Clasa A IV-A

Subiectele Concursului Naţional Şcolar WINNERS, ediţia I (ediţia a XI-a stil vechi), anulVI,semestrul I, 2007-2008 

www.minunilewinners.net 

Clasa A IV-A 

1. Linia orizontului reprezintă: 

a) locul unde apune Soarele; b) bolta cerului; 

c) suprafaţa Pământului; d) linia unde ni se pare că se uneşte cerul cu Pământul; 

e) locul unde răsare Soarele. 

2. Poziţia Soarelui pe cer la asfinţit, indică: 

a) sudul; b) nordul; c) estul; d) vestul; e) sud-estul. 

3. Între punctul cardinal Est şi punctul cardinal Nord se află punctul intercardinal: 

a) Sud-Est; b) Est-Nord_Est; c) Nord-Vest d) Nord-Est; e) Nord-Nord_Est. 

4. Pe hartă este redat cu verde forma de relief numită: 

a) munte; b) deal; c) podiş; d) câmpie; e) depresiune. 

5. Dacă în sala de clasă în care învăţaţi pe peretele din faţa voastră se află tabla de scris în direcţia sud, 

peretele din dreapta voastră cu panouri se află în direcţia: 

a) nord; b) est; c) vest; d) sud; e) sud-vest. 

6. Harta reprezintă. 

a) un desen micşorat al unei suprafeţe; b) un desen pe care sunt reprezentate obiecte; 

c) o schiţă cu semne convenţionale d) un mijloc de orientare e) un desen cu legendă şi titlu. 

7. Direcţia nordului este indicată noaptea de: 

a). Lună; b) Steaua Polară; c) Luceafărul; d) Carul Mare; e) Soare. 

8. Mijlocul de orientare folosit cel mai mult de călătorii pe mare este: 

a) Soarele; b) Luna; c) Steaua Polară; d)Busola; e)Harta. 

9. Câţi kilometri sunt între Bucureşti şi Constanţa dacă distanţa pe o hartă între cele două localităţi este 

de 12 centimetri iar scara hărţii este de 1 cm egal cu 20 000 m: 

a) 240 m; b) 2,4 km; c) 24 km; d) 240 km; e) 2400 km. 

10. Dintre toate planetele Sistemului Solar există viaţă doar pe: 

a) Venus; b) Terra; c) Mercur; d) Marte; e) Jupiter. 

11. Cea mai apropiată stea de Pământ este: 

a) Soarele; b) Luna; c) Steaua Polară; d) Luceafărul; e) Carul Mare. 

12. România se află situată pe continentul: 

a) America de Nord; b) Europa; c) Asia; d) Africa; e) Australia. 

~ ~



13. Continentul aflat în totalitate în emisfera sudică este: 

a) Australia; b) Africa; c) America de Sud; d) Asia; e) Europa. 

14. Cu Marea Neagră, România se învecinează în partea de: 

a) nord; b) sud; c) est; d) vest; e) sud-est. 

15. Pe râul Prut se află graniţa dintre Romania şi: 

a) Ucraina; b) Ungaria; c) Bulgaria; d) Republica Moldova; e) Serbia. 

16. După suprafaţă, pe continentul European, România este o ţară de mărime: 

a) mică; b) mijlocie; c) foarte mare; d) foarte mică; e) mare. 

17. România are o suprafaţă de: 

a) 238 391 km ; b) 283 391 km ; c) 338 391 km ; d) 238 931 km ; e) 391 238 km ; 

18. Cel mai mare vecin al României ca suprafaţă şi număr de locuitori este: 

a) Bulgaria; b) Ucraina; c) Ungaria; d) Serbia; e) Rusia. 

19. Oceanul Atlantic separă: 

a) Europa de Africa; b) America de Sud de Australia; c) Africa de Australia; 

d) America de Nord de Europa; e) Europa de Asia. 

20. Cele mai înalte vârfuri muntoase din România se află în: 

a) Carpaţii Meridionali; b) Carpaţii Orientali; c) Munţii Apuseni; 

d) Munţii Banatului; e) Munţii Dobrogei. 

21. Munţi vulcanici întâlnim în România în: 

a) Carpaţii Meridionali; b) Carpaţii de Curbură; c) Munţii Banatului; 

d) Munţii Dobrogei; e) Muntii Apuseni. 

22. Prezentaţi şi descrieţi mijloacele de orientare care pot fi folosite în orientarea 

pe teren. 

Clasa A V-A 

~ ~ 

MULT SUCCES ! 

1. Cea mai apropiată stea faţă de planeta Pământ este: 

a) Steaua Polară; b) Soarele; c) Venus; d) Proxima Centauri; e) Sirius. 

2. Planetele din cadrul Sistemului Solar sunt în număr de: 

a) nouă; b)nouăsprezece; c) zece; d) unsprezece; e) şapte.



3. Cea mai mare planetă din Sistemul nostru Solar este: 

a) Saturn; b) Jupiter; c) Uranus; d) Neptun; e) Pluto. 

4. Între planetele Sistemului Solar, în ordinea depărtării de Soare, Pământul ocupă poziţia a: 

a) doua; b) patra; c) treia; d) cincea; e) şaptea. 

5. Fragmente de corpuri cereşti care ajung pe suprafaţa Pământului se numesc: 

a) meteori; b) meteoriţi; c) comete; d) asteroizi; e) sateliţi. 

6. De pe Pământ se vede tot timpul aceeaşi faţă a Lunii fiindcă o rotire în jurul Pământului durează cât 

o rotaţie în jurul axei proprii, aproximativ: 

a) 28 zile; b) 27 zile; c) 30 zile; d) 24 ore; e) 365 zile. 

7. Cel mai mare număr de inele înconjoară planeta: 

a) Marte; b) Terra; c) Saturn; d) Neptun; e) Jupiter. 

8. Privind de pe Pământ vedem doar conturul Lunii, ca un inel în faza numită: 

a) lună plină; b) primul pătrar; c) seceră; d) ultimul pătrar; e) lună nouă. 

9. Este cunoscută sub denumirea populară de Luceafăr, planeta: 

a) Marte; b) Mercur; c) Venus; d) Neptun; e) Pământ. 

10. Saturn este planeta: 

a) cea mai mare din Sistemul Solar; b) cea mai apropiată de Soare; 

c) cea mai îndepărtată de Soare; d) cu cel mai mare număr de sateliţi; 

e) cea mai mică planetă din Sistemul Solar. 

