chimia şi tehnologia intermediarilor aromatici şi a coloranţilor

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI 

Corneliu Tărăbăşanu 

Cristian Boscornea 

Ştefan Tomas 

CHIMIA ŞI TEHNOLOGIA INTERMEDIARILOR 

AROMATICI ŞI A COLORANŢILOR 

PENTRU UZUL STUDENŢILOR 

1999 

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

as.ing. Cristian prof. dr. ing. Corneliu s.l. Ştefan 

Boscornea Tărăbăşanu Tomas 

CHIMIA ŞI TEHNOLOGIA INTERMEDIARILOR 

R 3 

AROMATICI ŞI A COLORANŢILOR 

TESTE GRILĂ PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR 

R 2 

R 4 

R 1 

R 5 

N 

N 

X 

R 6 

O 

O 

X 

R 7 

N(CH 3) 2 

1999 

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com 

OH 

OH 

O 

O 

HN 

NH 2 

R 1 

NR 2]X -

INTRODUCERE 

Lucrarea de fata se adreseaza studentilor din cadrul sectiilor de Tehnologia 

Substantelor Organice si Inginerie Economica din cadrul Facultatii de Chimie Industriala care 

au prevazut in programa analitica cursul de Chimia si Tehnologia Intermediarilor Aromatici si 

Colornatilor Organici in anul IV si respectiv V. 

In ultimii 10 ani examenele prevazute pentru acest curs se desfasoara dupa sistemul 

rezolvarii unor teste grila, lucru ce permite examinatorului verificarea tuturor cunostintelor 

acumulate de catre studenti in urma parcurgerii acestei materii. Totodata se elimina 

subiectivitatea examinatorului precum si stresssul unui examen oral sau a unor examene scrise 

bazate elaborarea unor subiecte de sinteza dar care nu pot acoperi intreeaga materie. 

Necesitatea elaborarii acestei lucrari a aparut ca urmare a constatarilor privind 

adaptabilitatea studentilor la acest tip de verificare a cunostintelor, cat si prin dorinta de a 

oferi un instrument de verificare a cunostintelor acumulate in timpul parcurgerii acestei 

materii tinand cont de faptul ca aceasta disciplina nu are prevazut in program ore de seminar. 

Am incercat elaborarea unui numar relativ larg de intrebari avand 3 raspunsuri din 

care numai unul este valabil, care sa acopere intreaga materie, sa nu lase loc la interpretari 

privind gasirea raspunsului corect si care sa apeleze mai ales la capacitatea de sinteza si la 

logica studentului. Intrebarile se refera atat la cunostinte de baza ale chimiei organice cu 

aplicatii in domeniul colorantilor cat si la probleme de tehnologie, fapt ce poate face aceasta 

lucrare utila oricarui absolvent al Facultatii de Chimie Industriala. Intrebarile test au fost 

grupate pe capitole care urmaresc structura cursului pentru a putea fi mai usor utilizate in 

verificarea aprofundarii materiei de catre studenti. 


CUPRINS 

I. Chimia si tehnologia intermediarilor aromatici 

Sulfonarea compusilor aromatici 

Nitrarea compusilor aromatic 

Halogenarea compusilor aromatici 

Reducerea nitroderivatilor aromatici 

Inlocuirea grupei sulfonice in seria aromatica 

Inlocuirea halogenului in seria aromatica 

Transformari reciproce ale grupelor hidroxi si amino 

in seria aromatica 

Alchilarea, acilarea si arilarea compusilor aromatici 

Sinteza Kolbe-Schmitt 

Chimia si tehnologia colorantilor organici 

Relatii structura - culoare 

Fenomene tinctoriale 

Coloranti azoici 

Coloranti antrachinonici si policiclocetonici 

Coloranti arilmetanici 

Coloranti indigoizi 

Coloranti ftalocianinici 

Coloranti cationici 

Coloranti reactivi 

Raspunsuri corecte 


SULFONAREA COMPUSILOR AROMATICI 

1. Sulfonarea cu HClSO3 poate fi controlata : 

a) cinetic 

b) termodinamic 

c) ambele alternative sunt posibile 

2. Reactia Piria reprezinta : 

a) substitutie si oxidare 

b) substitutie si reducere 

c) aditie si oxidare 

3. Sulfonarea prin coacere este regioselectiva, functie de substrat in : 

a) orto 

b) para 

c) orto sau para 

4. Controlul steric la sulfonare intervine : 

a) in solventi nepolari 

b) in solventi polari 

c) in ambele alternative 

5. Reactia de sulfonare cu oleum conduce la produsi secundari de tipul : 

a) sulfone 

b) hidroxi si carboxi derivati 


6. Formarea sulfonelor este un proces : 

a) ireversibil 

b) reversibil 

c) ambele alternative sunt posibile in functie de substrat 

7. Sarurile de Ca 2+ ale acizilor sulfonici sunt : 

a) solubile in apa 

b) insolubile in apa 

c) depinde de acidul sulfonic 

8. Acidul 1, 8 - naftalin - disulfonic se poate prepara : 

a) prin polisulfonarea naftalinei 

b) prin sulfonarea acidului 1 - naftalin sulfonic 


c) prin metode indirecte 

9. La sulfonarea benzenului in faza de vapori apa se elimina : 

a) ca azeotrop cu benzenul 

b) ca azeotrop cu acidul sulfuric 

c) ca vapori puri 

10. La tratarea cu vapori de apa a solutiei acide diluate ce contine acizi 

naftalin sulfonici rezulta naftalina : 

a) da, pentru izomerul α 

b) da, pentru izomerul β 

c) nu 

11. In reactia de sulfonare temperatura influenteaza : 

a) pozitia grupei sulfonice grefate 

b) Numarul grupelor sulfonice grefate 


12. Sulfonarea prin coacere este : 

a) transpozitie 

b) substitutie electrofila 

c) substitutie nucleofila 

13. Ionii de Hg 2+ catalizeaza sulfonarea antrachinonei in pozitia : 

a) α 

b) β 

c) nu influenteaza pozitia grupei sulfonice grefate 

14. La turnarea pe apa a masei de reactie de la sulfonare concentratia acidului sulfuric 

este de 60%. Din ce material trebuie construit reactorul : 

a) OL 38 

b) aluminiu 

c) plumb 

15. Izolarea acizilor sulfonici prin salifiere, in functie de cationul utilizat permite : 

a) separarea izomerilor 

b) diminuarea coroziunii mediului 

c) separarea hidrocarburii nereactionate 


pe : 

datorita : 

16. Procedeul var - soda de separare a acizilor sulfonici din masa de reactie se bazeaza 

a) (ArSO3)2Ca este solubil in apa 

b) (ArSO3)2Ca este insolubil in apa 

c) CaSO4 este solubil in apa 

17. La sulfonarea acidului 2-naftol 8-sulfonic rezulta acid 2-naftol 6,8-disulfonic 

a) efectului de orientare al grupei OH 

b) efectului de orientare al grupei sulfonice preexistente 

c) nu rezulta acest produs 

18. Difenil-sulfona rezultata ca produs secundar la sulfonarea benzenului poate fi 

eliminata prin : 

a) distilare 

b) extractie 

c) antrenare cu vapori 

19. La sulfonarea β-naftolului se pot forma acizii : Oxi-Tobias si Schaffer. Cresterea 

temperaturii favorizeaza formarea : 

a) acidului Oxi-Tobias 

b) acidului Schaffer 

c) raportul acizilor izomeri nu depinde de temperatura 

20.Sulfonarea cu aduct SO3-piridina este ; 

a) reversibila 

b) ireversibila 

c) depinde de substrat 

21. La tratarea p-nitroanilinei cu NaHSO3 rezulta : 

a) p-fenilendiamina 

b) acid 2,5-diamino-benzen-sulfonic 

c) acid 2,6-diamino-benzen-sulfonic 

22. Disulfonarea benzenului catalizata de Hg 2+ conduce majoritar la : 

a) acid o-benzen disulfonic 

b) acid m-benzen disulfonic 

c) acid p-benzen disulfonic 

23. In cazul sulfonarii naftalinei doua grupe sulfonice nu se pot grefa in pozitiile : 


a) orto, para, peri 

b) orto, meta, peri 

c) orto, meta, para 

24. Obtinerea acidului β-naftalin-sulfonic pur se realizeaza prin : 

a) salifiere cu KCl 

b) diluarea masei de reactie 

c) hidroliza izomerului α si recircularea naftalinei rezultate 

25. Sulfonarea toluenului la 120 - 140 0 C conduce ca produs majoritar la : 

a) acid o-toluen sulfonic 

b) acid p-toluen sulfonic 

c) acid m-toluen sulfonic 

26. Aductul dioxan-SO3 este : 

a) un cation 

b) un anion 

c) un amfion 

27. Reactia de formare a sulfonelor este : 

a) reactie de oxidare 


c) substitutie nucleofila 

28. La sulfonarea anilinei prin coacere rezulta : 

a) acid sulfanilic 

b) acid metanilic 

c) acid ortanilic 

29. Πsulfonare reprezinta : 

a) m SO3 la sfirsitul reactiei 

m acid rezidual 

b) m H2SO4 la sfirsitul reactiei 

m acid rezidual 

c) m SO3 la sfirsitul reactiei 

m finala totala 

30. Cantitatea maxima de sulfona rezulta la : 

a) sulfonarea benzenului in faza de vapori cu eliminarea continua a apei din sistem 

b) la sulfonarea continua a benzenului in faza lichida 


c) la sulfonarea discontinua a benzenului in faza lichida 

31. La monosulfonarea benzenului Π de sulfonare este 66.4. Cat acid sulfuric 98% 

este necesar pentru a sulfona 1 kmol de benzen in faza lichida : 

A este : 

a) intre 160 -200 kg 

b) intre 200-250 kg 

c) intre 250-300 kg 

32. Formarea Ar-SO2 + are loc in reactiile : 

a) Ar-SO3H + SO3 

b) Ar-SO3H + H2SO4 


33. Care din urmatoarele formule sunt corecte : 

a) A, B, C, D 

b) A, B, C 

c) B, C 

34. Fie reactia : 

a) MnO2 

b) Mn2O3 

c) KMnO4 

+ 

N 

O2S O 

+ 

N 

SO 3 - 

O 

+ 

O 

SO 3 - 

O2S 

O 

+ 

O 

A B C D 

OH 

SO3Na 

OH 

+ Na2SO3 + A + NaOH + MnO 

35. Cum creste viteza in reactia de sulfonare a urmatoarelor substraturi : 

a) A 

b) B < C < A 

nitrobenzen fenol benzen 

A B C 


O

c) A < C < B 

36. Tratarea unei hidrocarburi aromatice cu acid clorsulfonic conduce la acizi sulfonici 

sau la sulfocloruri. Produsul de reactie depinde de : 

a) temperatura de lucru 

b) tipul partenerilor 

c) raportul molar al reactantilor 

37. Numarul maxim de grupe sulfonice ce se pot grefa prin sulfonare directa pe 

nucleul naftalinic este : 

a) 3 

b) 4 

c) 5 

38. Pentru sulfonare procesul poate fi descris conform reactiilor : 

a) Ea1 < Ea2 

b) Ea1 > Ea2 

c) Ea1 = Ea2 

R 

Ea1 

ION BENZENONIU 


Ea2 

P

NITRAREA COMPUSILOR AROMATICI 

1. La tratarea acenaftenului cu HNO3 / CH3COOH la reflux rezulta anhidrida acidului 

4,5-dinitronaftalic. Considerand v1 - viteza de reactie de nitrare si v2 - viteza reactiei de 

oxidare, atunci : 

a) v1 < v2 

b) v1 > v2 

c) v1 = v2 

2. Pentru obtinerea 2,4,6- trinitrotoluenului pur se porneste de la : 

a) toluen 

b) acid p-toluen sulfonic 

c) acid m-toluen sulfonic 

3. Nitrarea fenolului cu acid azotic catalizata de HNO2 conduce la : 

a) p-nitrofenol 

b) o-nitrofenol 

c) amestec al celor doi produsi 

4. Nitrarea fenolului cu acid azotic catalizata de HNO2 este : 

a) substitutie electrofila + oxidare 

b) substitutie nucleofila 

c) substitutie radicalica + oxidare 

5. La dinitrarea naftalinei rezulta in amestec 1,5 si 1,8 dinitronaftalina. Ce izomer se 

obtine majoritar : 

a) 1,8 - dinitronaftalina 

b) 1,5 - dinitronaftalina 

c) se obtin cantitati egale din cei doi izomeri 

6. Nitrarea indigoului cu amestec sulfonitric conduce la : 

a) 6,6’ - dinitro indigo 

b) 5,5’ dinitro - indigo 

c) 5 - nitro isatina 

7. Nitrarea indigoului cu azotati metalici in prezenta de acid sulfuric conduce la : 

a) 6,6’ - dinitro indigo 


: 

b) 5,5’ dinitro - indigo 

c) 5 - nitro isatina 

8. La tratarea antracenului cu HNO3 diluat la 110 - 115 0 C rezulta : 

a) antrachinona 

b) 1 - nitroantrachinona 

c) 1,5 si 1,8 - dinitro antrachinona 

9. La tratarea antracenului cu HNO3 67% la 20 0 rezulta : 

a) 9 - nitro antracen 

b) antrachinona 

c) 1 - nitroantrachinona 

10.La tratarea acenaftenului cu acid azotic in acid acetic la reflux rezulta : 

a) anhidrida acidului 4,5 - dinitro naftalic 

b) 4 - nitro acenaften 

c) 3 - nitro acenaften 

11.Amestecul de produsi mononitrati rezultati la nitrarea clorbenzenului se separa prin 

a) distilare 

b) extractie 

Cr si Ni daca : 

c) licuratie si distilare 

12. Azeotropul format de o - si p - nitroclorbenzen contine : 

a) 66% izomer para 

b) 66% izomer orto 

c) 50% izomer para 

13. Eutecticul format de o - si p - nitroclorbenzen contine : 

a) 66% izomer para 

b) 66% izomer orto 

c) 50% izomer para 

14. Reactoarele pentru nitrare sunt construite din fonta silicioasa sau oteluri aliate cu 

a) CHNO3 < 50 % si CH2SO4 > 75 % 

b) CHNO3 > 50 % si CH2SO4 < 75 % 

c) CHNO3 = 50 % si CH2SO4 = 10 % 


15. Purificarea m - dinitrobenzenului se realizeaza prin tratarea amestecului de izomeri 

rezultati la nitrarea nitrobenzenului cu Na2SO3. Procesul implica : 

