Definitia si tipologia satelor devalmase, 1944

DEFINITIA $1 TIPOLOGIA
SATELOR DEVALMASE
Cercetatorii vietii noastre sociale au desbatut 0 continua Inca a
desbate, intrebari de felul acestora :
A existat sau nu o clasa taraneasca libera 0 proprietara ? Sau
numai boierii au putut fi proprietari ab antiquo? Satele razati
de azi, sunt oare rama0ta unei falnici taranimi de odinioara, sau o
trcapta de decadere a boierimii?
Si de asemenea : proprietatea noasträ originara va fi fost oare o
proprietate dupà modelul roman quiritar, sau o proprietate familialti
colectiva, dupà modelul slay sau poate trac?
Dupà decenii de eforturi pentru a se ajunge la o liimurire definitiva,
putem constata ca problema a atins un punct mort, adica a
dus la o incremenire in pozitii teoretice antinomice, din care niciuna
nu reuse§te a ramâne invingâtoare.
Depa0rea acestei etape din istoria doctrinelor noastre, nu se poate
face cleat prin adoptarea unui nou punct de vedere 0 prin fixarea
unui nou tel de cercetare, care sä aibe darul a sparge cercul repetarii
la indefinit a acelora0 afirmatiuni 0 contra-afirmatiuni de teze
insuficient dovedite.
Daca am adopta, de pilda, un punct de vedere sociologic, am putea
vedea cum toate intrebarile de mai sus, sunt, in realitate, probleme
fals puse, adicd metodologic gre0te, caci niciuna din. ele nu
centreala atentia noastra asupra acelui fenomen care este intotdeauna
esential, ori de cate ori este vorba sa intelegem vista oamenilor,
adicd asupra lormei de viafd sociald, asupra societatii ca atare.

320
REVISTA FUNDATHLOR REGALE
Pdtura noastra rurala nu a trait in afara de anume forme de societate,
nu a fost constituita dintr'o pulbere de indivizi, dainuind
fiecare izolat, pe baza anumitor « principii » de drept 0 a unui anume
a statut » de libertate; ci a fost incadrata in forme certe de viata
sociala. Atentia noastra trebue deci sa parãseasca preocuparile de
'Ana acum, pentru a se fixa asupra acestor ansambluri organice sociale
existente la noi, Med de a caror cunoa§tere, ori0ce incercare
de studiu al unor aspecte partiale, nu poate decat sà rataceasca sau
sa bath' in Mc.
0 analiza, din acest punct de vedere, al materialului de care
dispunem, ne arata insä, dela inceput, ca forma de viata sociald
care a fost 0 in 'Duna parte continua Inca a fi, datatoare de
seamd pentru majoritatea populatiei noastre, este aceia pe care
o vom denumi « satul devalma§». Acest sat trebue deci 0, formeze,
cel putin pentru o build bucata de vreme, telul principal
al cercetarilor noastre.
Dar despre acest « sat », nu s'a vorbit oare 0 'Ana acum? De sigur
ca da ; dar cu toate acestea notiunea de « sat 0 a ramps Inca \raga
0 confuza. Problema ce ni se pune este tocmai de a face astfel Inca-I
aceasta notiune sa capete calitatile de « clar 0 distinct* fara de care
nicio judecata 0iii4ifica nu este cu putinta.
Problema nu e noua. $i in literatura generala europeana, care
0 ea ajunsese cândva la un punct mort, s'a simtit nevoia ca, dincolo
de controversele turburi purtând asupra « proprietatii primitive* 0
« statutului social originar » al claselor tarane§ti, sd se precizeze
forma de viata socialà, adica un obiect de cercetare permitând ie0rea
din cadrul restrans al ideilor generale juridice.
Interesanta, in aceasta privinta, este contributia lui Alexander
A. Tschuprow, care, in cartea sa « Die Feldgemeinschaft, eine morphologische
Untersuchung », publicata la Strasburg in anul 1902,
define0e o forma de via-tá sociald extrem de sugestiva.
Acest sociolog intelege sub « Feldgemeinschaft » o « totalitate
de gospodarii, detinatoare ale unui teritoriu, care sunt legate intre
ele prin relatii de aa naturá, beat « totalitatea » are competenta de
a se amesteca, potrivit unor norme precise, in activitatea economica
0 drepturile juridice ale fiecarei gospodarii in parte ».
Glosand in jurul acestei definitii, putem deci sd afirmam ca, in
aceasta viziune a problemei, avem de a face cu un anume tip de sat,

DEFINITIA 51 TIPOLOGIA SATELOR DEVALMA5E 321
pe care noi 11 numim # satul del/alma§ » caracterizat prin existenta
a cloud elemente distincte: pe de o parte o pluralitate de gospodari i
asociate, pe de altà parte o totalitate a lor, investita cu dreptul de
amestec in rosturile fiecarei gospoarii In parte.
Acolo unde pluralitatea de gospodkii asociate nu existà, nu poate
. fi vorba nici de fenomenul 4sat». Organizatia Slavilor de Sud, cunoscutd
sub numele de Zadruga, nu este de pildd un fenomen sdtesc,
ci unul familial; dupà cum nu e fenomen s'atesc nici convietuirea
pe acela§i teritoriu a unor ferme izolate, constituind fiecare in parte,
o intreprindere capitalistà de sine statAtoare.
Satul Incepe a exista din momentul asocierii gospodàriilor individuale.
Iar

