Anexa nr - Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic
Anexa nr - Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic
Anexa nr - Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Denumirea Institutului / Organizaţiei<br />
I. Fişa proiectului<br />
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI<br />
Institutul de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară<br />
Tip de instituţie (de subliniat) membru instituţional de profil afiliat<br />
Apartenenţa:<br />
Conducătorul proiectului<br />
nume/ prenume Cebotari Valentina funcţia Cerc. şt.coordonator gradul ştiinţific dr. agr.<br />
Adresa: 2102, str. Bernardazzi 27 ap.7, mun Chi<strong>şi</strong>nău, R. Moldova<br />
Telefon: 373 22 276287 Fax: 373 22 359350 E-mail: valentinaceb@yahoo.com<br />
Domeniul de aplicare a proiectului<br />
Agricultura<br />
Direcţia strategică a activităţii din sfera ştiinţei <strong>şi</strong> inovării <strong>pentru</strong> anii 2006-2010<br />
(în conformitate cu Hotărârea Parlamentului RM <strong>nr</strong>. 160 din 2005, Monitorul Oficial <strong>nr</strong>. 104 din 05.08.2005)<br />
Biotehnologii Agricole, Fertilitatea Solului <strong>şi</strong> Securitatea Alimentară<br />
Institutul / Organizaţia - cofinanţatoare:<br />
Institutul de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară<br />
Adresa: s. Maximovca, r-n Anenii Noi, R. Moldova<br />
Telefon: 373 22 359351 Fax: 373 22 359350 E-mail:<br />
Titlul proiectului propus:<br />
„ÎNFIINŢAREA STUPINEI MODEL DE REPRODUCERE A RASEI DE ALBINE<br />
APIS MELLIFERA CARPATICA ÎN SCOPUL RESTABILIRII FONDULUI GENETIC AUTOHTON“<br />
Tip de proiect: de inovare <strong>şi</strong> transfer tehnologic nou □<br />
Termen de realizare (maxim 2 ani) 2 ani<br />
Costul total al proiectului (mii lei) 600<br />
Suma totală solicitată de la buget (60% din costul proiectului <strong>pentru</strong> perioada<br />
întreagă sau mai mică, în dependenţă de cofinanţare)<br />
Suma totală a cofinanţării (volumul de finanţare nu mai mic de 40% din costul<br />
proiectului <strong>pentru</strong> perioada întreagă sau mai mare)<br />
Solicitat de la buget <strong>pentru</strong> 1 an (60% din costul proiectului <strong>pentru</strong> 1 an) 180<br />
Cofinanţare <strong>pentru</strong> 1 an (volumul de finanţare nu mai mic de 40% din costul<br />
proiectului <strong>pentru</strong> un an )<br />
240<br />
Organizaţii colaboratoare: nu sunt<br />
Executanţi (<strong>nr</strong>. de persoane) 6 dr. hab. 1 dr. în ştiinţe 4 doctoranzi 1<br />
Semnătura conducătorului de proiect:<br />
Director/rector Director economic/Contabil-şef<br />
L.Ş. L.Ş.<br />
Nume Şumanschii Curuliuc<br />
Prenume Andrei Ioana<br />
Tel: 373 22 359350 373 22 359262<br />
Fax: 373 22 359350 373 22 359350<br />
E-mail:<br />
360<br />
240
II. Rezumatul proiectului<br />
Programul de Conservare <strong>şi</strong> Ameliorare a rasei de albine Apis mellifera<br />
carpatica din R. Moldova impune înfiinţarea unei stupine de elită, model în unităţi<br />
de cercetare. Pentru aceasta la Institulul de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară în luna<br />
aprilie 2008 va fi amenajată o stupină cu un efectiv de 100 familii de albine. Suma<br />
totală solicitată <strong>pentru</strong> realizarea proiectului propus constituie 600 mii lei, inclusiv:<br />
procurarea mijloacelor fixe (familii de albine, regine <strong>şi</strong> stupi) 240,0 mii lei.<br />
Cofinanţarea proiectului din contul Institutului de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară<br />
va constitui cel puţin 240,0 mii lei.<br />
În urma derulării proiectului de la reginele de rasă pură, plantate în familii de<br />
albine, prin tehnologii optimizate de creştere <strong>şi</strong> împerechere (însămînţare<br />
instrumentală) a mătcilor, vor fi obţinute fiice, care vor acoperi necesităţile<br />
efectivului din stupină, iar restul vor fi difuzate la alte stupine de reproducere <strong>şi</strong> de<br />
producţie.<br />
În urma testării, aplicînd o tehnologie performantă (simplă <strong>şi</strong> eficient<br />
economică) de selecţie <strong>şi</strong> ameliorare, reginele recordiste vor servi întemeietori de<br />
linii în vederea creării unei populaţii de albine de rasă pură cu producţii sporite de<br />
miere. Materialul biologic "valoros" multiplicat <strong>şi</strong> difuzat în ţară va contribui la<br />
