Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF

More documents

Recommendations

Info

10 10 colaboratori www.gorjeanul.ro Trădarea „Şobolanului” lui Ceauşescu Miercuri, 10 Aprilie 2013 MIHAI PACEPA: PATRIOT SAU TRĂDĂTOR? Prietenul meu, prof. Iancu Popescu, nestăvilit „rozător” de informaţii şi documente la zi, m-a întrebat: „… până la urmă, care-i adevărul despre generalul Pacepa: a fost trădător sau patriot?”, în jurul acestei „dileme” iscându-se tot felul de controverse în funcţie de diverse interese de grup. Am fost întrebat, ştiindu-se că o etapă din viaţa mea de ofiţer de informaţii i-am fost subordonat, indirect, „şobolanului” (aşa fusese poreclit post-factum). Întrebarea a fost provocată de două opinii de amatori, una apărută în Revista „22”, din 12-18 martie a.c., intitulată „Cutremurul”, iar alta în „România literară” din 22.03. a.c.: „O fugă mai păguboasă decât un cutremur de pământ”. Ce-i drept, defectarea (trădarea), în iunie 1978, a fostului adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii (DGI), mâna (sluga) dreaptă a dictatorilor la al căror cult contribuise pe mai multe căi şi canale, a fost un seism. Imediat după ce am aflat, stupefiat, vestea (din „Le Figaro”, la care eram abonat), am notat în jurnalul meu: „Cuţitu-nfipt adânc/ În şefi, în noi, în Ţară/ Ne lasă o rană vie/ Iar asta o să doară/ …Ce fierbere în preajmă/ Şi surdă şi amară: / Cutremurul „Pacepa” / Cumplit o să ne doară…” Pentru că, încă din a doua zi, începuseră – la nivel înalt – analizele şi anchetele, într-o evidentă stare de surescitare şi stres, şi psihologic, şi politic. Iar eu îi zisesem „seism” pentru efectele acestei „surprize strategice” înregistrată în dauna României. În „Cutremurul…” din Revista „22” se spune: „Actul lui Pacepa determinase ...serioase restructurări de persoane. Instituţii întregi trebuiau refăcute din temelii şi încadrate cu alţi oameni. Ceauşescu a sporit atribuţiile şi personalul aparatului intern al Securităţii, instalând activişti de partid.” Corect. Trădarea „Şobolanului”, respectiv, trecerea generalului în „garnizoana” CIA (Serviciul de Informaţii al SUA), făcuse necesară o „reformă radicală” în sistemul la edificarea căruia participase zelos şi Mihai Pacepa, fost membru „YMCA”, adus în Ministerul de Interne de prieteni din NKVD (KGB) ai tatălui său, pe când aceştia conduceau – şi din umbră şi la vedere – România, sovietizată în anul 1944. Or, „reforma” costase enorm Ţara şi poporul, economia, mai cu seamă în plan extern, fiind compromise pe termen lung relaţiile diplomatice, financiare, politice ale României cu o multitudine de ţări, stadiu de dezvoltare nerecuperat nici până la această dată. Cu toate „Orizonturile roşii” (lucrare elaborată sub controlul serviciilor americane, destinată să dezinformeze, uneori în mod brutal – a se vedea şi „Fereşte-ne, Doamne, de prieteni” de Larry Wats, specialist în informaţii), lecturate sistematic, în cadrul unui plan, la postul de radio „Europa liberă”, în baza cărora Pacepa este considerat un factor important în dinamitarea sistemului totalitar din România, generalul, în realitate, a comis, prin trădarea lui, neiertate orori vizavi nu doar de Ţară, ci şi de numeroşi subordonaţi pe care îi coordonase în misiuni externe, iar unii îl serviseră obedient, crezându-l nu şarlatan („şobolan”), ci patriot, adevărat comunist. Căci, în planul elaborat de serviciile secrete străine (SUA, URSS, etc.) de a da o lovitură mortală sistemului socialist, de fapt, Ţării, M. Pacepa a distrus