complicaþiile peritoneale ale chistului hidatic hepatic - Arta Medica

Arta Medica • Nr. 2 (23), 2007
ARTICOLE ORIGINALE
COMPLICAÞIILE PERITONEALE
ALE CHISTULUI HIDATIC HEPATIC
PERITONEAL COMPLICATIONS O THE HYDATID DISEASE O THE LIVER
Rezumat
Au fost examinaþi 16 bolnavi cu
chist hidatic hepatic erupt în
cavitatea peritonealã ºi 51 bolnavi
cu chist hidatic hepatic diseminat
în cavitatea peritonealã. Bãrbaþi
au fost 30, femei-37 în vârstã de la 15 pânã la 65 ani. Diagnosticul
este dificil. Bolnavii cu aceastã complicaþie deseori sunt operaþi cu
diagnosticul fals de apendicitã acutã, ulcer gastric ºi duodenal
perforat, colecistitã acutã etc.. Este indicatã operaþia de urgenþã
care puþin se deosebeºte de cea pentru peritonitã. Pentru profilaxia
diseminãrii intraoperatorii importanþã primordialã aparþine izolãrii
cavitãþii peritoneale. Puncþia ºi evacuarea conþinutului chisturilor
cu instrumente speciale, asanarea minuþioasã a întregii cavitãþi
peritoneale.
Actualitatea problemei
Complicaþiile peritoneale prin multitudinea de aspecte clinice
ºi prin evoluþia, de regulã, cãtre agravare, reprezintã unul dintre
cele mai grave tablouri clinice din evoluþia chistului hidatic hepatic,
care sânt întâlnite cu o frecvenþã de la 5% pânã la 43% [ 8, 1, 5,
12, 7, 6, 16, 17, 15, 18, 14 ].
Puia I.C. ºi coaut.,2004, pe parcurs de 10 ani au analizat 160
pacienþi cu chist hidatic hepatic, unde în 6 cazuri chistul a fost
erupt în cavitatea peritonealã [10]. Ecografia în 4 cazuri a suspectat
un chist hidatic hepatic erupt în cavitatea peritonealã. Di Cataldo
A. ºi coaut.2005 au publicat o complicaþie rar întâlnitã a chistului
hidatic hepatic – perforare în cavitatea peritonealã cu tablou clinic
de abdomen acut ºi ºoc anafilactic. La laparotomie, efectuatã în
mod urgent, sa depistat 8 litri de lichid tulbure cu generaþii. Dupã
operaþie semne anafilactice nu s-au observat posibil din cauza cã
supurarea conþinutului a inactivat componentul alergic a chistului
hidatic [4].
Derici H. ºi coaut.2006 au analizat rezultatele rupturii chistului
hidatic hepatic în cavitatea peritonealã la 17 pacienþi pe parcurs
de 18 ani. Chisturi hidatice multiple în ficat ºi abdomen au fost
prezente în 14 cazuri. Cauza rupturii în 5 cazuri a fost trauma
abdomenului [3].
Insuficienþa vascularã acutã, urticaria ºi edemele sânt semnele
sugestive a ºocului anafilactic cauzat de ruptura chistului hidatic
[9, 11, 13]. Diagnosticul perforãrii chistului hidatic în cavitatea
peritonealã deseori este dificil. Bolnavii cu aceastã complicaþie
frecvent sunt operaþi cu diagnosticul fals: apendicitã acutã,ulcer
gastric perforat, colecistitã acutã etc.. Datele aduse aratã cã aceastã
problemã continue sã rãmânã actualã.
Constantin ÞÎBÎRNÃ,
Vladimir HOTINEANU,Liviu ANDON,
Elvira ANDON,Galina PAVLIUC
Catedra 2 chirurgie USM „Nicolae Testemiþanu”
Summary
Sixteen patients with liver hydatid
cysts erupted in the abdominal
cavity and 51 with dissemination
of hydatid cyst in the abdominal
cavity were examined. There
were 30 male and 37 female patients aged between 15 and 65
years. Diagnosis is difficult. Patients with this complication are often
operated for acute appendicitis, perforated gastric and duodenal
ulcer, acute cholecystitis etc. The urgent operation is indicated,
almost the same as for acute peritonitis. It is very important to
isolate abdominal cavity, to use special instruments for evacuation
of the cyst contents and careful sanation of the whole abdominal
cavity to prevent the dissemination during the operation.