datoreaza : 

a) substitutia electrofila a unei grupe nitro din izomerii orto si para 

b) substitutia nucleofila a unei grupe nitro din izomerii orto si para 

c) substitutia radicalica a unei grupe nitro din izomerii orto si para 

16. Reactiile de nitrare sunt : 

a) reversibile 

b) ireversibile 


17. Licuratia ca procedeu de separare a produsilor de reactie se bazeaza pe : 

a) formarea de azeotrop cu compozitie diferita de cea a amestecului de reactie 

b) formare de eutectic cu compozitie diferita de cea a azeotropului 

c) diferente mari intre punctele de ierbere 

18. Formarea majoritara a 1,8 - dinitronaftalinei la nitrarea 1 - nitronaftalinei se 

a) unor efecte sterice 

b) unei substitutii nucleofile asistate 

c) unor considerente termodinamice 

19. La nitrarea unei hidrocarburi cu amestec sulfonitric rolul acidului sulfuric este : 

a) de a contribui la generarea agentului electrofil NO2 + 

b) de a reduce actiunea coroziva a acidului azotic si a prelua mai usor caldura de 

reactie datorita capacitatii calorice mari 

c) ambele afirmatii sunt corecte 

20. La mononitrarea benzenului cu amestec sulfonitric Cdi = 7 iar CDf = 3. Daca se 

lucreaza cu un exces de 1% acid azotic amestecul sulfonitric contine : 

a) 63.6 kg acid azotic, 94.5 kg acid sulfuric, 13.5 kg apa 

b) 94.5 kg acid azotic, 63.6 kg acid sulfuric, 13.5 kg apa 

c) 100 kg acid azotic, 50 kg acid sulfuric, 20 kg apa 

21. Nitrarea aminelor aromatice cu amestec sulfonitric fara acilarea prealabila a grupei 

aminice are loc in pozita : 

a) orto fata de grupa aminica 

b) meta fata de grupa aminica 

c) para fata de grupa aminca 


22. Nitrarea acetanilidei cu amestec sulfonitric conduce preponderent la izomer : 

a) orto 

b) meta 

c) para 

23. Utilizarea BF3 in reactia de nitrare cu acid azotic are drept scop : 

a) mentinerea unei concentratii ridicate a acidului azotic prin legarea apei ca trihidrat 

b) catalizarea reactiei 

c) favorizarea solvatarii 

24. Fabricarea nitrobenzenului in sistem continuu se poate realiza : 

a) intr-o serie de reactoare in cascada 

b) intr-un reactor unic in faza gazoasa 


25. Azotitii metalici maresc selectivitatea reactiei de nitrare : 

a) da, pentru substraturi ce se pot nitroza 

b) da, pentru substraturi ce nu se pot nitroza 

c) da, pentru toate substraturile 

26. Nitrarea clorbenzenului, comparativ cu nitrarea nitrobenzenului, decurge : 

a) mai usor 

b) mai greu 

c) in aceleasi conditii 

27. Obtinerea acidului picric foarte pur porneste de la acizi sulfonici ai fenolului. 

Procesul implica : 

a) numai reactii de substitutie electrofila 

b) numai reactii de substitutie nucleofila 

c) substitutii nucleofile si electrofile 

28. Nitrarea 4-amino toluenului cu amestec sulfonitric se poate realiza in pozitia 2 : 

a) prin acilare prealabila cu benzensulfoclorura 

b) prin acilare prealabila cu anhidrida acetica 

c) indiferent de agentul de acilare, prin variatia temperaturii 

29. Automatizarea unui reactor de nitrare implica : 

a) corelarea debitului de agent de nitrare cu temperatura masei de reactie 

b) corelarea debitului de agent de nitrare cu vascozitatea masei de reactie 

c) corelarea debitului de agent de nitrare cu concentratia acidului azotic 


necesari : 

HALOGENAREA COMPUSILOR AROMATICI 

1. FeCl2 este un agent de halogenare : 

a) da 

b) nu 


2. Pentru grefarea unui atom de brom pe substrat la bromurarea cu Br2 in oleum sunt 

a) 2 moli de brom 

b) 1 mol de brom 

c) 0.5 moli de brom 

3. Halogenarea naftalinei la rece este o ; 

a) substitutie electrofila 

b) substiutie nucleofila 

c) aditie si eliminare 

4. N,N-dimetilformamida are un efect catalitic la utilizarea SOCl2 ca agent de 

halogenare in reactii de : 

a) substitutie electofila 


c) in ambele tipuri de reactii 

5. Procedeul regenarativ Raschig de preparare a fenolului prin intermediul 

clorbenzenului utilizeaza ca materii prime : 

a) benzen, Cl2, aer 

b) benzen, HCl, aer 

c) benzen, H2SO4, aer 

6. Reactorul de clorurare in faza lichida a hidrocarburilor poate fi construit din : 

a) materiale fara pretentii sub aspectul rezistentei la coroziune 

b) din otel emailat 

c) din cupru 

7. Reactia de schimb 


are loc in : 

a) N,N-dimetilformamida 

b) apa 

c) H2SO4 

R-X + NaF—>R-F + NaX 

8. Obtinerea acidului bromaminic pornind de la 1-aminoantrachinona implica : 

a) o substitutie electrofila si doua substitutii nucleofile 

b) doua substitutii electrofile 

c) doua substitutii electrofile si o substitutie nucleofila 

9. Obtinerea unor cantitati minime de produsi policlorurati la monoclorurarea 

benzenului implica : 

a) lucrul la conversii de peste 90% ale benzenului 

b) lucrul la conversii sub 50% ale benzenului 

c) lucrul la temperaturi ridicate 

10. Halogenarea cu halogen molecular este catalizata de : 

a) baze Lewis 

b) acizi Lewis 


11. 2,6 - dibrombenzochinona se prepara pornind de la fenol prin : 

a) substitutie electrofila urmata de oxidare 

b) oxidare si apoi substitutie electrofila 

c) substitutie electrofila urmata de reducere 

12. Reactorul de clorurare cu Cl2 in prezenta de FeCl3 drept catalizator este prevazut 

cu agitator de tip : 

a) ancora 

b) turbina 

c) agitarea este realizata de curentul de clor barbotat in sistem 

13. La clorurarea directa clorul trebuie sa fie anhidru : 

a) din considerente de coroziune 

b) pentru a micsora ponderea reactiilor de policlorurare 

c) pentru a asigura o omogenitate mai buna a mediului de reactie 

14. Clorurarea este o reactie : 

a) exoterma 


) endoterma 

c) autoterma 

15. La bromurarea acidului tereftalic se utilizeaza ca solvent : 

a) acid sulfuric 100% 

b) oleum 5% SO3 

c) oleum 60% SO3 

16. La dibromurarea acidului tereftalic se utilizeaza un raport molar 

acid tereftalic : Br2= 1:1. In ce solvent are loc dibromurarea : 

a) nitrobenzen 

b) acid acetic 

c) oleum 60% SO3 

17. Prezenta acizilor Lewis favorizeaza halogenarea toluenului : 

a) la nucleu 

b) in catena laterala 

c) in egala masura in ambele pozitii 

18. Compusul 

R 

R 

+ 

N C 

OH 

este un agent de clorurare a hidrocarburilor prin : 




Cl 

] 

- 

Cl 

19. Clorurarea directa a antrachinonei conduce la : 

a) numai izomeri α 

b) numai izomeri β 

nu este posibila 

20. Acidul clorhidric rezultat in urma clorurarii se valorifica prin : 

a) absorbtie in clorbenzen 

b) absorbtie in acid sulfuric 

c) absorbtie in apa 


REDUCEREA NITRODERIVATILOR AROMATICI 

1. Reducerea nitroderivatilor aromatici la amine aromatice in faza de vapori, cu 

hidrogen gazos este catalizata de : 

a) Cu 

b) Ni 

c) Pd 

2. Reducerea nitroderivatilor la hidroxilamine se poate realiza cu : 

a)Fe si HCl 

b) Al, NH4Cl, apa 

c) Zn si HCl 

3. Reducerea 1,3- dinitrobenzenului cu Na2S2 conduce la : 

a) 1,3-fenilendiamina 

b) 3-nitroanilina 

c) 4-nitroanilina 

3. Reactorul pentru reducere Bechamps este prevazut cu : 

a) agitator grebla 

b) agitator ancora 

c) agitator elice 

4. Hidrazobenzenul obtinut prin reducerea nitrobenzenului in mediu bazic poate fi 

utilizat la fabricarea : 

a) fenilbutazonei 

b) benzidinei 

c) anilinei 

5. Benzidina se prepara prin transpozitia : 

a) azobenzenului 

b) hidrazobenzenului 

c) fenilhidroxilaminei 

6. Para aminofenolul se prepara prin transpozitia : 


a) azobenzenului 

b) hidrazobenzenului 

c) fenilhidroxilaminei 

7. Transpozitia benzidinica are loc la : 

a) pH < 7 

b) pH > 7 

c) Ph = 7 

8. Reducerea nitrobenzenului cu fonta si apa in prezenta de HCl conduce la : 

a) anilina 

b) hidrazobenzen 

c) azobenzen 

9. Reducerea nitrobenzenului cu Zn in prezenta de hidroxid de sodiu conduce la : 

a) benzidina 

b) hidrazobenzen 

c) anilina 

10. La reducerea 4-nitro azobenzenului cu Na2S rezulta : 

a) 4-amino azobenzen 

b) anilina si p-fenilendiamina 

c) amestec de m- si p-fenilendiamina 

11. La reducerea nitrobenzenului cu Zn, apa si NaOH in prezenta solventului “nafta” 

faza organica solvateaza in final : 

a) azobenzenul 

b) hidrazobenzenul 

c) anilina 

12. Reducerea nitrobenzenului in faza de vapori cu hidrogen gazos in prezenta de 

catalizatori (metale tranzitionale) conduce la : 

a) anilina 

b) ciclohexilamina 

c) depinde de tipul catalizatorului 

13. Reducerea 1,5-dinitronaftalinei cu S2O3 in acid sulfuric conduce la : 

a) 1,5-diaminonaftalina 

b) 1,5-dihidroxinaftalina 

c) naftoxidina 


14. Reducerea Bechamps a nitroderivatilor implica : 

a) coroziunea electrochimica a fontei 


c) transpozitie 

15. La tratarea 1,5 - dinitroantrachinonei cu Na2S2O4 rezulta : 

a) 1,5-diamino antrachinona 

b) 1,5 diamino antrona 

c) 1,5-diamino 9,10 dihidroxiantracen 

16. Reducerea nitroderivatilor in anumite conditii poate conduce la nitrozoderivati : 

a) da 

b) nu 


17. Obtinerea p-clor anilinei din nitrobenzen se realizeaza prin reducere cu : 

a) SnCl2 si HCl concentrat 

b) Fe, apa si HCl 

c) Na2S 

18. La reducerea 

cu sulfura de sodiu rezulta : 

a) 

b) 

O2N 

N N 

H 2N H 2N 

H 2N 

NH 2 

N N 

OH 

COOH 

OH 

COOH 

OH 

COOH 

c) O2N NH2 H2N OH 

+ 

+ 

COOH 

19. Izolarea anilinei rezultate in urma reducerii nitrobenzenului se poate realiza prin : 

a) antrenare cu vapori 

b) separarea fazelor dupa adaugare de NaCl 

c) ambele variante sunt posibile 

20. Transformarea slamului de fier in α- Fe2O3 plachetar are loc in : 


a) mediu bazic 

b) mediu acid 

c) mediu neutru 

21. La transformarea 1,5-dinitroantrachinonei in 1,5-diaminoantrachinona prin tratare 

cu sulfura de sodiu rezulta ca intermediar solubil in masa de reactie : 

a) 

b) 

c) 

NaOHN 

O2N 

H2N 

O 

O 

ONaNO2 

ONa 

NHONa 

ONaNH2 

ONa 

22. α - Naftilamina rezultata la reducerea 1-nitronaftalinei se poate izola prin : 

a) antrenare cu vapori 

b) extractie cu xilen sau toluen 

c) ambele variante sunt posiibile 

23. La reducerea in mediu bazic a 2-nitroanisolului, in prezenta de Zn, urmata apoi de 

transpozitie benzidinica se obtine : 

favorizata de : 

a) 4,4’-diamino-3,3’-dimetoxidifenil 

b) 3,3’-diamino-4,4’-dimetoxi difenil 

c) proportii egale ale celor doi izomeri 

24. Reducerea 2,4-dinitroanisolului cu NaSH conduce la : 

a) 2-amino-4-nitroanisol 

b) 4-amino-2-nitroanisol 

c) 2,4-diaminoanisol 

25. La reducerea nitrobenzenului in mediu bazic formarea azoxibenzenului este 

a) temperaturi ridicate 

b) concentratii mari de hidroxid de sodiu 


c) de ambii parametri mentionati 

26. La reducerea cu sulfuri alcaline a polinitroderivatilor are loc reducerea : 

a) grupelor nitro implicate preponderent in conjugare 

b) grupelor nitro minim implicate in conjugare 

c) reactia este neselectiva sub aspectul pozitie grupelor nitro 

27. Reducerea 1-nitronaftalinei cu bisulfit de sodiu conduce la : 

a) 1-naftilamina pura 

b) acid naftionic si acid 1-amino-2,4-naftalindisulfonic 

c) cei trei produsi in amestec 

28. Evidentierea cromatografica selectiva a aminoderivatilor se face folosind : 

a) agenti oxidanti 

b) vapori de iod 

c) reactiv Erlich(4-N,N-dimetilamino benzaldehida) 