11. Atunci când Soarele, Pământul şi Luna sunt pe aceeaşi linie, iar Luna umbreşte o parte din suprafaţa 

Pământului avem o: 

a) eclipsă parţială de Soare; b) eclipsă parţială de Lună; 

c) aliniere a planetelor; d) eclipsă totală de Soare; 

e) eclipsă totală de Lună. 

12. Turtirea Pământului la cei doi poli şi bombarea la ecuator se datorează: 

a) mişcării de rotaţie a Pământului în jurul axei; b) mişcării în jurul Soarelui pe o orbită alungită; 

c) magnetismului terestru; d) presiunii calotelor de la cei doi poli; 

e) forţei de atracţie a Lunii. 

13. Se numeşte an bisect anul cu: 

a) 365 zile; b) 366 ore; c) 366 zile şi 4 ore; d) 367 zile; e) 29 zile în luna februarie. 

14. Paralela situată la 23 grade şi 30 minute în emisfera nordică se numeşte: 

a) Tropicul Capricornului; b) Cercul Polar de Nord; c) Tropicul Racului; 

d) Cercul Polar de Sud; e) Ecuatorul. 

15. Corpurile cosmice de formă sferică alcătuite din gaze incandescente care au căldură şi lumină 

proprie se numesc: 

a) planete; b) sateliţi; c) comete; d) stele; e) asteroizi. 

~ ~



16. O aglomeraţie de miliarde de stele formează: 

a)o gaură neagră; b) un sistem solar; c) o super novă; d) o constelaţie; e) o galaxie. 

17. Luna este: 

a) planetă; b) satelit artificial; c) cometă; d) stea; e) satelit natural. 

18. Emisfera nordică se mai numeşte: 

a) australă; b) răsăriteană; c) artică; d) boreală; e) antartică. 

19. Câte grade longitudine reprezintă un fus orar cunoscând faptul că în 24 de ore un punct de pe 

suprafaţa Pământului descrie un cerc de 360 grade: 

a) 24 grade; b) 36 grade; c) 15 grade; d) 30 grade; e) 20 grade. 

20. Cea mai lungă paralelă care împarte suprafaţa terestră în două emisfere se numeşte: 

a) Ecuator; b) Cercul Polar de Nord; c) Cercul Polar de Sud; 

d) Tropicul Racului; e) Tropicul Capricornului. 

21. Prin linii subţiri de culoare roşie sunt reprezentate pe hartă: 

a) căile ferate; b) apele curgătoare; c) drumurile; 

d) vegetaţia; e) localităţile. 

22. Prezentaţi consecinţele mişcării de rotaţie a Pământului? 

Clasa A VI-A 

~ ~ 

MULT SUCCES ! 

1. La început uscatul Planetar a fost format dintr-un singur mare continent numit: 

a) Pangaea; b) Panthalassa; c) Laurasia; d) Gondwana; e) Atlantida. 

2. Continentul Europa este situat: 

a) în emisfera sudică; b) centrul emisferei nordice; c) între tropice; 

d) de-o parte şi de alta a Ecuatorului; e) la Polul Nord. 

3. Marea Caspică, Marea Neagră, Marea Marmara şi Marea Egee separă continentul Europa de 

continentul: 

a) Africa; b) Asia; c) America de Nord; d) Australia; e) America de Sud. 

4. Munţi tineri ce aparţin lanţului alpino-carpato-himalayan sunt munţii: 

a) Ural; b) Alpii Scandinaviei; c) Penini; d) Pirinei; 

e) Pădurea Neagră.



5. Vârful Mont Blanc este cel mai înalt vârf al munţilor: 

a) Himalaya; b) Alpi; c) Carpaţi; d) Apenini; e) Ural. 

6. Vulcanul Etna se află în insula: 

a) Creta; b) Sardinia; c) Islanda; d) Corsica; e) Sicilia. 

7. In partea de vest a continentului european întâlnim un climat: 

a) continental excesiv; b) mediteranean; c) temperat oceanic; 

d) temperat continental; e) subpolar. 

8. Primul fluviu din Europa după lungime este: 

a) Dunarea; b) Rin; c) Nistru; d) Volga; e) Tamisa. 

9. Dunărea trece prin patru capitale europene: 

a) Berlin, Viena, Budapesta, Belgrad; b) Budapesta, Belgrad, Sofia, Bucureşti; 

c) Viena, Budapesta, Belgrad, Sofia; d) Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad; 

e) Bratislava, Budapesta, Belgrad, Bucureşti. 

10. Prin intermediul canalului Dunare-Main-Rin se face legătura între Marea Neagră şi marea: 

a) Baltică; b) Caspică; c) Mânecii; d) Mediterană; e) Nordului. 

11. Renul este un mamifer întâlnit în Europa în: 

a) regiunile de tundră; b) regiunile muntoare; c) pădurile de foioase; 

d) pădurile de conifere; e) regiunile de stepă. 

12. Cernoziomurile sunt soluri fertile întâlnite în regiunile: 

a) de stepă; b) subtropicale; 

c) pădurilor de foioase; d) pădurilor de conifere; e) de tundră. 

13. Un arbore specific pădurilor de conifere din Europa este: 

a) stejarul; b) castanul; c) fagul; d) zada; e) arţarul. 

14. Pădurile de conifere alcătuiesc o formaţiune compactă în nordul Europei numită: 

a) maquis; b) garriga; c) taiga; d) tundră; e) lande. 

15. Strâmtoarea Dardanele face legătura între: 

a) Marea Neagră şi Marea Marmara; b) Marea Neagră şi Marea Mediterană; 

c) Marea Marmara şi Marea Egee; d) Marea Neagră şi Marea Egee; 

e) Marea Egee şi Marea Mediterană. 

16. În partea de vest a Franţei se află peninsula: 

a) Iberică; b) Crimeea; c) Pelopones; d) Scandinavă, e) Bretagne. 

17. Cea mai mare insulă vulcanică de pe Glob este: 

a) Sicilia; b) Irlanda; c) Islanda; d) Groenlanda; e) Cipru. 

~ 5 ~



18. Ceaţa este un fenomen frecvent în oraşul: 

a) Bucureşti; b) Moscova; c) Roma; d) Londra; e) Madrid. 

19. Râurile Tamisa, Rin, Sena şi Loire au debite bogate deoarece: 

a) au o lungime mare; b) au mulţi afluenţi; 

c) izvoresc din zone muntoase; d) străbat o zonă temperat –oceanică; 

e) se varsă prin estuare. 

