa 2 km N-V de obiectiv, arie protejata de interes national, 

categoria IV IUCN (tip forestier si peisagistic), cu suprafata de 2,2 ha, ce include stejar 

rosu (Quercus rubra) pe langa alte specii de stejar si carpen. 

- Stejarisul de balta Panic, aflat la circa 3 km N-V de obiectiv, arie protejata de interes 

national, categoria IV IUCN (tip forestier si peisagistic), cu suprafata de 1,7 ha, ce 

include stejar de balta (Quercus palustris) . 

83

Alte zone sensibile 

Pe directie N-V, la o distanta de cca 0,7 km de obiectiv incepe padurea Panic, in 

componenta careia intra si ariile protejate mai sus mentionate, iar la cca 2 km directie SV si S se 

afla deasemenea prezente palcuri de padure. 

Surse de impact 

Emisiile de poluanti si zgomotul generate de traficul de santier: masinile care transporta 

materiale, muncitori la punctele de lucru etc; 

Emisiile de poluanti si zgomotul rezultate din activitatile de demolare; 

Taierea arborilor prezenti pe amplasament. 

Cai de impact 

Transmiterea pe calea aerului a poluantilor emisi si depunerea acestora (gravitational 

precum si prin intermediul precipitatiilor); 

Transmiterea zgomotului de cale aeriana. 

Impactul potential 

o Un nivel de poluare a aerului care sa duca la afectarea speciilor de animale si plante din 

zonele protejate si sensibile; 

o Un nivel de zgomot ridicat poate afecta auzul si comportamentul unor specii. Nivelul 

ridicat de zgomot poate produce modificari fiziologice cum sunt cresterea sau 

scaderea nivelului unor hormoni, alterarea functiilor inimii, alterarea respiratiei, 

stres. Totusi trebuie specificat faptul ca in literatura de specialitate (studii ale 

Agentiei Americane de Protectia Mediului) se precizeaza ca asemenea modificari 

apar in general la un nivel de zgomot mai mare de 80-90 decibeli; 

o Pierderi reduse de biodiversitate prin taiarea arborilor prezenti pe amplasament. 

Masurile de protectie/diminuare a impactului sunt similare cu cele aferente pentru reducerea 

impactului asupra aerului si reducerea impactului zgomotului. In plus fata de acestea, se vor lua 

urmatoarele masuri: 

84

- Se vor pastra pe cat posibil arborii ce pot exista pe amplasament, in functie si de proiectele 

de dezvoltare viitoare. 

- In proiectele de dezvoltare viitoare, maximizarea suprafetelor ocupate de spatiile verzi si 

plantarea de arbori 

- In amenajarea spatiilor verzi si plantarea de arbori noi se vor utiliza specii specifice zonei. 

Prognozarea impactului asupra biodiversitatii cu aplicarea masurilor de protectie propuse 

- Impactul datorat zgomotului, atat in perioada de realizare si cat de functionare a 

obiectivului, va fi scazut, in special datorita distantei fata de zonele protejate si sensibile. Se 

remarca deasemenea existenta unei zone tampon impadurite intre zonele protejate si 

obiectiv. 

- Impactul datorat surselor de poluare a aerului, va fi scazut, datorita atat distantei fata de 

zonele protejate si sensibile cat si datorita masurilor luate pentru asigurarea unui nivel cat 

mai scazut al emisiilor si efectelor acestora asupra calitatii aerului (vezi si cap. Aer). 

- Exista un impact negativ scazut pe amplasament, datorita pierderilor reduse de vegetatie 

ierboasa si arboricola de pe amplasament in urma lucrarilor de dezafectare. 

85

IV.5. Peisajul 

In prezent terenul se prezinta ca un teren industrial, in mare parte acoperit de suprafete 

betonate si de constructii aflate intr-un grad avansat de degradare, reprezentand un aspect vizual 

neplacut si dezolant. 

TABELUL Nr. 15 –Utilizarea terenului 

Utilizarea terenului 

Suprafata (ha) 

Inainte de punerea Dupa punerea in 

in aplicare a aplicare a 

proiectului proiectului 

In agricultura 0 0 

Paduri 0 0 

Drumuri si platforme betonate Cca 58225 ND 

Zone construite 19708 0 

Ape 0 0 

Spatii verzi Cca 8500 mp ND 

TOTAL: 86433 86433 

Recultivata 

Prin proiectul propus ce prevede demolarea constructiilor existente pe amplasament, va 

rezulta un spatiu liber, nivelat, in mod evident vizual mult mai placut decat situatia actuaala. 