destine umane: unii subordonaţi au decedat în condiţii suspecte, alţii s-au „sinucis”, alţii au luat-o razna, alţii au trădat, luând exemplul ex-şefului lor. Aşa că, în ultima instanţă, „şobolanul” a fost un adevărat antiromân şi, pentru a lămuri dilema: Mihai Pacepa nu a trecut la inamic pe motiv că refuzase să mai execute ordinele criminale ale lui Ceau- şescu (şi aşa organizase destule), ci simţise că, în baza unor dovezi irefutabile de corupţie, decădere, afaceri dubioase şi încălcare a unor consemne, în curând îl aştepta un fel de „ştreang”. Adică, prea mult îşi făcuse „cârtiţa” americano-sovietică de cap ca să nu vină şi clipa răspunderii. Aşa că, sfătuit din timp, „patriotul” Pacepa a tulit-o cu un ceas mai devreme de a fi demascat ce „praznice” turnase în favoarea unor servicii străine în dauna României – de ne costă şi astăzi. COL.(R) DUMITRU DĂNĂU 60 de ani de la absolvire La 25 mai vom sărbători 60 de ani de la absolvire. Sănătate şi ”La mulţi ani” dragi colegi. Acum toţi colegii claselor A şi B am ajuns între 79 şi 81 ani şi cum am hotărât în anul 2003 cu bunul şi dragul meu coleg profesorul Ghiţă Câlniceanu să ne revedem în fiecare an în ultima sâmbătă din luna mai şi s-a respectat această hotărâre, aduc un elogiu dragilor colegi, urându-le sănătate şi tot binele pentru a se bucura de el. Nelu Bica în continuu e necăjit Că băieţii lui au murit Şi a mai apărut rea năpastă Că a murit şi a lui nevastă. Bobicescu pe colegi i-a neglijat Şi la nicio revedere nu a participat Stă la el la Jegujani acasă Şi de colegi nu-i mai pasă. Şi Mitruţ Bodislav e tare necăjit Că şi a lui soţie a murit Nici reumatismul nu l-a protejat Că a ajuns să meargă de baston rezemat. Romeo Caramaliu la Dunăre a plecat Şi de o domnişoară frumoasă s-a ataşat Dar de revederile noastre nu a uitat Şi în fiecare an a participat. Despre mine Sandu Ciolacu vă spun Că sunt acum un reumatic om bătrân Merg rezemat de un baston ca un toiag Dar la toate revederile vin cu mult drag. Despre Mitu Cornea vă spun Că-mi este coleg şi prieten bun Din satul lui Şomăneşti a plecat La Petroşani de o distinsă profesoară s-a ataşat. Inginerul Cutuca la Bucureşti a plecat Şi de construcţii clădiri s-a apucat Este foarte mult apreciat Şi de băiatul lui tot inginer e ajutat. Iar Mitică Brânzan inginer specializat La Râmnicul Vâlcea unde s-a dus repartizat Şi de învăţământ s-a îndrăgit Că şi director de şcoală a fost numit. Gicu Draga învăţător şi bun agricultor La Tribunal are procese pe rol Că pământul de la părinţi moştenit Zice că Mina din Mătăsari i l-a micit. Profesorul Focşan la Oraviţa a fost numit Dar e tare necăjit că a lui soţie a murit Şi rămânând singur s-a îmbolnăvit Care a condus să fie în continuu necăjit. Iar profesorul Nelu Grădinaru În Meteor s-a stabilit dragul Spune că şi el s-a îmbolnăvit Dar la nicio revedere nu a lipsit. Iar Ion Modoran la Tismana fost primar A mai făcut şi rele, la Primărie fiind demnitar Dar Revoluţia din Primărie l-a detronat Şi de ruşine la revederile noastre n-a participat. Neluţu Pătrăşcoiu în Craiova s-a stabilit Şi la nicio revedere nu a lipsit Dar şi el sărmanul e necăjit Că distinsa lui doamnă a murit. La Cloşani Nelu Păun Este un zootehnist foarte bun Cu vacile la Poeni la păscut se duce Dar, vacile soţia lui le mulge. Iar Popescu Paul de o boală de rinichi s-a îmbolnăvit Şi e tare necăjit că la revederi n-a mai venit O boală rea de el s-a legat Şi îl ţine mai mult la pat. Petrică Popescu se ocupă de sindicat Ca pensionarul să fie ajutat şi