INLOCUIREA GRUPEI SULFONICE IN SERIA AROMATICA 

1. Prin topirea alcalina a acidului antrachinon-2-sulfonic cu Ca(OH)2 rezulta : 

a) alizarina 

b) 2-hidroxiantrachinona 


2. Prin topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon-2-sulfonic cu NaOH rezulta : 

a) alizarina 

b) 2-hidroxiantrachinona 


3. La topirea alcalina de tipul I a acidului benzen-1,3-disulfonic rezulta : 

a) rezorcina 

b) acid fenol-3-sulfonic 

c) 1,3,5-trihidroxibenzen 

4. La topirea alcalina de tipul II a acidului benzen-1,3-disulfonic rezulta : 

a) rezorcina 

b) acid fenol-3-sulfonic 

c) 1,3,5-trihidroxibenzen 

5. Obtinerea 2-naftolului din acid naftalin-2-sulfonic implica : 

a) topire alcalina de tip I 

b) topire alcalina de tip II 


6. Acidul cromotropic se prepara din acid 1-aminonaftalin-3,6,8-trisulfonic(acid T) 

prin topire alcalina de tipul : 

a) II 

b) I 


7. Acidul H se prepara din acid 1-aminonaftalin-3,6,8-trisulfonic(acid T) prin topire 

alcalina de tipul : 


a) II 

b) I 


8. Topirea alcalina este : 



c) substitutie radicalica 

9. La tratarea acidului 1-amino, 4-arilamino antrachinon 2-sulfonic cu CuSCN urmata 

de ciclizare acida rezulta : 

a) 2-amino tiazolo antrachinona 

b) 2-hidroxi tiazolo antrachinona 

c) 2-mercapto tiazolo antrachinona 

10. Reactia Ar-SO3H→Ar-H se poate realiza prin : 




11. Inlocuirea grupei sulfonice cu clor prin tratare cu KClO3 si HCl in seria 

antrachinonica decurge prin mecanism de tip : 

a) substitutie nucleofila 



12. Inlocuirea grupei sulfonice cu grupa -OCH3 in seria antrachinonica are loc la 

tratarea acidului sulfonic cu : 

a) metanol si KOH 

b) metoxid de sodiu 


13. Aminarea acizilor sulfonici din seria antrachinonica are loc in mediu : 

a) reducator 

b) oxidant 


14. Acidul I se prepara prin topirea alcalina de tip II a : 

a) acidului 2-amino, 5,7-naftalin disulfonic 

b) acidului 3-amino, 5,7 naftalin disulfonic 


eactie : 

este : 

este : 

c) acidului 4-amino, 6,7 naftalin disulfonic 

15. Aminarea acizilor antrachinon sulfonici se realizeaza in urmatoarele conditii de 

a) solutie apoasa de amoniac 30-35%, 175-200 0 C, 25-40 atm. 

b) solutie apoasa de amoniac 10-15%, 20 0 C, 10 atm. 

c) solutie apoasa de amoniac 30-35%, 1000 0 C, 25-40 atm. 

16. In seria antrachinonica desulfonarea se poate realiza prin tratare cu : 

a) glucoza si NaOH in solutie apoasa 

b) ditionit de sodiu si NaOH in solutie apoasa 


17. Transformarea 

HO 3S 





HO3S 




SO3H 

SO3H OH 

SO3H 

SO3H 

NH2 

HO3S 

HO3S 

OH 

OH 

SO 3H 

19. La topirea alcalina a acizilor aminosulfonici pot apare ca reactii secundare : 

a) reactii de dezalchilare 

b) reactii de desaminare 

c) reactii de desulfurare 

NH2 

20. Substituirea grupei sulfonice se poate realiza prin mecanism : 




c) substitutii de tip electrofil, nucleofil sau radicalic 

21. La amonoliza acizilor antrachinon sulfonici drept oxidant se poate utiliza : 

a) ludigol 

b) saruri ale acidului arsenic 

c) ambele substante de mai sus ,functie de substrat 

22. Prezenta sarurilor metalice in acizii sulfonici supusi topirii alcaline conduce la : 

a) cresterea viscozitatii mediului de reactie 

b) scaderea viscozitatii mediului de reactie 

c) cresterea puritatii hidroxiderivatului format 

23. Utilizarea unor amestecuri de hidroxizi la topirea alcalina are in vedere : 

a) cresterea selectivitatii 

b) cresterea punctului de topire a agentului de fuziune 

c) scaderea punctului de topire a agentului de fuziune 

24. Inlocuirea grupei sulfonice cu grupa -CN poate fi realizata cu : 

a) HCN 

b) KCN 

c) CuCN 

25. Punerea in libertate a fenolilor din fenoxizi se realizeaza industrial cu : 

a) acid sulfuric 

b) dioxid de sulf sau dioxid de carbon de la sectia de sulfonare 

c) hidroxid de sodiu 

26. Desulfonarea prin fierbere in solutii diluate de acid sulfuric in seria naftalinica 

afecteaza preponderent grupele din pozitia : 

a) α 

b) β 

c) reactia este neselectiva 


INLOCUIREA HALOGENULUI IN SERIA AROMATICA 

1. La inlocuirea clorului prin mecanism de tip eliminare - aditie pozitia noului 

substituent este : 

a) in locul clorului 

b) in orto fata de pozitia atomului de clor 


2. In reactia de arilaminare a acidului bromaminic activitatea catalizatorilor in seria 

Cu 2+ , Ag + , Au 3+ creste : 

a) de la stanga la dreapta 

b) de la dreapta la stanga 

c) activitatea este identica 

3. Formarea difenileterului, 4-hidroxi difenilului si 2-hidroxi difenilului la hidroliza 

clorbenzenului, in prezenta de NaOH sau KOH este justificata de : 

datoreaza : 

creste : 

a) aparitia unui intermediar cationic 

b) aparitia unui intermediar anionic 

c) aparitia unui intermediar arinic 

4. Efectul catalitic al cuprului in reactii de substitutie nucleofila aromatica a clorului se 

a) formarii unui complex de transfer de sarcina s-d 

b) unor procese de solvatare a clorderivatului 

c) unor procese de solvatare a agentului nucleofil 

5. Reactivitatea clorului in reactii de substitutie nucleofila in seria : 

Cl 

NO2 



c) reactivitatea este identica 


Cl 

NO 2 

NO 2 

O 2N 

Cl 

NO 2 

NO 2

6. Hidroliza 1,4-diclorbenzenului la 4-clorfenol decurge, comparativ cu hidroliza 

clorbenzenului : 

conduce la : 

a) mai usor 

b) maigreu 

c) in aceleasi conditii 

7. Tratarea hexaclorbenzenului cu solutie metanolica de hidroxiz alcalin la 140 0 C 

a) pentaclorfenol 

b) cloranil 

c) amestecuri de diversi produsi de hidroliza 

8. Din 1,2,4-triclorfenol se obtine prin hidroliza in mediu bazic : 

a) 3,4-diclorfenol 

b) 2,5-diclorfenol 

c) 2,4-diclorfenol 

9. Trifluormetil derivatii se obtin prin : 

a) fluorurarea directa a metilderivatilor 

b) substitutie nucleofila cu HF a clorului din triclormetil derivati 

c) ambele variante posibile, functie de ceilalti substituenti 

10. Fabricarea bazelor variaminice utilizeaza ca intermediari : 

a) 4-nitro clorbenzen 

b) acid 4-nitro clorbenzen-2-sulfonic 

c) acid 2-nitro clorbenzen-4-sulfonic 

11. La inlocuirea clorului prin substitutie aromatica de tip eliminare - aditie noul 

substituent intra in pozitia : 

prezenta de : 

a) in care se afla clorul 

b) in orto fata de atomul de clor 


12. Inlocuirea clorului cu grupe OH in seria antrachinonica, in cataliza acida, are loc in 

a) acid clorhidric 

b) acid boric 

c) acid sulfuric 

13. La hidroliza o-clortoluenului rezulta ca produs majoritar : 


a) o-crezol 

b) m-crezol 

c) p-crezol 

14. 2,4-dinitro-4’-hidroxidifenilamina (DOD) se obtine din 2,4-dinitroclorbenzen si p- 

aminofenol in prezenta de agent bazic. Acesta poate fi : 

a) KOH 

b) NaOH 

c) CaCO3 

15. In seria Ar-F Ar-Cl Ar-Br reactivitatea halogenului in 

substitutii nucleofile aromatice de tip SN2 creste : 



c) ordinea este intimplatoare 

16. In seria Ar-F Ar-Cl Ar-Br reactivitatea halogenului in reactii 

de aminare catalizate de Cu + creste : 

rezulta : 



c) ordinea este intimplatoare 

17. Din reactia : 

O2N Cl + H2N OH 

NO 2 

a) 

b) 

O2N 

O 2N 

O 

NO2 

NO 2 

NH 2 

NH OH 


pH < 7 

18. La tratarea 1,5-diclor antrachinonei cu acid antranilic, urmata apoi de ciclizarea 

acidului dicarboxilic format rezulta un colorant : 

a) antrachinon-acridonic de cada 

b) antrachinon-carbazolic acid 

c) antrachinon-pirazolonic de cada 


19. Antrimidele se obtin prin reactia intre : 

a) halogeno antrachinone + halogeno antrachinone 

b) halogeno antrachinone + amino antrachinone 

c) halogeno antrachinone + nitro antrachinone 

20. Colorantii dioxazinioci se obtin utilizand drept materie prima : 

a) 2,5-diclorfenolul 

b) cloranilul 

c) 3,6-diclor fenolul 

21. Transformarea Ar-Cl →Ar-OH se poate realiza 

a) in mediu acid 

b) in mediu bazic 


22. Colorantii antrachinon-acridonici se pot prepara pornind de la : 

a) acid bromaminic si acid sulfanilic 

b) acid bromaminic si acid antranilic 

c) acid bromaminic si acid benzoic 

23. Obtinerea antrimidelor este catalizata de 

a) Cu 

b) Ni 

c) Pt 

24. Obtinerea antrimidelor are loc in urmatoarele conditii de reactie : 

a) 210 0 C, in prezenta de carbonat de sodiu 

b) 100 0 C, in prezenta de hidroxid de potasiu 

c) 60 0 C, in prezenta de carbonat de sodiu 


TRANSFORMARI RECIPROCE ALE GRUPELOR AMINO SI HIDROXI IN SERIA 

AROMATICA 

1. Obtinerea 1-naftolului prin hidroliza 1-naftilaminei are loc in urmatoarele conditii : 

a) solutie de acid sulfuric 10%, 185 0 C, 15-16 atm 

b) solutie de hidroxid de sodiu 111110% la reflux 

c) solutie de hidroxid de potasiu 5% la reflux 

2. Reactia Bucherer este catalizata de : 

a) bisul;fiti 

b) clorati 

c) sulfati 

3. Reactiile : 

au loc in cazul hidrolizei : 

a) bazice 

b) acide 

NH 2 

SO3H 

c) in ambele alternative 

4. Reactia : 

are loc cu participarea formei : 

a) fenolice 

b) cetonice 

c) nu are loc 

5. La transformarea : 

chinizarina participa : 

a) ca atare 

O 

O 

1 

OH 

OH 

OH 

2 

SO 3H 

OH NH 2 

NH 3 

NH 4HSO 3 

O 

O 

NH 

NH 

OH 

C6H4CH3 

C 6H 4CH 3 


) ca forma redusa 


6. In seria : 

OH 

OH 

HO HO 

viteza reactiei de inlocuire a grupei OH cu grupa NH2 creste : 

a) de la dreapta la stanga 

b) de la stanga la dreapta 

c) este egala pentru cei trei compusi 

7. La tratarea acidului naftionic cu solutie de acid sulfuric la 140 0 C rezulta : 

a) acid Neville-Winter 

b) 1-naftol 

c) 2-naftol 

8. La tratarea acidului naftionic cu solutie de acid sulfuric la 115 0 C rezulta : 

a) acid Neville-Winter 

b) 1-naftol 

c) 2-naftol 

9. Obtinerea 1,4-diamino antrachinonei din chinizarina are loc in : 

a) mediu reducator 

b) mediu oxidant 

c) ambele aslternative sunt posibile 

10. In cazul acidului : 

SO3H 

SO3H 

HO 3S NH 2 

hidroliza acida afecteaza, pe langa grupa aminica, si grupa sulfonica din pozitia : 

a) 1 

b) 5 

c) 7 

11. Fenil β-naftilamina se prepara industrial din : 

a) β-naftol si anilina 

b) β-naftilamina si fenol 


OH 

OH

c) β-naftilamina si anilina 

12. Diarilaminarea chinizarinei cu p-toluidina are loc cu participarea formei reduse a 

chinizarinei. Drept reducator se utilizeaza : 

a) zinc si acid clorhidric 

b) fier si acid clorhidric 

c) cupru si acid clorhidric 

13. La tratarea sarurilor cuaternare de amoniu cu hidroxid de sodiu rezulta : 

a) amine tertiare si derivati hidroxilici 

b) amine secundare si derivati hidroxilici 

c) amine primare si derivati hidroxilici 

14. Monoarilaminarea chinizarinei cu p-toluidina are loc cu participarea formei reduse 

a chinizarinei. Drept reducator se utilizeaza : 

deoarece : 

a) bismut si acid clorhidric 

b) fier si acid clorhidric 

c) cupru si acid clorhidric 

15. Transformarile reciproce intre grupele NH2 si OH au loc cu atat mai usor cu cat : 

a) echilibrul ceto-enolic este deplasat catre forma fenolica 

b) echilibrul ceto-enolic este deplasat catre forma cetonica 

c) nu depinde de raportul celor doi tautomeri 

16. Arilaminarea acidului 3,7-dihidroxi naftalin-2-carboxilic are loc in pozitia 7 

a) grupa hidroxi din pozitia 3 este implicata in legaturi de hidrogen 

b) pozitia 7 este mai conjugata 

c) arilaminarea are loc in ambele pozitii 


ALCHILAREA, ARILAREA SI ACILAREA COMPUSILOR AROMATICI 

1. Acetoacetanilidele se obtin prin acilarea aminelor cu : 

a) dicetena 

b) ester acetilacetic 


2. Prin acilarea aminoantrachinonelor cu cloruri acide aromatice se obtin : 

a) coloranti acizi 

b) coloranti de cada 

c) coloranti reactivi 

3. Colorantii antrachinon azolici se obtin prin acillarea : 

a) o-dihidroxiderivatilor 

b) o-amino hidroxiderivatilor, o-diaminelor, o-amino mercaptoderivatilor 

c) o-hidroxi tiofenolilor 

4. 2-Clor-3-nitro antrachinona se prepara pornind de la : 

a) anhidrida ftalica si clorbenzen 

b) anhidrida ftalica si o-nitro clorbenzen 

c) anhidrida ftalica si o-nitrofenol 

5. In reactia : 

Y trebuie sa aiba un efect : 

a) -I, +E 

b) +I, +E 

c) -I, -E 

NH 2 

CH 2 

CH 

Y 

6. Pentru obtinerea N-metil anilinei pure, anterior alchilarii anilina se trateaza cu : 

a) clorura de benzil 

b) p-toluensulfoclorura 


7. 2,3-Dihidroxi chinoxalina se prepara prin acilarea o-fenilendiaminei cu : 

a) acid acetic 

b) acid oxalic 

c) ester acetilacetic 


N 

CH 2 

CH 2 

CH 

CH 

Y 

Y

8. Pentru obtinerea Naftolului AS se utilizeaza ca reactanti acidul BON(I), anilina(II), 

PCl3(III) si hidroxidul de sodiu(IV) iar ca solvent clorbenzenul. Tinand cont de chimismul 

procesului sa sec precizeze ordinea optima de adaugare a reactantilor : 

a) II, III, IV, I 

b) I, III, IV, II 

c) I, II, III, IV 

9. Acidul Ecarlat (carbonil I) se obtine prin acilarea acidului I cu : 

a) fosgen 

b) ester acetilacetic 

c) anhidrida acetica 

10. La prepararea acidului o-benzoil benzoic prin reactie Friedel-Crafts din anhidrida 

ftalica si benzen, pentru un mol de anhidrida ftalica sunt necesari teoretic minim : 

a) 3 moli de AlCl3 

b) 2 moli de AlCl3 

c) 1 mol de AlCl3 

11. Substantele CH3OH, CH3OCH3 sunt agenti de : 

a) acilare 

b) alchilare 

c) clormetilare 

12. Naftolul AS se prepara utilizand ca materii prime : 

a) acid BON, PCl3, anilina 

b) 2-naftol, acid BON, PCl3, 

c) acid H, 2-naftol, PCl3 

13. Separarea N, N-dietilanilinei de N-etilanilina din amestecul rezultat la alchilarea 

anilinei cu alcool etilic se poate realiza prin : 

a) distilare 

b) alchilarea N-etilanilinei cu clorura de benzil urmata de distilare 

c) recristalizare 

14. La tratarea anilinei cu acrilonitril rezulta : 

a) β-cianoetil anilina 

b) α-cianoetil anilina 

c) β-hidroxietil anilina 


conduce la : 

