Starea de azi a satului românesc. Intaiele concluzii ale cercetarilor ...

satelor. Legea Serviciului Social supune acestei actiuni educative pe toti absolventii
§cofilor superioare §i speciale. De pe urma ei vom putea pune la dispozitia conducdtorilor
statului romanesc nu numai diagnosticul situafiei satelor §i propuneri pentru masurile
de luat in sate, ci §i un tip nou de administrator §i de specialist roman §i o noun
tehnicd de a lucra in sat pi cu satul.
D. GUSTI
STRUCTURA SOCIALA A POPULATIEI AGRICOLE
ITALIENE
Economi§tii, oamenii politici Si unii sociologi folosesc in mod curent termenul de
clasd sociald.
Am avut prilejul sä arat cat de greu poate fi definite §i delimitate o class socials').
In multe cazuri e mai bine sä folosim termenul de grup social.
Grupul social poate fi intins sau restrans. Jar cunoa§terea lui Idmure§te probleme
economice, sociologice, psihologice etc.
Dace intrunim descrierile exacte ale diferitelor aspecte ale unui grup §i descrierea
lui integrald obtinem o imagine imprecise, ce aminte§te intaiele fotografii realizate prin
procedeele televiziunii: puncte Fara coeziunea necesarli, imaging cu goltiri; ce impiedeca
surprinderea relatiilor dintre diferitele ei pArti.
in studiile sociologice, cand vrem sa obtinem o vedere precise, un tablou viu al
grupurilor, trebue sa insistdm asupra acestor relatii.
Cand am cautat sd cunosc structura sociald a satelor italiene§ti, am fost surprins
dela inceput de diversitatea relatiilor sociale.
Institutul Central de Statistics al Regatului, Istituto Centrale del Regno, a
examinat cu grijd minutioasd rezultatele Recensdmantului dela 1931. Nu e cu putinta
totu§i ca sa-§i facd cineva numai dupd statistici o idee exacta despre importanta relative
a diferitelor categorii, ce alcdtuesc populatia agricola a Italiei. Faptul se datore§te,
deoparte, incapacitalii frecvente a organismelor periferice", insdrcinate cu culegerea
materialului §i de alta, dificultdtilor interpreffrii Si clasificarii. invdIma§eala categoriilor
agricole este a§a de mare incat e aproape imposibil sa ajungi la o aproximatie multumitoare.
Cutare gospodar, ce stapaneVe un hectar Si is in arenda cinci, va fi socotit in urma
declaratiei, pe care a facut-o, drept proprietar. Alta familie de muncitori in parte, in care
se gdsesc cinci bArbati adulti, care neavand de lucru in gospoddrie se tocmesc cu ziva
intr'o bun5 parte a anului, e clasata de statistica tot pe baza declaratiei §efului de
familie, printre tarani care muncesc in parte.
Cum ii distribue statistica pe cei 19.713.898 indivizi, ce traesc nemijlocit din
agriculturd ?
CA TEGORII
(1)
Familii
(2)
0/0
(3)
Membri
(4)
Proprietari 1.537.862 39,3 7.575.952 38,4
Arendagi (fIttavoll) 423.373 11,0 2105.062 12,2
Fermierl (colon!) ql muncitorl in parte (mezzadri) 587.506 15,0 3.848.116 19,5
Slugl, zilerl (bracclantl) §1 EMI muncitori agricoll 1.360.036 34,7 5.884.768 29.9
0/0
(5)
3.903.777 100,0 19.713.898 100,0
1) 0. Jacquemyns: De la difficulte de &fink et de delimiter une classe (Despre dificultatea de a defini gi de a
dellmita o clasA). Mélanges Ernest Mahaim, t. I. Liege 1935.
436
I
II