protejat Şi foarte mult pensionarul a fost ajutat Că şi în excursii a plecat şi masă i-a asigurat. La Ţicleni Ghiţă Scurtu e necăjit Că e singur că soţia lui a murit Are tot ce-i trebuie de copii asigurat Dar să fie singur e mare păcat. Aristică Spătaru la Haţeg de funcţii mari s-a bucurat Şi găsind o tânără frumoasă fată s-a şi însurat Doar la o singură revedere a venit Că a căzut, şi-a rupt piciorul şi s-a îmbolnăvit. Doctorul Ilie Spineanu chirurg specializat Mulţi bolnavi i-a operat şi de la moarte i-a scăpat Şi când la revederea noastră a venit Cu ce ne-a spus pe toţi ne-a mulţumit. Vasile Taşcău în Craiova cât a stat Funcţii cu responsabilităţi mari i s-au dat Şi care au venit el pe toţi i-a ajutat Aşa cum la şcoală profesorii ne-au învăţat. Din Bâlta colegul Tilie Târban a plecat Lângă Deva la Bârca Mare elevii i-a instruit şi educat Dar fiind tânăr de o domnişoară frumoasă s-a ataşat Şi în Deva şi-a construit casă şi acolo s-a localizat. Goriţă Vlădulescu la o şcoală din Craiova repartizat Muzica vocală şi la vioară pe elevi i-a învăţat Dar şi el e necăjit că şi lui soţia i-a murit. Nu pot să nu amintesc şi de colegi de la clasa B cu care vorbesc mai des la telefon şi pe care îi consider prieteni adevăraţi. Gheorghe Călescu, coleg şi prieten deosebit E un biolog şi geograf cercetător bine instruit Toate gradele didactice le-a luat şi la multe inspecţii a participat Că este un profesor şi pomicultor şi apicultor apreciat. Despre Ghiţă Câlniceanu cu plăcere spun Că-mi este cu coleg şi prieten foarte bun Cu el revederile le-am planificat Şi toţi colegii noştri la revederi s-au bucurat. Iar Sever Enache din satul Borăscu îmi este Un adevărat prieten şi coleg foarte bun Zilnic la telefon vorbim şi ne sfătuim Pentru revederea de 60 de ani de la absolvire să ne întâlnim. Şi la pitorescu sat Polovragi Colegului Nelu Sărdaru îi suntem dragi Cu elevii în excursie când ne duceam Mănăstirea şi Peştera o vizitam. Dar acum dragi colegi ne-a venit vremea Ca dascălii mai tineri, să ne zică nenea. Învăţător SANDU CIOLACU
cultură Miercuri, 10 Aprilie 2013 www.gorjeanul.ro Triplă lansare de carte, la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Târgu Jiu, ora 15 Editura «Tipo Moldova», la Târgu-Jiu Joi, 11 aprilie, ora 15,00, în Sala de lectură «Mihai Eminescu» a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” din Târgu-Jiu va avea loc o triplă lansare de carte organizată de Editura Tipo Moldova din Iaşi. Este vorba de cărţile de poezie apărute în Colecţia „Opera Omnia” ale cunoscuţilor autori ce locuiesc în oraşul lui Brâncuşi: Gheorghe Grigurcu (Oglinda văzduhului, 798 p.), Zenovie Cârlugea (Ochiul înrourat, 665 p.) şi George Drăghescu (Acasă la greieri, 248 p.). Totodată, va fi lansat şi vol. I din Antologia poeziei române contemporane, apărut la aceeaşi prestigioasă editură, lucrare coordonată de scriitorul Aurel Ştefanachi. In memoriam Florin Isuf mi-a fost tovarăş de viaţă, de cercetare, de tabără de investigaţie etnografică şi folclorică, sociologică şi mentalitară, ani buni, deşi, despre opera-i plastică, de pictor şi grafician, scrisesem, ca jurnalist cultural, de câteva ori „Gorjeanul” din celebra epocă... ceauşistă (i se spunea pe atunci „Gazeta Gorjului”), dar şi din aceea postdecembristă. Era de o modestie exagerată, la nişte vernisaje colective chiar lipsind cu desăvârşire. Îmi replica, ulterior, la o cafea, că în absenţa-i grăia lucrarea-însine; ea avea menirea să-i dedubleze fiinţa-i lăuntrică, ea era oglinda trăirilor sale