Tematica şi bibliografia pentru examenul de licenţă la Facultatea De ...

D. nu se practică o astfel de delimitare în cabinet
E. se face în laborator
503. După Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor câmpului protetic
maxilar edentat total?
A. marcarea punctiformă a foveelor palatine şi a plicilor pterigopalatine
B. limita vestibulară este marcată la 3 mm în interiorul amprentei preliminare
C. limita vestibulară este marcată la 1 mm în interiorul amprentei preliminare
D. linie convexă situată posterior de foveele palatine ce se uneşte cu alte două curbe
convexe spre distal, ce marchează şanţurile pterigopalatine
E. linie continuă a celui mai mare contur al amprentei preliminare
504. După metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaţie ale zonei
linguale centrale la edentatul total?
A. linia mediană
B. convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centrală
C. curba cu concavitatea posterioară pe parcursul a 3 cm stânga şi 3 cm dreapta în
fundul de sac lingual
D. curbă cu concavitatea posterioară la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe
parcursul a 1,5 cm stânga şi 1,5 cm dreapta
E. linia curbă cu concavitatea posterioară din fundul sac oral de o parte şi alta a liniei
mediene pe parcursul total a 3 cm
505. Care sunt recomandările făcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor în amprentarea
preliminară la edentatul total?
A. la pacienţii care au hipersalivaţie
B. la pacienţii cu o salivă redusă cantitativ
C. la pacienţii care deţin câmpuri retentive
D. la pacienţii cu probleme psihice
E. la pacienţii cu reflexe exagerate pentru că materialele au timp de priză redus
506. La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela
frecvent următoarele defecte:
A. neaderenţa marginilor amprentei de lingura universală
B. reprezentarea parţială a zonei de sprijin a câmpului protetic şi a conturului marginal
C. neacoperirea tuturor zonelor, margini subţiri şi balante, nesusţinute de lingura
standard
D. centrarea defectuoasă a lingurii şi distribuţia asimetrică de material de amprentare
E. materialul de amprentă fisurat
507. Care este grosimea marginilor amprentei „prefuncţionale‖ cu siliconi, la edentatul
total?
A. 2 – 3 mm în medie
B. 1 – 2 mm în punga buccinatoare maxilară şi 3 – 4 mm sublingual
C. 5 - 6 mm în punga buccinatoare maxilară şi 2 -4 mm sublingual
D. 3 – 4 mm în punga buccinatoare maxilară şi 1 – 2 mm sublingual
E. 5 – 6 mm în medie
508. Ce indicaţii poate avea amprenta preliminară la edentatul total cu materiale cu
vâscozitate lent progresivă?
A. la pacienţii foarte sensibili la durere