15. Acidul fenil-glicin-o-carboxilic se obtine prin alchilarea cu acid cloracetic a : 

a) anilinei 

b) acidului antranilic 

c) acidului metanilic 

16. Reactia Friedel-Crafts a anhidridei ftalice cu toluenul, urmata de ciclizare Scholl 

a) 1-metil antrachinona 

b) 2-metil antrachinona 

c) 1,2-dimetil antrachinona 

17. Obtinerea industriala a chinizarinei prin reactie de acilare tip Friedel-Crafts 

catalizata de acid sulfuric si acid boric utilizeaza ca materii prime : 

a) anhidrida ftalica si clorbenzen 

b) anhidrida ftalica si hidrochinona 

c) anhidrida ftalica si fenol 

18. Alchilarea aminelor cu alcooli este catalizata de : 

a) acizi 

b) baze 


19. Alchilarea anilinei cu metanol in procese industriale este catalizata de : 

a) acid clorhidric 

b) acid sulfuric 

c) acid boric 

20. Clorura de cianuril se poate prepara pornind de la : 

a) clorcian 

b) acid cianuric 


21. La fabricarea Naftolului AS raportul molar al reactantilor este : 

a) anilina - acid BON - PCl3 - NaOH = 2 - 2 - 1 - 6 

b) anilina - acid BON - PCl3 - NaOH = 1 - 2 - 1 - 6 

c) anilina - acid BON - PCl3 - NaOH = 2 - 1 - 2 - 6 

22. Derivatii diarilureici asimetrici se pot obtine : 

a) prin tratarea unui amestec de amine cu fosgne 


) prin izolarea intermediara a izocianatului unei amine, si tratare ulterioara a acestuia 

cu o alta amina 

cu cat : 

c) prin tratarea unui amestec de amine cu cloroformiat de etil 

23. Un compus aromatic se acileaza, prin reactii de tip Friedel-Crafts, cu atat mai usor 

a) este mai aromatic 

b) este mai putin aromatic 

c) usurinta acilarii depinde de solvent si catalizator 

24. Acilarea cu clorura de cianuril implica o reactie de : 

a) substitutie electofila 



25. Alchilarea cu formaldehida implica formarea unor compusi : 

a) azoici 

b) cianinici 

c) azometinici 

26. Arilarea aminelor aromatice cu amine are loc in cataliza : 

a) acida 

b) bazica 

c) sunt reactii necatalitice 

27. Acidul N-fenil H se prepara din : 

a) acid cromotropic si fenol 

b) acid H si anilina 

c) acid H si benzen 

28. Ciclizarea acidului benzoil-benzoic la antrachinona se poate realiza cu : 

a) acid sulfuric 50% 

b) oleum 15% SO3 

c) acid clorhidric gazos 

29. Formarea N-β-hidroxietilaminelor se realizeaza prin tratarea aminelor cu : 

a) etilenclorhidrina 

b) etilenoxid 


30. 2-Clor antrachinona se obtine prin : 


a) clorurarea directa a antrachinonei 

b) din anhidrida ftalica si clorbenzen, urmata de ciclizare 

c) din 2-amino antrachinona 

31. Arilarea aminelor cu fenoli este catalizata de : 

a) ZnCl2 sau H3PO4 

b) NaOH 

c) Ca(OH)2 

32. Alchilarea cu epoxizi este : 


b) aditie nucleofila 

c) aditie electrofila 

33. Alchilarea acizilor sulfinici ca saruri de sodiu se poate realiza : 

a) numai cu etilenoxid 

b) numai cu etilenclorhidrina 


34. Reactia de acilare Friedel-crafts este catalizata de : 

a) acizi Lewis 

b) baze Lewis 


35. Intermediar in sinteza benzantronei se formeaza acroleina. Aceasta se obtine din : 

a) glicerina 

b) epiclorhidrina 

c) se adauga ca atare in masa de reactie 

36. Transformarea Galbenului brillant in Crisofenina implica o : 

a) alchilare 

b) acilare 

c) esterificare 

37. Formarea anilidelor acizilor β-cetonici are loc in cataliza : 

a) acida 

b) bazica 

c) fara catalizator 

38. Formarea naftolilor derivati ai acidului BON implica formarea intermediara a : 

a) fosfo-azo-amino-benzen 


) clorhidratul aminei 

c)esterul acidului BON cu 2-naftolul 


ezulta : 

1. Reactia Kolbe-Schmitt este o : 



c) transpozitie 

SINTEZA KOLBE-SCHMITT 

2. La carboxilarea β-naftolatului de potasiu, datorita volumului mare al cationului 

a) saruri ale acidului 2-naftol-3-carboxilic 

b) saruri ale acidului 2-naftol-6-carboxilic 


3. Ponderea izomerului orto in reactiile de carboxilare este cu atat mai mare cu cat 

volumul cationului prezent in sistem este : 

mare : 

creste : 

a) mai mare 

b) mai mic 

c) nu depinde de volumul cationului 

4. Reactia Kolbe-Schmitt are loc cu atat mai usor cu cat numarul de grupe OH este mai 

a) da 

b) nu 

c) depinde de natura nucleului aromatic 

5. La tratarea cu CO2 a fenoxizilor de Li, Na, K, Cs, Rb ponderea izomerului orto 



c) nu depinde de natura cationului 

6. In sinteza Kolbe-Schmitt CO2 este : 

a) agent electrofil 

b) agent nucleofil 

c) agent de substituie radicalic 

7. Care este conversia maxima posibila la carboxilarea Kolbe a fenolului: 

a) 100% 


) 50% 

8. Reactia Kolbe-Schmitt se poate realiza in : 

a) reactor in pat fluidizat 

b) reactor cu agitator ancora 

c) reactor cu agitator cu elice 

9. Care este conversia maxima la transformarea β-naftolatului de sodiu in acid BON la 

carboxilarea Kolbe-Schmitt :” 

a) 50% 

b) 50% 

10. Reactia Kolbe-Schmitt se poate realiza in : 

a) reactor cu agitator cu paleti si contrapaleti 

b) reactor cu agitator grebla 

c) reactor cu agitator turbina 

11. La carboxilarea β-naftolatului de sodiu la 145 0 C se obtine preponderent : 

a) acid 1-naftol-2-carboxilic 

b) acid BON 

c) ponderea celor doi izomeri este independenta de temperatura 

12. Sinteza Kolbe-Schmitt are loc in urmatoarele conditii : 

a) 180-200 0 C, 4-5 atm 

b) 20 0 C, 30 atm 

c) 200 0 C, 1 atm 

13. La tratarea rezorcinei cu solutie apoasa de NaOH si Na2CO3 la reflux se obtine : 

a) acidul 2,4-dihidroxibenzoic 

b) acidul 2,5-dihidroxi benzoic 

c) acidul 2,6-dihidroxi benzoic 

RELATII STRUCTURA - CULOARE 

1. Un corp pentru care x=y=z are culoarea : 

a) alba 

b) verde 

c) albastra 

2. Ecuatia Lambert-Beer este valabila : 


a) pentru orice domeniu de concentratii 

b) numai pentru concentratii mici 

c) este valabila numai pentru solutii apoase, indiferent de concentratii 

3. Stabilirea unei relatii structura-culoare implica descrierea energetica a : 

a) starii excitate 

b) starii fundamentale 

c) ambelor stari 

4. Coeficientul molar de extinctie este o masura a probabilitatii : 

a) posibilitatii de existenta a starii excitate 

b) posibilitatii de existenta a starii fundamentale 

c) aparitiei unei tranzitii electronice 

5. Un corp prezinta urmatorul spectru de absorbtie in vizibil (iradiere cu lumina alba) : 

Daca corpul este iradiat cu lumina rosie monocromatica culoarea sa va fi : 

a) verde 

b) rosie 

c) neagra 

6. Cate tipuri de spectre poate prezenta un corp portocaliu : 

a) unu 

b) doua 

c) trei 

7. Un agent optic de albire : 

a) absoarbe in domeniul ultraviolet si emite in vizibil 

b) absoarbe in domeniul vizibil si emite in ultraviolet 

c) absoarbe si emite in vizibil 

8. Spectrele de emisie ale colorantilor organici sunt spectre de : 

a) linii 

b) benzi 


9. Un corp care reflecta in totalitate radiatiile incidente la iradierea cu lumina alba este 

: 

a) alb 

b) argintiu 

c) ambele alternative sunt posibile, functie de rugozitatea suprafetei 

10. Cate tipuri de spectre electronice (domeniul vizibil) poate prezenta un corp verde : 

a) unu 

b) doua 

c) trei 

11. Un colorant prezinta in vizibil urmatorul spectru de absorbtie : 


Structura colorantului poate fi : 

a) 

b) 

c) 

(CH3) 2N N N NO2 COOH 

O 2N 

N 

N 

OH 

HO N N 

N N OH 

12. Componenta separatoare actioneaza prin : 

a) limitarea conjugarii celor doi cromofori distincti 

b) intreruperea conjugarii celor doi cromofori distincti 

c) favorizarea conjugarii celor doi cromofori distincti 

13. Structura difenilica este o componenta separatoare. Eficacitatea separatoare creste 

in seria mentionata mai jos : 

X 

X 

X = H, Cl, NO2 



c) ordinea lor esdte aleatorie 

14. Un corp verde in lumina alba poate fi negru la iradierea cu lumina monocromatica 

violeta : 

a) da 

b) nu 

c) depinde de gradul de slefuire al suprafetei colorate 

15. Albul optic este identic cu albul biologic : 

a) da 

b) nu 

c) depinde de agentul de albire utilizat 

16. Un agent optic de albire absoarbe radiatii cu energia Eλ1 si emite radiatii cu energia 

Eλ2. Care este relatia intre cele doua marimi : 

a) Eλ1 > Eλ2 

b) Eλ1 < Eλ2 

c) Eλ1 = Eλ2 

17. Structura : 


prezinta un spectru electronic de tipul : 

a) 

b) 

c) 

CROM1 CROM2 

NH 

18. Un corp caracterizat din punct de vedere al culorii prin punctul acromatic este : 

a) alb 

b) incolor 

c) verde 

19. colorantii galbeni prezinta un efect pregnant de fotosensibilizare a substratului 

datorita : 

a) implica absorbtia unor radiatii de energie mare 

b) culoarea deschisa permite o absorbtie mai intensa 

c) afirmatia nu este corecta 

20. Daca un corp este albastru in lumina alba si verde in prezenta unui puternic flux de 

radiatii ultraviolete el emite o fluorescenta : 

a) galbena 

b) albastra 

c) rosie 

21. Daca un corp este rosu in lumina alba si portocaliu in prezenta unui puternic flux 

de radiatii ultraviolete el emite o fluorescenta : 

a) galbena 


) albastra 

c) rosie 

22. Un agent optic de albire pentru o fibra galbena trebuie sa emita in domeniul : 

a) galben 

b) albastru 

c) rosu 

23. Care din urmatoarele structuri pot fi componente separatoare : 

a) 

b) 

c) 

24. Un colorant care se comporta conform procesului : 

M0 hν +S 

M* S* S1+S2+...+Sn 

-M0 

M-molecula de colorant 

S-substrat 

0 

-stare fundamentala 

*-stare excitata 

a) are oslaba rezistenta la lumina 

b) fotosensibilizeaza substratul 

c) este colorantul ideal 

25. Auxocromii manifesta efect : 

a) + I 

b) + I 

c) depinde de structura 

26. Antiauxocromii manifesta efect : 

a) + I 

b) + I 

c) depinde de structura 

27. Efect hipercromic inseamna : 

a) cresterea εmolar la λmax 

b) scaderea εmolar la λmax 

c) crestera valorii λmax 

27. Efect hipocromic inseamna : 

a) cresterea εmolar la λmax 

b) scaderea εmolar la λmax 

c) crestera valorii λmax 

28. Efect batocrom inseamna : 

a) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mari 

b) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mici 

c) crestera coeficientului de extinctie molar 

28. Efect hipsocrom inseamna : 


prin : 

a) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mari 

b) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mici 

c) crestera coeficientului de extinctie molar 

29. Molecula unui albitor optic trebuie sa fie : 

a) plana 

b) angulara 

c) nu are importanta geometria moleculei 

30. Tranzitiile cu o probabilitate p ≈ 1 sunt : 

a) permise 

b)interzise 

c)cele doua marimi nu pot fi corelate 

FENOMENE TINCTORIALE 

1. Colorantii acizi vopsesc : 

a) fibre poliamidice naturale si sintetice 

b) fibre poliesterice 

c) bumbac 

2. Colorantii directi vopsesc : 



c) bumbac 

3. Colorantii de cada vopsesc : 



c) bumbac 

4. Colorantii cationici vopsesc : 


b) fibre tip PNA 

c) bumbac 

5. Colorantii reactivi vopsesc : 



c) bumbac 

6. In prima faza a procesului de vopsire colorantii cationici se fixeaza pe fibra tip PNA 

a) legaturi van der Waals 

b) legaturi ionice 

c) legaturi de hidrogen 

7. Lana se comporta in procesul tinctorial ca un : 

a) anionit 

b) cationit 

c) vopsirea nu implica schimb ionic 

8. Colorantii de cada, ca leucoderivati, vopsesc bumbacul prin : 

a) substantivitate 

b) schimb ionic 


c) fixarea lor pe suport se face cu ajutorul unui liant 

9. Colorantii reactivi, continand halogen labil, reactioneaza cu substratul prin 

mecanism de tipul : 