In concluzie, consideram ca impactul asupra peisajului va fi in mod clar unul pozitiv. 

86

IV.6. Mediul social si economic 

IV. 6.1. Mediul social 

Cu evolutii fluctuante de-a lungul timpului, populatia municipiului Zalau numara la 

ultimul recensamant 62927 locuitori. 

IV. 6.2. Mediul economic 

Conform informatiilor disponibile pe site-ul orasului orasul Zalau a fost un important 

centru economic din aceasta parte a tarii din cele mai vechi timpuri. 

Dupa anul 1989, in peisajul economic al municipiului Zalau, si-au facut aparitia o 

multitudine de activitati din sectorul tertiar, cu capital privat, fapt care indica o evolutie 

economica sanatoasa, bazata pe cerere si oferta. 

Industria este reprezenta prin fabrica de anvelope MICHELIN, fabrica de tevi – 

SILCOTUB Zalau si alte obiective. 

Proiectul de fata presupune dezafectarea obiectivelor aferente IMA1. Activitatea de 

demolare care lasa loc construirii unor noi obiective reprezinta, in sine, un exemplu al dinamicii 

orasului, un aspect pozitiv al „sanatatii” industriale a acestuia. 

Prin urmare, precizam faptul ca proiectul aflata in discutie genereaza un impact pozitiv 

asupra mediului socio-economic din zona prin creearea de noi locuri de munca, atat in cadrul 

santierului cat si la obiectivele care urmeaza a fi infiintate pe acest amplasament precum si prin 

reconversia economica a unei zone cu activitate sistata, „decedata” din punct de vedere 

economic. 

IV.7. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 

Obiectivul propus pentru demolare nu va modifica semnificativ structura etnica a zonei. 

Personalul care va lucra in santier va avea un caracter temporar (pe durata activitatii de 

demolare), iar numarul acestora va fi mic. Proiectul nu va afecta patrimoniul cultural al zonei 

87

V. ANALIZA ALTERNATIVELOR SI CUANTIFICAREA 

IMPACTULUI 

Pentru alternativele propuse se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, 

utilizand metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala) ce permite exprimarea cantitativa a 

impactului si compararea alternativelor propuse. 

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care 

rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare). 

Reprezentarea grafica: Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o 

diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de 

numarul factorilor de mediu analizati. 

Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr- 

un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm). 

Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce 

reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se 

inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale. 

Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea 

ideala (Si) si starea reala (Sr). 

TABELUL Nr. 16 –Semnificatia notelor de bonitate 

Nota de 

bonitate (Nb) 

Efectele 

10 mediul nu este afectat de activitatea proiectata 

9 mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1. 

8 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2. 

7 mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3 

6 - mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1. 

- efectele sunt negative 

5 mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2. 

4 mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3. 

3 mediul este degradat, nivel 1. 

- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere 


- efectele sunt nocive la durate medii de expunere 


- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere 

88

TABELUL Nr. 17 – Note de bonitate acordate: 

Factor de mediu Nb 

Alternativa 1 

(demolare 

clasica, fara 

impuscare) 

Alternativa 2 

(demolare 

clasica + 

impuscare) 

Apa 8 8 

Sol si subsol 8 8 

Aer 7 8 

Biodiversitate 9 9 

Populatie 8 8 

Zgomot si 

vibratii 

7 7 

Peisaj 10 10 

Conditii socioeconomice, 

culturale 

10 10 

Situatii risc 8 7 

89

TABELUL Nr. 18- Semnificatia IPG 

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana 

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile 

- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort 

IPG = 2...3 formelor de viata 

- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari 

IPG = 3...4 formelor deviata 

- mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru 

IPG = 4...6 formele deviata 

IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata. 

Rezulta: 

IPG Alternativa 1 = IPG Alternativa 2 = 1,44. Mediul este supus efectelor activitatii umane in 

limite admisibile 

Concluzii 

Remarcam ca valorile IPG rezultate in urma evaluarii ambelor alternative sunt in domeniul 

acceptabil. Ambele alternative sunt adecvate si se poate folosi oricare dintre alternative in functie 

de necesitati. 