ascunse, de lavă albă, roşie sau neagră (a se citi pură, însângerată sau akediană, miezonoptică). A încercat în câteva rânduri pe terasa unui restaurant din Tismana, de sub poală de munte şi de pădure, să-mi facă un portret, însă nu i-a ieşit, din pricină că-i plăcuse un distih al meu: „Pe-un munte de melancolie / ziditu-mi-am târziu chilie”. Am bănuit de ce-l seduseseră cele două versuri: el însuşi îşi trăise viaţa ca un pusnic, ca un călugăr, ca un sacerdot, ca un însingurat care-şi găsise Centrul său de templier al artelor frumoase în cosmogonia culorilor. Desena cu o uşurinţă de invidiat case, pătule, cule, dealuri înflorite, prepeleacuri, fântâni, hambare, pivniţi, hârdaie, biserici, mănăstiri, troiţe, portrete pe loc. A avut vocaţia fantasticităţii de tip autoscopic, intro- Acţiunea culturală se înscrie în amplul turneu de promovare a proprie-i producţii editoriale organizat, în această primăvară, de Editura «Tipo Moldova», în această parte de ţară. Unde au găsit o deosebită înţelegere din partea directorului Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” din Târgu-Jiu, dr. Olimpia Bratu. ION PREDOŞANU Florin ISUF – cetăţean în Imperiul Imaginarului Însemnări de scriitor spectiv, fiind probabil un introvertit. Totuşi, forţa lui de comunicare s-a manifestat, în ceea ce-i priveşte tablourile, pânzele, prin scornirea arhetipurilor şi atragerea lor în configuraţii neaşteptate, deseori fiind lăsate să se răscoale împotriva-i, devenind anarhetipuri. În compoziţiile sale stranii, semnele, epurele, liniile, ochiurile neantului, ispita Egiptului antic (vezi aparenţa de mozaic) dar şi a hieratismului (de tip Sabin Bălaşa) ţes „peisaje ale subconştientului halucinante”. Po(i)etica-i plastică derivă oarecum din suprarealism, din onirism, din tradiţia avangardei revoltate. Figurativ şi/sau nonfigurativ discursul său pare să fie mai degrabă dicţional decât ficţional, mai degrabă ontologic decât estetic, mai curând reductiv decât exploziv, răsucit în sine decât personant în eu. Ceaţa unei iubiri neîmplinite înăbuşe subiectele şi obiectele, obsesia negrului sugerează nocturnul conştiinţei în sens durandian, iar apelul la luminozitatea paradisiacă reprezintă rarele momente de linişte, de împăcare cu lumea şi cu natura, de reverie a unor spaţii cathartizatoare, de regăsire a gustului fericirii. Căci uneori fericirea poate lua forma unei contemplări a orizontului, a unei mori pe un râu brădicean format din douăsprezece izvoare care n-au secat niciodată în ultimele trei secole. Atât cât i-a fost dat să fie cetăţean al Imperiului imaginarului, Florin Isuf a avut fireşte sentimentul că el este unic în felul său. Că expresivitatea sa, structurată revoluţionar, îşi va croi propriul destin. ION POPESCU-BRĂDICENI prof. dr. la Facultatea de Arte Plastice a Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu N.A. Joi, 11 aprilie, la sediul Centrului Judeţean pentru Cultură Gorj, are loc vernisajul unei expoziţii semnată, postum, de Florin Isuf şi Traian Dădălău (acesta din urmă din postura de colecţionar). Note de lector la „Eterna zbatere” de Luminiţa Berculescu 1. „Trăiri în plan personal” Pe vatra spirituală a Peştişanilor a mai răsărit un vlăstar literar cu nume luminos-mioritic: Luminiţa Berculescu. Tovarăşi-mi de drum transmodernist Ion Predoşanu, Ion Mocioi, Ion Căpruciu, referenţii de rigoare, au recomandat-o Editurii „Academica Brâncuşi” a Universităţii din Târgu-Jiu, al cărei editor desemnat sunt. Bucuria-mi a fost deci dublă. În primul rând poeta