20. In perioada cuaternară calota glaciară s-a extins din nordul Europei până în: 

a) nordul Carpaţilor; b) sudul peninsulei Scandinave; 

c) nordul munţilor Balcani; d) nordul podişului Meseta; 

e) nordul munţilor Caucaz. 

21. Lacurile Ladoga şi Onega sunt de origine: 

a) vulcanică; b) tectonică; c) glaciară; d) carstică e) antropică. 

22. Descrieţi tipul de peisaj mediteranean precizând: localizarea, relieful specific, clima, vegetaţia, fauna 

şi solurile. 

MULT SUCCES ! 

Clasa A VII-A 

1. Cel mai întins şi mai populat continent de pe Glob este: 

a) Africa; b) Asia; c) Europa; d) America de Nord; e)Australia. 

2. Peninsula Arabică este localizată între: 

a) Marea Roşie şi Golful Persic; b) Golful Persic şi Golful Bengal; 

c) Marea Mediterană şi Marea Neagră; d) Marea Neagră şi Marea Caspică; 

e) Golful Oman şi Marea Caspică. 

3. Insula Ceylon este situată în Asia în partea de: 

a) nord; b) est; c) sud-est; d) sud; e) vest. 

4. Cel mai înalt podiş din Asia este: 

a) Iran; b) Dekkan; c) Tibet; d) Gobi; e) Arabiei. 

5. Al doilea vârf ca altitudine din Asia aparţine munţilor: 

a) Himalaya; b) Kunlun; c) Caucaz; d) Altai; e) Karakorum. 

6. In arhipelagul Japonez se află vulcanul: 

a) Elbrus; b) Kliucev; c) Fuji; d) Marapi; e)Krakatau. 

~ 6 ~



7. Peninsula Arabia se caracterizează prin: 

a) prezenţa unui relief vulcanic; b) existenţa unor gheizere; 

c) gheţari de calotă; d) vegetaţie de savană; 

e) climat tropical-uscat. 

8. Principalul factor care determină climatul peninsulei Arabia este: 

a) întinderea continentului asiatic; b) dispunerea sistemelor montane; c) alizeele; 

d) curenţii Oceanului Pacific; e) vânturile polare. 

9. Cele mai scăzute temperaturi medii anuale în luna ianuarie se înregistrează în: 

a) Podişul Tibet; b) Muntii Himalaya; 

c) Peninsula Kamceatka; d) Podişul Siberiei; e) Munţii Caucaz. 

10. Un climat tropical musonic întâlnim în: 

a)Peninsula Iberică; b) Arhipelagul Filipine; c) Peninsula India; 

d) Arhipelagul Indonezian; e)Peninsula Malacca. 

11. Cel mai lung fluviu de pe continentul asiatic este: 

a) Enisei; b) Obi; c) Brahmaputra; d) Hung He; e)Chang Jiang. 

12. Fluviile Amu-Daria şi Sâr-Daria se varsă în: 

a) Marea Caspică; b) Lacul Aral; c) Lacul Balhaş; d) Lacul Baikal; e) Lacul Van. 

13. Lacul Baikal este: 

a) lacul cu cea mai mare salinitate; b) cel mai întins lac din Asia; 

c)cel mai mare rezervor de apă dulce; d) un lac hidroenergetic; e) un lac glaciar. 

14. Pădurile ecuatoriale au o mare răspândire în: 

a) Peninsula India; b) Arhipelagul Indonezian şi Filipine; 

c) Arhipelagul Japonez; d) Peninsula Arabia; 

e) Peninsula Asia Mică. 

15. Iakul este un animal specific: 

a) pădurilor ecuatoriale; b) deşerturilor tropicale; c) pajiştilor alpine; 

d) deşerturilor reci; e) tundrei. 

16. Cel mai populat stat din Asia este: 

a) India; b) China; c) Rusia; d) Japonia; e)Indonezia. 

17. In peninsula India este specifică religia: 

a) creştină; b) iudaică; c) budistă; d) islamistă; e) hindusă. 

18. Cea mai specifică plantă cerealieră din Asia este: 

a)grâul; b) porumbul; c) orezul; d) orzul; e) secara. 

~ 7 ~



19. Cele mai importante rezerve de petrol se întâlnesc în: 

a) Zona Golfului Persic; b) Zona Mării Caspice; 

c) China de Nord-Est; d) Câmpia Siberiei de Vest; 

e) Arhipelagul Indonezian. 

20. Cea mai dezvoltată ţară de pe continentul asiatic din punct de vedere industrial este: 

a) Rusia; b) China; c) Coreea de Sud; d) Singapore; e) Japonia. 

21. Se varsă printr-o deltă foarte întinsă, fluviul: 

a) Obi; b) Huang He; 

c) Brahmaputra (cu Gange); d) Indul; e) Chiang Jiang. 

22. Caracterizaţi peisajul de tundră din Asia precizând: localizarea, relieful, clima, vegetaţia, fauna şi 

solurile. 

MULT SUCCES ! 

Clasa A VIII-A 

1. România este situată în cadrul continentului Europa în partea: 

a) nordică; b) vestică; c) centrală; d) estică; e) sudică. 

2. În partea de nord-vest România are ca vecin: 

a) Republica Moldova; b) Bulgaria; c) Serbia; 

d) Ucraina; e) Ungaria. 

3. Graniţa cu Republica Moldova este: 

a) terestră; b) maritimă; c) fluvială; 

d) terestră şi fluvială; e) terestră şi maritimă. 

4. Din punct de vedere al poziţiei geografice, România este o ţară: 

b) alpină; b) pontică; c) mediteraneană; d) oceanică; e) scandinavă. 

5. Relieful României are un caracter: 

a) variat; b) predominant de câmpie; c) montan; 

d) predominant de deal; e) predominant de câmpie, deal şi podiş. 

6. Cei mai înalţi munţi din Carpaţii Româneşti sunt munţii: 

a) Tatra; b) Bucegi; c) Rodnei; d) Bihor; e) Făgăraş. 

7. În partea centrală şi de nord, culmile Carpaţilor Orientali au o direcţie predominantă: 

a) N-S; b) NE-SV; c) NV-SE; d) SV-NE; e) E-V. 

~ ~



8. Carpaţii Meridionali sunt alcătuiţi din roci: 

a) sedimentare; b) cristaline şi sedimentare; c) cristaline; 

d) vulcanice; e) sedimentare, cristaline şi vulcanice. 