90

VI. MONITORIZARE 

Se propune urmatorul plan de monitorizare: 

I. Monitorizarea calitatii solului si apei subterane 

Ca parte a obligatiilor de mediu existente si avand in vedere si cerintele de identificare a 

zonelor potential contaminate, se propune: 

- Prelevarea si analiza de probe de sol din din traseele de conducte/structuri subterane si din 

zona depozitului de carbune dupa indepartarea acesturia, precum si din alte locatii 

decopertate de constructii/beton, in cazul in care se expune solul. Inainte de nivelarea sau 

acoperirea cu material a zonei respective se vor preleva probe de sol si se vor analiza, 

rezultatele fiind raportate la limitele din OM 756/1997. Doar dupa ce rezultatele vor confirma 

calitatea corespunzatoare a solului, se va trece la umplerea/nivelarea zonei respective. 

Locatiile de prelevare vor fi amplasate pe un plan de situatie. 

- In cazul in care se va utiliza sol de umplutura/nivelare- strat final adus pe amplasament, acest 

material se va analiza in vederea verificarii faptului ca materialul este curat. Daca se va 

utiliza ca strat final material de pe amplasament, la sfarsitul lucrarilor de nivelare se vor 

preleva si analiza probe de sol distribuite uniform pe suprafata amplasamentului; 

- In cazul in care se depisteaza depasiri ale pragurilor de interventie, se vor efectua investigatii 

pentru delimitarea zonei contaminate. Se vor propune masuri de actiune ce se vor prezenta 

autoritatii de mediu competente. Daca zona contaminata respectiv volumul de sol este redus, 

pentru a permite continuarea proiectului, se propune excavarea solului contaminat, stocarea 

acestua in siguranta si transmiterea catre societati autorizate pentru eliminare/tratare. Daca 

zona contaminata este extinsa, se va proceda conform legislatiei in vigoare privind siturile 

contaminate. 

- Se vor pastra functionale puturile de monitorizare apa freatica existente pe amplasament, 

inclusiv dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare. Se propune analiza calitatii apelor la 

91

finalizarea lucrarilor si urmarirea comparativa cu valorile determinate cu ocazia intocmirii 

prezentului studiu. 

- Datele de monitorizare pentru sol si apa se vor pastra de catre beneficiar, la sfarsitul 

lucrarilor urmand a fi completata Anexa din HG 1408/2007. 

II. Alte masuri de monitorizare 

- Monitorizarea starii de colmatare a santului de garda pentru ape pluviale. Daca se 

constata colmatarea acestuia se va actiona pentru decolmatare. Monitorizare va cuprinde 

si perioada ulterioara proiectului de dezafectare. Se propun verificari lunare 

- Monitorizarea starii tehnice a parcului de utilaje pentru depistarea eventualelor 

defectiuni; 

- Verificarea periodica a etanseitatii rezervoarelor si recipientilor de stocare a carburantilor 

si altor substante/deseuri periculoase, daca este cazul; 

- Stabilirea de catre contractor unui program de prevenire si combatere a poluarii 

accidentale: masuri necesar a fi luate, echipe de interventie, dotari si echipamente pentru 

interventie in caz de poluare accidentala 

92

VII. SITUATII DE RISC 

VII.1. Riscuri naturale 

Amplasamentul se afla in zona seismica F, coeficientul de risc seismic Ks = 0,08 si perioada de 

colt Tc = 0,7 sec. Gradul seismic pe scara Richter este 6, prin urmare mic. 

Totodata prin solutiile tehnice propuse pentru constructii posibilitatea producerii de dezastre in 

caz de cutremur este mica. 

Avand in vedere amplasarea obiectivului fata de principalul curs de apa riscul inundatiilor este 

scazut. Ploile torentiale nu au un caracter prea accentuat. 

In documentatia de solicitare a autorizatiei integrate de mediu se specifica la geomorfologia 

zonei alunecari active de teren, terenul ininitial in anii 70 fiind mlastinos. Santul de garda pentru 

ape pluviale de pe amplasament prezinta in general pe o parte un taluz inclinat, inierbat, cu putin 

constructii, iar pe cealalata parte platforma betonata. In cazul intreruperii scurgerii libere a apelor 

pluviale prin santul de garda, in cazul unor precipitatii semnificative se pot produce doua 

fenomene: acumularea apei pluviale in amonte de zona infundata cu posibila revarsare a acesteia 

si inundarea partiala a terenului in zona respectiva, fapt ce trebuie evitat mai ales in zona 

depozitului de carbune, si saturarea solului cu apa si producerea de alunecari de teren, riscul 

acestora fiind insa mai mic deoarece acestea se pot produce in zona taluzului inclinat, fiind putin 

probabil ca apa sa stagneze in zona acestuia existand un teren relativ plan pe partea opusa a 

santului de garda. Pentru evitarea acestor riscuri masurile propuse sunt: 

- Evitarea stocarii deseurilor din demolari in vecinatatea santului de garda. 

