Definitia si tipologia satelor devalmase, 1944

328
REVISTA FUNDATIILOR REGALE
fiethrei gospodetrii, potriuit regulelor furidice ale deueilmd0ei 0 conform
mecanismului phihic al obAel pe bath de tradifii difuze.
Forma aceasta de convietuire socialà pe care am numit-o « satul
devalma§* 0 a carui definitie am dat-o mai sus, este, chlph cum s'a
putut vedea, valabila, In mod egal, atat pentru satele razà§e0i cat
si pentru cele c1dc4e0i. Mai mult cleat atat: formele satului devalma§
se aplica In egala masura i felului de convietuire a cetelor bo-
iere0i ss adica a acelor formatiuni sociale de seniori ai satelor, care
cumulau in fiinta lor dreptul de membri efectivi ai satului, putand
deci exploata teritoriul lui, cu dreptul de a exploata pe Insa0 satenii
lor, prin dijma i claca. 0 dubla formatie, In cloud cete, din care una
boiereasca alta clacawasca, pot deci coexista In sanul unui singur
sat devalma§, ceea ce constitue de sigur o problema mai mult de
interes istoric decat actual, dar care este covar0tor de importanta
pentru teoria sociologica a satului devalma§.
Iata de ce ne-am ingaduit a spune ca studiul satului devalma,
permite o depa0re a actualei etape in care se afla cercetarile asupra
vechei noastre alcatuiri sociale, caci din moment ce exista o forma
de viata sociala comuna tuturor categoriilor sociale, boiere0i, raid-
§e0i i el:AC*0i, studiul acestui fenomen comun trebue sa preceadit
studiului categoriilor sociale. A.bia dupà ce vom fi lamurit cc
este satul devalma§* ne vom putea reintoarce la vechile probleme
asupra statutului social originar al claselor noastre rurale precum si
asupra formei primitive de proprietate. Dar de data aceasta, vom
avea dreptul a crede cà perspectivele noastre se vor fi schimbat, in
a§a fel !neat vom avea putinta unor adanciri, care ne sunt interzise
atata vreme cat, din reconstituirea trecutului, ne lipse0e piesa de
temei a cunoWerii formei de Viata sociald dominante.
Pe de alta parte, aceasta definitie a satului devalma§ ne permite
sa avem o viziune nouà i asupra satelor noastre contemporane,
nu numai asupra celor libere, ce ni s'au pastrat aproape intacte, ci
si
asupra fostelor sate clac4e0i ; in ciuda completei lor rasturnari
operate prin improprietariri, satele cldca§e§ti continua a ramane credincioase
unor moravuri, care ne permit a le diagnostica clrept sate
devalmme aflate inteo etapa mai mult sau mai putin inaintata de
disolutie.
Definitia pe care am dat-o satului devalma§, este o definitie larga,
menita sa acopere un complex de realitati extrem de diversificat.