Click pe foto sau aici pentru a vizualiza revista în format PDF

În loc de… Editorial
IMPORTANŢA DIMENSIUNII
ETNICO-RELIGIOASE ÎN ANALIZA DE
SECURITATE
Factori generatori, agravanţi/inflamatori şi
inhibatori ai conflictelor etnico-religioase
L
a începutul mileniului, religia ocupă în continuare un spaţiu
important în viaţa comunităţilor sociale, în ciuda faptului că
secularizarea şi raţionalismul au devenit temelii ale modernităţii,
pe fundalul transformării lor radicale provocate de revoluţiile
ştiinţifică, informaţională şi biologică pe Terra.
Religia (asociată cu instituţiile specifice) asigură coeziunea socială, oferă o
motivaţie în viaţă comunităţilor umane şi individului. Exercită, în numeroase
cazuri, controlul social şi al funcţiei de educaţie socială. În anumite epoci,
religia suplineşte chiar ideologia politică, în primul rând acolo unde reprezintă
şi un element important al identităţii grupului social.
În sfera fenomenelor şi proceselor religioase de amplitudine globală se pot
remarca: tendinţe contradictorii de prozelitism religios şi de regrupare a marilor
religii (creştinism, islamism şi hinduism), dar şi de accentuare a fenomenului
rezidenţelor sectare, precum și tendinţa de întărire a puterii seculare în raport cu
religia şi biserica este foarte puternică în Occident. În fostul spaţiu de dominaţie
sovietică, fenomenul religios a înregistrat o recrudescenţă după prăbuşirea
comunismului, cu toate că nu se poate vorbi de cristalizarea unui autentic
fundamentalism religios în aria de predominare a Ortodoxiei. Pe de altă parte,
religia şi biserica se confruntă cu progresele revoluţionare ale ştiinţei şi
tehnologiei, care pun la grea încercare explicaţiile universale de natură
spirituală şi ridică întrebări de natură morală (accentuarea clonării, de exemplu).
În spaţiul civilizaţiei euro-atlantice se poate afirma, cu precauţie, că
procesele de extindere a democraţiei şi economiei libere, cu tehnologie
avansată, au indus un model de societate euro-atlantic în care problemele
religiei şi credinţei au încetat să mai fie abordate ca " afaceri de stat ".
În afara spaţiului euro-atlantic religia exercită, în general, funcţii mai
importante în societate. În statele europene foste socialiste, de pildă, bisericile
ortodoxe se asociază direct cu administraţiile publice în gestionarea problemelor
societăţii, având o influenţă notabilă asupra puterii (în F. Rusă, de exemplu). În
ţările musulmane există: regimuri teocratice (Iran) sau guvernate de "legea
islamică" (în Asia şi Africa); fenomene de intoleranţă religioasă şi de
prozelitism agresiv; conflicte şi războaie justificate pe revendicări religioase etc.
Colonel Laurenţiu Hopu
Continuare în pagina următoare