- In timpul efectuarii lucrarilor in apropierea santului de garda se va preveni ajungerea de 

material in acesta. 

- Se va pastra perfect functional santul de garda pana cand se va decide amenajarea terenului 

pentru o noua utilizare. In cazul unui nou proiect se poate decide reproiectarea/modernizarea 

sistemului de captare si curgere a apelor pluviale, pastrand utilitatea acestuia nu numai pentru 

amplasament reteaua exterioara conectata la acesta. 

- Verificarea periodica a gradului de colmatare a santului de garda. 

93

VII.2. Accidente potentiale 

Riscul declansarii unor accidente sau avarii care pot avea un impact major asupra mediului 

este determinat de: 

- Activitatea de demolare propriu-zisa poate constitui o activitate cu risc pentru participanti si 

pentru locuitorii din zona; demolarea prin explozii controlate reprezinta activitatea cu risc cel 

mai mare in cazul proiectarii necorespunzatoare: dozarea explozibililor se va realiza in asa 

fel incat sa nu produca disconfort sau pagube in zone locuite (spargeri de geamuri, fisurari 

ale structurilor, etc.). 

- Accidente la transportul deseurilor rezultate din activitatea de demolare; 

- Manipularea necorespunzatoare a substantelor potential poluatoare pentru sol (combustibili, 

uleiuri etc); 

- Scurgerea accidentala de produse petroliere din rezervoarele autovehiculelor si utilajelor 

folosite in activitatea de demolare. 

- Deteriorarea instalatiilor de stocare ape uzate de la organizarea de santier cu deversarea in 

apa sau sol. Probabilitatea aparitiei unui astfel de accident este scazuta iar efectele sunt de 

amploare medie. Producerea de incendii si explozii ale deseurilor si substantelor stocate pe 

amplasament. Pentru evitarea acestui fapt produsele combustibile si explozive se vor stoca 

separat, securizat si se vor marca corespunzator. Se va mentine activa instalatia de hidranti 

pana la finalizarea lucrarilor. Personalul se va instrui corespuunzator pentru actiunea si se va 

intocmi un Plan de prevenire si stingere a incendiilor. 

Aceste surse potentiale de poluare accidentala, in cazul producerii unor accidente, vor afecta 

suprafete limitate si vor determina deprecierea locala a calitatii solului, a apelor de suprafata si 

subterane . 

94

Se propune Intocmirea unui Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pe 

amplasament ce va cuprinde masuri de prevenire si interventie in cazul producerii unui astfel de 

eveniment. 

Tinand cont de amplasarea acestor surse de poluare si de caile de migrare ale poluantilor, 

consideram ca impactul asupra tintelor (sol, apa de suprafata si subterana, biodiversitate, 

populatie) nu va fi semnificativ daca se vor lua imediat toate masurile propuse 

VIII. DESCRIEREA DIFICULTATILOR SI SURSE DE INFORMARE 

Nu au fost identificate probleme deosebite de comunicare, informare sau procurare de 

informatii relevante legate de studiul de impact asupra mediului. 

S-au intampinat probleme legate de evaluarea cantitativa a impactului, datorita numarului 

mare de variabile si imposibilitatea prognozarii si cuantificarii exacte a acestora, in conditiile 

lipsei unor date exacte mai detaliate privind modalitatea de executie tehnica. 

Ca surse de informare utilizate mentionam: 

- Documentatie tehnica pentru obtinerea autorizatiei de desfiintare; 

- Documente fosta UE Zalau: Autorizatie integrata, Raport de Amplasament, Plan de 

inchidere, notificari ARPM, planuri de situatie, plan retele; 

- Vizitarea amplasamentului, investigatiile de sol si apa efectuate pe amplasament. 

95

IX. CONCLUZII SI RECOMANDARI CE AU REZULTAT DIN 

EVALUAREA IMPACTULUI 

In urma evaluarii efectelor proiectului au rezultat urmatoarele: 

1. Au fost evaluate doua alternative de realizare a proiectului de demolare, una cu mijloace 

clasice si una in care se utilizeaza suplimentar si mijloace de demolare prin explozii 

controlate, impactul global al ambelor alternative fiind in limite acceptabile. Principala 

diferenta intre alternative privind impactul este ca in cazul utilizarii variantei de demolare prin 

explozii controlate, se produc emisii mai ridicate de zgomot si poluanti atmosferici (in special 

pulberi) dar pe un interval mult mai scurt. Ambele alternative au avantaje si dezavantaje de 

ordin tehnic si economic, si se va alege optiunea cea mai potrivita pentru obiectivul construit 

ce face obiectul demolarii. 