9. Aparţin grupei Carpaţilor Moldo-Transilvani, munţii: 

a) Bistriţei; b) Bihor; c) Bucegi; d) Bârsei; e) Buzău. 

10. Cei mai înalţi munţi vulcanici din Carpaţii Româneşti sunt: 

a) Făgăraş; b) Bucegi; c) Rodnei; d) Metaliferi; e) Călimani. 

11. Limita dintre Subcarpaţii Getici şi Subcarpaţii de Curbură este dată de valea: 

a) Prahovei; b) Oituzului; c) Dâmboviţei; d) Trotuşului; e) Motrului. 

12. Munţii Apuseni sunt situaţi în: 

a) vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei; b) vestul Dealurilor de Vest; 

c) vestul Câmpiei de Vest şi Dealurilor de Vest; d) nordul Grupei Retezat-Godeanu, 

e) vestul Carpaţilor Maramureşului şi ai Bucovinei. 

13. Prin alcătuirea petrografică, munţii Banatului se aseamănă cu: 

a) Grupa Munţilor Apuseni; b) Grupa Carpaţilor Moldo-Transilvani; 

c) Grupa Carpaţilor Curburii, d) Grupa Retezat-Godeanu; 

e) Grupa Carpaţilor Maramureşului şi ai Bucovinei. 

14. Partea centrală a Podişului Transilvaniei este denumită Câmpia Transilvaniei, datorită: 

a) utilizării agricole; b) altitudinilor mici, c) structurii reliefului; 

d) vegetaţiei; e) domurilor gazeifere. 

15. În cadrul depresiunii Colinare a Transilvaniei întâlnim un relief asemănător cu cel al Subcarpaţilor 

în partea: 

a) estică; b) vestică; c) nordică; d) sudică; e) centrală. 

16. Dealurile Subcarpatice situate la est de râul Olt, se numesc: 

a)muscele; b) cueste; c) culmi; d) coline; e) măguri. 

17. În subsolul podişului Getic se găsesc zăcăminte de: 

a) petrol, gaz metan şi cărbuni; b) sare şi roci de construcţii; c) aur şi argint; 

d) minereu de fier şi marmură; e) petrol, gaze naturale şi cărbuni. 

18. Depresiunea Rădăuţi este situată în cadrul: 

a) Podişului Dobrogei; b) Subcarpaţilor Moldovei; 

c) Subcarpaţilor Transilvaniei; d) Podişului Sucevei; 

e) Grupei de Nord a Carpaţilor Orientali. 

19. S-a format prin cutarea stratelor: 

a) Podişul Getic, b) Podişul Mehedinţi, c) Podişul Sucevei; 

d) Podişul Dobrogei de Sud; e) Podişul Transilvaniei. 

~ ~



20. În Carpaţii Curburii se află culmea muntoasă numită: 

a) Piatra Craiului; b) Piatra Mare; c) Pădurea Craiului; d) Poiana Ruscă; e) Muntele Mare. 

21. Din munţii Hăşmaşul Mare izvorăsc râurile: 

a) Oltul şi Mureşul, b) Oltul şi Siretul; 

c) Oltul, Mureşul şi Bicazul; d) Mureşul şi Trotuşul, 

e) Mureşul, Oltul şi Trotuşul. 

22. Caracterizaţi Carpaţii Moldo-Transilvani prezentând următoarele aspecte: aşezare şi limite, trăsături 

de relief şi diviziuni. 

MULT SUCCES ! 

Clasa A IX-A 

1. O aglomerare de miliarde de stele în Univers poartă numele de: 

a) metagalaxie, b) gaură neagră; c) galaxie; d) nebuloasă gazoasă, e) supernovă. 

2. Partea vizibilă a Soarelui în timpul unei eclipse de soare se numeşte: 

a) fotosferă; b) coroană solară; c) nucleu; d) cromosferă, e) pete solare. 

3. Planeta cu cei mai înalţi vulcani din Sistemul Solar, denumită şi „planeta roşie” este: 

a) Mercur; b) Venus; c) Pământ; d) Marte; e) Uranus. 

4. Are o durată de rotaţiei mai mare în jurul Soarelui, planeta: 

a) Saturn; b) Marte; c) Neptun; d) Uranus; e) Jupiter. 

5. Asteroizii sunt corpuri cosmice de mici dimensiuni care gravitează în spaţiul dintre planetele: 

a) Venus şi Pământ; b) Pământ şi Marte; c) Marte şi Jupiter; 

d) Jupiter şi Saturn; e) Uranus şi Saturn. 

6. Elementul chimic predominant în compoziţia Soarelui este: 

a) Heliu; b) Oxigenul; c) Hidrogenul; d) Siliciul; e) Magneziul. 

7. Planeta cu cei mai multi sateliţi naturali se numeşte: 

a) Saturn; b) Jupiter, c) Uranus; d) Pământ; e) Neptun. 

8. Când direcţia Lună-Pământ este perpendiculară pe direcţia Pământ –Soare, Luna este în: 

a) opozitie; b) cuadratură; c) conjuncţie; d) apogeu, e) perigeu. 

9. Planeta Pământ are o formă de: 

a) sferă; b) geoid; c) elipsoid de rotaţie, d) teluroid; e)cerc. 

~ 0 ~



10. Devierea direcţiei de deplasare a corpurilor în mişcare spre dreapta în emisfera nordică şi spre 

stânga în emisfera sudică se datorează: 

a) mişcării de rotaţie, b) mişcării de revoluţie; 

c) magnetismului terestru d) gravitaţiei terestre; 

e) înclinării axei terestre. 

11. Viteza de rotaţie a Pământului este: 

a) egală cu viteza de mişcare în jurul Soarelui, b) creşte de la ecuator spre cei doi poli; 

c) variază în cursul anului; d) scade de la ecuator spre poli; 

e) este egală pe toată suprafaţa planetei. 

12. Formarea zonelor de căldură pe Glob este o consecinţă a: 

a) mişcări de rotaţie; b) mişcării de revoluţie; 

c) mişcării de revoluţie, formei pământului şi înclinarea axei; 

d) formei pământului şi înclinării axei polilor; e) înclinării axei polilor şi mişcării de rotaţie. 

13. În emisfera sudică este iarnă atunci când razele Soarelui cad perpendicular pe: 

a) Ecuator; b) Tropicul Capricornului; c) Tropicul Racului; 

d) Cercul Polar de Nord; e) Polul Nord. 

