Definitia si tipologia satelor devalmase, 1944

332
REVISTA FUNDATIILOR REGALE
termenii latini de ciobgnie, §i e declarat un indragostit al naturii,
unic creator al literaturii populare, spre deosebire de plugarul slay,
rob al pgmantului, lipsit de elan poetic. (Teza Ovid Densusianu,
Viafa pcistoreascd frz poezia noastrd populard). Sau dimpotrivg
agricultorul e idealizat, socotit « civilizat », sedentar care isi pastreaza
traditia agricolg romand, in ciuda slavilor, chiar atunci când e silit
a se retrage in creerii muntilor. (Teza P. S. Radian, Din trecutul i
prezentul agriculturii la Romani).
Suntem cu total de parerea d-lui P. Cancel (Pdstoritul la poporul
roman, «Convorbiri Literare )) Anul XLVII, nr. 9, pag. 851, anul
1913) care arata cat de abuziva e socotirea ciobgniei, adica a stanei,
drept model de viata al intregului sat, precum §i punerea realitgtii
in fata alternativei false: ori cioban nomad, ori agricultor sedentar I
Ca §i cand nu s'ar putea cioban sedentar si agricultor nomad sau §i
cioban §i agricultor in acela§i timp ; aceasta, lard de nicio obligatie
de a acorda « intaietate )) unuia din ei. .
In vremea de azi, a'vem in fata ochilor stana ciobanilor, in care
nu se practica decat cre§terea de vite, ceea ce este Insa altceva cleat
4 satuh) propriu zis, ale cdrui vite se pgzesc de acesti profesioni§ti ai
pastoriei. Avem, de asemenea, sate aproape exclusiv agricole. Campul
de agriculturg a operat o adevarata invazie a intreg teritoriului tgrii,
astfel Inca abia ne mai putem inchipui campul altfel decat arat §i
semanat. Cerealele au ajuns stapanele pgmantului §i toata truda
noastra pare a fi sa le ajutam 0, nu le scape niciun petec de pgmant.
Violentul conflict ivit astfel Intre cre§terea de vite si cereale,
intre islaz si taring, este insa un fenomen absolut recent, care ne impiedica
de a intelege mecanismul cel veal al vietii noastre sociale,
in care pgstoria §i agricultura se imbinau armonios.
Dar aceasta nu inseamnd; iarg§i, &à toate satele noastre au fost,
intotdeauna, deopotriva de pastorale ca §i de agricole.
Dimpotrivg, avem putinta de a determina tipuri de sate pastorale
§i tipuri de sate agricole, precum si tipuri intermediare, mixte.
Satul de tip pastoral nu este !mg un sat In care nu se practicg decat
exclusiv cresterea de vite, dupg cum nici satul agricol nu este un sat
care nu cunoa§te decfit agricultura. Dela un tip la altul sunt treceri
graduale, adeseori insensibile. Ceea ce marcheaza punctul de mutatie
dela un tip la altul, sau, ca sa intrebuintam o expresie hegeliang,
punctul in care cre§terea cantitativg se transformä inteo schimbare