Scopul
Prezentarea experienþei noastre în diagnosticul ºi în tratamentul
rupturilor chistului hidatic hepatic în cavitatea peritonealã ºi
consecinþele lor.
Material ºi metode
Au fost examinaþi 16 bolnavi cu chist hidatic hepatic rupt în
cavitatea peritonealã ºi 51 bolnavi cu chist hidatic hepatic
diseminat în cavitatea peritonealã pe indici de incidenþã,
manifestãri clinice, rezultatele examinãrilor de laborator ºi
imagistice, metode de intervenþii chirurgicale ºi complicaþii
postoperatorii. Bãrbaþi au fost 30, iar femei-37 în vârstã de la 15
pânã la 65 ani.
Rezultate ºi discuþii
Mai frecvent se rup chisturile hidatice voluminoase ºi supurate
situate la suprafaþa ficatului, care au fost întâlnite în 5 cazuri,
însã se mai pot rupe ºi chisturi hidatice necomplicate. Cauza
nemijlocitã, care duce la rupturã, serveºte trauma care a fost
întâlnitã într-un caz, schimbarea bruscã a presiunii intraabdominale
la efort fizic – la 3 bolnavi. La ceilalþi 12 pacienþi cauza
nemijlocitã a rupturii nu a fost depistatã. Ruptura chistului hidatic
în cavitatea peritonealã deseori este neaºteptatã ºi poate aduce la
peritonitã hidaticã închistatã sau la peritonitã generalizatã.
În tabloul clinic al rupturii tipice a chistului hidatic în cavitatea
peritonealã se pot evidenþia perioada de ºoc anafilactic întâlnitã
în douã cazuri, ameliorare falsã ºi peritonitã. Momentul rupturii
tipice s-a manifestat cu debut acut, dureri violente în abdomen.
Starea generalã a bolnavilor este extrem de gravã. Poziþie forþatã,
tegumentele pale, faþa transpiratã, pulsul filiform, TA scãzutã.
3

4
În cazuri cu debut atipic când se perforeazã chistul hidatic
supurat semnele de ºoc anafilactic lipsesc sau sânt puþin
pronunþate. Perioada a doua, de ameliorare falsã, este mai
prelungitã, iar peritonita hidaticã este de obicei rãspânditã.
Perforarea în cavitatea peritonealã este însoþitã de durere
pronunþatã, care treptat cuprinde tot abdomenul, se asociazã febra,
tahicardia, la unii bolnavi dispare formaþiunea palpabilã în
abdomen.
Din cei 16 bolnavi cu rupturã a chistului hidatic în cavitatea
peritonealã unul a fost internat pentru traumã închisã a
abdomenului, altul pentru ocluzie intestinalã, iar 12 pentru
abdomen acut, inclusiv 6 pentru apendicitã acutã iar intraoperator
a fost depistat chist hidatic hepatic rupt în cavitatea peritonealã.
Aducem un caz pe care l-am considerat semnificativ.
B.S. 25 ani, internat în clinicã la 10.03.1979 cu acuze de dureri
acute în abdomen, greþuri ºi vomã. Este bolnav pe parcurs de 4 -
5 ore . Pulsul 86 /min , ritmic , TA 100/60 mm/ Hg. Limba este
uscatã. Abdomenul moderat încordat, mai pronunþat în regiunea
iliacã dreaptã, puþin participã la respiraþie. Semne peritoneale
pozitive. Analiza sângelui: Leucocite - 27,6x10 9 . Cu diagnosticul
Apendicitã acutã, peritonitã difuzã bolnavul în mod urgent a fost
operat. La laparotomia prin abordul chirurgical median s-a
depistat chist hidatic 7x8 cm. pe faþa anterioarã a lobului drept a
ficatului, aderat cu peritoneul, rupt în cavitatea peritonealã .