322
REVISTA FUNDATIILOR REGALE
participantilor la viata sateascA, oricare ar fi titlul sub care aceastd
participare ar avea loc.
Oameni liberi, privilegiati sau nu, rumAni, vecini, clAca0, dijma0,
arenda§i sau invoitori, toti ace§tia sunt deopotrivA integrati in forma
sociald a satului devAlma§, care cople§e0e dui, cu presiunea legilor
lui sociale, intreg jocul, pururi divers, al istoriei sociale propriu
zise.
Tot astfel caracterul « familial » al acestor formatii, asupra Caruia
s'a insistat atAt de mult, nu este nici el decAt de natura iar nu
de esenta acestui fenomen, chiagul social al « rudenici » regAsindu-se
§i in afara formatiilor sociale sAte§ti devillmaN, duph cum uneori
nu se face de loc simtit in aparitia unor asemenea sate.
Dar definitia data mai sus satului devalma§, are o valoare gene-
He'd, putAndu-se aplica seriei extrem de fungi a tuturor formatiunifor
sociale sAte§ti de acest fel, care au umplut geografia §i istoria cu prezenta
lor, suprinzAtor de constantà i de rAspAndita.
Pentru a o face practic utilà pentru noi, este necesar sA fie precizatà
o definitie a satului devalma§ romAnesc, propriu zis, adicd a
acelei spete de sat devAlma§ care a fost folositil de cAtre patura trailneascd
dela noi din lard.
0 asemenea definitie nu poate fi insd data clecAt dui:a ce vom i
fAcut o analiza a materialului de care dispunem. SA IncercAm a rezuma
rezultatele unei asemenea analize, fAcute dupà buna regulà a oricArei
analize sociologice purtAnd asupra unei « unitAti sociale ». Vom incerca
deci a desface aceastà unitate sociald a satului devalma§, in
elementele lui alcAtuitoare. Operatiunea prezintA de sigur desavantajul
de a fi, intr'o oarecare miisurA, fastidioasd pentru nesociologi,
totu5i ea reprezinta o etapd obligatorie pentru stabilifea tipului social
cAutat.
I. Mai intal un sat devalma§ dispune intotdeauna de un teritoriu,
numit « trup de mo§ie » care este altceva decAt o juxtapunere spatiala
de proprietati individuale. Dupd cum insu§i numele 11 aratA,
« trupul » este dotat cu o structurd teritorialà ale cArei elemente
sunt urmAtoarele.
a) In ceea ce prive§te forma lor exterioara, exista regiuni in care
traseele interate§ti apar ca rezultatul foarte vizibil al unor operaliuni
agrimensurale, avAnd drept scop o distribuire egalitarà de. teritorii,
care diversele formatiuni sociale sate§ti. Nu poate fi vorba

DEFINITIA $1 TIPOLOGIA SATELOR DEVALMA$E 323
decal de o operatie de vaste proportii, straveche §i care nu a putut fi
adush Ia indeplinire decat de o autoritate superioara satelor, fie cea
a organizatiilor quasi-statale ale confederarilor intersatesti, fie de
Domnie ea insasi.
Aceste trasee intersatesti dau nastere la doua tipuri de mo§ii :
una de tip « insurarit », adied o ingemanare de forme geometrice, patrulatere
alungite egale §i alipite unele de altele ; §i alta de tip « colturos
» sau « rotund » de forma negeometricd ;
b) In ceea ce prive§te structura interioara a acestor trupuri de
rno§ie sate§ti, intalnim existenta unor zone economice, valabile pentru
intreg satul §i anume: 1) padurea si poienile, 2) islazul §i fanetele,
3) campul i arina, 4) vatra satului §i locurile de casa, 5) locurile
cu destinatie speciala, precum vii, gradini, prisaci, canepisti etc.,
6) apele, cu bltilc, iazurile, topilele i cladirile industriale miscate
de apa, precum morile, pivele, darstele etc., 7) in sfarsit, drumurile.
Dreptul fiecarui membru al satului, fie boier, fie satean liber, fie
claca§, este Intotdeauna « de peste tot hotarul » cum spun documentele
noastre vechi, adica din toate a ceste zone economice, care doar
fn ansamblul lor dau omului putinta de a trai.
In sanul acestor zone alcatuind structura economica a teritoriului
satesc, existd o alta serie de zone, de caracter juridic, delimitand
drepturile individuale ale fiecaruia in parte. Uneori aceste zone juridice
sunt constituite din mici petece rotunde insulare, presarate pe
intinsul unor zone economice. Alte ori sunt grupate In a§a numite
« rade » sau « dricuri » in care, pe o anume bucata de pamant stabi-
Eta agrimensural si inchisa cu « gardurile tarinii » se afla « curelele »
de parnant, care pot fi uneori < delnite » de fan, « pamanturi * de agricultura
sau « popoare » de vii.
Numarul acestor racle stabilite agrimensural, poate fi multiplu.
In unele cazuri ele se aseazd de jur Imprejurul vetrei de sat, sub
forma de tarlale supuse asolamentului fortat, bienal sau trienal. In
alte cazuri si anume fn satele stapanite de cete de boieri sau de rdzesi,
trupul Intreg de mosie se organizeaza sub forma unei unice §i
imense racle, in care zonele economice strabat In fasii egale « curmezisul
» mosiei, iar cele juridice, tot in fa§ii egale,

