Definitia si tipologia satelor devalmase, 1944

320
REVISTA FUNDATHLOR REGALE
Pdtura noastra rurala nu a trait in afara de anume forme de societate,
nu a fost constituita dintr'o pulbere de indivizi, dainuind
fiecare izolat, pe baza anumitor « principii » de drept 0 a unui anume
a statut » de libertate; ci a fost incadrata in forme certe de viata
sociala. Atentia noastra trebue deci sa parãseasca preocuparile de
'Ana acum, pentru a se fixa asupra acestor ansambluri organice sociale
existente la noi, Med de a caror cunoa§tere, ori0ce incercare
de studiu al unor aspecte partiale, nu poate decat sà rataceasca sau
sa bath' in Mc.
0 analiza, din acest punct de vedere, al materialului de care
dispunem, ne arata insä, dela inceput, ca forma de viata sociald
care a fost 0 in 'Duna parte continua Inca a fi, datatoare de
seamd pentru majoritatea populatiei noastre, este aceia pe care
o vom denumi « satul devalma§». Acest sat trebue deci 0, formeze,
cel putin pentru o build bucata de vreme, telul principal
al cercetarilor noastre.
Dar despre acest « sat », nu s'a vorbit oare 0 'Ana acum? De sigur
ca da ; dar cu toate acestea notiunea de « sat 0 a ramps Inca \raga
0 confuza. Problema ce ni se pune este tocmai de a face astfel Inca-I
aceasta notiune sa capete calitatile de « clar 0 distinct* fara de care
nicio judecata 0iii4ifica nu este cu putinta.
Problema nu e noua. $i in literatura generala europeana, care
0 ea ajunsese cândva la un punct mort, s'a simtit nevoia ca, dincolo
de controversele turburi purtând asupra « proprietatii primitive* 0
« statutului social originar » al claselor tarane§ti, sd se precizeze
forma de viata socialà, adica un obiect de cercetare permitând ie0rea
din cadrul restrans al ideilor generale juridice.
Interesanta, in aceasta privinta, este contributia lui Alexander
A. Tschuprow, care, in cartea sa « Die Feldgemeinschaft, eine morphologische
Untersuchung », publicata la Strasburg in anul 1902,
define0e o forma de via-tá sociald extrem de sugestiva.
Acest sociolog intelege sub « Feldgemeinschaft » o « totalitate
de gospodarii, detinatoare ale unui teritoriu, care sunt legate intre
ele prin relatii de aa naturá, beat « totalitatea » are competenta de
a se amesteca, potrivit unor norme precise, in activitatea economica
0 drepturile juridice ale fiecarei gospodarii in parte ».
Glosand in jurul acestei definitii, putem deci sd afirmam ca, in
aceasta viziune a problemei, avem de a face cu un anume tip de sat,