Mãrimea rupturii 0,2 x 0,3 cm. Pe canalul lateral drept a cavitãþii
peritoneale ºi în regiunea iliacã dreaptã lichid tulbure ºi vezici
fiice în diferite stadii de mortificare, care au fost înlãturate.
Suplimentar au fost înlãturate vezicule fiice, lichidul tulbure ºi
rãmãºiþi de membranã proliferã din chistul hidatic hepatic rupt.
Cavitatea peritonealã ºi cavitatea fibroasã din ficat a fost spãlatã
cu soluþie fiziologicã, parþial au fost înlãturaþi pereþii fibroºi ºi
drenatã cavitatea rezidualã. Drenarea separatã a cavitãþii
peritoneale. Diagnosticul postoperator: Boala hidaticã. Chist
hidatic supurat a lobului drept a ficatului erupt în cavitatea
peritonealã. Peritonitã seroasã difuzã. Perioada postoperatorie a
decurs fãrã particularitãþi deosebite ºi la 30-03-79 a fost externat
în stare satisfãcãtoare. Alteori durerile violente peste scurt
timp se micºoreazã sau dispar ºi peste câteva luni sau câþiva ani la
aceºti bolnavi se depisteazã desiminarea chistului hidatic în
cavitatea peritonealã.
Tabloul clinic a desiminãrii chistului hidatic în cavitatea
peritonealã depinde de starea, mãrimea ºi localizarea chistului ºi
dereglarea funcþiei organelor cavitãþii peritoneale. De rând cu
semne de intoxicare ºi alergie este specific mãrirea treptatã ºi
progresivã a abdomenului în volum. Se evidenþiazã asimetria
abdomenului.
La palparea abdomenului se determinã formaþiuni tumorale
de consistenþã dur elasticã, nedureroase sau puþin dureroase.
Aducem un caz de adresare tardivã:
B.R. 37 ani , a fost internatã în clinicã la 4-10-89 cu acuze de
dureri în abdomen, greþuri, astenie, scãdere ponderalã. Sa
îmbolnãvit în 1987 acut cu dureri violente în abdomen, care treptat
au dispãrut, dar bolnava a observat cã abdomenul se mãreºte în
volum. Sa adresat la medic, care a suspectat cã se dezvoltã cirozã
hepaticã, ascitã. În luna octombrie 1989 sa efectuat ecografia
abdomenului ºi sa depistat Boala hidaticã. Chisturi hidatice a
ficatului, pancreasului, splinei ºi organelor din bazinul mic. A
fost îndreptatã în clinicã. La internare stare de gravitate medie.
tegumentele de culoare roz - palã. Pulsul 86/min., TA 100 / 60
mm Hg. Abdomenul moderat mãrit în volum, dureros pe tot
parcursul . Se determinã formaþiuni tumorale ºi lichid liber în
Nr. 2 (23), 2007 • Arta Medica
cavitatea peritonealã.
Examinãrile de laborator a fost fãrã particularitãþi. Reacþia
serologicã RHAI din 16.10.1989 - 1:1024. S-a apreciat
diagnosticul de Boala hidaticã, Chisturi hidatice a ficatului,
pancreasului, splinei ºi organelor bazinului mic. Sa efectuat
operaþia Laparotomie prin incizie medianã lãrgitã.
În cavitatea peritonealã 9 litri de conþinut purulent cu amestec
de bilã ºi chisturi hidatice fiice multiple. Sa depistat chistul hidatic
cu dimensiuni 15x18 cm. situat în lobul drept a ficatului S 6,7,8 .
Mãrimea rupturii 0,3x0,5 cm. În S 4 , 5 au fost depistate 3 chisturi
5x8 cm. care au fost evacuate de lichid hidatic ºi chisturi fiice. În
epiplon 3 chisturi 10x12 cm ºi 3 chisturi în fundul de sac Douglas.
