Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF

10 10 colaboratori
www.gorjeanul.ro
Trădarea „Şobolanului” lui Ceauşescu
Miercuri, 10 Aprilie 2013
MIHAI PACEPA: PATRIOT SAU TRĂDĂTOR?
Prietenul meu, prof. Iancu
Popescu, nestăvilit „rozător” de
informaţii şi documente la zi,
m-a întrebat: „… până la urmă, care-i
adevărul despre generalul Pacepa: a fost
trădător sau patriot?”, în jurul acestei „dileme”
iscându-se tot felul de controverse
în funcţie de diverse interese de grup. Am
fost întrebat, ştiindu-se că o etapă din
viaţa mea de ofiţer de informaţii i-am fost
subordonat, indirect, „şobolanului” (aşa
fusese poreclit post-factum). Întrebarea a
fost provocată de două opinii de amatori,
una apărută în Revista „22”, din 12-18
martie a.c., intitulată „Cutremurul”, iar
alta în „România literară” din 22.03. a.c.:
„O fugă mai păguboasă decât un cutremur
de pământ”.
Ce-i drept, defectarea (trădarea), în
iunie 1978, a fostului adjunct al Direcţiei
Generale de Informaţii (DGI), mâna (sluga)
dreaptă a dictatorilor la al căror cult
contribuise pe mai multe căi şi canale, a
fost un seism. Imediat după ce am aflat,
stupefiat, vestea (din „Le Figaro”, la care
eram abonat), am notat în jurnalul meu:
„Cuţitu-nfipt adânc/ În şefi, în noi, în
Ţară/ Ne lasă o rană vie/ Iar asta o să
doară/ …Ce fierbere în preajmă/ Şi surdă
şi amară: / Cutremurul „Pacepa” /
Cumplit o să ne doară…” Pentru că, încă
din a doua zi, începuseră – la nivel înalt
– analizele şi anchetele, într-o evidentă
stare de surescitare şi stres, şi psihologic,
şi politic. Iar eu îi zisesem „seism”
pentru efectele acestei „surprize strategice”
înregistrată în dauna României.
În „Cutremurul…” din Revista „22”
se spune: „Actul lui Pacepa determinase
...serioase restructurări de persoane.
Instituţii întregi trebuiau refăcute
din temelii şi încadrate cu alţi oameni.
Ceauşescu a sporit atribuţiile şi personalul
aparatului intern al Securităţii, instalând
activişti de partid.” Corect. Trădarea
„Şobolanului”, respectiv, trecerea generalului
în „garnizoana” CIA (Serviciul de
Informaţii al SUA), făcuse necesară o „reformă
radicală” în sistemul la edificarea
căruia participase zelos şi Mihai Pacepa,
fost membru „YMCA”, adus în Ministerul
de Interne de prieteni din NKVD (KGB) ai
tatălui său, pe când aceştia conduceau –
şi din umbră şi la vedere – România, sovietizată
în anul 1944. Or, „reforma” costase
enorm Ţara şi poporul, economia, mai
cu seamă în plan extern, fiind compromise
pe termen lung relaţiile diplomatice,
financiare, politice ale României cu o
multitudine de ţări, stadiu de dezvoltare
nerecuperat nici până la această dată.
Cu toate „Orizonturile roşii” (lucrare
elaborată sub controlul serviciilor americane,
destinată să dezinformeze, uneori
în mod brutal – a se vedea şi „Fereşte-ne,
Doamne, de prieteni” de Larry Wats, specialist
în informaţii), lecturate sistematic,
în cadrul unui plan, la postul de radio
„Europa liberă”, în baza cărora Pacepa
este considerat un factor important în dinamitarea
sistemului totalitar din România,
generalul, în realitate, a comis, prin
trădarea lui, neiertate orori vizavi nu doar
de Ţară, ci şi de numeroşi subordonaţi
pe care îi coordonase în misiuni externe,
iar unii îl serviseră obedient, crezându-l
nu şarlatan („şobolan”), ci patriot, adevărat
comunist. Căci, în planul elaborat
de serviciile secrete străine (SUA, URSS,
etc.) de a da o lovitură mortală sistemului
socialist, de fapt, Ţării, M. Pacepa a
distrus destine umane: unii subordonaţi
au decedat în condiţii suspecte, alţii s-au
„sinucis”, alţii au luat-o razna, alţii au
trădat, luând exemplul ex-şefului lor.
Aşa că, în ultima instanţă, „şobolanul”
a fost un adevărat antiromân şi, pentru
a lămuri dilema: Mihai Pacepa nu a trecut
la inamic pe motiv că refuzase să mai
execute ordinele criminale ale lui Ceau-
şescu (şi aşa organizase destule), ci simţise
că, în baza unor dovezi irefutabile de
corupţie, decădere, afaceri dubioase şi
încălcare a unor consemne, în curând îl
aştepta un fel de „ştreang”. Adică, prea
mult îşi făcuse „cârtiţa” americano-sovietică
de cap ca să nu vină şi clipa răspunderii.
Aşa că, sfătuit din timp, „patriotul”
Pacepa a tulit-o cu un ceas mai devreme
de a fi demascat ce „praznice” turnase în
favoarea unor servicii străine în dauna
României – de ne costă şi astăzi.
COL.(R) DUMITRU DĂNĂU
60 de ani de la absolvire
La 25 mai vom sărbători 60 de ani de la absolvire. Sănătate şi ”La mulţi ani”
dragi colegi. Acum toţi colegii claselor A şi B am ajuns între 79 şi 81 ani şi
cum am hotărât în anul 2003 cu bunul şi dragul meu coleg profesorul Ghiţă
Câlniceanu să ne revedem în fiecare an în ultima sâmbătă din luna mai şi
s-a respectat această hotărâre, aduc un elogiu dragilor colegi, urându-le
sănătate şi tot binele pentru a se bucura de el.