10. Colorantii reactivi vinilsulfonici, reactioneaza cu substratul prin mecanism de tipul 

: 




11. Colorantii de dispersie vopsesc : 

a) lana 


c) bumbac 

12. La vopsirea celulozei cu coloranti de developare azoici fibra se impregneaza initila 

cu : 

a) sarea de diazoniu 

b) componenta de cuplare 


13. La fixarea pe fibra a colorantilor reactivi triazinici apar ca reactii concurente : 

a) hidroliza 

b) desorbtia de pe fibra 

c) desfacerea legaturii colorant - clorura de cianuril 

14. CRAPLAC -ul este un complex de : 

a) Ca + Al 

b) Ca + Fe 

c) Fe + Al 

15. colorantii de dispersie se dizolva preponderent in fibre din : 

a) solutii apoase 

b) solutii de colorant in gonflant 

c) prin schimb solid - solid 

16. Pigmentii trebuie sa fie solubili in : 

a) apa 

b) solventi organici 

c) insolubili 

17. Colorantii de cada vopsesc sub forma redusa din solutii : 

a) acide 

b) bazice 

c) neutre 

18. Colorantii acizi vopsesc lana din solutii : 

a) acide 

b) bazice 

c) neutre 

19. Colorantii deghiata sunt : 

a) coloranti de developare azoici 

b) coloranti antrachinonici acizi 

c) coloranti de sulf care vopsesc la 0 0 C 

20. Colorantii azoici de dispersie diazotabili pe fibra pot fi : 


a) coloranti amino azoici 

b) amine aromatice 

c) fenoli 

21. Colorantii acizi cromatabili conduc la complecsi prin vopsire din bai acide a lanii. 

Ionul Cr 3+ este generat de : 

a) Cr2O3 

b) CrCl3 

c) K2Cr2O7. 

22. Raportul de flota in cazul unei vopsiri indica : 

a) kg suport ce trebuie vopsit / litri solutie in baie 

b) % colorant in flota de vopsire 

c) kg colorant / kg suport ce trebuie vopsit 

23. Coeziunea lanii (echilibrul cistina - cisteina este afectat la tratarea cu K2Cr2O7 : 

a) da 

b) nu 

c) depinde de pH 

24. Colorantii azoici substantivi au o configuratie : 

a) strict liniara 

b) aproximativ liniara sau plana 


25. Vopsirea fibrelor tip PNA in cablu crud mareste afinitatea colorantilor cationic : 

a) da 

b) nu 

c) nu este posibil acest tip de vopsire 

COLORANTI AZOICI 

1. Hidrazonele sunt tautomere cu : 

a) sarurile de diazoniu 

b) azoderivatii 

c) hidrazoderivatii 

2. Amfionii sarurilor de diazoniu sunt : 

a) solubili in apa 

b) insolubili in apa 

c) depinde de ceilalti substituenti 

3. Formarea azoaminelor este favorizata de : 

a) concentratii mari de acid in sistem 

b) concentratii mici de acid in sistem 

c) nu depinde de concentratia acidului in sistem 

4. Inlocuirea grupei diazo cu clor se realizeaza in prezenta de : 

a) CuCl 

b) KCl 

c) KClO3 

5. Inlocuirea grupei diazo cu grupa nitro se realizeaza in prezenta de : 

a) HNO2 

b) HNO3 



6. Componentele fenolice cupleaza sub forma de : 

a) fenoli liberi 

b) ioni fenoxid 

c) nu cupleaza 

6. Componentele aminice cupleaza sub forma de : 

a) amine libere 

b) clorhidrati 

c) nu cupleaza 

7. Amidele acizilor β-cetonic cupleaza sub forma de : 

a) enoli 

b) cetone 

c) in ambele forme 

8. Sarea de diazoniu a 3-cloranilinei este, in raport cu cea a anilinei : 

a) un agent electrofil ami puternic 

b) un agent electrofil mai slab 

c) au reactivitate identica 

9. Reactia de cuplare a acidului Oxi Tobias este insotita de : 

a) eliminarea grupei SO3Na 

b) eliminarea grupei SO4Na 

c) nu este insotita de eliminari 

10. Formarea indazolului se realizeaza prin diazotarea : 

a) o - metila minelor 

b) m - metil aminelor 

c) p - metil aminelor 

11. Cuplarea oxidativa este catalizata de : 

a) FeCl2 

b) FeCl3 

c) SnCl2 

12. Sarurile de diazoniu cupleaza sub forma : 

a) anti 

b) sin 

c) ambele alternative posibile 

13. La diazotarea orto - daminelor rezulta derivati : 

a) triazolici 

b) periazininici 

c) tiazolici 

14. Raportul molar minim amina/HCl la o reactie de diazotare a unei monoamine fara 

grupe solubilizante, folosind azotit de sodiu, este : 

a) 1 : 1 

b) 1 : 2 

c) 1 : 3 

15. Inlocuirea grupei diazo cu hidrogen se poate realiza utilizand : 

a) SnCl2 si HCl 

b) SnCl2 si NaOH 

c) Fe, Hcl, apa 

16. Inlocuirea grupei diazo cu grupa OH este : 





17. Sarurile de diazoniu pot suferi transformari la nucleu de tipul : 

a) substitutii nucleofile 

b) substitutii electrofile 


18. Diazosulfonatii sunt stabili sub forma : 

a) anti 

b) sin 


19. Sarea de diazoniu a para-nitro anilinei este in raport cu cea a anilinei : 

a) un agent electrofil mai puternic 

b) un agent nucleofil mai puternic 

c) un agent electrofil mai slab 

20. Cuplarea asimerica a acizilor amino naftol sulfonici se realizeaza : 

a) mai intai in mediu acid, apoi in mediu bazic 

b) mai intai in mediu bazic, apoi in mediu acid 

c) nu conteaza ordinea 

21. Reactia de diazotare este : 




22. Reactia de cuplare este : 




23. La diazotarea unei amine puternic bazice concentratia acidului este ; 

a) mare 

b) mica 

c) nu are importanta 

24. La diazotarea unei amine slab bazice concentratia acidului este : 

a) mare 

b) mica 


25. Reactia de cuplare este : 

a) o reactie regioselectiva 

b) o reactie neselectiva 

c) este o reactie stereospecifica 

26. Transformarea aminelor in acizi N-ω-metilensulfonici are ca scop ; 

a) impiedicarea formarii azoaminelor 

b) cresterea stabilitatii azoderivatului 

c) cresterea reactivitatii aminei 

27. La cuplarea aminelor cu saruri de diazoniu este necesara o tamponare cu acetat de 

sodiu. Cantitatea de acetat adaugata este mai mare cand : 

a) componenta de cuplare este o amina puternic bazica 

b) componenta de cuplare este o amina slab bazica 

c) sarea de diazoniu este de tip amfionic 

28. Acidul H poate cupla : 

a) o singura data 

b) de doua ori, mai intai in mediu acid si apoi in mediu bazic 

c) de doua ori, mai intai in mediu bazic si apoi in mediu acid 


29. Acidul γ poate cupla : 

a) o singura data 

b) de doua ori, mai intai in mediu acid si apoi in mediu bazic 

c) de doua ori, mai intai in mediu bazic si apoi in mediu acid 

30. La diazotarea 2-amino benzotiazolului concentratia acidului este ; 

a) mare 

b) mica 


31. Colorantul : 

a fost sintetizat conform schemei : 

: 

a) 

b) 

c) 

N 

HO 3S 

H2N N 

OH 

N 

N 

SO3H 

OH - H3O + 

2 

1 

NO2 

p-nitroanilina acid H anilina 

p-nitroanilina 

H3O + 

p-nitroanilina acid H 

1 

OH - 

1 

acid H anilina 

OH - 

H3O + 

2 

2 

anilina 

32. Tartrazina se obtine pornind de la acid tartric prin urmatoarea succesiune de reactii 

a) esterificare, hidroliza bazica, formare de hidrazona, ciclizare, tautomerie 

b) esterificare, formare de hidrazona, hidroliza bazica, ciclizare, tautomerie 

c) esterificare, tautomerie, hidroliza bazica, formare de hidrazona 

33. Condensarea oxidativa pentru formarea grupei azo se aplica industrial pentru : 

a) amine puternic bazice 

b) amine slab bazice 

c) componente de cuplare puternic acide 

34. Sfarsitul reactiei de cuplare se verifica cu : 

a) hartie iod-amidonata 

b) hartie Rosu Congo 


35. Diazotarea inversa se aplica pentru : 

a) amine puternic bazice 

b) solubile in apa 

c) insolubile in apa 

36. Transformarea : 

este posibila atunci cand X este : 

a) SO3H, Cl, NO2, OCH3 

b) SO3H, Cl, NO2 

c) Cl, NO2, CH3 

37. Reactia : 

NH 2 

NO 2 

X 

+ 

N N 

O - 


NO 2

+ 

N 

O - 

N 

SO3H 

HNO3 

H 2SO 4 

O2N 

N N 

O - 

+ 

SO3H 

a) este posibila 

b) nu este posibila datorita instabilitatii sarii de diazoniu 

c) nu este posibila, grupa NO2 intra in pozitia 8 

38. La tratarea sarurilor de diazoniu cu sarcosina sau metil-taurina in vederea 

stabilizarii lor rezulta : 

a) azoderivati 

b) azoaminoderivati (triazene) 

c) hidrazinoderivati 

39. Excesul de HNO2 din masa de reactie de la diazotare poate fi distrus cu : 

a) uree 

b) acid sulfamic 


40. Compusul : 

O 

NH C 

la tratarea cu saruri de diazoniu : 

a) cupleaza 

b) nu cupleaza 

c) depinde de reactivitatea sarii de diazoniu 


NH SO2 Ar 


a) cupleaza 




NH CH2 SO3H 


a) cupleaza 



43. 1-Fenil 3-metil 5-pirazolona cupleaza in mediu : 

a) slab acid 

b) slab bazic 

c) numai in solventi organici nepolari 

44. Fluorenul(I) cupleaza in pozitiile : 


R

CH 2 

A 

B 

a) A 

b) B 

c) C 

45. Acidul benzidin 2,2’-disulfonic bis-diazotat poate cupla asimetric : 

a) da 

b) nu 

c) depinde de componenta de cuplare utilizata 

46. Acidul 4,4’-diamino stilben- 2,2’-disulfonic bis-diazotat poate cupla asimetric : 

a) da 

b) nu 

c) depinde de componenta de cuplare utilizata 

47. Reactia 

N 

C 

(I) 

N NH N N 

are loc : 

a) la reflux in prezenta clorhidratului anilinei 

b) la rece in mediu bazic 

c) la reflux in prezenta acetatului de sodiu 

48. La prepararea vezuvinei raportul molar m-fenilendiamina /NaNO2 trebuie sa fie : 

a) 3 : 2 

b) 2 : 3 

c) 2 : 1 


Ar N N N N 

OH HO 

C 

O 

NH 

se poate prepara utilizand drept componenta de cuplare ; 

a) 

b) 

NH 

C 

O 

OH HO 

C 

O 

NH 



OH 

C 

O 

NH 

NH 

C 

O 

NH 2 

Ar

este : 


N N NH2 a) un colorant de dispersie diazotabil pe fibra 

b) un colorant cationic 

c) un colorant reactiv 

51. Amina : 

H 3C 

NH 

este : 

a) un colorant de dispersie 

b) o baza pentru coloranti de developare azoici 


52. Care din urmatoarele clase de componente de cuplare sunt utilizabile pentru 

sinteza unor coloranti azoici de de dispersie : 

CH2 CH2 OH 

a) C6H5 NH R C6H5 NR2 C6H5 N 

OH 

CH2 CH2 OH 

este : 

CH2 CH2 OH 

b) C6H5 N 

C6H5 N(CH3)2 C6H5 NH CH3 CH2 CH2 CN 

c) 

C 6H 5 


N(CH 3) 2 

HO 3S 

C 6H 5 NH 

N 

NH 2 

NH 2 

CH 2 CH 2 

N 

OH 

SO3H 

CN 

a) colorant reactiv 

b) colorant acid 

c) colorant de dispersie 

54. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi interni : 


NH 2 

COOH 

COOH

a) 

b) 

c) 

OH HO 

N 

N 

N N 

N 

N N 

OH 

OH 

COOH 

55. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi interni : 

a) 

b) 

c) 

OH 

N 

N 

N N 

N 

HOOC 

N N 

OH 

OH 

COOH 

56. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi : 

a) 

b) 

OH 

N 

N 

N 

HOOC 

N N 

OH 

c) N N 

57. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi 

a) 

b) 

OH 

N 

OH 

N N 

N 

HO 

HOOC 

c) N N 

OH 

HO 

OH 

COOH 

58. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi la cromarea lanii : 


a) 

HO3S 

b) 