ameliorarea genofondului apicol autohton. Totodată, această stupină model va servi<br />
ca centru de instruire <strong>pentru</strong> cei interesaţi.<br />
În cadrul proiectului vor activa specialişti selecţionari din IZMV – 1 doctor<br />
habilitat, 4 doctori în agricultură, 1 doctorant, specalist cu experienţă în domeniul<br />
apiculturii.<br />
Institutul de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară în urma unor studii profunde pe<br />
caracterele taxometrice, comportamentale <strong>şi</strong> productive a raselor existente în ţară a<br />
elaborat Programul de Conservare <strong>şi</strong> Ameliorare a rasei de albine Apis mellifera<br />
carpatica din R. Moldova.<br />
III. a) Obiective generale<br />
Obiectivul principal al proiectului propus constituie înfiiţarea unei stupine<br />
model <strong>pentru</strong> reproducerea reginelor, care va contribui la realizarea Programului de<br />
Conservare <strong>şi</strong> Ameliorare a albinelor de rasă Apis mellifera carpatica în R.<br />
Moldova.<br />
Apicultura în R. Moldova joacă un rol foarte important în economia naţională<br />
atît prin polenizarea culturilor entomofile cît <strong>şi</strong> prin obţinerea producţiilor principale<br />
de la familiile de albine - miere, lăptişor de matcă, ceară, propolis, venin de albine.<br />
Datorită condiţiilor pedoclimatice favorabile <strong>şi</strong> a bazei melifere bogate,<br />
apicultura are o veche tradiţie în ţara noastră, dar in ultimii ani a suferit pierderi<br />
economice importante.<br />
Albinele care populează teritoriul ţării noastre fac parte din grupa raselor de<br />
albine europene Apis mellifera carpatica din zona munţiilor Carpaţi. Acestea nu<br />
traiesc doar în această zonă de pe teritoriul ţării noastre, ele mai putînd fi întîlnite<br />
2
în toate zonele Romaniei, Ucraina, Bulgaria, unele regiuni ale Rusiei.<br />
Familiile de albine de rasa Apis mellifera carpatica reabilitate în Moldova din<br />
1981, fiind studiate de către savanţii Ursu N. A., Eremia N.G. ş.a. s-au dovedit<br />
a fi o rasă ce satisface cerinţelor condiţiilor pedoclimatice <strong>şi</strong> bazei melifere ale<br />
republicii, la polenizarea culturilor entomofile <strong>şi</strong> producerea produselor apicole.<br />
Selecţia joacă rolul principal <strong>pentru</strong> păstrarea <strong>şi</strong> ameliorarea acestei rase.<br />
Productivitatea familiilor de albine depinde în mare măsură de potenţialul genetic al<br />
mătcilor.<br />
Rezultatele obţinute în urma studiului privind comportamentul diverselor rase<br />
comparativ cu rasa carpatică, au evidenţiat inoportunitatea importului de material<br />
biologic în scopul infuziei de material «valoros» în fondul autohton.<br />
S-a constatat că, albina carpatină este cel mai bine adaptată condiţiilor de climă <strong>şi</strong><br />
cules din R. Moldova, este o albină calitativă superioară impunîndu-se o continuă<br />
muncă de selecţie, conservare <strong>şi</strong> ameliorare a acesteia, iar introducerea de noi rase<br />
nu ar facilita decît deteriorarea fondului genetic autohton deosebit de valoros. În<br />
acest context se impune o continua muncă de conservare <strong>şi</strong> ameliorare prin selecţie a<br />
rasei de albine Apis mellifera carpatica.<br />
Patrimoniul naţional apicol deţine în prezent 100 000 familii de albine, fiind<br />
structurat astfel:<br />
- proprietate privată – 98% din efectivul total;<br />
- domeniul public – 2% din efectivul total.<br />
Pîna în anul 1989 producţia anuală de mătci selecţionate a variat între 10 000 –<br />
12 000, acest material valoros contribuind în mare măsură la ameliorarea albinelor<br />
din zonele de influenţă.<br />
Pentru reproducerea mătcilor în R. Moldova în anul 2007, conform<br />
regulamentului de atestare a fermelor de prăsilă, au fost atestate numai 3 stupine a<br />
cîte 100 familii de albine, care vor avea licenţă cu dreptul de a produce mătci <strong>pentru</strong><br />
comercializare, potentialul de productie fiind de cca 2.000 de mătci împerecheate pe<br />
sezon la un efectiv de 120 familii de albine.<br />
Producţia actuală este de cca. 6.000 de mătci selecţionate anual. Utilizatorii<br />
mătcilor produse sînt apicultori particulari de toate categoriile (începători,<br />
semiprofesionişti <strong>şi</strong> profesionişti) aceste mătci fiind folosite în principal ca mătci de<br />
prasilă. La ora actuală în Moldova se constată înfiinţarea unui mare număr de<br />