324
REVISTA FUNDATIILOR REGALE
ca satele claca§e§ti au fost rava§ite, teritorial, printr'o serie de operatii
de improprietariri succesive, executate fara de o cunontere a
problemei §i fara de un plan precis de structurare a teritoriului.
In oricare Infati§are insa, teritoriul satului, chiar §i a celui de
tip anarhic 1864, denota o organizare interioara straveche, foarte
complexa, care nu a putut ie§i in niciun caz din a ctivitatea haotica a
unor gospodarii izolate.
II. Oamenii care traesc pe acest teritoriu, alcatuesc un grup,
restrans, ea volum demografic, cu tendinte xenofobe §i endogame,
traind in formele familiei simple, pe doua generatii, farà de colaterali.
Rare ori intalnim a§a numitele 4 comunioane * in care colateralii
se strang laolaltA, spre a forma o singura gospodarie.
In masura in care satul nu e « spart * de imprejurari vitrege, el
tinde ali grupa familiile in forma « neamurilor o, care sunt uneori
inchegate printr'o « rudenie de ceata r), fictiva sau efectiva.
In cazul acesta, regulile de intrare §i de ie§ire din ceata sunt supuse
unor conditionari biologice: na§terea §i moartea. Exceptiile se
admit sub forma simuldrii fenomenului biologic, prin procalura
adoptiunii, infratirii §i a « gineririi pe curte v. Chiar §i vanzarea nu
este deseori decal un simulacru de fenomen biologic, vanzatorul ie§ind
din ceata, iar cumparatorul intrand in ceata, ea printr'o moarte §i o
na§tere efectiva, unul substituindu-1 pe celalalt in complexul de
drepturi §i datorii ce-i reveneau in calitate de membru al ob§tei.
Fenomenul biologic este a§a dar atat de important, !neat organizarea
lui social:a, inteun sistem de casatorie §i de rudenie, a putut
servi drept model §i pentru organizarea juridica totala a satului, in
a§a numitele a sate genealogice *.
III. Durata unui asemenea grup poate fi exceptionala. Satul devalma§
este astfel constituit bleat el nu poate dainui decat intreg,
a§a cum este, sprijinindu-se nu numai pe traditia materiald pe care o
constitue pentru el trupul de mo§ie, adevarat regulament de munca
infaptuit in parnant, nu numai pe o traditie spirituala necurmata
ci §i pe permanenta unei ob§tii organizate administrativ, in adunäri
generale periodice ale satului intreg, prin care ob§tia intreaga ia
con§tiing de sine.
IV. Mecanismul psihic care leaga laolalta viata acestor oameni
este eel al 4 ob§tiei pe baza de traditii difuze *, caracterizata prin
faptul ca fiecare 'Arta§ al ei nu detine decat doar un fragment de

DEPINITIA SI TIPOLOGIA SATELOR DEVALMASE 325
rol dintr'un intreg care nu se 1mpline0e cleat in totalitatea oNtei.
Creatiile culturale ale unei asemenea ob0ii, au de aceea 0 ele, un
caracter specific.
V. Intreg satul devalma§ constitue de altfel 0 un singur atelier
de muncO. In ciuda faptului &A fiecare gospoddrie In parte existO ca
fiintd sociald deosebit5, activitatea tuturor se supune unor tehnici 0
unui ritm de muncd de caracter colectiv.
Fie &à e vorba de o populatie liberd sau neliber5, predominant
pastoralà sau agricold, atelierul social al satului existà. Stana 0
ciurda de vite, comune, raclele de pOmant in care toti sdtenii ard in
a ceea0 directie, la acelea0 momente, semOnand sau plantand acelea0
culturi indicate de zona economicd respectiv5, ldsand vitele s5
pascd in miri0e, sunt tot atatea triisdturi ale unor moravuri economice
neindividualizate, dominate de un ritm salesc.
VI. Sistemul juridic folosit de aceste gospoddrii, fie libere fie
clOcOmti, este acela foarte divers al devá1md0ei, care cunonte mai
multe variante, fiecare din ele potrivite unui anume stadiu de desvoltare
sociald.
Mai intai devalmet§ia absolutd, in care cetgul nu are decat drepturi
de U7 personale, viagere 0 nelimitate,- care (16 na0ere 0 unui
sistem de tineri private, numit al e stapanirii locure0i*, pe care
cetapl 0 le creiazd singur prin defripre sau cuprindere din teritoriul
comun, dupd uputere 0 nevois dar sub necontenita supraveghere
a cetei.
In al doilea rand devalmeifia egalitard, in care fiecarei gospoddrii
li revine o intindere de teren sau un drept de foks plafonat egal pentru
toatà lumea, ceea ce (Id na§tere 0 unei ust6paniri pe sumd de
stfinjeni 3.
In sfar0t o devd1md§ie inegalitard, specified cetelor boere0i 0 rd.za§e0i,
in care fiecare gospoddrie are m2i mult sau mai putine dropturi
de cota-parte din totalul tlevalma§.
Calcularea mdrimii acestor Cote-parti poate fi genealogic5,
manifestd sau latent5, sau negenealogicd, In multiple variante
tehnice.
Ob0ia, ca fiinta sociala deosebitä, poate avea urmdtoarele
drepturi patrimoniale, sau numai o parte din ele: Dreptul de a
participa la averea confederald intersdteascA, dacil aceasta existi.
Dreptul de a supra veghea modul de exploatare a teritoriului