2. In urma analizarii diferitelor surse de impact si a efectelor acestora pe factori de mediu, rezulta 

ca: 

- Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor poate reprezenta o sursa semnificativa de impact 

negativ asupra calitatii solului, apelor de suprafata si aerului in zona. Se recomanda aplicarea 

cu strictete a masurilor de gestionare a deseurilor propuse in capit. Deseuri (colectare 

selectiva, manipulare, stocare, transport), cu numirea unui responsabil cu gestionarea 

deseurilor si intocmirea unui Plan de gestionare a deseurilor. Se va acorda o atentie deosebita 

deseurilor cu continut de azbest, prezente in cantitati mari pe amplasament; 

- Activitatile de demolare si manipulare a deseurilor rezultate reprezinta surse importante de 

poluare a aerului, in special cu pulberi, care in anumite conditii nefavorabile pot afecta 

negativ calitatea aerului in zona receptorilor sensibili din apropierea amplasamentului. Pentru 

evitarea acestui fapt se recomanda aplicarea masurilor de prevenire, reducere si minimizare a 

emisiilor de poluanti atmosferici din activitati de demolare, stocare si transport a deseurilor 

prevazute in capit. Aer. Se recomanda inainte de inceperea lucrarilor intocmirea unui Plan de 

de prevenire si reducere a emisiilor de praf care sa includa toate masurile aplicabile lucrarilor 

prevazute. 

96

- Activitatile de demolare reprezinta o sursa semnificativa de zgomot, ce poate afecta pe 

intervale scurte de timp receptorii sensibili aflati in vecinatate. Se vor aplica masurile tehnice 

si organizatorice prevazute la capit. Zgomot. Se vor lua masurile de protectie impotriva 

efectelor negative (efecte seismice si vibratii, unda de soc aeriana, proiectarea de obiecte 

solide) si avizele necesare in cazul utilizarii variantei de demolare prin impuscare. 

- Pentru evitarea riscurilor naturale si accidentelor potentiale se recomanda: mentinerea in 

buna stare de functionare a santului de garda pentru ape pluviale fara desfiintarea acestuia, 

mentinerea functionala a sistemului de alimentare cu apa de incendiu si hidranti pana la 

finalizarea lucrarilor cu risc de incendiu si evacuarea carbunelui de pe amplasament, 

intocmirea unui Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale si a unui Plan de 

prevenire si stingere a incendiilor. Pe amplasament vor exista dotari specifice: materiale 

absorbante, stingatoare etc 

- Se va aplica si urmari prevederile planului de monitorizare propus. In cazul in care sunt 

detectate probleme de calitatea solului, se va actiona imediat pentru delimitarea si 

indepartarea materialului contaminat, in cazul volumelor mici. Se va informa, periodic si de 

cate ori apar probleme, autoritatea competenta de mediu despre rezultatele monitorizarilor 

efectuate si despre natura problemelor detectate, precum si despre evolutia lucrarilor de pe 

amplasament. 

In concluzie, prin realizarea proiectului si masurilor de protectie propuse, calitatea mediului 

din zona este afectata dar in limite admisibile, la intensitate scazuta si pe intervale scurte de timp. 

Precizam ca impactul luat in consideratie este cel rezidual, ramas dupa aplicarea masurilor de 

reducere a impactului propuse, si orice scapare in aplicarea acestor masuri poate duce la efecte 

negative semnificative. 

97

X. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 

Amplasamentul analizat se afla in Mun Zalau, str. valea Mitii nr. 2, jud Salaj si este 

proprietatea S.C. SILCOTUB S.A. Zalau, fiind achizitionat de la Uzina Electrica Zalau. Pe 

amplasament s-a desfasurat activitate de producere energie in cadrul unitatii IMA1, activitate 

incheiata in 2004. Suprafata terenului este de 86.433 mp si suprafata ocupata de constructii este 

de 19.708 mp. Prin contractul de vanzare-cumparare SILCOTUB SA si-a asumat toate eventualele 

obligatii de mediu aferente terenului. Investigatiile privind calitatea solului si apei subterane pe 

amplasament indica faptul ca terenul nu este contaminat, existand doar cateva valori ridicate pentru 

indicatorul sulfati in vecinatatea depozitului de carbune, presupusa causa a problemei. 

Proiectul va consta in desfiintarea a 56 de obiecte aflate pe teren: benzi transportoare, 

estacade, ateliere, sali turboagregate, buncare cazane, turnuri racire, turnuri, statii pompare etc. 