Nelu Bica în continuu e necăjit
Că băieţii lui au murit
Şi a mai apărut rea năpastă
Că a murit şi a lui nevastă.
Bobicescu pe colegi i-a neglijat
Şi la nicio revedere nu a participat
Stă la el la Jegujani acasă
Şi de colegi nu-i mai pasă.
Şi Mitruţ Bodislav e tare necăjit
Că şi a lui soţie a murit
Nici reumatismul nu l-a protejat
Că a ajuns să meargă de baston rezemat.
Romeo Caramaliu la Dunăre a plecat
Şi de o domnişoară frumoasă s-a ataşat
Dar de revederile noastre nu a uitat
Şi în fiecare an a participat.
Despre mine Sandu Ciolacu vă spun
Că sunt acum un reumatic om bătrân
Merg rezemat de un baston ca un toiag
Dar la toate revederile vin cu mult drag.
Despre Mitu Cornea vă spun
Că-mi este coleg şi prieten bun
Din satul lui Şomăneşti a plecat
La Petroşani de o distinsă profesoară s-a
ataşat.
Inginerul Cutuca la Bucureşti a plecat
Şi de construcţii clădiri s-a apucat
Este foarte mult apreciat
Şi de băiatul lui tot inginer e ajutat.
Iar Mitică Brânzan inginer specializat
La Râmnicul Vâlcea unde s-a dus repartizat
Şi de învăţământ s-a îndrăgit
Că şi director de şcoală a fost numit.
Gicu Draga învăţător şi bun agricultor
La Tribunal are procese pe rol
Că pământul de la părinţi moştenit
Zice că Mina din Mătăsari i l-a micit.
Profesorul Focşan la Oraviţa a fost numit
Dar e tare necăjit că a lui soţie a murit
Şi rămânând singur s-a îmbolnăvit
Care a condus să fie în continuu necăjit.
Iar profesorul Nelu Grădinaru
În Meteor s-a stabilit dragul
Spune că şi el s-a îmbolnăvit
Dar la nicio revedere nu a lipsit.
Iar Ion Modoran la Tismana fost primar
A mai făcut şi rele, la Primărie fiind demnitar
Dar Revoluţia din Primărie l-a detronat
Şi de ruşine la revederile noastre n-a participat.
Neluţu Pătrăşcoiu în Craiova s-a stabilit
Şi la nicio revedere nu a lipsit
Dar şi el sărmanul e necăjit
Că distinsa lui doamnă a murit.
La Cloşani Nelu Păun
Este un zootehnist foarte bun
Cu vacile la Poeni la păscut se duce
Dar, vacile soţia lui le mulge.
Iar Popescu Paul de o boală de rinichi s-a
îmbolnăvit
Şi e tare necăjit că la revederi n-a mai
venit
O boală rea de el s-a legat
Şi îl ţine mai mult la pat.
Petrică Popescu se ocupă de sindicat
Ca pensionarul să fie ajutat şi protejat
Şi foarte mult pensionarul a fost ajutat
Că şi în excursii a plecat şi masă i-a asigurat.
La Ţicleni Ghiţă Scurtu e necăjit
Că e singur că soţia lui a murit
Are tot ce-i trebuie de copii asigurat
Dar să fie singur e mare păcat.
Aristică Spătaru la Haţeg de funcţii mari
s-a bucurat
Şi găsind o tânără frumoasă fată s-a şi
însurat
Doar la o singură revedere a venit
Că a căzut, şi-a rupt piciorul şi s-a îmbolnăvit.
Doctorul Ilie Spineanu chirurg specializat
Mulţi bolnavi i-a operat şi de la moarte
i-a scăpat
Şi când la revederea noastră a venit
Cu ce ne-a spus pe toţi ne-a mulţumit.
Vasile Taşcău în Craiova cât a stat
Funcţii cu responsabilităţi mari i s-au
dat
Şi care au venit el pe toţi i-a ajutat
Aşa cum la şcoală profesorii ne-au învăţat.
Din Bâlta colegul Tilie Târban a plecat
Lângă Deva la Bârca Mare elevii i-a instruit
şi educat
Dar fiind tânăr de o domnişoară frumoasă
s-a ataşat
Şi în Deva şi-a construit casă şi acolo s-a
localizat.
Goriţă Vlădulescu la o şcoală din Craiova
repartizat
Muzica vocală şi la vioară pe elevi i-a învăţat
Dar şi el e necăjit că şi lui soţia i-a murit.
Nu pot să nu amintesc şi de colegi de la
clasa B cu care vorbesc mai des la telefon
şi pe care îi consider prieteni adevăraţi.
Gheorghe Călescu, coleg şi prieten deosebit
E un biolog şi geograf cercetător bine instruit
Toate gradele didactice le-a luat şi la
multe inspecţii a participat
Că este un profesor şi pomicultor şi apicultor
apreciat.
Despre Ghiţă Câlniceanu cu plăcere
spun
Că-mi este cu coleg şi prieten foarte bun
Cu el revederile le-am planificat
Şi toţi colegii noştri la revederi s-au bucurat.
Iar Sever Enache din satul Borăscu îmi
este
Un adevărat prieten şi coleg foarte bun
Zilnic la telefon vorbim şi ne sfătuim
Pentru revederea de 60 de ani de la absolvire
să ne întâlnim.
Şi la pitorescu sat Polovragi
Colegului Nelu Sărdaru îi suntem dragi
Cu elevii în excursie când ne duceam
Mănăstirea şi Peştera o vizitam.
Dar acum dragi colegi ne-a venit vremea
Ca dascălii mai tineri, să ne zică nenea.
Învăţător SANDU CIOLACU