Chisturile din sacul Douglas au fost extirpate iar cele din epiploon
- înlãturate în bloc împreunã cu epiplonul. La chistul hidatic din
ficat s-a efectuat perichistectomia parþialã cu drenarea cavitãþii
reziduale. Cavitatea peritonealã a fost spãlatã cu rifampicinã 150
mg. ºi drenatã.
Însãmânþarea conþinutului din cavitatea peritonealã a depistat
B. piocianeus rezistent la toate antibioticele. Diagnosticul
postoperator: Boala hidaticã. Chist hidatic a lobului drept a
ficatului S 6,7,8 , rupt în cavitatea peritonealã. Chisturi hidatice
multiple a organelor cavitãþii peritoneale. Peritonitã difuzã
purulentã. Perioada postoperatorie a decurs greu. A fost externatã
la 18.011990 în stare satisfãcãtoare.
Ruptura chistului hidatic în cavitatea peritonealã liberã
determinã o peritonitã hidaticã generalizatã care se mai numeºte
echinococozã secundarã difuzã peritonealã caracterizatã prin
multitudinea recidivelor hidatice peritoneale, pentru care la bolnavi
se efectueazã intervenþii chirurgicale repetate. Aducem un caz
tipic pe care l-am considerat concludent:
B. P., 15 ani, fiºa de observaþie 14911, a fost internat la
21.10.1981 cu acuze de slãbiciune, inapetenþã, retenþie în
dezvoltare fizicã, dureri în abdomen. E bolnav pe parcurs de 3
ani. În anul 1980 a fost efectuatã laparotomia ºi cu suspecþie la
tumoare malignã a cavitãþii abdominale a fost îndreptat la institutul
oncologic. Diagnosticul de tumoare a cavitãþii abdominale a fost
exclus ºi bolnavul a fost îndreptat în clinicã cu diagnosticul Boala
hidaticã, Chist hidatic diseminat a organelor cavitãþii abdominale.
În clinicã au fost efectuate explorãri de laborator ºi instrumentale.
Analiza generalã a sângelui: Hb 120 g/l er- 3,5x10 12 , L- 7,2x10 9 ,
eoz- 2, bast.-1, segm.-62, limf.-31, mon.-4, VSH-24 mm/orã.
Analiza urinei-norma. Bilirubina totalã-18,2 mmol/l. ALaT-0,48,
ASaT- 0,52, ureea - 5,6 mmol/l, proteina totalã - 60 g/l,
protrombina - 80.
Radiografia abdomenului - deformarea diafragmului din
ambele pãrþi de chisturile hidatice.
Ecografia cavitãþii abdominale - chisturi hidatice multiple a
organelor cavitãþii abdominale. La 28-10-81 a fost efectuat
operaþia: Perichistectomia parþialã a ficatului, fundului de sac
Douglas ºi rezecþia omentului mare împreunã cu chistele hidatice
(fig.1).
Intraoperator au fost depistate chisturi hidatice multiple ale
ficatului, splinei, omentului mare, spaþiului subfrenic, fundului
de sac Douglas, concrescute cu peritoneul parietal, o parte din ele
mortificate. Cu greutãþi tehnice a fost rezecat omentul mare
împreunã cu chisturile hidatice, perichistectomia parþialã a ficatului
ºi fundul de sac Douglas. Chisturile hidatice din spaþiul subfrenic
nu au fost înlãturate în legãturã cu starea gravã a bolnavului ºi au
fost lãsate pentru etapa a doua a operaþiei..
Perioada postoperatorie precoce a decurs fãrã particularitãþi
deosebite. Dupã pregãtire suplimentarã la 14.01.1982 s-a efectuat

Arta Medica • Nr. 2 (23), 2007
etapa a doua a operaþiei - Perichistectomia parþialã a chisturilor
hidatice din spaþiul subfrenic, ficat ºi splenectomia. Peste 6 ore
ig. 1 Omentul mare împreunã cu chistele hidatice
dupã operaþie au apãrut semne de insuficienþã cardio-vascularã
pe fon de caºexie hidaticã. Bolnavul a decedat.