14. Dacă o zi ar avea 48 de ore, câte grade ar trebui sa aibă un fus orar: 

a) 15 grade; b) 7,5 grade, c) 30 grade; d) 30 grade, e) 10 grade. 

15. Materia topită din erupţiile vulcanice provine din: 

a) Nucleul intern al Pământului; b) Astenosferă; c) Mantaua Inferioară; 

d) Scoarţa Terestră; e) Nucleul extern al Pământului. 

16. Dacă în Bucureşti este ora 14, în oraşul New York, aflat la o distanţă de şapte fusuri orare în direcţie 

vestică este: 

a) ora 21; b) ora 7; c) ora 9; d) ora 20; e) ora 14. 

17. Formarea zilei polare şi a nopţii polare se datorează: 

a) mişcării de rotaţie şi formei Pământului, 

b) mişcării de revoluţie şi formei Pământului; 

c) înclinării axei polilor şi mişcării de rotaţie a Pământului; 

d) mişcării de revoluţie, formei Pământului şi înclinarea axei polilor; 

e) mişcării de revoluţie şi formei Pământului. 

18. Cea mai apropiată planetă de Soare este: 

a) Venus; b) Mercur; c) Marte; d) Uranus; e) Neptun. 

19. Hărţile la scară mai mare de 1: 20 000 se numesc: 

a) hărţi topografice; b) planuri; c) hărţi la scară mare, 

d) hărţi la scară mijlocie; e) hărţi la scară mică. 

20. Linia de pe o hartă care uneşte punctele cu aceeasi altitudine se numeşte: 

a) curbă altimetrică; b) cotă; c) curbă de nivel; d) paralelă; e) meridian. 

~ ~



21. Meridianul 0 sau primul Meridian trece prin: 

a) Londra; b) Paris; c) Madrid; d) Greenwich; e) Lisabona. 

22. Care sunt consecinţele mişcării de revoluţie a Pământului? 

MULT SUCCES ! 

Clasa A X-A 

1. O ţară cu sistem socialist este: 

a) România; b) Albania; c) Columbia; d) Cuba; e) Coreea de Sud. 

2. O ţară peninsulară este: 

a) Elveţia; b) Spania; c) Austria; d) Slovacia; e) Mongolia. 

3. Al treilea stat de pe Terra după suprafaţă este: 

a) China, b) Canada; c) S.U.A.; d) Brazilia; e) Australia. 

4. Din următoarele ţări nu este stat liliputan: 

a) Vatican; b) Monaco; c) Luxemburg; d) Liechtenstein; e) Nauru. 

5. A patra ţară după numărul de locuitori este: 

a) S.U.A.; b) Indonezia; c) Japonia; d) Germania; e) Brazilia. 

6. O ţară în curs de dezvoltare economică este: 

a) Spania; b) Canada; c) Coreea de Sud; d)Brazilia; e) Turcia. 

7. Pentru istoria Europei data de 3 octombrie 1990 reprezintă: 

a) reunificarea Germaniei; b) dezintegrarea U.R.S.S.; 

c) divizarea Cehoslovaciei; d) dezintegrarea Iugoslaviei; 

e) alipirea Hong Kongului la China. 

8. Care din următoarele state nu au aderat încă la Uniunea Europeană: 

a)Letonia; b) Lituania; c) Slovenia; d) Slovacia, e) Croaţia. 

9. Un stat suveran şi independent este: 

a) Puerto Rico, b) Noua Caledonie, 

c) Guyana Franceză, d) Groenlanda; e) Monaco. 

10. Cele mai numeroase conflicte etnice se întâlnesc pe continentul: 

a) Australia; b) Europa; c) Asia; d) America de Nord; e) Africa. 

11. Cele mai ridicate rate anuale de creştere a populaţiei între anii 1950 şi 2000 s-au înregistrat pe 

continentul: 

a) Asia; b) Europa; c) America de Sud, d) Australia; e) America de Nord. 

~ ~



12. Populaţia Terrei numără în prezent: 

a) 6,3 miliarde, b) 5,3 miliarde; c) 7 miliarde; d) 6 miliarde; e) 4 miliarde. 

13. Cel mai ridicat aport la creşterea mondială a populaţiei în ultimii 10 ani deţine: 

a) China; b) India; c) Bangladesh; d) S.U.A.; e) Rusia. 

14. Limba cu cea mai mare răspândire pe Glob este: 

a) engleza, b) spaniola; c) franceza, d) hindi; e) chineza. 

15. Cea mai răspândită religie pe Glob este: 

a) Budismul; b) Creştinismul, c) Hinduismul; d) Islamismul; e) Iudaismul. 

16. Cel mai populat stat în care se vorbeşte limba spaniolă este: 

a) Mexic; b) Brazilia; c) S.U.A.; d) Argentina; e) Japonia. 

17. Dintre următoarele ţări, cel mai ridicat P.I.B. se întâlneşte în: 

a) Luxemburg; b) Brazilia; c) Mexic; d) Egipt; e) Arabia Saudită. 

18. În prezent, locul doi ca pondere a populaţiei pe Glob îl deţine: 

a) Asia; b) Europa; c) Africa; d) America de Sud; e) America de Nord. 

19. Din punct de vedere demografic, România se caracterizează prin: 

a) creştere demografică; b) stagnare demografică, 

c) declin demografic cu natalitate şi mortalitate scăzută; d) „boom” demografic; 

e) declin demografic cu mortalitate ridicată şi natalitate scăzută. 

20. Indicatorul demografic care arată numărul decedaţilor în primul an de viaţă se numeşte: 

a) morbiditate; b) natalitate; c) mortalitate; 

d) mortalitate infantilă; e) speranţa de viaţă. 

21. Deplasarea populaţiei din mediul rural şi stabilirea în mediul urban se numeşte: 

a) emigraţie; b) navetism; c) imigraţie; d) exod rural-urban; e) exod urban-rural. 

22. Precizaţi şi exemplificaţi tipuri de mişcare teritorială a populaţiei. 

MULT SUCCES ! 

Clasa A XI-A 

1. Tipul de mediu întâlnit în cea mai mare parte în insula Groenlanda se caracterizează prin: 

a) păduri de conifere; b) abundenţa vegetaţiei de tundră; 

c) temperaturi medii anuale pozitive; d) predominarea calotei glaciare; e) păduri de foioase. 

