DOCTRINELOR ECONOM10E

— 48 --
ajungem, cum am vazut, si la identitatea qtiinfri Cu
Oprindu-ne, tin rnotnent asupra acestei morale atat
de rezurnat schitata, trebue sa recunoastem, niai ales
cand o analizam de aproape, ca este expusa pun
rationamente pur dialectice si multe fara nici o valoare
cu adevarat stiintifica.
Dar mai trebue sa recunoastem ca aceas`a morala
are si doua mad si incontestaioile merite ; pentra
economist, In special.
indreapta atentia concentrica a stiintei asupra riaturei
urnane, in functiune de care trebuie sa fie toate
activitatile;
pune in lumina marele Principiu ca once object,
once activitate, trebuie sa fie perfect adaptata scopuiui
sau.
Aplicand aceasta morala in „economie" -(dupa con-
, ,
ceptul de atunci), SoCrate ajunge la concluzitini asu-
pra utilitatii artelor mecanice si felului in.care trebnesc
executate din punct de vedere technic, diverse munci.
Aplicand-o la „politica" va gasi ca scopul el este
de a face pe oaineni fericiti` si virtuosi si ca se confunda
deci cu morala.
Organizarea politic , Socrate o Concepe aristocratic,
vorbeste adesea despre clefectele democratlei;
ridiculileaza tragerea 'fa 'sOrti a inagistratilor ; dar
guvernaritii, ori cat de ariStOcrati, vor trebui sa aib
grija de a instrui popOrui si nu vbr intrebuinta , alte
mijloace de constrangere de tat convingerea.
SOcrate sa ocupat',de rolul ,ferneii, gospodaria , domestica,
cresterea 'dopillor si relatille de fantilie,. dar
flu d:dat `CtISatoriei 1 fariffliei vreun rol de 'seanaa in
cetate.