La toþi cei 6 pacienþi, operaþi în mod urgent pentru abdomen
acut ºi unul cu traumã închisã a abdomenului la care intraoperator
s-a depistat chist hidatic hepatic rupt în cavitatea peritonealã, peste
4-11 ani s-a depistat recidivã a chistului hidatic hepatic ºi al altor
organe ale cavitãþii peritoneale, fapt pentru care s-au efectuat
operaþii repetate.
La 6 bolnavi internaþi pentru apendicitã acutã, la care s-a
depistat chist hidatic rupt, operaþiile repetate au fost efectuate
peste 1-4 ani. La bolnavul internat cu ocluzie intestinalã, provocatã
de chisturi hidatice ºi ruptura unui chist în cavitatea peritonealã,
la operaþia efectuatã au fost înlãturate într-o ºedinþã 20 chisturi de
diferite dimensiuni.
Numai la 2 bolnavi operaþi cu 9 ani în urmã pentru chist hidatic
rupt în cavitatea peritonealã recidive ale maladiei nu s-au depistat.
14 pacienþi au suportat operaþii repetate: unul - 8 intervenþii, 2 din
ei - 7, 2 pacienþi - 4 ºi restul 9 bolnavi câte 2 operaþii.
Intervenþiile repetate nu pot duce în toate cazurile la extirparea
tuturor chisturilor hidatice. În 8 cazuri a fost efectuatã
perichistectomia parþialã, în 3 cazuri - perichistectomia parþialã
ºi omentoplastia. Perichistectomia combinatã la bolnavii cu forme
diseminate a fost efectuatã în 4 cazuri ºi numai într-un caz a fost
posibil de efectuat perichistectomia subtotalã.
Perioada postoperatorie s-a complicat în 6 cazuri. Supurarea
cavitãþii reziduale din ficat a fost întâlnitã în 3 cazuri, fistulã
intestinalã într-un caz, supurarea plãgii într-un caz, peritonitã
fibrinoasã purulentã, septicemie în alt caz, care a fost cauza
decesului. Ceilalþi 10 bolnavi continuã observarea la distanþã
pentru depistarea la timp a recidivelor.
Importanþã deosebitã la acest contingent îl ocupã profilaxia
diseminãrii intraoperatorii. Pentru aceasta importanþa primordialã
aparþine izolãrii cavitãþii peritoneale, puncþia ºi evacuarea
conþinutului chisturilor cu instrumente speciale, asanarea
minuþioasã a întregii cavitãþi peritoneale. Chisturile hidatice
hepatice diseminate în epiplon, peritoneu ºi organele bazinului
mic a fost întâlnit la 20 bãrbaþi ºi 31 femei în vârstã de la 15 pânã
la 65 ani. Au suportat intervenþii chirurgicale în trecut 35 bolnavi,
dintre care pentru chist hidatic - 25.Celalþi 10 pacienþi au suportat
operaþii pentru ocluzie intestinalã, apendicitã acutã ºi intraoperator
a fost depistat chist hidatic.
La 31 pacienþi chistul hidatic a fost localizat în lobul drept, la
7- în lobul stâng ºi la 13 în ambii lobi. Localizarea chistului hidatic
pe faþa subfrenicã a ficatului a fost 8 cazuri.
Repartizarea bolnavilor în dependenþã de localizarea chisturilor
hidatice diseminate ºi sex sunt aduse în tabelul 1.
Datele reflectate în tabelã demonstreazã cã chistul hidatic ficat
- epiplon mai frecvent se întâlneºte la femei, iar ficat ºi organele
bazinului mic a fost întâlnit numai la femei. La 34 bolnavi chisturile
hidatice erau în diverse stadii de mortificare, la 4 din ei erau semne
de calcificare. Chisturi hidatice cu generaþii au fost întâlnite în 29
5
Tabelul 1
Chist hidatic hepatic diseminat în epiplon, peritoneu
ºi organele bazinului mic
cazuri. Supurarea chistului hidatic din ficat sau din bazinul mic a
fost gãsit la 17 bolnavi.