HO 

N 

OH 

OH 

N N 

N 

c) N N 

OH 

HOOC 

HO 

SO 3H 

59. In colorantii metal complecsi cifra de coordinatie a ionului Cu 2+ este : 

a) 2 

b) 4 

c) 6 

60. In colorantii metal complecsi cifra de coordinatie a ionului Cr 3+ este : 

a) 2 

b) 4 

c) 6 

61. Se pot obtine coloranti de tipul A1 → Z ← A2 daca : 

a) Z = acid H 

b) Z = acid cromotropic 

c) Z = acid γ 

62. Se pot obtine coloranti de tipul E1 ← D → E2 daca ; 

a) D = benzidina 

b) D = acid benzidin 2,2’ disulfonic 

c) D = m-fenilendiamina 

63. Acidul Ecarlat ( carbonil I) poate cupla asimetric : 

a) da 

b) nu 

c) depinde de tipul sarii de diazoniu 

64. Colorantul Galben Brilliant se obtine din : 

a) acid 4,4’-diamino stilben -2,2’ disulfonic si fenol 

b) acid 4,4’-diamino stilben -2,2’ disulfonic si etoxibenzen 


65. In structura bazelor primulinice exista : 

a) resturi imidazolice 

b) resturi tiazolice 

c) resturi oxazolice 

66. Colorantul Galben Solar este : 

a) un nitro azoxiderivat 

b) un derivat stilbenic 

c) ambele alternative sunt corecte 

67. colorantii indicatori acid - baza isi datoreaza schimbarea culorii : 

a) unei reactii de reducere 

b) unei reactii de oxidare 

c) unei tautomerii 

68. Colorantii substantivi ureici se obtin prin : 


a) fosgenarea colorantilor azoici 

b) utilizarea unor componente de cuplare ce contin grupa ureica 


69. Colorantul acid sulfanilic→acid Schaffer este : 

a) colorant acid 

b) colorant cationic 

c) colorant de disperise 

70. Colorantul acid naftionic→acid R este : 

a) colorant acid 

b) colorant cationic 

c) colorant de disperise 

71. Galbenul Brilliant trece prin O-alchilare in Crisofenina .Care din cei doi coloranti 

este indicator de pH : 

a) numai Galbenul Brilliant 

b) numai Crisofenina 

c) amandoi 

72. In complecsii polimerici ai o, o’-dihidroxi azoderivatilor azoderivatul intervine cu 

configuratia : 

a) anti 

b) sin 


73. Formarea de complecsi interni in cazul colorantilor azoici afecteaza esential 

culoarea : 

a) da 

b) nu 

c) depinde de ionul metalic 

74. Formarea de complecsi externi in cazul colorantilor azoici afecteaza esential 

culoarea : 

a) da 

b) nu 

c) depinde de ionul metalic 

75. Care din urmatoarele variante de sinteza a unei baze variaminice este mai 

avantajoasa sub aspect tehnologic : 

1 

2 

NH 2 

+ 

Cl 

R NO 2 

NH 2 

R 

+ 

Cl 

NO 2 

SO 3H 

a) varianta 1 

b) varianta 2 

c) ambele varianta 

76. Baza de rosu : 

desulfonare 

reducere 

reducere 

H 2N 

H2N NH NO2 baza variaminica 


NH NO 2 

baza variaminica

O 2N 

se obtine pornind de la hidrochinona prin : 

a) alchilare, hidrogenare, nitrare 

b) halogenare, nitrare, alchilare 

c) nitrare, halogenare, alchilare 

77. Compnenta de cuplare urmatoare : 

OCH3 

Cl 

OCH3 

NH CH3 

NH 

utilizata la fabricarea unor coloranti negri se prepara prin tratarea : 

a) 1,8-diamino naftalinei cu acetona 

b) 1,8-diamino naftalinei cu formaldehida 

c) naftalinei cu 2,2-diamino propan 

78. Care din cele doua forme tautomere ale colorantului de mai jos are culoarea mai 

inchisa : 

N 

N 

OH 

1 

2 

a) 1 

b) 2 

c) tautomeria nu implica modificari de culoare 

79. Complecsii metalici ai colorantilor acizi pot prezenta pentru sfera de coordinare : 

a) sarcini pozitive 

b) sarcini negative 

c) ambele alternative sunt posibilke 

80. Indicatorul Rosu Congo se obtine din : 

a) acid antranilicv si benzidina 

b) acid naftionic si benzidina 

c) acid sulfanilic si benzidina 


CH3 

NH 2 

CH3 

NH 

N 

NH 

CH3 CH3 

ce are loc ca proces secundar la diazotarea m-toluidinei implica formarea intermediara a : 


H 2N 

O 

NH 2

a) 

b) 

c) 

ON 

HO 

CH3 

CH 3 

N 

NH 2 

NH2 

NO 

CH3 

NH 

82. In prezenta acidului azotos 1-fenil 3-metil 5-pirazolona formeaza : 

a) albastru de pirazolona 

b) compusi de tip furan-pirazolonic 

c) nitrozoderivati 

83. Colorantii de tip Sudan contin in structura : 

a) grupe sulfonice 

b) grupe carboxilice 

c) numai grupe neionizabile in apa 

84. Colorantii alimentari sunt produse care : 

a) nu sunt metabolizate in orgasnism 

b) metabolizarea lor conduce la produse netoxice 


COLORANTI ANTRACHINONICI SI POLICICLOCETONICI 

1. Colorantii 

O 

NH 2 

O O 

sunt din punct de vedere tinctorial : 

a) coloranti acizi 

b) coloranti cationici 

c) coloranti de dispersie 

O NH 2 

NH2 

O NH2 

O 

HO 

O NH2 

OH H2N O OH 

2. La tratarea antrachinonei cu NaNO2/H2SO4/H3BO3 urmata de oxidarea cu 

MnO2/H2SO4 rezulta : 

a) purpurina 

b) chinizarina 

c) alizarina 

3. La tratarea 1,2,5-trihidroxi-antrachinonei cu oleum ^)% SO3 rezulta : 


a) 1,2,5,8-tetrahidroxi antrachinona 

b) 1,2,4,5-tetrahidroxi antrachinona 

c) 1,2,3,4-tetrahidroxi antrachinona 

4. Topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon 2,6-disulfonic conduce la : 

a) 1,2,5-trihidroxi antrachinona (flavopurpurina 

b) 1,2,6-trihidroxi antrachinona (antrapurpurina 


5. Topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon 2,7-disulfonic conduce la : 

a) 1,2,5-trihidroxi antrachinona (flavopurpurina 

b) 1,2,6-trihidroxi antrachinona (antrapurpurina 


6. La diarilaminarea purpurinei (1,2,4-trihidroxi antrachinona) cu anilina gruparile aril- 

amino se grefeaza in pozitiile : 

a) 1,4 

b) 1,2 

c) 2,4 

7. Pentru a obtine coloranti de dispersie 1,4,5,8-tetrahidroxi antrachinona se rtrateaza 

cu monoetanolamina. Din reactie rezulta : 

a) hidroxieteri 

b) amine secundare 


8. Aditia 1,4-diamino antrachinonei la acrilatul de metil este : 

a) aditie nucleofila 

b) aditie electrofila 

c) aditie radicalica 

9. Reducerea antrachinonei la antrona serealizeaza cu : 

a) Cu si H2SO4 

b) Zn si HCl 

c) SnCl2 si Hcl 

10. Colorantii acilamino antrachinonici se obtin prin : 

a) acilarea amino antrachinonelor cu cloruri acide din seria benzenului 

b) acilarea aminelor din seria benzenului cu acizi antrachinonici 

c) ambii parteneri trebuie sa posede structuri antrachinonice 


antrachinona 

11. Acidul 1,4-diamino antrachinon 2,3-disulfonic se obtine prin : 

a) sulfonarea 1,4-antrachinonei 

b) substitutia nucleofila a atomilor de halogen din 2,3-dihalogeno 1,4 diamino 

c) nitrarea, urmata de reducere a acidului 2,3-antrachinondisulfonic 

12. Alizarina este : 

a) colorant de cada 

b) colorant acid 

c) colorant cationic 

13. Inlocuirea grupei sulfonice cu hidrogen la obtinerea colorantilor antrachinonici de 

dispersie derivati ai acidului bromaminic se realizeaza cu : 

a) glucoza / Hcl 

b) glucoza / NaOH 

c) hidrogenare cu hidrogen gazos 

14. Alizarina se prepara industrial prin ; 

a) reactie Friedel-Crafts intre anhidrida ftalica si orto-dihidroxi benzen 

b) topirea alcalina oxidativa a acidului 2-antreachinon sulfonic 


15. Chinizarina se prepara industrial prin : 

a) reactie Friedel-Crafts intre anhidrida ftalica si orto-clorfenol 

b) topirea alcalina oxidativa a acidului 2-antreachinon sulfonic 


16. Reducerea 1,2-dihidroxi 3-nitro antrachinonei la 1,2-dihidroxi 3-amino 

antrachinona se realizeaza cu : 

a) Na2S 

b) Na2S2O4/OH - 

c) Fe/FeCl3/apa 

17. Transformarea 1,2-dihidroxi 3-amino antrachinonei in colorantul Verde de 

chinolina se realizeaza prin condensare cu : 

a) clorura de alil 

b) chinolina 

c) acroleina 

18. Dinitroantrarufina(1,5-dihidroxi 4,8-dinitroantrachinona) se prepara prin : 


a) nitrarea 1,5-dihidroxi antrachinonei 

b) tratarea cu fenoxid de sodiu a 1,5-diclor antrachinonei, nitrare si apoi hidroliza 


19. Transformarea 1,5-dinitro antrachinonei in 1,5-diamino 4,8dihidroxi antrachinona 

se poate realiza prin : 

a) reducere cu S2O3 si H2SO4 

b) oxidare cu MnO2 urmata de reducere 

c) reducere urmata de oxidare cu H2O2 

20. In reactia : 

care atom de brom reactioneaza primul : 

a) cel din pozitia 2 

b) cel din pozitia 4 

O NH2 Br 

2 NaHSO3 

O 

4 

Br 

c) nu exista o reactivitate diferentiata 

21. Reactivitatea diferentiata a atomilor de brom din 1-amino 2,4-dibrom antrachinona 

in reactii de substitutie nucleofila se datorerza : 

a) unor efecte sterice 

b) unor efecte electronice 

c) cei doi atomi de brom nu au o reactivitate diferentiata 

22. Substitutia grupei sulfonice din acidul 1-amino 4-arilamino 2-antrachinon sulfonic 

cu grupe OR, CN, SH este : 




23. La transformarea 

hidroxiderivatul participa : 

a) ca atare 


O 

O 

OH 

OH 

O 

O 

NH2 

NH2

) sub forma redusa 


24. Reducerea 

trebuie realizata cu : 

a) Na2S2O4/OH - 

b) SnCl2/HCl 

c) Na2S 

O 

O 

NH 2 

NO 2 

25. Sulfonarea alizarinei conduce la : 

a) un colorant de cada 

b) un colorant de dispersie 

c) un colorant acid 

26. Condensarea 1,4-diamino 2,3-diclor antrachinonei cu acid sulfanilic conduce la : 

a) un colorant reactiv 

b) un colorant de cada 

c) un colorant acid 

27. Colorantul 

se poate obtine : 

O 

O 

NH 2 

NH 

H2N SO3H HO3S CH 2 

O 

O 

O 

NH O 

NH 2 

NH 2 

a) prin condensarea acidului bromaminic cu 4,4’-diamino difenilmetan 

b) prin condensarea acidului bromaminic cu anilina urmata de tratare cu CH2O 

c) ambele qalternative sunt posibile 

28. Prin sulfonarea unor antrimide rezulta coloranti acizi. Acestea sunt de tipul : 

a) α, α‘ 

b) α, β 

c) β, β‘ 

29. Prin topirea alcalina a 2-amino antrachinonei rezulta : 

a) indantrona 


procesul 

b) flavantrona 

c) ambele alternative sunt posibile in functie de temperatura la care se realizeaza 

30. Indantrona pura se obtine pornind de la : 

a) 1-clor 2- amino antrachinona 

b) 1-clor 4-amino antrachinona 


31. Din reactia 1-amino antrachinonei cu acid 2-clor benzoic urmata de ciclizare in 

HClSO3 rezulta : 

rezulta : 

a) antrachinon 2,1 (N)-acridona 

b) antrachinon 1,2 (N)-acridona 

c) antrachinon 2,3 (N)-acridona 

32. Din reactia 1-clor antrachinonei cu acid antranilic urmata de ciclizare in HClSO3 

a) antrachinon 2,1 (N)-acridona 

b) antrachinon 1,2 (N)-acridona 

c) antrachinon 2,3 (N)-acridona 


O NH 

reactioneaza cu ArNH2 in urmatoarele conditii : 

a) in solvent glicerina 

b) in prezenta de Cu + si K2CO3 

c) ambele afirmatii anterioare sunt corecte 

34. Colorantul. antrachinon-acridonic : 

se poate obtine de la : 

O 

O 

O 

Br 

NH 

NH2 

C 

O 

C 

O 

SO3H PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

a) 1-amino 2,3-dibrom antrachinona si acid antranilic 

b) acid bromaminic si acid antranilic 


35. Colorantii antrachinon - acridonici se pot obtine din : 

a) amino antrachinone si o-halogenoacizi 

b) halogeno antrachinone si o-aminoacizi 


36. Sinteza flavantronei implica protejarea cu anhidrida ftalica a grupei amino din : 

a) 1-halogeno 2-amino antrachinona 

b) 2-halogeno 1-amino antrachinona 


37. Flavantrona se obtine din 2-amino antrachinona prin incalzire cu acizi Lewis : 

a) da 

b) nu 

c) se obtine din 1-amino antrachinona 

38. La nitrarea Violantronei se obtine : 

a) 16, 17-dinitro violantrona 

b) 4, 11-dinitro violantrona 

c) 3, 12-dinitro violantrona 

39. Flavantrona este un compus izoelectronic cu : 

a) indantrona 

b) dibenzantrona 

c) pirantrona 

40. Colorantii pirazol-antronici contin ; 

a) un rest antrachinonic 

b) doua resturi antrachinonice 

c) trei resturi antrachinonice 

41. Colorantii derivati de acid perilen tetracarboxilic pot prezenta : 

a) izomerie geometrica 

b) izomerie optica 


42. Colorantii dibenzantronici se obtin prin topirea alcalina a : 

a) benzantronei 


) antronei 

c) pirenului 

43. Indantrona vopseste sub forma de : 

a) dihidroxiderivat 

b) trihidroxiderivat 

c) tetrahidroxiderivat 

44. Colorantii antrachinon-carbazolici se obtin prin ciclizarea : 

a) α, α‘-antrimidelor 

b) α, β-antrimidelor 

c) β, β‘-antrimidelor 

45. La topirea alcalina a benzantronei se obtine ca produs secundar : 

a) 4-hidroxi benzantrona 

b) izoviolantrona 


46. Pirazolantrona se poate prepara pornind de la : 

a) 1-clor antrachinona 

b) 2-clor antrachinona 

c) acid antrachinon 2-sulfonic 

47. Pirazolantrona se poate prepara pornind de la : 

a) 1-amino antrachinona 

b) 2-clor antrachinona 

c) acid antrachinon 1-sulfonic 

48. Pirazolantrona poate exista sub forma a : 

a) doua structuri tautomere 

b) trei structuri tautomerer 

c) patru structuri tautomere 

49. Colorantul de cada : 

poate exista sub forma a : 

a) doua structuri tautomere 

N NH 

NH N 

O O 


colorantului 

b) trei structuri tautomerer 

c) patru structuri tautomere 

50. Cati compusi N, N’-dimetilati (nu saruri cuaternare ) pot rezulta la tratarea 

cu (CH3)2SO4 : 

a) doi 

b) trei 

c) patru 

51. Prin tratarea compusului 

N NH 

NH N 

O O 

N N R 

O 

NH 2 

cu acid o-clorbenzoic urmata de ciclizare rezulta un colorant : 

a) pirazol-antron-acridonic 

b) pirimidin-acridonic 

c) pirazol-antron-acridinic 

52. Prin tratarea compusului 

N N R 

cu acid antranilic urmata de ciclizare rezulta un colorant : 

a) pirazol-antron-acridonic 

b) pirimidin-acridonic 

c) pirazol-antron-acridinic 

O 

Cl 

53. La tratarea 1-amino antrachinonei cu NH3 si formaldehida la 120 0 C si 17 atm. 

rezulta un colorant : 

a) pirimidin-antronic 

b) piridin-antronic 

c) pirazol-antronic 


54. Colorantii pirimidin-antronici sunt coloranti : 

a) de cada 

b) reactivi 

c) substantivi 


se realizeaza prin : 