In prezent toate instalatiile si utilajele se afla in regim de conservare. Conform declaratiilor 

beneficiarului, instalatiile au fost golite de orice lichide combustibile si alte substante de catre 

fostul proprietar. Pe amplasament se gaseste un depozit de carbune cu suprafata de cca 1 ha pe 

care se afla depozitate 50000 tone de carbune apartinand Administratiei Nationale a Rezervelor 

de Stat si Probleme Speciale Prin proiect se prevede si curatarea acestei zone 

Lucrarile de desfiintare vor cuprinde urmatoarele operatiuni: 

- desfiintarea instalatiilor; 

- demolarea cladirilor, estacadelor; 

- dezafectarea benzilor transportoare, rezervoarelor; 

- demolare platforme; 

- refacerea terenului. 

Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de demolare este necesara constituirea 

unei organizari de santier care va gazdui pe perioada santierului muncitorii ce vor lucra la 

demolare. Organizarea de santier va fi constituita din containere monobloc care se aduc pe 

amplasament. Aceste containere detin tot confortul necesar acomodarii in bune conditii a 

personalului angajat. Containerele se vor racorda (daca conditiile tehnice permit) prin 

bransamente temporare la retelele de alimentare cu energie electrica, apa si canalizare. 

Alimentarea cu apa potabila se va realiza printr-un bransament temporar la reteaua de apa 

98

existenta in zona, sau daca acest lucru nu este posibil prin aprovizionarea cu surse mobile (ex 

cisterne). Apele uzate menajere vor fi stocate in fose vidanjabile si vor fi evacuate periodic la 

reteaua de canalizare. Nu vor rezulta alte ape uzate tehnologice, cu exceptia celor de la 

instalatiile de spalare a rotilor autovehiculelor, ce vor fi recirculate si in final evacuate la 

reteaua de canalizare, cu acceptul administratorului acesteia. Evacuarea apelor pluviale se va 

realiza prin reteaua existenta cu debusare in V. Mitii. Alimentarea cu energie electrica se va 

realiza prin bransament temporar la reteaua existenta a UE Zalau. 

Alternativele studiate au fost, in functie de tehnologiile posibil a fi utilizate, urmatoarele 

1. Demolare utilizand mijloace manuale si mecanizate (fara impuscare); 

2. Demolare utilizand mijloace manuale, mecanizate + explozii controlate; 

Tehnologiile de demolare manuale (traditionale) constau in: montarea-demontarea si mutarea 

jgheaburilor de evacuare a deseurilor si schelelor simple de inventar, executarea lucrarilor 

propriu-zise de demolare si desfacere cu unelte specifice, manipularea materialelor rezultate, 

sortarea si stivuirea acestora. 

In cadrul proiectului tehnologia manuala este aplicabila in special in faza initiala de 

demontare a instalatiilor, a anumitor componente de interes (ex invelitori, piese metalice etc) 

precum si in departarea produselor periculoase (ex. placi de azbociment). 

Tehnologiile de demolare cu mijloace mecanizate implica utilizarea utilajelor specifice si a 

tehnologiilor specifice (cleste hidraulic, macara-bila, schele mobile, hidraulice, excavator etc.) 

Demolarea prin explozii controlate adeseori este mai sigura decat demolarea clasica, 

mecanica, mai ales cand este vorba de despre constructii industriale. Metoda demolarii cladirilor 

prin explozie controlata este foarte des folosita datorita avantajelor evidente care le prezinta. In 

cazul nostru demolarea prin explozii controlate va fi folosita doar pentru anumite cladiri 

(inaltime mare si aflate la distanta sigura de cladiri ce nu apartin titularuluiu) doar daca analiza 

tehnico-economica detaliata in fiecare caz va indica aceasta metoda ca fiind mai avantajoasa. O 

eventuala demolare prin impuscare va fi proiectata cu atentie pentru evitarea unor efecte nedorite 

datorita efectelor seismice si a undei de soc aeriene produse de o explozie, prin utilizarea de 

mijloace de protectie (ecrane de protectie, amplasare judicioasa a incarcaturilor explozive), 

anuntarea populatiei din zona precum si obtinerea avizelor necesare si colaborarea cu autoritatile 

in domeniul protectiei civile. 