~ ~



2. Un tip de mediu caracterizat prin etajare verticală se află în: 

a) Munţii Himalaya; b) Deşertul Sahara; c) Câmpia Română; 

d) Podişul Dekkan; e) Podişul Patagoniei. 

3. Migrarea sezonieră a zonei de convergenţă intertropicală a aerului la nord şi la sud în cursul unui an 

este specifică tipului de mediu: 

a) tropical musonic; b) tropical arid şi semiarid; 

c) tropical cu două anotimpuri; d) tropical forestier umed; e) subtropical. 

4. Suprafaţa sub forma unei fâşii latitudinale cu o anumită omogenitate a unor caracteristici geografice 

se numeşte: 

a) arie geografică; b) areal geografic; c) zonă geografică; d) regiune geografică; e) spaţiu geografic. 

5. Agricultura este un factor geoecologic determinat de: 

a) caracteristicile Terrei ca planetă; b) pedosferă; c) relief; 

d) activitatea umană; e) biosfera. 

6. Cantitatea de biomasă medie este mai mare în: 

a) pădurea boreală; b) savană; c) stepă; 

d)pădurea temperată cu frunze căzătoare; e) tundră. 

7. Productivitatea medie (gr/m 2 /an) de biomasă este mai mică în: 

a) pădurea ecuatorială; b) savană; c) taiga; 

d) pădurea temperată semperviriscentă; e) pădurea tropicală cu două anotimpuri. 

8. Mediul natural transformat de om este: 

a) peisajul geografic; b) enviroment; c) mediu ambiant; 

d) mediu geografic; e) mediul naural. 

9. Fenomenul de transformare a peisajului sub acţiunea omului concretizate prin modificări calitative 

negative sau pozitive se numeşte: 

a) urbanizare; b) poluare; c) antropizare; d) artificializare; e) industrializare. 

10. Pădurile de sequoia sunt specifice mediului: 

a) montan; b) tropical forestier umed; c) forestier oceanic; 

d) subtropical; e) subpolar. 

11. In Podişul Patagoniei există o vegetaţie denumită: 

a) preerie; b) pampas; c) pustă; d) landă; e) campos. 

12. Care din următoarele tipuri de mediu se întâlneşte în România: 

a) montan; b) forestier oceanic; c) subtropical; 

d) continental excesiv; e) glaciar. 

13. Sistemul terestru format din componente naturale netransformate sau foarte puţin transformate de 

om se numeşte: 

a) mediu geografic; b) mediu natural; c) mediu antropic; 

d) mediu înconjurător; e) mediu antropizat. 

~ ~



14. Elementul care stă la baza tuturor proceselor ce se produc pe Terra este: 

a) circuitul apei în natură; b) fluxul de energie primit de Pământ de la Soare; 

c) circuitul oxigenului în natură; d) circulaţia maselor de aer; e) efectul de seră. 

15. Pe munţii situaţi la Ecuator, întâlnim un mediu: 

a) azonal; b) ecuatorial; c) subtropical; d) zonal; e) tropical umed. 

16. Preeria este o asociaţie vegetală întâlnită în: 

a) America de Sud; b) America de Nord; c) America Centrală; 

d) Asia; e) Australia. 

17. O componentă antropică a mediului este: 

a) litosfera; b) fauna; c) solul; d) agricultura; e) atmosfera. 

18. Un factor geoecologic ce aparţine biosferei este: 

a) fenomenele meteorologice; b) circuitele biochimice; 

c) circuitul apei în natură; d) cultura plantelor agricole; e) bilanţul radiativ. 

19. Circuitul mic al apei este un tip de relaţie dintre: 

a) atmosfera şi litosfera; b) hidrosfera şi litosfera; 

c) atmosfera şi hidrosfera; d) litosfera şi biosfera; 

e) atmosfera şi biosfera. 

20. Relaţiile dintre apa în stare solidă şi rocă care au contribuit la formarea peisajului glaciar sunt: 

a) temporale; b) spaţiale; c) de subordonare; d) de coordonare; e) trofice. 

21. Animale cu blana deasă de culoare albă şi cu strat de grăsime sunt specifice mediului: 

a) de tundră; b) acvatic; c) de taiga; d) de stepă; e) de savană. 

22. Caracterizaţi mediul de savană de pe Terra. 

MULT SUCCES ! 

Clasa A XII-A 

1. România este situată la intersecţia: 

a) paralelei de 25 grade latitudine nordică şi a meridianului de 45 grade longitudine estică; 

b) paralelei de 45 grade latitudine nordică şi a meridianului de 25 grade longitudine vestică; 

c) paralelei de 25 grade latitudine nordică şi a meridianului de 25 grade longitudine estică; 

d) meridianului de 25 grade longitudine estică şi a paralelei de 45 grade latitudine nordică; 

e) meridianului de 45 grade longitudine estică şi a paralelei de 25 grade latitudine sudică. 

~ 15 ~



2. Munţii vulcanici din vestul Carpaţilor Orientali s-au format în perioada: 

a. pliocen; b) neogen; c) pleistocen; d) paleogen; e) holocen. 

3. Din lungimea întregului lanţ carpatic se află pe teritoriul ţării noastre: 

a) 50 %; b) 66%; c) 33% d) 25 %; e) 38%. 

4. Cea mai mare lungime de graniţă o are România cu statul: 

a) Bulgaria; b) Ucraina; c) Serbia; d) Republica Moldova; e) Ungaria. 

5. S-a format în timpul orogenezei hercinice: 

a) Podişul Moldovei; b) Podişul Casimcei; c) Munţii Măcin; 

d) Podişul Mehedinţi e) Munţii Făgăraş. 

6. Localitatea situată în extremitatea nordică a României se numeşte: 

a) Păltiniş; b) Halmeu; 

c) Sighetul Marmaţiei; d) Horodiştea; e) Siret. 

7. Cunoscuţi ca cei mai înalţi munţi din Europa, Alpii sunt totuşi depăşiţi ca înălţime de munţii: 

a) Alpii Scandinaviei; b) Pirinei; c) Caucaz; d) Ural; e) Pindului. 

8. România este mai apropape de: 

a) Oceanul Atlantic; b) Marea Mediterană; 

c) Oceanul Artic; d) Munţii Ural; e) Marea Caspică. 

9. Cel mai lung lanţ vulcanic stins din Europa se află în munţii: 

a) Alpi; b) Carpaţii Orientali; c) Ural; 

d) Apenini; e) Alpii Scandinaviei. 