O 

O 

N 

CH 2 

a) aditie nucleofila si eliminare 

b) aditie electrofila si eliminare 

c) aditie radicalica si eliminare 


este o aditie intramoleculara de tipul : 

a) aditie nucleofila 



57. Reactia de reducere : 

se realizeaza cu : 

a) Na2S2O4/OH - 

b) Fe/FeCl3?apa 

c) Na2s 

NH N CH2 N 

O 

N N 

O 

NO2 

58. Reactia de obtinere a colorantilor piridon-antronici din 1-N-metilamino 

antrachinona si anhidrida acetica este catalizata de : 

a) ZnCl2 


N 

O 

NH 

O 

O 

N 

N 

N 

NH 2 

CH2

) AlCl3 

c) SnCl2 


se obtine pornind de la : 

a) piridon-antrona si anhidrida isatoica 

b) piridon-antrona si acid o-clorbenzoic 

c) pirazol-antrona si acid antranilic 

60. Benzantrona se prepara din : 

a) antrona si acroleina 

b) antrachinona si propena 

c) antrachinona si propina 

O 

61. Colorantii pirazol-antron-benzantronici se obtin utilizand ca intermediar : 

a) 3-brom benzantrona 

b) 4-brom benzantrona 

c) 5-brom benzantrona 

62. acidul perilen tetracarboxilic se obtine pornind de la : 

a) perilen 

b) acenaften 

c) piren 

NH 

N 

63. Acidul 1,4,5,8-naftalin tetracarboxilic se prepara pornind de la acenaften prin C- 

acilarea acestuia cu clorura acida urmata de oxidare. Drept clorura acida se poate folosi : 

a) diclorura acidului malonic 

b) clorura de benzoil 

c) clorura acidului ftalic 

64. Colorantii imidazolinici se obtin prin tratarea acizilor policarboxilici aromatici cu : 

a) orto-diamine aromatice 

b) meta-diamine aromatice 

c) para-diamine aromatice 


O

sunt : 

rezulta : 

65. Pirantrona se prepara pornind de la : 

a) 1-brom, 2-metil antrachinona 

b) 1-metil, 2-brom antrachinona 


66. La topirea alcalina oxidanta a benzantronei rezulta doi coloranti izomeri. Acestia 

a) izomeri optici 

b) izomeri geometrici 

c) izomeri de pozitie 

67. La tratarea 3-brom benzantronei cu Cu urmata de topire alcalina rezulta : 

a) dibenzantrona 

b) izodibenzantrona 

c) cei doi compusi in amestec 

68. La tratarea 3-brom benzantronei cu Na2S urmata de oxidare si topire alcalina 

a) dibenzantrona 

b) izodibenzantrona 

c) cei doi compusi in amestec 

69. Prin bromurarea dibenzantronei urmata de metoxilare dibrom derivatului format 

rezulta un colorant verde : 

a) de disperise 

b) substantiv 

c) de cada 

70. Oxidarea alizarinei si a chinizarinei conduce la acelasi produs. Acesta este : 


a) 

b) 

c) 

O 

O 

O 

O 

O 

OH O 

OH 

OH 

OH 

OH 

OH 

OH 

OH 

OH 

71. Colorantul albastru : 

se prepara pornind de la alizarina. Etapele sunt : 

a) halogenare, condensare 

b) nitrare, reducere, condensare 


72. La acilarea 1,2-diamino 4-brom antrachinonei cu acid oxalic rezulta : 

a) o diamida 

b) o monoamida 

c) un compus bis-pirimidinic 

O 

O 

OH 

OH 

73. Colorantii antrachinonici cu mordant includ secvente : 

a) o-dihidroxi 

b) p-dihidroxi 


74. Dimerizarea oxidativa a pirazolantronei se realizeaza : 

a) printr-o topire alcalina oxidativa 

b) prin tratare cu ZnCl2 la 260°C 

c) ambele alternative sunt posibile. 

75. Prin tratarea brombenzantronei cu pirazolantrona rezulta un colorant : 

a) de cada 


N

) pentru laser 


76. Transchinacridonele liniare se pot prepara pornind de la : 

a) acid dibrom tereftalic 

b) ester succinilsuccinic 


77. Bromurarea acidului tereftalic la acid 2,5-dibrom tereftalic se realizeaza in : 

a) oleum 60 % 

b) H2SO4 monohidrat 

c) acid acetic 

78. La tratarea pirenului cu clorura de benzoil in prezenta de AlCl3 urmata de oxidare, 

rezulta : 

a) pirantrona 

b) antantrona 

c) acediantrona 

79. Pornind de la acidul 1-amino-naftalin-2-carboxilic se poate prepara : 

a) antantrona 

b) pirantrona 

c) acediantrona. 

80. Naftostirilul se prepara pornind de la acid : 

a) Peri 

b) naftionic 

c) 1-amino 5-naftalin sulfonic 

81 La tratarea 1-naftilizocianatului cu AlCl3 rezulta : 

a) naftostiril 

b) 2-metil-naftalina 

c) 1-metil-naftalina 

82 Nitrarea dibenzantronei urmata de reducerea blanda cu glucoza conduce la un 

colorant negru ce contine grupe azo in sisteme ciclice : 

a) da 

b) nu 

c) dibenzantrona nu se poate nitra 


sterice : 

: 

1. Cetona lui Michler : 

COLORANTI ARILMETANICI 

a) se obtine din fosgen si N,N-dimetilanilina 

b) conduce la Auramina prin tratare cu NH4Cl 


2. Fucsonimina reprezinta 

a) un colorant monoimino-trifenilmetanic 

b) se poate obtine prin tratarea fucsinei cu NH3 


3. Aurina contine : 

a) 2 grupe OH 

b) 3 grupe OH 

c) 1 grupa OH. 

4. Colorantii trifenilmetanici au o conformatie de elice datorita unor impiedicari 

a) o-o' 

b) o-m' 

c) m-m' 

5. Tratarea dimetilanilinei cu CH2O in cataliza acida, urmata de alte reactii conduce la 

a) Cristal Violet 

b) Verde Malachit 

c) Violetul lui Doebner 

6. Tratarea feniltriclormetanului cu anilina in prezenta de AlCl3, urmata de alte reactii 

chimice conduce la : 

a) Cristal Violet 

b) Verde Malachit 

c) Violetul lui Doebner 

7. Eosina si eritrosina sunt derivati ai : 

a) fenolftaleinei 

b) fluoresceinei 



8. La tratarea 2-dimetilamino 4-hidroxi-tolenului cu anhidrida ftalica in prezenta de 

ZnCl2 rezulta : 

a) Rodamina 

b) un colorant acridinic 

c) un colorant acridonic 

9. La tratarea aminelor 3,4-disubstituite cu aldehide monosubstituite se obtin : 

a) coloranti acridinici 

b) coloranti acridonici 

c) coloranti azometinici 

10. Compusul 

(CH 3) 2N C 

se obtine prin tratarea N,N-dimetilanilinei cu : 

a) fosgen 

b) formaldehida urmata de oxidare 



O 

N(CH 3) 2 

(CH3)2N CH2 N(CH3) 2 

este : 

a) leucoderivatul auraminei 

b) leucoderivatul aurinei 

c) nu este un leucoderivat 

12. In cazul colorantilor trifenilmetanici trecerea de la leucoderivat la hidrol se 

realizeaza prin ozidare cu : 

a) PbO2 

b) H2O2 


13. La protonarea rozanilinei culoarea compusului : 

a) se deschide 

b) se inchide 

c) nu sufera modificari 

14. Baza lui Homulka : 

H2N 

C 

+ 

NH2 

] 

HO - 

NH2 

este, din punct de vedere al culorii, fata de pararozanilina : 

a) mai unchisa 

b) mai deschisa 


c) sunt identice 

15. Trecerea benzaurineiin sare duce la : 

a) inchiderea culorii 

b) deschiderea culorii 

c) pastrarea culorii initiale 

16. Pentru sinteza colorantului Verde Malachit : 

(CH 3) 2N 

C 

] 

+ N(CH3) 2 

sunt necesare urmatoarele materii prime : 

a) N,N-dimetilanilina si formaldehida 

b) N,N-dimetilanilina si acetaldehida 

c) acetaldehida si N-metilanilina 

17. Oxidarea o-clortoluenului cu Cr2O3 conduce la : 

18. ColorantulVerde S : 

se poate prepara din : 

a) 

b) 

(CH 3) 2N 

a) 

b) 

c) 

H 

H3C 

(CH 3) 2N 

HO 3S 

C 

O 

C 

O 

Cl 

COOH 

Cl 

O 

C 

O 

H 

C 

C 

N(CH 3) 2 

O 

O - 

Cl 

SO3H 

(CH3) 2N CH2 N(CH3) 2 

O 

C 

Cl - 

CH3 

+ 

N(CH3)2 

HO3S 

SO3H CHO 

OH 


19. La tratarea bis(4-N,N-dimetilaminofenil)cetonei cu POCl3 rezulta : 

si 

si 

OH 

HO 3S SO 3H 


a) 

b) 

c) 

(CH3)2N C 

Cl 

Cl 

HO 

OPOCl 2 

PO2Cl2 

PO2Cl 

N(CH3)2 

(CH3)2N C N(CH3)2 

(CH3) 2N C N(CH3) 2 

20. Colorantul Albastru de cerneala se prepara pornind de la difenilamina si cloroform 

printr-o reactie Friedel-Crafts. Aceasta este catalizata de : 

a) AlCl3 

b) FeCl3 

c) AlCl3 si nitrometan 

21. Fucsonimina, Violetul lui Doebner si Rozanilina sunt coloranti trifenilmetanici 

care contin : 

a) numai grupe aminice 

b) numai grupe hidroxi 

c) si grupe amino si grupe hidroxi 

22. Prin tratarea N,N-dimetilanilinei cu fosgen in conditiile unei reactii Friedel-Crafts 

la un raport molar 2 : 1 rezulta majoritar : 

a) Auramina O 

b) cetona lui Michler 

c) 4,4’-diamino difenilmetan 

23. La tratarea 4,4’-bis (N, N’-dimetilamino)-difenilmetanului cu sulf rezulta : 

a) o tiocetona 

b) un tiol 

c) un colorant de sulf 

24. Fucsona, Benzaurina si Aurina sunt coloranti trifenilmetanici care contin : 

a) numai grupe aminice 

b) numai grupe hidroxi 

c) si grupe amino si grupe hidroxi 

25. Materia prima pentru obtinerea albastrului de metilen este : 

a) p-fenilendiamina 

b) N-metil p-fenilendiamina 

c) N,N-dimetil p-fenilendiamina 

26. Colorantii ftaleinici isi datoreaza caracterul de indicator acid-baza : 

a) posibilitatii de oxidare 

b) posibilitatii de reducere 

c) posibilitatii deschiderii ciclului lactonic 

27. Fluoresceina se obtine din anhidrida ftalica si : 

a) pirocatechina 

b) rezorcina 

c) hidrochinona 

28. Colorantii ftaleinici au structura : 

a) lactamica 

b) lactonica 



30. Albastrul de metilen este : 

a) colorant oxazinic 

b) colorant tiazinic 

c) colorant azinic 

COLORANTI INDIGOIZI 

1. Colorantii indigoizi au drept cromofor : 

NH 

a) C C 

b) 

c) 

O 

C 

O 

C 

NH 

C C 

C 

O 

2. Acidul fenil-glicin orto-carboxilic se prepara industrial utilizand ca parteneri : 

a) acid o-clor benzoic si acid α-amino acetic 

b) acid antranilic si acid cloracetic 

c) anhidrida ftalica si acid α-amino propionic 

3. Topirea alcalina a acidului fenil-glicin orto-carboxilic in topitura de NaOH,KOH la 

250 0 C conduce la : 

a) 3-indolona 

b) 2-indolona 

c) un amestec al celor doi produsi 

4. La tratarea acidului fenil glicinic cu HClSO3 la 20 0 C sau cu oleum la 15 0 C rezulta : 

a) indoxil 

b) indigo 


5. Acidul fenil glicinic se poate prepara din : 

a) anilina si acid cloracetic 

b) anilina, formaldehida, HCN 


6. Indigoul poate forma legaturi de hidrogen : 

a) intramoleculare 

b) intermoleculare 


7. Indigoul se comporta in reactiile sale ca : 

a) o dicetona 

b) o monocetona 

c) in ambele moduri 

8. La temperatura camerei indigoul poate exista : 


C 

NH 

C 

O 

NH 

C

a) numai in forma cis 

b) numai in forma trans 

c) atat in forma cis cat si in forma trans 

9. Colorantii indigoizi sunt : 

a) coloranti reactivi 

b) coloranti acizi 

c) coloranti de cada 

10. Dehidroindigoul poate exista : 

a) numai in forma cis 

b) numai in forma trans 


11. Dehidroindigoul se poate obtine prin : 

a) oxidarea indigoului 

b) reducerea indigoului 

c) nu se poate obtine direct de la indigo 

12. 3-Tionaftena rezulta prin topirea alcalina a : 

a) acidului fenil tioglicin orto-carboxilic 

b) acidului fenil glicin orto-carboxilic in prezenta sulfului 


13. O-mercapto-anilina se poate prepara pornind de la anilna prin : 

a) tratare cu S2Cl2 si alcalinizare 

b) diazotare si tratare cu Na2S2 



NH2 

CH2 

implica obtinerea urmatorilor intermediari: 

este : 