La 34 bolnavi chisturile hidatice erau în diverse stadii de
mortificare, la 4 din ei erau semne de calcificare. Chisturi hidatice
cu generaþii au fost în 29 cazuri iar supurarea chistului hidatic din
ficat sau din bazinul mic - la 17 bolnavi.
Mai rar a fost întâlnitã supurarea chisturilor hidatice din
epiplon. La 4 bolnavi chisturile hidatice erau de dimensiuni mari
încât comprimau ºi deplasau organele din vecinãtate.
Studiind anamneza îmbolnãvirii s-a constatat cã din cei 25
bolnavi care au suportat în trecut operaþii pentru chist hidatic, în
4 cazuri perioada de timp de la prima operaþie pentru chist hidatic
a fost de la 11 ani pânã la 33 ani cea ce pune la îndoialã recidiva
îmbolnãvirii.
Ceilalþi 21 bolnavi prima datã au fost operaþi în diferite spitale
ºi posibil nu a fost radicalã intervenþia chirurgicalã primarã. Este
de menþionat faptul cã la acest contingent, îmbolnãvirea are debut
cronic cu simptome clinice slab pronunþate. Slãbiciune ºi dureri
moderate în abdomen au fost depistate în 43 cazuri.
Prurit ºi icter a fost depistat la 4 bolnavi. Simptome dispeptice
au fost la 32 bolnavi. Asimetria abdomenului a fost în 10 cazuri,
hepatomegalie în 25 cazuri. ormaþiuni tumorale palpabile în
abdomen au fost la 20 bolnavi. Chistul hidatic primitiv al marelui
epiplon este o localizare rarã. Parazitul poate ajunge ºi sã se grefeze
primitiv la nivelul marelui epiplon pe cale arterialã, dupã ce a
traversat filtrul hepatic ºi pulmonar.
Mai poate pãtrunde în circulaþia generalã atât în sistemul cav
superior, cât ºi în sistemul cav inferior ocolind filtrele hepatic ºi
pulmonar, prin venele care la nivelul peretelui intestinal se varsã
în cava abdominalã sau prin anastomozele între vena portã ºi vena
cavã inferioarã sau prin venele hemoroidale inferioare ºi mijlocii.
Localizarea secundarã a parazitului la nivelul epiplonului este
mult mai frecventã ºi se întâlneºte dupã ruptura chisturilor hidatice
a viscerelor abdominale.
Chisturile hidatice a mezoului se manifestã clinic relativ
precoce. Acuzele bolnavilor se referã la dureri în jurul ombilicului
ºi mãrirea abdomenului în volum. Diagnosticul chistului hidatic
a mezoului intestinului necesitã explorãri în complex, inclusiv
examinarea clinicã, radiologicã, ecografie, tomografie
computerizatã ºi reacþii serologice. La majoritatea bolnavilor se
palpeazã formaþiune tumoralã. Însã pe mãsura creºterii chistului

6
se ivesc accese de dureri în abdomen ºi simptome dispeptice.
Semne de ocluzie intestinalã parþialã au fost constate la 2 bolnavi.
Bolnavii cu chisturi hidatice a bazinului mic acuzã dereglãri a
actului de defecaþie ºi micþiune care au fost depistate la 2 bolnavi
ºi dereglarea ciclului menstrual la o bolnavã. Examinarea rectalã
ºi vaginalã în depistarea chistului hidatic a sacului Douglas ºi
organele bazinului mic este obligatorie la bolnavii cu chist hidatic
hepatic.
Radiografia abdomenului are o importanþã deosebitã care a fost
efectuatã la 25 bolnavi. Rezultatul examinãrii radiologice a confirmat
hepatomegalia în 25 cazuri, deplasarea cupolei diafragmului spre
torace la 2 ºi deplasarea organelor vecine la 4 bolnavi. Explorarea
ficatului cu radioizotopi a fost efectuatã la 24 bolnavi, ecografia la
32 ºi tomografia computerizatã - la 2. Pentru stabilirea diagnosticului
la 8 bolnavi a fost efectuatã laparoscopia care n-a fost metodã
definitivã pentru stabilirea topograficã a chisturilor hidatice în cavitatea
peritonealã. La 7 bolnavi au fost efectuate ºi alte explorãri diagnostice
ca colangiografia intravenoasã, fibrogastroduodenoscopia,
pneumoperitoneum etc.