şi cugetătoarea, ba chiar eseistă şi publicistă, e comilitoană de-a mea, aproape brădiceneancă. În al doilea rând, e vecină cu Hobiţa lui Constantin Brâncuşi ca şi autorul acestor însemnări de simplu cititor. În al treilea rând, debutanta Luminiţa Berculescu se alătură unor alţi reputaţi intelectuali ai zonei, în artă, literatură, lingvistică, filozofie, fotografie, învăţământ pedagogic, diplomaţie, presă ş.a.m.d. Volumul este organizat în trei secţiuni: poezii pe de o parte; eseuri, reflecţii, proză scurtă pe de alta; şi în fine câteva panseuri. Vocea poetică are ca incipit mitul modern al EUului, abordat din perspectiva alterităţii. Acesta acuză nostalgia paradisului pierdut, care se transformă într-o visare aievea, generatoare de fericire edenică. Plătind firescul tribut romantismului peren, poetesa cosmogonizează cu dezinvoltură, una aferentă talentului nativ. Astfel discursul său liric dezvoltă, credibil ca atare, „rememorări pontice”, unde „cei trăitori pe-acest meleag/…/ se scaldă veşnic în lumină/ şi-n valul înspumat – precum in illo tempore – Apollon şi Orfeu”. Arhetipuri recurente, simboluri iradiante încă stau la temelia textelor sale simultan onirice şi ontologice (vezi „Eu simt lumina pură”, pag.13). „Tristeţi nocturne” îi plimbă fiinţa fragilă „pe neumblatul drum,/ spre zarea necu- prinsă cu mintea şi privirea”, vegheată de „cerul înstelat”, spre care în zori „pleca-vor… cu-acel şuvoi înmiresmat de stele/ durerea şi aleanul” poetesei „cât şi nemângâierea” (vezi „Tristeţi nocturne”, pp.15-16) ei. Vădit lucru, versurile Luminiţei Berculescu prind ici-acolo străluciri de mărgăritare ori de rouă, nesfiindu-se să releve/ să reveleze „trăiri în plan personal”, de fapt tremurătoare intuiţii metapoetice în numele şi pe cont propriu. Înclin să-i dau dreptate. În România s-a trăit şi „se trăieşte la scară universală”, „în solitudine şi tăcere adâncă”, „glăsuindu-se în limba maternă”, adică românească. Teme generale, precum cea a iubirii, a lunii, a miresmei, a divinităţii, a învierii, a nemuririi (pe linia orfico-zalmoxiană) densifică toposurile semantice. Imaginarurile, apropiate cu pană sigură, respiră muzical, pe linia unei „clasicităţi” a cărei dicţiune îşi trădează replierea în meditaţie şi elegie şi „tresaltă în armonii de harpă”. „Şi darurile (greco-latine – n.m.I.P.B.) sună/ cu bucuria vieţii,/ iar bucuria vieţii-i/imensul infinit”, brâncuşian desigur. Un aer moral-estetizant planează deasupra micropoemelor în care „realul se îmbină cu visarea”, „fantasmele-a aevea, divină e trăirea/ şi lumea e o vrajă de neînchipuit”. În concluzie, peştişeneanca Luminiţa Berculescu m-a convins ca poetă, dar mai ales ca prozatoare (32 de toate). Anticipând, aş putea avansa deja ideile celei de-a doua părţi a însemnărilor de faţă: naratoarea se alimentează/ se inspiră din folclor, din vatra cu legende şi poveşti a cărei fiică reprezentativă este, din tainele locurilor, din tradiţii şi obiceiuri milenare (nunta, moartea, piţărăii) ori, paralele, se exprimă într-o limbă alambicată şi asimilată clarissim-cognitiv, ni se arată capabilă de a reflecta asupra unor fapte de viaţă. (va urma) ION POPESCU-BRĂDICENI 11 11 HOROSCOP BERBEC 21 Martie – 20 Aprilie Relaţia ta cu fiinţa iubită va funcţiona excelent. Entuziasmul tău sentimental va fi la limita maximă, mai ales că vei avea şi o mică surpriză. Te vei bucura de un bun echilibru energetic, care îţi va permite să faci faţă tuturor cerinţelor TAUR 21 Aprilie – 21 Mai Deşi există unele nemulţumiri, se poate