15. Reactia 

S 

a) 

CN 

S 

b) 

c) 

CH 2 

S 

COOH 

CN 

NH 

C 

S 

CH 2 

CH 

COOH 

COOH 

NH 

ambele alternative sunt corecte 

COOH 

NH 

C 

S 

CH 

C 

S 

CH2 

COOH 

a) aditie electrofila 



16. In dehidroindigo rotatia libera pe legatura centrala a moleculei este posibila : 


a) da 

b) nu 

c) dehidroindigoul nu poate exista 

17. Indigoul poate avea caracter de : 

a) acid Lewis 

b) baza Lewis 

c)si acid Lewis si baza Lewis 

18. Reactia : 

4 

NCO 

are loc in cataliza : 

a) acida 

b) bazica 


19. Substitutia electrofila pe indigo are loc preponderent in pozitiile : 

a) 6,6’ 

b) 4,4’ 

c) 5,5’ 

20. Acidul indigo 5,5’-disulfonic este : 

a) indicator de pH 

b) colorant alimentar 

c) colorant de dispersie 

21. La temperatura camerei tioindigoul poate exista : 

a) in forma trans 

b) in forma cis 


22. La bromurarea indigoului cu Br2 in acid acetic glacial rezulta : 

a) 4,4’,6,6’-tetrabrom indigo 

b) 4,4’,7,7’-tetrabrom indigo 

c) 5,5’,7,7’-tetrabrom indigo 

23. Acidul tiosalicilic se poate prepara pornind de la : 

a) acid antranilic 

b) acid o-clor benzoic 


24. Colorantii indigoizi asimetrici se pot obtine prin reactia dintre : 

a) indoxil si acenaftenchinona 

b) indoxil si fenantrenchinona 


25. Isatina reactioneaza cu indoxilul conducand la indirubin. Ea da conensare de tip 

crotonic la gruparea carbonilk din pozitia : 


NH 

C 

NH 

NH 

C 

NH

a) 2 

b) 3 

c) 2 sau 3, functie de catalizatorul utilizat 

26. Pentru vopsire colorantii indigoizi se reduc cu : 

a) Na2S/NaOH 

b) Na2S2O4/NaOH 

c) Na2S2O3/NaOH 

27. Indigosolii sunt : 

a) esteri sulfonici ai leucoderivatilor colorantilor indigoizi 

b) acizi sulfonici cu structura indigoida 

c) acizi N,N’-disulfonici ai indigoului 

28. Sinteza indigoului de tip Baeyer-Drewsen pornind dela o-nitrobenzaldehida 

utilizeaza ca partener de reacvtie : 

a) formaldehida 

b) acidul monocloracetic 

c) acetona 

29. Intermediarul ce se formeaza in sinteza indigoului prin metoda Baeyer-Drewsen 

este : 

a) 2-acetil indoxil 

b) 1-acetil indoxil 

c) 3-acetil indoxil 

30. O-nitrobenzaldehida se poate prepara pornind de la : 

a) o-nitroanilina 

b) o-nitrotoluen 


31. La tratarea indigoului cu HNO3/H2SO4 rezulta : 

a) 5,5’-dinitroindigo 

b) 5-nitroisatina 

c) 5,5’,7,7’-tetranitro indigo 

32. La tratarea indigoului cu KNO3/H2SO4 rezulta : 

a) 5,5’-dinitroindigo 

b) 5-nitroisatina 

c) 5,5’,7,7’-tetranitro indigo 

33. La tratarea anilinei cu S2Cl2 rezulta : 

a) 

b) 

c) 

N S + Cl - 

S 

NH 

S 

S 

+ - 

N Cl 

33. Acidul indoxil 2-carboxilic rezulta la topirea alcalina a : 

a) acidului fenil glicin o-carboxilic 

b) acidului fenil glicinic 

c) in ambele cazuri 

34. Colorantii indigoizi asimetrici isi datoreaza asimetria : 


S 

S

a) cromoforului 

b) resturilor aromatice 


35. Indigoul isi datoreaza culoarea inchisa legaturilor de hidrogen :: 

a) intramoleculare 

b)intermoleculare 

c) ponderea celor doua tipuri de legaturi este comparabila 

36. Purpura, colorantul cel mai pretuit in antichitate este derivatul dibromurat asl 

indigoului in pozitiile : 

a) 5, 5’ 

b)6, 6’ 

c) 7, 7’ 

COLORANTI FTALOCIANINICI 

1. Ftalocininele metalice sunt complecsi ai : 

a) tetraindolilor 

b)tetraisoindolilor 

c) tetrachinolinei 

2. Ftalocianina se poate obtine din : 

a) anhidrida ftalica si uree 

b) anhidrida ftalica si amoniac 


3. In sinteza ftalocianinei din anhidrida ftalica si uree se formeaza ca intermediar : 

a) acidul izocianic 

b) 1-amino 3-imino iso indolenina 


4. Ftalocianina de cobalt sulfonata poate cataliza : 

a) reactii de oxidare 

b)reactii de reducere 


5. Fabricarea ftalocianinei de cupru pornind de la anhidrida ftalica si uree implica 

formarea intermediara a ftalodinitrilului ; 

a) da 

b) nu 

c) depinde de solventul utilizat 

6. Obtinerea ftalocianinei de cupru tetrasulfonate are loc la tratare cu : 

a) clorura de sulfuril 

b)acid sulfuric 

c) acid clorsulfonic 

7. Formarea ftalocianinei de cupru pornind de la ftalodinitril in prezenta ionilor de 

Cu 2+ implica : 

a) poliaditii nucleofile intramoleculare 

b) poliaditii radicalice intramoleculare 


8. Ftalocianinele elementelor din grupele I si II ale sistemului periodic sunt : 

a) ionice 

b) covalente (chelati metalici) 



9. Ftalocianinele metalelor tranzitionale sunt : 

a) ionice 

b) covalente (chelati metalici) 


10. Reactia de schimb : 


b) nu este posibila 

c) depinde de solvent 

11. Reactia de schimb : 

FtCyNa2 Cu2+ 

FtCyCu 2Na + 

+ 

FtCyNa2 Cu2+ 

FtCyCu 2Na+ 

+ 


b) nu este posibila 

c) depinde de solvent 

12. La fabricarea industriala a ftalocianinei de cupru din anhidrida ftalica, ureea are 

rolul de ; 

agenerator de amoniac) 

b)generator de acid izocianic 


13. Clormetilarea ftalocianinelor se realizeaza cu : 

a) CH2O, HCl, H2SO4 

b) HClSO3, CH2O 


14. La reducerea ftalocianinei de cupru tetrasulfoclorurate cu Zn/H3O + rezulta : 

a) un colorant de cada 

b) un colorant direct 

c) un colorant de sulf 

COLORANTI CATIONICI 

1. Colorantii azoici derivati ai 2-amino piridinei se pot obtine prin : 

a) condensarea a acesteia cu un nitrozo derivat 

b) prin cuplarea oxidativa a piridilhidrazinei 


2. 4-Amino piridina se poate diazota : 

a) direct cu NaNO2/HCl 

b) numai ca N-oxid 

c) cu azotit de amil in solvent organic 

3. 2-Amino piridina se poate diazota : 

a) direct cu NaNO2/HCl 

b) numai ca N-oxid 

c) cu azotit de amil in solvent organic 

4. Colorantul 


O 

O 

NH (CH2)2 NR3 X- 

+ 

] 

NH 

(CH2)2 

+ 

] X - 

NR3 

a) are sarcina pozitiva inclusa in sistemul cromofor 

b) are sarcina pozitiva izolata de sistemul cromofor 

c) nu este un colorant cationic 

5. Colorantul 

CH 3O 

X - 

+ N 

CH3 




6. Fie colorantii cationici : 

O 

O 

S 

NH CH2 NR3 X- 

+ 

] 

NH 

CH2 

+ 

] X - 

NR3 

1 

Care din ei prezinta o afinitate mai mare pentru fibra PNA : 

a) 1 

b) 2 

c) au afinitati egale 

7. Alchilarea colorantului 

O 2N 

se poate realiza cu : 

a) (CH3)2SO4 

b) CH3I 


8. Fie colorantii 

CH 3O 

X - 

CH 3 

+ 

N 

S 

N 

A 

N 

N 

O 

N(CH 3) 2 

Care dintre ei are culoarea mai inchisa : 

a) A 

b) B 

c) au aceeasi culoare 

9. Colorantul 

N 

N 

CH 3O 

N 

O 

O 

N(CH 3) 2 

NH 

OH 

2 

N N(CH 3) 2 


N 

S 

N 

B 

CH2 

N 

+ 

NR3 

] 

X - 

N(CH 3) 2

NH 

N 

CH 

poate vopsi fibrele PNA in mediu : 

a) acid 

b) bazic 

c) neutru 


O 

O 

NH 2 

NH 

N N N(CH3) 2 

Br 

CH2 

CH 2 

CH 2 




11. N-alchilarea colorantului 

O 

O 

NH 2 

NH 

Br 

CH2 

CH 2 

+ 

] X - 

NR3 CH 2 NR 2 

se concretizeaza in modificari esentiale de culoare : 

a) da 

b) nu 

c) alchilarea nu este posibila 

12. Prin condensarea acidului bromaminin cu 4-aminopiridina in conditiile reactiei 

Ullmann rezulta in prima etapa colorant : 

a) acid 

b) de dispersie 

c) cationic 

13. In cazul colorantilor antrachinonici cationici cu grupa cationica neinclusa in 

cromofor catena laterala poate fi introdusa prin grupe : 

a) amino 

b) acilamino 


14. 6-Metoxi 2-amino benzotiazolul se poate prepara pornind de la p-anisidina prin 

tratare cu : 

a) (SCN)2 

b) NH4SCN 


15. (SCN)2 se poate prepara de la : 

a) Fe(SCN)2 

b) CuSCN 

c) Cu(SCN)2 

16. (SCN)2 se poate prepara prin reactia : 

a) descompunerea termica a Fe(SCN)3 

b) KSCN + Br2→ 



este : 

17. Reactia 

CH 3O 

a) aditie radicalica 


c) aditie nucleofila 

18. Reactia 

CH3O 

NH 2 

SCN 

NH 

C 

S 

NH 2 

CH 3O 

CH 3O 

are loc in : 

a) mediu oxidant 

b) mediu reducator 


19. Daca se doreste obtinerea 4,6-dinitro 2-amino benzotiazolului ce varianta are 

randamente mai bune : 

a) 2,4-dinitroanilina + (SCN)2→ 

b) 2,4-dinitroanilina + tiouree→ 

c) ambele variante au randamente comparabile 

20. Colorantii cationici pot fi : 

a) anioni 

b) amfioni 

c) saruri cuaternare de amoniu 

1. Reactia 

COLORANTI REACTIVI 

Crom X + HO Celuloza Crom O Celuloza 

unde Crom⎯X este un colorant reactiv cu halogen labil este : 


b) substitutie nucleofila tip SN2 

c) substitutie nucleofila tip SN1 

2. Care din procesele de fixare de mai jos este corect : 

a) Crom CH2 

CH CH + HO Celuloza 

2 

Crom O Celuloza 

CH2 CH CH2 O 

b) 

c) 

Crom CH 2 

Crom CH2 

HO - 

N 

S 

N 

S 

NH 2 

OH 

NH2 

CH CH2 CH CH2 

O 

+ HO 

Celuloza 

Crom 

CH 2 

OH 

OH 

O Celuloza 

CH CH2 CH CH2 CH2 

O 

+ HO 

Celuloza 

Crom 

O Celuloza 

3. Colorantii reactivi triazinici se pot obtine din colorantii azoici si clorura de cianuril 

printr-o succesiune de reactii de : 


a) substitutii electrofile 

b) substitutii nucleofile 

c) atat substitutii electrofile cat si nucleofile 

4. Transformarea acidului uric in 2,4,6-triclor pirimidina implica reactii de : 

a) substitutii electrofile 

b) substitutii nucleofile 

c) substitutii electrofile sau nucleofile functie de varianta de sinteza 

5. Colorantii reactivi pirimidinici se obtin din : 

a) ester acetilacetic si uree 

b) ester malonic si etilendiamina 

c) ester malonic si uree 

6. In colorantii reactivi triazinici fixarea pe fibra este concurenta cu : 

a) hidroliza 

b) desorbtia de pe fibra 

c) desfacerea legaturii colorant -clorura de cianuril 

7. Colorantii reactivi vinil-sulfonici se obtin din etilenoxid si : 

a) sarurile de sodiu ale acizilor aril sulfonici 

b) arilsulfinati de sodiu 

c) arilsulfone 

8. Componenta de cuplare 

Cl 

Cl 

N N 

N 

HO 3S 

NH 

OH 

SO 3H 

se prepara prin reactia dintre acidul H si clorura de cianuril la temperatura de : 

a) 100 0 C 

b) 40 0 C 

c) 0 0 C 

9. Colorantii reactivi derivbati ai 2,3-dicloro chinoxalinei sunt : 

a) monoreactivi 

b) bireactivi 

c) trireactivi 

10. Colorantii vinil-sulfonici se prezinta sub urmatoarea forma comerciala : 

a) Crom ⎯ SO2 ⎯ CH = CH2 

b) Crom ⎯ SO2 ⎯ CH2 ⎯ CH2 ⎯ OH 

c) Crom ⎯ SO2 ⎯ CH2 ⎯ CH2 ⎯ OSO3Na 

11. Colorantii reactivi acrilamidici se prezinta sub urmatoarea forma comerciala : 

a) Crom ⎯ NHCO ⎯ CH = CH2 

b) Crom ⎯ NHCO ⎯ CH2 ⎯ CH2 ⎯ OH 

c) Crom ⎯ NHCO ⎯ CH2 ⎯ CH2 ⎯ OSO3Na

chimia şi tehnologia intermediarilor aromatici şi a coloranţilor

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?