Mãsurile de pregãtire preoperatorie au fost îndreptate spre
corecþia funcþiilor dereglate a organelor ºi sistemelor ºi stabilirea
localizãrii topografice a chistului hidatic. În majoritatea cazurilor
localizãrile topografice definitive a chistului hidatic au fost stabilite
intraoperator.
Abordul chirurgical la 39 bolnavi a fost prin laparotomie
medianã mare de la procesul xifoideu pânã la regiunea
suprapubianã. La 12 bolnavi abordul chirurgical a fost paralel cu
rebordul costal drept. Intervenþiile chirurgicale efectuate la
bolnavii cu chist hidatic diseminat ficat-epiploon, sacul Douglas
Bibliografie
1. BRATILOVEANU C. Chistul hidatic hepatic complicat.- Rezumatul tezei
de doctorat. Iaºi, 1987.
2. CHEN WQ. CHAI L. GU SN. Experience in the surgical treatment of
hepatic hydatidosis.// Chinese Journal of Surgery. 1994, 32(3):166-8.
3. DERICI H, TANSUG T, REYHAN E, BOZDAG AD, NAZLI O. Acute
intraperitoneal rupture of hydatid cysts. World J Surg. 2006
Oct;30(10):1879-83; discussion 1884-5.
4. DI CATALDO A, LANTERI R, CANIGLIA S, SANTANGELO M,
OCCHIPINTI R, LI DESTRI G. A rare complication of the hepatic hydatid
cyst: intraperitoneal perforation without anaphylaxis. Int Surg.
2005 Jan-Mar;90(1):42-4
5. ERGUNEY S. TORTUM O. TASPINAR AH. et al. Les kystes hydatiques
compliques du foie.// Annales de Chirurgie. 1991, 45(7):584-9.
6. HOTINEANU V. ABABII A. Unele aspecte de tacticã diagnosticã ºi
operatorie în complicaþiile hidatidozei hepatice.//Al 19-lea Congres
Naþional de chirurgie. Hidatidoza hipaticã. Bucureºti, 1998, 74.
7. LEVIAV S. WEISSBERG D. Traumatic rupture of hydatid cysts.// Canadian
Journal of Surgery, 1996, 39(4):293-6.
8. PACCIONE . Rupture of parasitic cysts and spontaneus rupture of
the liver.// Minerva chirurgica, 1974, 29(2):685-690.
9. POPOVICI A. RADAN A. , GRIGOROIU M. et al. ªocul anafilactic în
cistul hidatic hepatic.// Chirurgia, 1997, 92(1) 67-72.
10. PUIA IC, VLAD L, LANCU C, AL-HAJJAR N, POP , BALA O,
MUNTEANU D. Hepatic hydatid cyst ruptured in the peritoneum
Chirurgia (Bucur).2004 Nov-Dec;99(6):541-4
Nr. 2 (23), 2007 • Arta Medica
ºi organele bazinului mic sânt aduse în tabelul 2.
Datele aduse în tabelã aratã cã la majoritatea bolnavilor a fost
efectuatã chistectomia idealã, perichistectomia parþialã a ficatului,
splinei, epiplonului, uterului ºi anexelor lui, urmatã de
perichistectomie combinatã a chisturilor hidatice din ficat, epiplon,
sacul Douglas ºi splenectomie. Rezecþia epiplonului împreunã cu
chisturile hidatice a fost efectuatã la 5 bolnavi. E de menþionat
faptul cã la majoritatea din aceºti bolnavi chisturile hidatice
localizate în mezoul intestinului, peretele uterului ºi anexe au fost
depistate intraoperator în legãturã cu ce tactica operatorie a fost
schimbatã forþat pe parcursul operaþiei.
Cavitãþile reziduale fie din ficat, mezoul intestinului sau fundul
de sac Douglas la 22 bolnavi au fost drenate cu dren de siguranþã.