99

In urma analizei impactului potential al activitatii de demolare, a rezultat ca aceasta poate 

constitui o sursa importanta de zgomot, deseuri, praf, ce pot afecta calitatea aerului, apei, solului 

si subsolului din zona, precum si receptorii sensibili din zona. Receptorii sensibili din zona 

identificati sunt: 




NV- 0,25 km – case Valea Mitii 

- Zona naturala protejata - Stejarisul Panic la cca 2 km – directie NV; 

- Zona naturala protejata - Stejarisul de balta Panic la cca 3 km – directie NV. 

- Paraul V. Mitii, colector de ape pluviale 

Trebuie sa remarcam cantitatile importante de deseuri ce vor fi generate (ex moloz, deseuri 

metalice) precum si prezenta produselor cu azbest pe amplasament, produse ce necesita masuri 

speciale atat pentru demontare cat si pentru stocare si eliminare 

Ca urmare au fost propuse ca parte a proiectului de demolare urmatoarele masuri de 

minimizare si reducere a impactului negativ al proiectului asupra mediului si sanatatii populatiei, 

masuri prezentate mai jos: 

- Adoptarea un program de lucru, astfel incat sa nu se afecteze populatia si ecosistemele 

din vecinatatea proiectului. Se vor respecta orele de liniste prevazute in lege. 

- Nu se vor efectua lucrari noaptea (inclusiv transporturi); 

- Se vor utiliza utilaje si instalatii moderne, cu un nivel scazut de zgomot generat; 

- Se vor alege pe cat posibil rute de transport ce vor ocoli zonele locuite. 

- In cazul alegerii variantei de demolare prin explozii controlate pentru anumite cladiri, 

se va executa un proiect de impuscare avizat conform reglemetarilor legale in vigoare, 

prin care se vor lua in calcul toate efectele negative posibile si se vor propune masuri 

de reducere a acestora. 

100

- Se va desemna o persoana responsabila cu gestionarea deseurilor, din partea 

beneficiarului sau executantului, si se va intocmi un plan de gestionare a deseurilor pe 

diferite faze, conform recomandarilor prezentului document si a legislatiei in vigoare 

- Se va realiza o segregare cat mai detaliata a deseurilor atat pe baza materialelor 

componente cat si a periculozitatii deseurilor, pentru a asigura o valorificare cat mai 

rdicata si riscuri cat mai mici; 

- Toate deseurile se vor stoca in recipienti adecvati si in spatii adecvate. Se vor utiliza la 

maxim cladirile inca existente pe amplasament pentru depozitarea sigura, acoperita, a 

deseurilor 

- Depozitarea deseurilor nepericuloase in vrac se va realiza cat mai departe de sistemele 

de colectare a apelor pluviale (ex. santul de garda cu descarcare in reteaua de 

canalizare pluviala care strabate amplasamentul proiectului, cu descarcare finala in V. 

Mitii), in vederea evitarii colmatarii acestora si impurificarii apelor pluviale. Se va 

pastra perfect functional santul de garda pana cand se va decide amenajarea terenului 

pentru o noua utilizare 

- Toate containerele, spatiile de stocare vor purta etichete cu codul deseului conform HG 

856/2002 si cu denumirea uzuala a deseului. In cazul deseurilor periculoase se vor 

adauga avertismente de pericol; 

- Spatiul de depozitarea a deseurilor va fi inchis cu acces restrictionat persoanelor 

neautorizate 

- Obiectivul dispune de personal tert care asigura paza si securitatea pe intreg 

amplasamentul. 

- Se va tine evidenta gestionarii deseurilor si se vor intocmi documentele de transfer 

conform legislatiei in vigoare; 

- Se va realiza transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor numai cu societati 

autorizate pentru aceste operatiuni si care prezinta codul respectiv al deseului in 

autorizatie. 

- Se vor realiza caracterizari si analize ale deseurilor potential periculoase in 

conformitate cu prevederile Legii 211/2011, in conformitate cu HG 1061/2008 si cu 

prevderile OM 95/2005 in vederea depozitarii. 

101

- Se vor respecta prevederile HG 124/2003 privind privind prevenirea, reducerea şi 

controlul poluării mediului cu azbest in sensul reducerii emisiilor de azbest precum si 

privind etichetarea si gestionarea deseurilor de azbest; 

- Se recomanda indepartarea prealabila a produselor de azbest din instalatii precum si a 

placilor de azbociment, inainte de demolare/dezafectare, cu exceptia cazurilor in care 

produsele pot fi indepartate numai in timpul demontarii instalatiilor. Demolarea fara 

indepartarea produselor cu azbest se va realiza doar daca evaluarea de risc va 

demonstra ca aceasta metoda este mai sigura pentru muncitori. 