10. Munţii Măcin s-au format în timpul aceleaşi orogeneze împreună cu munţii: 

a) Alpi; b) Scoţiei; c) Pirinei; d) Ural; e) Carpaţi. 

11. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Câmpia Europei de Est nu este adevărată: 

a) este a doua câmpie din lume ca suprafaţă; 

b) are un fundament de vârstă precambriană; 

c) sistemele fluviatile au o dispunere generală nord-sud; 

d) are altitudini medii de peste 500 metri; 

e) ocupă aproape întreaga jumătate estică a continentului. 

12. Ponderea cea mai ridicată din suprafaţa României, o reprezintă treapta altimetrică cuprinsă 

între: 

a) 100-200m; b) 300-500m; c) 200-300m; d) 0-100m; e) 1500-2000m. 

13. Un relief cu structură de domuri întâlnim în: 

a) Podişul Dobrogei; b) Piemontul Getic; 

c) Podişul Transilvaniei; d) Podişul Mehedinţi; 

e) Subcarpaţii Transilvaniei. 

~ 16 ~



14. Incercuiţi afirmaţia falsă referitoare la Carpaţii Orientali: 

a) reprezintă peste 50% din suprafaţa carpatică românească; 

b) atinge 2100 m în al doilea vârf ca altitudine; 

c) prezintă forme ale reliefului glaciar şi vulcanic; 

d) întâlnim un „mozaic petrografic” alcătuit din roci cristaline, vulcanice şi sedimentare; 

e) prezintă cratere vulcanice în partea de nord a şirului vulcanic. 

15. Işi au izvoarele în munţii Hăşmaşul Mare râurile: 

a) Oltul şi Mureşul; b) Oltul şi Siretul; 

c) Oltul, Mureşul şi Bicazul; d) Mureşul şi Trotuşul, 

e) Mureşul, Oltul şi Trotuşul. 

16. Un element de relief comun între Câmpia Română şi Câmpia de Vest este: 

a) altitudinea maximă de 300 m; b) suprafeţe aproximativ egale; c) câmpuri de dune; 

d) prezenţa depresiunilor –golf; e) acumulări de straturi foarte groase de loess. 

17. Sunt unităţi de platformă: 

a) Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei de Sud; 

b) Câmpia Română şi Podişul Mehedinţi; 

c) Subcarpaţii şi Podişul Dobrogei de Nord; 

d) Podişul Moldovei şi Carpaţii; 

e) Subcarpaţii Transilvaniei şi Câmpia de Vest. 

18. Carpaţii Curburii sunt alcătuiţi din: 

a) roci cristaline; b) roci vulcanice; c) calcare; d) fliş; e) şisturi verzi. 

19. Relief glaciar nu întâlnim în munţii: 

a) Rodnei; b) Bucegi; c) Parâng: d) Iezer; e) Maramureşului. 

20. Cele mai mici valori ale precipitaţiilor medii anuale se înregistrează în: 

a) Podişul Dobrogei; b) Podişul Meseta; 

c) Nordul Mării Caspice; d) Nordul Mării Negre; 

e) Zona Cercului Polar de Nord. 

21. Care din următoarele vânturi suflă pe teritoriul României: 

a) Vânturile Polare; b) Austrul; c) Bora; d) Mistralul; e) Alizeele. 

22. Caracterizaţi Carpaţii Occidentali la sud de valea Mureşului precizând: aşezarea şi limitele, trăsături de relief, 

diviziuni, clima şi apele. 

MULT SUCCES ! 

SUBIECTE INTOCMITE de prof. metodist SEBE MARIUS-OVIDIU 

~ 17 ~



Ştiaţi că… 

… localizaţi în Subcarpaţii de Curbură, în jud. Buzău, comuna Berca, Vulcanii Noroioşi 

pot fi vazuţi în mai multe locaţii, zona fiind declarată monument al naturii, rezervaţie 

botanică si geologică. 

… pe 3 aprilie 2007, trenul de mare viteză (TGV) din Franţa a atins pe şine viteză record de 

574,8 km/h, pe linia ferată ce face legătura între Paris şi estul Franţei. 

… toata lumea ştie ca oraşul Berlin este capitala Germaniei, nu este chiar adevarat, pe langa 

Berlinul din Germania mai există în întreaga lume înca 117oraşe cu acelaşi nume. 

… cea mai întrebuinţata legumă din lume este ceapa. 

… un pahar cu apă fierbinte îngheată mai repede în frigider decît unul cu apă rece. 

… macăitul raţei nu produce ecou. 

... a existat o specie de cal care avea mărimea unei pisici de casă. 

… un cameleon orb, este perfect capabil să-şi schimbe culoarea în concordantă cu mediul 

înconjurător. 

…leul este singura felină mare care poate toarce. 

… peştii de apă sarata beau apă, iar cei de apă dulce nu. 

… este anatomic imposibil sa-ţi lingi cotul. Cu toate acestea, 75% din cei ce află încearcă 

să atingă cotul cu limba. 

… porcii nu pot să se uite în sus, spre cer. 

… inima unui crevete este în cap. 

… dihorii dorm 20 ore pe zi. Melcii pot dormi 3 ani. 

… 1 kg de lamâi conţine mai mult zahăr decât un kg de capşuni. 

… crocodilul nou-născut e de trei ori mai mare decât oul din care abia a ieşit. 

… al 2-lea fluviu al Europei (dupa Volga) şi al 26-lea din lume, Dunarea izvorăşte din 

munţii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă în Marea Neagră în apropierea pădurii 

Caraorman, care în limba turcă însemnă tot Padurea Neagră. 

… în munţii Gara-Taz ( Kazaha), într-o peştera care se află la 160 de metri adâncime, a fost 

găsita o neobişnuită pădurice de brazi. Peştera are o înălţime de 70 de metri. Curios este 

faptul ca în această pădurice trăiesc şi numeroase păsări, printre care şi porumbei cu un 

splendid penaj albastru. 

… singura dată din istorie când a nins în Deşertul Sahara a fost în 18 febr. 1979. 

… cea mai mare perioadă de gestaţie deţine elefantul asiatic: 600-760 de zile. 

… pe insula Kildim din nordul Uniunii Sovietice, se află un lac neobişnuit. El este alcatuit 

din 5 straturi de apă: apă dulce, apă puţin sărată, apă sărată, apă de culoare roşie şi apă 

saturată cu hidrogen sulfurat. Corespunzător fiecarui strat de apă, în acest lac trăiesc cele 

mai felurite vietăţi: peşti de apă dulce, meduze, crustacee, peşti marini pitici, stele de 

mare etc. 