La 5 bolnavi cu caºexie hidaticã intervenþia chirurgicalã a fost
efectuat în mai multe ºedinþe.
Ceilalþi 46 bolnavi au fost operaþi într-o ºedinþã operatorie.
Complicaþii postoperatorii au fost la 12 bolnavi: hemoragie - la
un bolnav, supurarea cavitãþii reziduale la - 4, supurarea plãgii la
- 4 ºi insuficienþa hepato-renalã la 3 bolnavi. Au decedat 6 bolnavi.
Cauzele decesului au fost: caºexie hidaticã -3 cazuri, hemoragie
din plaga ficatului-un caz, insuficienþã cardiovascularã ºi
hepatorenalã -2 cazuri. La chisturi hidatice a ficatului ºi organelor
cavitãþii abdominale chistectomia idealã perichistectomia parþialã,
subtotalã sau totalã într-o ºedinþã operatorie este justificatã dacã
permite situaþia anatomo-morfologicã a chisturilor hidatice ºi
starea bolnavului. Diagnosticul corect, spitalizarea la timp, revizia
minuþioasã intraoperatorie a cavitãþii abdominale, excluderea
eºecurilor în tehnica operatorie sânt mijloacele de prevenire a
complicaþiilor la acest contingent de bolnavi.
Tabelul 2.
Intervenþiile chirurgicale la bolnavii cu chist hidatic diseminat
11. RUIZ-CASTRO M., VIDAL-MARCSOS A., DE UTOS S. et al. Shock
anafilactico por rotura traumatica de quiste hidatidico hepatico
desconocido.// Revista Espanola de Anestesiologia z Reanimacion,
1997, 44(8)321-3.
12. SHAPIRA O. SIMON D. ROTHSTEIN H. et al. Rupture of hepatic
echinococcal cyst by minimal blunt abdominal trauma.// Harefuah.
1992, 122(2):80-3.
13. YAHYA AL., PRZYBYLSKI J., OUD A. et al Anaphylactic shock in a
patient with ruptured hydatid liver cyst owing to trivial abdominal trauma./
/ J. of the Royal College of Surgeons of Edinburgh., 1997, 42, 6, 423-4.
14. ÀÁÀÑÎÂ Á. Õ. ÃÀÔÀÐÎÂ Á. Ì., ÃÀÄÆÈÅÂ Ä. Í. è äð.
Õèðóðãè÷åñêîå ëå÷åíèå ýõèíîêîêêîçà ïå÷åíè.// Äèàãíîñòèêà è
ëå÷åíèå ýõèíîêîêêîçà. Áàêó, 1987, 51-52.
15. ÀÁÈÆÀÍÎÂ Ð.À. Îñëîæíåííûé è ðåöèäèâíûé ýõèíîêîêêîç
ïå÷åíè.// Àâòîðåô. äèñ. êàíä. ìåä. íàóê., Ì. 1980.
16. ÃÈËÅÂÈ× Þ. Ñ., ÊÎÌÀÕÈÄÇÅ Ì. Ý., ÂÅÐÅÞÒÈÍ Þ. Ì. è äð.
Îñëîæíåííûé ýõèíîêîêêîç îðãàíîâ áðþøíîé ïîëîñòè.// Êëèíè÷åñêàÿ
õèðóðãèÿ, 1974, 2, 37-42.
17. ËÀÃÓÒÈÍ Â. Ä. Äèàãíîñòèêà è ëå÷åíèå îñëîæíåííîãî ãèäàòèäíîãî
ýõèíîêîêêîçà ïå÷åíè.// Õèðóðãèÿ, 1974, 3, 80-84.
18. ÎÐÄÀÁÅÊΠÑ. Î., ÎÂÑßÍÍÈÊΠÀ. Ñ. Ïåðôîðàöèÿ ýõèíîêîêêîâîé
êèñòû â áðþøíóþ ïîëîñòü.// Õèðóðãèÿ, 1986, 3, 66-68.
Prezentat la redacþie 20.04.2007