326
REV1STA FUNDATIILOR REGALE
de care gospodarii, fixand zonele economice, impunand « sila
tarlalelor », adicd aratul in aceea§i directie, cultivarea acelora§i
plante, liberarea miri§tilor pentru uzul comun al pascutului satesc,
obligarea gospoddriilor individuale de a face anume munci de interes
ob§tesc, cum ar fi ridicarea gardurilor colective. Dreptul de a
stabili regimul drumurilor §i al servitutilor de trecere.
Mai mult decat atata, oh§tia poate stabili locul §i cantitatea de
drepturi ale fiecarei gospodilrii, mutand anumite tineri private individuale
sau comasandu-le, distribuind pamânturi, « scotand din
arunciltoare * altele, fie in cazuri izolate, fie ca norma generalà, a plicabila
totalului gospodariilor. Dreptul de protimisis, la vanzare, al
boierilor §i raze§ilor, la arendare in cazul claca§ilor, permite §i el un
control al insträinarii totale sau parliale, temporare sau definitive,
a parnanturilor sate§ti. ,
Trecerile dela un tip devalma§ la altul pot fi supra veghiate san
determinate de catre ob§tie, prin dreptul ei suveran de a proceda la
0 k alegere » de parti, adid la o desfacere total6 sau partia la a a verii
comune.
Ceta§ul, la rândul lui, poate veni la folosul averii comune, proprii
sau/supuse boierului, prin uz direct §i nelimitat, prin tineri private
creiate prin munca lui, prin drepturile de cota-parti ce ii sunt fixate.
Atka vreme cat ramfine in ceata el este insd supus unui permanent
control. Ie§irea din ceata, nu o poate obtine decat prin vanzarea
facutd cu respectul dreptului de protimisis, priliteo desfacere
totala a devalma§iei sate§ti, sau prin fuga.
VII. Ob§tia satului este dotatä cu un organ administrativ de sine
statator, concretizare a unei « vointi sociale » exceptional de vii,
care e constituit din adunarea in sfat a tutulor capilor de gospodarie.
Aceasta adunare generala a satului exercità atributele mai sus ardtate
ale cetei, avand in plus §i dreptul de a reprezenta legal satul in
diverse pricini, de a strange birul prin tehnica « cislei », de a judeca
marunte certuri sate§ti, precum §i de a lucra prin mandatari temporani
§i oricand revocabili.
Centrul viu al intregului sat devalma§ 11 constitue aceasta adunare
generala a satului. Atka vreme cat acgastä adunare are loc
necurmat §i cat membrii ei ii recunosc dreptul de a hotari valabil
in toate amanuntele vietii sociale sate§ti, satul devalma§ exista.
Odata cu pieirea acestor adunari, satul devalma§ dispare.

DEFINITIA SI TIPOLOGIA SATELOR DEVALMASE 327
Deseori, aceastil ob§tie a satenilor nu exercità deplinatatea atributiilor
sale, o parte din ele fiind exercitate de un boier sau de o ceata
de boieri. Dar chiar in satele boiere§ti, ob§tia claca§ilor continua a
exista, de sigur cu puteri diminuate fata de cele ale ob§tiilor libere,
totu§i deosebit de vizibile. Istoria sociald a acestor cete sate§ti este,
de aceea, in buna parte, istoria luptelor pentru viata pe care ob§tiile
le-au dus impotriva boierior, pentru ali pastra dreptul de a administra
satul §i. de a-i exprima vointa.
VIII. De-a-lungul anilor, ob§tia aceasta este supusa unor procese
sociale, concretizate printeo serie de crize succesive, care insa nu-§i
gasesc decAt rare ori o obar§ie interna.
Doar cre§terea populatiei peste limita superioara a volumului demografic
pe care il suporta un asemenea organism social, provoaca
a§a numita criza a roirii, adica a inmultirii prin sciziparitate a satelor
devalmaw.
Când terenul liber pentru noi fundari de sate nu mai este suficient,
satul devalma§ poate intra in alte forme de crizil, care sunt
visa grave doar atunci când §i alti factori, exteriori, incep sa se manifeste.
Unii din ace§ti factori sunt economici: Statul cere bani in Mc de
bir in natura. Pia ta cere marfa in schimbul banilor, silind astfel satul
devalma§ sa paraseasca viata pastorala in favoarea unei vieti
din ce in ce mai agricole, precum §i viata liberd in schimbul unei vieti
cltica§c§ti.
Alti factori sunt pur sociali: lupta cu clasa privilegiata a boierilor,
rnonopolizatoare a puterii de stat §i in ecela§i timp m5ntuitoare a
noilor elemente de viata economica, duce la o disolutie a satelor devalma§e,
ale carei etape sunt marcate, nu numai prin crizele « §erbiei
», ale « gigantismului » latifundiar, ale cuceririi de sate libere §i
claca§e§ti, ci §i, in epoca moderna, printr'o dorinta a boierilor de a
sparge definitiv satul devalma, ceea ce la noi in lard s'a incercat
prin aplicarea formulei « tiersajului », baza a legii rurale din 1864.
In rezumat, am putea deci da definitia satului românesc devalma§
in felul urmator:
Este o formd de convieluire sociald, pe un trup de mo#e, a unui
grup biologic inchis, deseori legat prin rudenie de ceatd, trdind in gospoddrii
familiale, asociate intr'o o4tie care, prin holdriri luate in adunitrite
ei generale, are dreptul de a se amesteca in viala particulard a

