Definitia si tipologia satelor devalmase, 1944

326
REV1STA FUNDATIILOR REGALE
de care gospodarii, fixand zonele economice, impunand « sila
tarlalelor », adicd aratul in aceea§i directie, cultivarea acelora§i
plante, liberarea miri§tilor pentru uzul comun al pascutului satesc,
obligarea gospoddriilor individuale de a face anume munci de interes
ob§tesc, cum ar fi ridicarea gardurilor colective. Dreptul de a
stabili regimul drumurilor §i al servitutilor de trecere.
Mai mult decat atata, oh§tia poate stabili locul §i cantitatea de
drepturi ale fiecarei gospodilrii, mutand anumite tineri private individuale
sau comasandu-le, distribuind pamânturi, « scotand din
arunciltoare * altele, fie in cazuri izolate, fie ca norma generalà, a plicabila
totalului gospodariilor. Dreptul de protimisis, la vanzare, al
boierilor §i raze§ilor, la arendare in cazul claca§ilor, permite §i el un
control al insträinarii totale sau parliale, temporare sau definitive,
a parnanturilor sate§ti. ,
Trecerile dela un tip devalma§ la altul pot fi supra veghiate san
determinate de catre ob§tie, prin dreptul ei suveran de a proceda la
0 k alegere » de parti, adid la o desfacere total6 sau partia la a a verii
comune.
Ceta§ul, la rândul lui, poate veni la folosul averii comune, proprii
sau/supuse boierului, prin uz direct §i nelimitat, prin tineri private
creiate prin munca lui, prin drepturile de cota-parti ce ii sunt fixate.
Atka vreme cat ramfine in ceata el este insd supus unui permanent
control. Ie§irea din ceata, nu o poate obtine decat prin vanzarea
facutd cu respectul dreptului de protimisis, priliteo desfacere
totala a devalma§iei sate§ti, sau prin fuga.
VII. Ob§tia satului este dotatä cu un organ administrativ de sine
statator, concretizare a unei « vointi sociale » exceptional de vii,
care e constituit din adunarea in sfat a tutulor capilor de gospodarie.
Aceasta adunare generala a satului exercità atributele mai sus ardtate
ale cetei, avand in plus §i dreptul de a reprezenta legal satul in
diverse pricini, de a strange birul prin tehnica « cislei », de a judeca
marunte certuri sate§ti, precum §i de a lucra prin mandatari temporani
§i oricand revocabili.
Centrul viu al intregului sat devalma§ 11 constitue aceasta adunare
generala a satului. Atka vreme cat acgastä adunare are loc
necurmat §i cat membrii ei ii recunosc dreptul de a hotari valabil
in toate amanuntele vietii sociale sate§ti, satul devalma§ exista.
Odata cu pieirea acestor adunari, satul devalma§ dispare.