spune că relaţia ta de dragoste funcţionează bine. Este totuşi posibil să apară unele discuţii legate de invesinves- tiţiile ce ar trebui să fie făcute în comun. Capacitatea ta de concentrare va fi sub nivelul obişnuit, aşa că nu vei reuşi să ai un bun randament. GEMENI 22 Mai – 21 Iunie N-ar fi exclus ca partenerul de viaţă să se confrunte cu o problemă de sănătate. Încearcă să fii mai înţelegător şi să-i acorzi sprijinul de care are nevoie. Tot efortul depus cu pasi- une şi cu entuziasm va avea efectele dorite, deci nu renunţa la ce ai început. RAC 22 Iunie – 22 Iulie Deşi există unele nemulţumiri, se poate spune că relaţia ta de dragoste funcţionează bine. Este totuşi posibil să apară unele discuţii legate de invesinves- tiţiile ce ar trebui să fie făcute în comun. Capacitatea ta de concentrare va fi sub nivelul obişnuit, aşa că nu vei reuşi să ai un bun randament. LEU 23 Iulie – 22 August În continuare, relaţia ta cu familia va fi prioritară. Vei avea parte de tot felul de discuţii legate de proiecte comune şi ar fi bine să nu încerci să-ţi impui punctele de vedere. Ai timp suficient să te ocupi de vechile datorii. FECIOARĂ 23 August – 21 Septembrie Farmecul personal îţi va da ocazia să te remarci în rândul persoanelor de sex opus, ceea ce ar putea genera reproşuri din partea fiinţei iubite. Comunicarea este la cote maxime. Păstrează-ţi ceva timp pentru activităţi recreative! BALANŢĂ 22 Septembrie – 22 Octombrie Contrar obiceiului, ai tendinţa de a fi mai puţin tolerant, mai puţin diplomat cu partenerul de suflet şi, din acest motiv, ai putea avea o discuţie mai aprinsă cu acesta. Implicarea în dis- cuţii în contradictoriu poate determina o accentuare a stării de iritare. SCORPION 23 Octombrie – 21 Noiembrie Eşti mai sensibil la problemele partenerului şi acest lucru te poate ajuta să-ţi îmbunătăţeşti relaţia cu acesta. Astăzi se pare că toate îţi merg strună şi mai mult datorită magnetis- mului pe care îl ai. Carisma ta îi va fascina pe toţi şi îţi vor cădea în mreje SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 20 Decembrie Partenerul de viaţă va avea o realizare pe care o veţi sărbători în familie. Aşa cum îţi aşterni, aşa vei dormi, ca atare nu spune ce ai decis decât în urma unei analize foarte atente. Vei reuşi să-ţi canalizezi energia spre scopuri practice. CAPRICORN 21 Decembrie - 19 Ianuarie Unele din nemulţumirile cu care te-ai confruntat până acum în cămin se vor rezolva, ceea ce va face ca atmosfera în familie să fie mai relaxată. Ai libertate totală să decizi ce e mai bine pentru tine, fără să ţi se spună ce să faci. VĂRSĂTOR 20 Ianuarie - 18 Februarie Este foarte posibil să cunoşti o persoană de sex opus care îţi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Azi poate apărea o ocazie care să te propulseze cu câţiva paşi mai în faţă şi cu câteva trepte mai sus. Te cufunzi în tot felul de activităţi domestice de rutină. PEŞTI 19 Februarie - 20 Martie Vei avea ocazia să petreci clipe plăcute alături de persoana iubită, ceea ce îţi permite să vezi cu alţi ochi evenimentele ce ţin de domeniul trecutului. Aşa cum ne-ai obişnuit în ul- timul timp, eşti plin de energie, gata în orice moment să te implici într-o nouă activitate.
Page 1 and 2: Miercuri, 10 Aprilie 2013 www.gorje
Page 3 and 4: investigaţii Miercuri, 10 Aprilie
Page 5 and 6: societate Miercuri, 10 Aprilie 2013
Page 9: itate Miercuri, 10 Aprilie 2013 www
Page 15 and 16: Miercuri, 10 Aprilie 2013 www.gorje

Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?