328
REVISTA FUNDATIILOR REGALE
fiethrei gospodetrii, potriuit regulelor furidice ale deueilmd0ei 0 conform
mecanismului phihic al obAel pe bath de tradifii difuze.
Forma aceasta de convietuire socialà pe care am numit-o « satul
devalma§* 0 a carui definitie am dat-o mai sus, este, chlph cum s'a
putut vedea, valabila, In mod egal, atat pentru satele razà§e0i cat
si pentru cele c1dc4e0i. Mai mult cleat atat: formele satului devalma§
se aplica In egala masura i felului de convietuire a cetelor bo-
iere0i ss adica a acelor formatiuni sociale de seniori ai satelor, care
cumulau in fiinta lor dreptul de membri efectivi ai satului, putand
deci exploata teritoriul lui, cu dreptul de a exploata pe Insa0 satenii
lor, prin dijma i claca. 0 dubla formatie, In cloud cete, din care una
boiereasca alta clacawasca, pot deci coexista In sanul unui singur
sat devalma§, ceea ce constitue de sigur o problema mai mult de
interes istoric decat actual, dar care este covar0tor de importanta
pentru teoria sociologica a satului devalma§.
Iata de ce ne-am ingaduit a spune ca studiul satului devalma,
permite o depa0re a actualei etape in care se afla cercetarile asupra
vechei noastre alcatuiri sociale, caci din moment ce exista o forma
de viata sociala comuna tuturor categoriilor sociale, boiere0i, raid-
§e0i i el:AC*0i, studiul acestui fenomen comun trebue sa preceadit
studiului categoriilor sociale. A.bia dupà ce vom fi lamurit cc
este satul devalma§* ne vom putea reintoarce la vechile probleme
asupra statutului social originar al claselor noastre rurale precum si
asupra formei primitive de proprietate. Dar de data aceasta, vom
avea dreptul a crede cà perspectivele noastre se vor fi schimbat, in
a§a fel !neat vom avea putinta unor adanciri, care ne sunt interzise
atata vreme cat, din reconstituirea trecutului, ne lipse0e piesa de
temei a cunoWerii formei de Viata sociald dominante.
Pe de alta parte, aceasta definitie a satului devalma§ ne permite
sa avem o viziune nouà i asupra satelor noastre contemporane,
nu numai asupra celor libere, ce ni s'au pastrat aproape intacte, ci
si
asupra fostelor sate clac4e0i ; in ciuda completei lor rasturnari
operate prin improprietariri, satele cldca§e§ti continua a ramane credincioase
unor moravuri, care ne permit a le diagnostica clrept sate
devalmme aflate inteo etapa mai mult sau mai putin inaintata de
disolutie.
Definitia pe care am dat-o satului devalma§, este o definitie larga,
menita sa acopere un complex de realitati extrem de diversificat.

DEFINITIA SI TIPOLOGIA SATELOR DEVALMASE 329
Ar fi o mare eroare insd dacd s'ar vorbi despre satul romanesc
devAlmap in genere, Meà sA se arate in acela0 timp c, in realitate,
nu exista Un asemenea « sat romanesc 5, ci numai # sate romane0i I.
0 prejudecatà destul de curentà ne face &A credem cà organizahue
sociale ale oamenilor sunt cu atat mai simple cu cat apartin
unei etape mai « patriarhale o, desvoltarea omenirii facandu-se printr'o
necurmatà trecere dela simplu la complex 0 dela omogen la neomogen,
astfel incat studiul unui singur sat ar fi in mAsurà sà ne
informeze despre toate celelalte sate.
AdevArul este cA, oricat de « primitivA n am presupune o societate,
ea este departe de a fi simplà. CompleXitatea i neomogenitatea
par dimpotrivd a fi esentiale oricArei vieti laolaltà a oamenilor, si
mai mult decal atat, tocmai societAtile de tip a§a zis « patriarhal
sunt cu mult mai complexe decat societatile care le-au succedat.
Astfel, satul romanesc este un fenomen extrem de complex 0 de
proteic in aparitiile sale diverse. Suntem de aceea siliti, ca, pc langA
definitia generala data acestui sat, sä incercAm a pune o oarecare
ordine in masa faptelor, prin stabilirea unei tipologii.
Diversitatea aceasta extrema trebue de sigur &A fie pusA in legatura'
cu multe imprejurgri. Mai IntAi, tara romfineascA prezintà o
foarte mare varietate teritorialà. Aproape gama IntreagA a formelor
de relief se pot gAsi la noi, dela muntele Irian, la depresiunea intracarpaticA
sau pericarpaticA, la regiunile dealurilor, a campiilor, a
stepelor, a litoralului de ape 0 de mare. Acest lucru nu poate rämane
fara de influentA asupra caracterului general al satelor 0 de aceea
nu sunt departe de adevär cei care tipizeazA satele romane0i pe
asemenea criterii geografice.
Aceea0 diversitate o regAsim insd 0 din punctul de vedere al
vietii de stat. Vicisitudinile istoriei au facut ca satele romane0i sA
tralascA in parte sub dominatii straine, ungure0i, austriace, ruse0i,
turce0i sau, chiar independente fiind, sub douà principate, cel
moldovenesc i cel muntean. Presiunea exercitatá de aceste state
asupra satelor a fost enormA. Intre conceptia feudalà a Ungurilor,
conceptia ruseasca, sau conceptia turceascA a proprietAtii, care
0 ea a lAsat urme adanci in Dobrogea, exista deosebiri ca dela cer
la pamant.
Nu mai mici au fost influentele culturale ale altor societati veeine,
care au fost in stare sà-0 facA simtità prezenta la noi in tara.