~ ~



… cea mai ridicată temperatură a corpului deţine capra domestică: 40 grade C. 

… un om face într-un an aproximativ 2,5 milioane de paşi. 

… cea mai mare varietate a şerpilor se află în Tailanda, 179 de specii, dintre care 100 de specii sunt 

veninoşi. 

… dacă ai călatori de la un cap la altul al galaxiei noastre - Calea Lactee - cu viteza luminii, ţi-ar 

trebui 100.000 ani. 

… cea mai mare floare o are Rafalezia Arnoldi, care creşte în pădurile tropicale din sud-estul Asiei pe 

insulele Filipine. Floarea ei are 3m circumferinţa şi cântăreşte 10 kg. Un boboc de floare e de 2-3 

ori mai mare decât o căpăţână de varză. 

… cea mai rece temperatură din istorie de pe Pământ a fost înregistrata în Antartica pe 24 August 

1960. Temperatura măsura atunci -127 de grade C. 

… când strănuţi, toate funcţiile corpului se opresc, chiar şi inima. 

… recent, o serie de cercetări efectuate în bazinul Mării Adriatice au pus pe oamenii de ştiinţă respectivi 

într-o mare deruta. Fară îndoială, nimeni nu ar putea crede ca există o mare fară fund. Acest lucru 

nu este posibil. Ca urmare a cercetărilor întreprinse a fost găsită însă, în Marea Adriatică, o groapă 

uriaşă, care, fiind cercetată la rândul ei, a dus la descoperirea unor fenomene cu totul ciudate. 

Urmărita timp îndelungat, s-a constatat că în această uriaşă deschidere abisală de pe fundul mării 

dispar zilnic circa 30.000 de tone de apă. Cercetătorii au turnat, în repetate rânduri, în apropierea 

acestei gropi, mari cantităţi de vopsea, care, în mod firesc, ar fi trebuit să reapară undeva, mai 

aproape sau mai departe, în râurile sau lacurile din insule sau pe ţărmurile mării. Dar apa colorată 

de vopseaua turnată de cercetători nu a reapărut nicăieri. Au fost aruncate în dreptul acestei gropi 

şi mari cantităţi de material plastic, dar şi acestea au dispărut fară urmă. S-a presupus că vopseaua, 

cât şi bucăţile de material plastic au fost absorbite de groapă! Pană în prezent nu s-a ajuns la nici o 

concluzie, rămânând doar parerea ca pe fundul Mării Adriatice se găseşte o groapă abisală uluitor 

de adancă. 

… nisipul umed cântăreşte mai puţin decât nisipul uscat. 

… simţul de miros al unei furnici este la fel de puternic ca al unui câine. 

… timp de 186 de zile nu se poate vedea soarele la Polul Nord. 

… inima unui arici bate de aproximativ 300 de ori pe minut. 

… inima unei balene albastre bate doar de nouă ori pe minut. 

… cea mai mare temperatură de pe pământ a fost de +57 de grade C, în Death Valley, California. 

… există un mic peştişor, înarmat cu un ac ascuţit, care e unul din duşmanii cei mai primejdioşi ai 

rechinului. Fiind înghiţit de acest uriaş animal răpitor, peştişorul sparge cu acul pântecele rechinului 

şi iese în libertate. Ca urmare, rechinul moare. 

… ştiinţa a stabilit, că peştii au voce şi auz. Dar între ei se înţeleg... în limba lor. Un specialist a 

demonstrat recent, că melodiile armonioase ce se răspândesc în apă, în formă de evantai influentează 

plăcut activitatea peştilor şi-i atrag spre mal. 

~ ~


GLUMIŢE: 


Prima zi de şcoală: 

D-na învăţatoare: Copii, ce fapte bune aţi făcut în vacanţă? 

Ionel: Eu doamna învăţătoare am ajutat o bătrânică să treacă strada. 

Vasile: Eu doamna învăţătoare l-am ajutat pe Ionel să o treacă strada pe bătrânică! 

Un elev oarecare plângea pe holul şcolii. Învăţătoarea îl întreabă: 

- De ce plângi? 

- Un copil mi-a dat jos plăcinta! / - Dar a fost cu intenţie? 

- Nu, a fost cu brânză! 

Părinţii aduc la doctor o fetiţă care de la o vreme avea un permanent rânjet tembel pe figură. 

-Domnul doctor, nu ştim ce are de rînjeşte aşa...Doctorul o consultă, se gândeşte câteva momente şi 

apoi zice: 

-Dar codiţele aţi încercat să i le slăbiţi? 

O fetiţă glumeaţă întreabă: 

-Mama! azi ce cămaşă îmi dai, cu mânecă lungă sau scurtă? -De ce mă întrebi? 

-Să ştiu până unde să mă spăl. 

CURIOZITĂŢI: 

DELFINII: se numară printre cele mai inteligente animale, unele specii având raportul dintre masa 

creierului şi masa corpului la fel cu cel al oamenilor. Încă de la începuturile navigaţiei, au fost subiect 

de artă, literatură, şi mit. 

CUŞCUŞ-ul: din cauza mărimii sale (70 cm / 26 cm), cuşcuş-ul este deseori confundat cu o maimuţă. 

Are puţini inamici pentru că trăieşte în vârful arborilor din sud-estul Australiei. Dacă este ameninţat, 

loveşte cu labele din faţă, latră puternic, punând de obicei intrusul pe fugă. Speranţa de viaţă a 

cuşcuş-ului este de pâna la 11 ani. 

ALBINA: este o insectă remarcabilă - nu au urechi, dar au un simţ al mirosului excelent cu 

chimioreceptori în antene. Albinele văd culorile diferit faţă de noi. Sunt insensibile la roşu dar 

detectează lumina ultravioletă care este invizibilă pentru noi. 

HYRAK-ul: nu seamană deloc cu celelalte ce sunt clasate într-un ordin separat, Hyracoidea. Este 

cea mai apropiată rudă a elefantului din cele 3 specii existente, 2 sunt de stâncă iar a treia de copaci. 

Hyrak-ul de stancă îşi petrece dimineţile lăfăindu-se la soare, dupa care urmează scurte excursii de 

hrănire. Mănâncă repede într-un cerc, membrii familiei supraveghiind prădătorii. 

~ 0 ~

Clasa A IV-A

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?