- Se recomanda pentru indepartarea produselor de azbest utilizarea de tehnici care sa 

duca la formarea de cat mai putine fibre 

- Santierul va fi dotat ccu material absorbant pentru interventia imediata in cazul in care 

se observa scurgeri, 

- Mentinerea autovehiculelor intr-o buna stare tehnica, stationarea acestora pe platforme 

betonate; 

- Apele uzate menajere si alte ape uzate rezultate de pe amplasament vor fi colectate si 

evacuate corespunzator, prevenindu-se astfel ajungerea lor pe sol si in subsol; 

- Toate produsele de natura chimica, inclusiv combustibili si uleiuri, utilizate sau 

colectate de pe amplasament, precum si cele pulverulente usoare vor fi amplasate in 

spatii amenajate, ferite de actiunea ploii sau vantului, in recipienti etansi (vezi si 

capitolul deseuri) ; 

- Daca vor exista rezervoare de combustibil/ulei utilizate pe amplasament acestea vor fi 

amplasate pe platforme etanse, eventual dotate cu sisteme de retinere a hidrocarburilor. 

- Se interzice spalarea conductelor sau instalatiilor pe amplasament. Daca acestea contin 

produse petroliere sau alte substante, acesta se va colecta in recipienti adecvati cu 

evitarea scurgerii pe sol, si valorifica prin firma autorizata; 

- Utilajele si vehicolele nu se vor spala pe amplasament; 

- Ca masura de protectie se interzice, pe cat posibil reparatiile utilajelor pe amplasament 

- Se recomanda lasarea cat mai putin timp expuse a excavatiilor deschise; 

- Stropirea cu apa a structurilor din beton/zidarie ce urmeaza a fi demolate, a cailor 

circulabile din santier, a materialelor cu continut pulverulent depozitate vrac. In 

102

practica se pot folosi in apa de stropire adaosuri de produse speciale, nepericuloase, ce 

ajuta la fixarea mai buna a pulberilor; 

- Se va evita aruncarea resturilor de moloz si a elementelor de constructie de la inaltime, 

pentru a nu se imprastia pe paviment si genera astfel cantitati suplimentare de praf; se 

vor folosi jgheaburi, de preferat inchise, pentru descarcarea deseurilor; 

- Se recomanda stocarea materialelor in gramezi cat mai compacte (raport 

suprafata/volum cat mai mic); 

- Deseurile vor fi evacuate cat mai repede de pe amplasament; 

- Lucrarile cu potential ridicat de generare a prafului (demolare, manipulari de materiale 

pulverulente) se vor evita a se realiza in zilele cu vant puternic. Se vor programa 

lucrarile in functie de prognoza meteo, iar in cazul inceperii vantului in timpul 

lucrarilor aceste se vor sista; 

- Se vor utiliza pe cat posibil perdele de protectie din material textil care sa retina praful 

in zona de lucru/zona de stocare si sa evite propagarea acestuia la distanta; 

- Se va utiliza o statie de spalare a rotilor autovehiculelor la iesirea din santier. In acest 

fel se evita murdarirea carosabilului stradal precum si antrenarea prafului; 

- Mijloacele de transport moloz si alte materiale cu pulberi vor fi acoperite; 

- Utilajele folosite in activitatea de demolare trebuiesc sa fie moderne si intretinute 

corespunzator si verificate din punct de vedere al noxelor (revizia tehnica la zi); 

- La stationare autovehiculele vor avea motorul oprit; 

- Se vor stabili trasee circulabile cat mai scurte si se vor impune limite de viteza pentru 

reducerea antrenarii pulberilor; 

- Se recomanda intocmirea de catre executantii lucrarilor a unui Plan de prevenire si 

reducere a emisiilor de praf; 

- Pentru evitarea emisiilor de fibre de azbest se vor lua masuri speciale; 

- Solul fertil va fi stocat separat si reutilizat pe amplasament. 

In urma aplicarii masurilor de protectie enumerate mai sus se estimeaza ca proiectul, 

indiferent de alternativa utilizata, va avea un impact negativ minim, in limite acceptabile, asupra 

calitatii aerului, apei, solului, subsolului, zonelor naturale protejate si zonelor locuite. 

Eventualele efecte negative se vor resimti local, la o distanta mica de amplasament, la o 

103

intensitate scazuta si pe intervale foarte scurte de timp. Trebuie sa remarcam impactul pozitiv 

socio-economic prin generarea de locuri de munca si reactivarea unei zone industriale, precum si 

evidentul impact pozitiv asupa peisajului din zona. 

104

SC Silcotub SA

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?