330
REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Dar chiar in cuprinsul unei aceleiasi provincii, soarta satelor este
diversificatd. Astfel, chiar si in principatele libere ale Moldovei si
Munteniei, regimurile interne aplicate satelor nu au fost omogene.
Avem sate razasesti libere, sate domnesti, sate manastiresti, sate
boieresti carora li s'au aplicat norme de stat deosebite. Ba chiar
aceleasi categorii sociale au avut parte de legislatii deosebite, ca
in Moldova satele de peste Nistru, dela Nistru pada la Siret,
si dela Siret 'Ana la Munte avand regimuri legale diferentiate.
Dar ceea ce copleseste intreaga problema este faptul ea' satul
acesta arhaic despre care ne ocupilm, este in primul rand un fenomen
cultural popular, « folkloric » am putea spune, pentru a face
mai sensibild ideea cd o asemenea creatie culturalti are, drept lege,
permanenta putinta de variatie in jurul unor teme. Fiecare sat in
parte este un act de creatie originala populara. Dupd cum nu se
pot intalni doug creatii artistice, apartinând ciclului popular, care
sa se asemene pada' la identitate, tot astfel nu se pot gasi doua creatii
sociale satesti care sä fie identice, copii adica ale unui model oarecare.
Acest « simt al variatiei » de care vorbesc folkloristii, ramâne o
lege valabila si pentru creatiile populare in domeniul socialului.
Ceea ce nu inseamna 'Irish ea toate aceste creatii nu ar fi dominate
de anume maH teme, care urmaresc ca un ideal pe toti participantii
la opera de creatie, sau ca nu s'ar tine seama de anumite canoane
si un anume stil, sau nu s'ar ajuta de anume formule, considerate
drept deosebit de reusite si care puncteazd a ctul creatiei,
prin momente de repeta re tipica a detaliilor semnificative.
Operatia de stabilire a unei tipologii ar putea chiar sa fie incercata
tocmai prin reconstituirer acestor teme populare, a acestui stil, a
canoanelor si mestesugurilor tehnice, pe care le regasim mereu prezente,
fie cd e vorba de un sat spontan de lunga dilinuire trecuta,
fie de un sat de colonizare artificiald mai mult sau mai putin recenta.
Liniile marl pe care vom merge, cautand a iutalni aceste adevarate
indreptare ale creatiei sociale populare, vor fi cele pe care le-am
arhtat prin definitia generala data. Vom urmari adica modul de
organizare a muncii fiecilrei gospodarii in parte, pentru mai buna
exploatare a solului, si in al doilea rand, modul de organizare al
insusi grupului de oameni care infra in componenta satului.
Vom vedea, urmarind viata satelor noastre, cum rand pe rand,
dela o simpla utilizare a darurilor naturii, oamenii trec la un inversu-

DEFINITIA $1 TIPOLOGIA SATELOR DEVALMASE 331
nat razboi Impotriva aceleia0 naturi, haina uneori prin piedicile
pe care ni le pune, cat §i prin insuficientele ei. Lupta Impotri va
padurii care ameninta cu invazia ; luptà cu pamântul, care
ameninta cu istovirea puterilor lui de rodire ; lupta cu apele care
lipsesc sau \Tin puhoi; luptà cu animalele i cu pl ntele care trebuese
suite sa se inmulteasca i sa rodeasca ; lupta de fiecare
pas, mereu alta, pe masura ce uneltele omului se schimbil, 0
cunostintele lui despre legile fizice se adâncesc, dar intotdeauna
cu sudorile muncii pe fata.
Linia mare de desvoltare pe care o parcurge a ceasta mare drama
a satelor noastre, este aceea a unei desvoltari neIntrerupte dela o
forma de viata pastorald i forestiera, la una agricold.
Aceasta trecere, indeob0e subliniata de toti cercetatorii no0ri,
nu a avut de sigur un punct de plecare identic i nici nu a urmarit
un tel unic. Etapele succesive, dela capatul de plecare la cel de
ajungere, pot fi de asemenea socotite ca fiind, practic, indefinite.
Cu toate acestea un prototip cu valoare atat istorica cat 0 morfologica,
poate fi stabilit: este tipul pe care Ii vom denumi « pastoralforestier
». Si tot astfel, un punct final de ajungere 11 avem In prezenta
de azi a satelor noastre agricole.
Dar intentia noastra nu este numai de a repeta acest adevar ajuns
banal, care afirma ca' toate satele noastre s'au transformat din pastorale
In agricole. Tipologia pe care o vom stabili-o, nu va clasifica
satele dupa natura economica a ocupatiilor lor, ci Va. fi, In primul
rand atenta la formele de orgailizare sociala. Aceste forme sunt permanent
avute in vedere, chiar atunci cand vom arata elI prilejul
care le determina este in fond activitatea economica a oamenilor.
Chestiunea este destul de importanta pentru ca sa merite sa
insistam asupra ei, mai ales pentru a Inlatura uncle erori curente.
Astfel este o eroare a se crede elI satele pot fi exclusiv pastorale
sau exchisiv agricole.
Desbaterea este clasica la noi. Pornind dela prejudecata Inca
mai veche a trecerii omenirii prin fazele obligatorii, fixate de Aristot,
« vanatoare-pastorie-agricultura », se trage concluzia clI pastoral
este un nomad primitiv iar agricultorul un sedentar evoluat.
In felul acesta, realitatile complexe se Inlocuesc cu idei simple,
punete de plecare pcntru luari de atitudine etica. Pastorul nomad e
idealizat sub forma unui descendent al « romanilor » cum dovedesc

332
REVISTA FUNDATIILOR REGALE
termenii latini de ciobgnie, §i e declarat un indragostit al naturii,
unic creator al literaturii populare, spre deosebire de plugarul slay,
rob al pgmantului, lipsit de elan poetic. (Teza Ovid Densusianu,
Viafa pcistoreascd frz poezia noastrd populard). Sau dimpotrivg
agricultorul e idealizat, socotit « civilizat », sedentar care isi pastreaza
traditia agricolg romand, in ciuda slavilor, chiar atunci când e silit
a se retrage in creerii muntilor. (Teza P. S. Radian, Din trecutul i
prezentul agriculturii la Romani).
Suntem cu total de parerea d-lui P. Cancel (Pdstoritul la poporul
roman, «Convorbiri Literare )) Anul XLVII, nr. 9, pag. 851, anul
1913) care arata cat de abuziva e socotirea ciobgniei, adica a stanei,
drept model de viata al intregului sat, precum §i punerea realitgtii
in fata alternativei false: ori cioban nomad, ori agricultor sedentar I
Ca §i cand nu s'ar putea cioban sedentar si agricultor nomad sau §i
cioban §i agricultor in acela§i timp ; aceasta, lard de nicio obligatie
de a acorda « intaietate )) unuia din ei. .
In vremea de azi, a'vem in fata ochilor stana ciobanilor, in care
nu se practica decat cre§terea de vite, ceea ce este Insa altceva cleat
4 satuh) propriu zis, ale cdrui vite se pgzesc de acesti profesioni§ti ai
pastoriei. Avem, de asemenea, sate aproape exclusiv agricole. Campul
de agriculturg a operat o adevarata invazie a intreg teritoriului tgrii,
astfel Inca abia ne mai putem inchipui campul altfel decat arat §i
semanat. Cerealele au ajuns stapanele pgmantului §i toata truda
noastra pare a fi sa le ajutam 0, nu le scape niciun petec de pgmant.
Violentul conflict ivit astfel Intre cre§terea de vite si cereale,
intre islaz si taring, este insa un fenomen absolut recent, care ne impiedica
de a intelege mecanismul cel veal al vietii noastre sociale,
in care pgstoria §i agricultura se imbinau armonios.
Dar aceasta nu inseamnd; iarg§i, &à toate satele noastre au fost,
intotdeauna, deopotriva de pastorale ca §i de agricole.
Dimpotrivg, avem putinta de a determina tipuri de sate pastorale
§i tipuri de sate agricole, precum si tipuri intermediare, mixte.
Satul de tip pastoral nu este !mg un sat In care nu se practicg decat
exclusiv cresterea de vite, dupg cum nici satul agricol nu este un sat
care nu cunoa§te decfit agricultura. Dela un tip la altul sunt treceri
graduale, adeseori insensibile. Ceea ce marcheaza punctul de mutatie
dela un tip la altul, sau, ca sa intrebuintam o expresie hegeliang,
punctul in care cre§terea cantitativg se transformä inteo schimbare

DEPINITIA SI TIPOLOGIA SATELOR DEVALMASE 333
calitativa, este faptul ca." ob§tia satului, In adunarile sale generale,
sau Inlocuitorul ei partial care este boierul In satele nelibere, 10
schimba in mod con§tient preocuparea.
Intr'un sat pastoral ob§tia regulamenteazd colectiv cre§terea de
vite, principalul ei subiect fiind stana i ciurda de vite, Iasand agricultura
la liberul plac al fiecarui ceta§ In parte.
Dimpotrivd, Intr'un sat agricol, ob§tia regulamenteaza colectiv
activitatea agricola a oamenilor, principala ei preocupare fiMd tarinile.
Consecintele acestui fapt sunt urmatoarele :
In saint pastoral majoritatea terenurilor satului sunt constituite
de care padure §i islaz, supuse unui drept comun de libera exploatare,
In sistemul devalma§iei absolute.
Pe aceste mari Intinderi de islaz §i padure, tinerile private ale
oamenilor sunt neregulamentate de care ob§tie. Fiecare In parte,
merge de defri§eaza din padure sau Ii

334
REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Gardul colectiv al tarinii, desparte ansamblul teritoriului agricol
de restul islazului.
In ce priveste tehnica de lucru agricolii, in tipul pastoral se
folosea tehnica permanentei desteleniri sau cea a moinei salbatece,
cereale-iarba, pe Un ciclu de ani nedeterminat. In interiorul acestor
racle de agricultura insà, moina se regulamenteaza, fixandu-se o
rotatie de culturi uniforma pentru intreaga meld sateascd. Cu alte
cuvinte, activitatea anarhica agricold a gospogriilor individuale,
este inlocuita cu o activitate organizata comun.
Sistemele juridice se schimba i ele: apare, in concurenta cu devalmasia
absoluta i stapanirea locureasca, tipul devalmasiei egalitare
inegalitare, cu a sa numita stapanire

DEFINITIA $1 TIPOLOGIA SATELOR DEVALMA$E 335
In adevar, lupta omului cu natura nu este propriu zis economica,
ci culturala. Tehnica muncii este doar un punct de
plecare pentru organizarea economica. Gracie facultatilor lor
spirituale oamenii reursc sii-si creieze o tehnicil de lucru si ki
si-o imbuniltateasca permanent, ajungand a stapani natura din ce
in ce mai deplin.
Dar ceea ce este (( economic )) in aceasta problema este faptul cd
oamenii se asociaza intre ei pentru a produce cele necesare traiului,
Societatea umana este in acest sens o unealtà sociala a oamenilor
in activitatea lor economica. Satul devalmas reprezinta tocmai o
forma' de asociafie egalitard a unor gospodarii. Diviziunea muncii
in interiorul satului este cat se poate de simpla, cea liniara predominand,
toate gospodariile facand absolut aceeasi munch', in exact acelasi
ritm, potrivit unor acelorasi regulamente de mimed si ascultând
de o aceeasi poruncd. Cu toate acestea exista si o diviziune « de
atelier » a muncii satesti, adica de specializare economica a unor
gospodarii, in sanul unui ansamblu economic satesc, in care existenta
gospodariei casnice inchise, nu exclude necesitatea unor mestesugari
specializati, lucrand pentru clientela redusa a satului, sau uneori
pentru un grup mai mare de sate, in cazul detinerii de catre un anume
sat a unor monopoluri naturale.
Astfel intre uncle sate de munte si satele de ses se pot stabili relatii,
nu numai pentru scbimbul produselor specializate respective,
ci si pentru anume servicii mcstesugaresti, cum ar fi de pildd satele
de pivari, sitari, cofari etc. al caror larg camp de desfacere « in tara »
denotä o straveche traditie.
Dar in sanul satului, o diviziune sociala a muncii, care sa dea
nastere unor categorii sociale deosebite, nu exista deck, in etapele
de disolutie a satului devalmas.
In primul rand, trebue semnalata problema chiaburilor, adica a
acelor gospodari cari, gratie nu numai a unui « alisveris » pe care il
fac cu pietele targurilor si oraselor, dar si a cuprinderii, in sanul satului,
a unor portiuni din ce in ce mai mari de teren, reursc sa domine
intreaga viatki a satelor. Mai ales in satele razasesti de azi, aceasta
problema este grava, fiind semnalata si in mod oficial, de dare organele
autorizate ale statului. Impotriva lor, o serie de masuri au
fost luate de catre codul silvic din 1910, fara de prea mare rezultat
de altfel.

336 REVISTA PUNDATULOR REGALE
Este dela sine inteles Ca acesti chiaburi sunt cei care, Intr'un
asemenea sat devalmas, luptá pentru a se trece dela 4 stapanirea locureasca
* si devalmasia egalitara, la sta-panirea pe suma de stanjeni,
inegalitara. Proportionalizarea drepturilor de cold-parte in interiorul
satului, este deci in bung parte rezultatul unei lupte sociale pe
care o *Ugh', in sanul satului, chiaburii.
Dar adevarata problema nu sta in existenta acestor categorii de
origine economica, ci In lupta pe care satul a dus-o cu elementele
clasei privilegiate boieresti.
Oricare ar fi controveresle ce se pot purta cu privire la origina
si vechimea acestei stapâniri boieresti seniorale, ramâne necontestat
faptul cà la noi in tara au existat o categorie de sate care s'au aflat
sub mana boiereasca, in timp ce altele au fost libere.
Dupà cum am aratat, satul devalmas este un mecanism social
cu valente multiple. El se poate aplica unor imprejurari sociale extrem
de diverse, continuand a dainui indiferent de fenomenele sociale
turnate Inteinsul. Totusi, intreaga structura a satului de valmas
si mai ales procesul lui evolutiv, stà in legatura si cu acest aspect
al lucrurilor. Este deci necesar ca satele devalmase sa fie clasificate
si din acest punct de vedere.
Rez.dtatul la care rjungem este urmatorul:
Exista la noi in Ora urmatoarele tipuri de sate, din punctul de
vedere al structurii Mr sociale interne.
1. Tipul satului liber, in care obstia gospodarilor detine totalitatea
fdrepturilor patrimoniale si administrative.
2. Tipul satului senioral, in care un stapanitor imparte cu
obstia taranilor sai, ansamblul de drepturi caracteristice obstiilor
libere.
Trecerile dela un tip la altul sunt de asemenea graduale, urmatoarele
subtipuri putând fi determinate.
a) Satul unui grup de Prani liberi ;
b) Satul unui grup de tarani liberi, admitand in sdnul cetei
straini, carom le determina un regim special de dijma ;
c) Satul unor carani liberi, incaputi in mâna unui boier.
d) Satul boeresc, in care din vechime obstia satenilor s'a aflat
in mâna unui stapanitor ;
e) Satul colonie, recent infiintat de un boier sub forma unei slobozii
;

DEFIN1TIA SI TIPOLOGIA SATELOR DEVALMASE 337
I) Satul cu dubla ceata devalma§e, din care una boiereasca §i
alta taraneasca ;
g) In sfar§it, satul In care grupa boiereascd s'a contopit cu obOia
taraneasca.
Imbinarea dintre cele doug serii de tipuri ale satului devalma§,
&á na§tere unor complexe, al caror numdr este evident foarte mare.
Addogam ea atat definitia data cat §i tipologia de fata, nu pot
constitui deocamdata decal simple ipoteze de lucru, menite sa u§ureze
munca de cercetare a formelor de 'viata sociala sate§ti, care
ramane pentru noi cea mai urgenta dintre misiunile pe care §i le poate
fixa un cercetator socioldgic al realitatilor române§ti.
HENRI H. STAHL
7