stupine particulare mici <strong>şi</strong> mijlocii (100-300 familii de albine), apicultura devenind<br />
din îndeletnicire - profesie. Rata anuală optimă de înlocuire a mătcilor fiind de 50%,<br />
rezultă că la efectivul din ţară de cca 100.000 familii de albine, necesarul de mătci<br />
împerecheate este de 50.000 de mătci anual. În acest context, înfiinţarea stupinei<br />
model <strong>pentru</strong> reproducerea reginelor este o necesitate, care se înscrie în noua<br />
orientare a apiculturii.<br />
Originalitatea investigaţiilor<br />
Un studiu efectuat pe populaţia de albină carpatica din Moldova (1981-2006) a<br />
evidenţiat adaptabilitatea acesteia la condiţiile de climă <strong>şi</strong> cules de pe teritoriul ţării.<br />
3
De asemenea s-a stabilit uniformitatea acestei albine - de culoare brun-cenu<strong>şi</strong>e <strong>şi</strong> un<br />
comportament deosebit de avantajos <strong>pentru</strong> apicultor - foarte blîndă, cu o slabă<br />
înclinaţie spre roit, o hărnicie remarcabilă, căpăcire uscată, prolificitae ridicată.<br />
În general, familiile de albine din Moldova bineficiază de culesuri de bună calitate,<br />
fapt ce face că în această zonă să se afle unul din leagănele apiculturii străvechi.<br />
Pădurile de cire<strong>şi</strong> sălbatici, de tei, fîneaţa <strong>şi</strong> în ultima sută de ani, cele de salcîm au<br />
asigurat menţinerea practicării apiculturii pe scară largă, fapt ce a determinat<br />
înfiinţarea în zonele de centru, nord <strong>şi</strong> sud a mai multor stupine de producţie.<br />
Reie<strong>şi</strong>nd din starea situaţiei pe plan mondial <strong>şi</strong> necesităţile ţării noastre, în urma<br />
rezultatelor obţinute, la realizarea proiectului înaintat se scontează pe:<br />
- consolidarea însu<strong>şi</strong>rilor prin selecţie continuă a materialului biologic din<br />
colecţiile de material valoros;<br />
- realizarea de linii cu caractere consolidate prin încrucişarea în cadrul populaţiei<br />
sau chiar între populaţii;<br />
- multiplicarea materialului recordist prin transferarea acestuia în stupinele<br />
de reproducere cu scopul difuzării în teren, în scopul îmbunătăţirii<br />
însu<strong>şi</strong>rilor de comportament a familiilor de albine din zona de influenţă;<br />
- după o fixare puternică a însu<strong>şi</strong>rilor se preconizează o testare a<br />
capacităţii combinative prin evidenţierea unui efect heterozis în prima generaţie;<br />
- materialul biologic selecţionat cu performanţe comparabile cu cele mai bune,<br />
cunoscute în prezent, realizate în ţară <strong>şi</strong> străinătate, se va caracteriza prin<br />
vigoare biologică sporită, rezistenţa sporită la condiţii severe de iernare <strong>şi</strong> boli<br />
prin ritm accentuat de dezvoltare în primгvară <strong>şi</strong> în final prin capacitate productivă<br />
ridicată.<br />
Evidenţa zootehnică în stupină se va face prin identificarea mătcilor după<br />
metoda clasică cu număr individual aplicat pe torace.<br />
Pentru realizarea proiectului propus instituţia cofinanţatoare dispune de bază<br />
materială corespunzătoare, vatră de stupină amenajată, izolată ce asigură controlul<br />
împerecherii, precum <strong>şi</strong> specialişti cu experienţă în creşterea albinelor <strong>şi</strong> reginelor.<br />
Are capacităţi necesare de asigurare a bazei melifere <strong>pentru</strong> realizarea potenţialului<br />
productiv al populaţiei de albine.<br />
Rezultatele obţinute vor avea un impact pozitiv socio-economic prin<br />
rentabilizarea creşterii albinelor. Împlementările vor fi efectuate în IZMV, prin<br />
creşterea <strong>şi</strong> multiplicarea materialului biologic selecţionat, obţinînd bineficiu din<br />
realizarea mătcilor împerecheate <strong>şi</strong> cursurile de instruire <strong>pentru</strong> cei interesaţi.<br />
b) Descrierea proiectului<br />
1. Argumentarea necesităţii realizării proiectului<br />
Literatura de specialitate din alte ţări evidenţiază aceea<strong>şi</strong> preocupare a ameliorării<br />
prin creşterea mătcilor din materialul existent pe teritoriul de referinţă, aplicînd<br />
selecţia. Hibridarea între rase care în final a dus la dispariţia albinei autohtone<br />
perfect adaptată condiţiilor de climă <strong>şi</strong> floră, a fost aproape total abandonată ca<br />
metodă de ameliorare practicîndu-se numai la nivel de linii stabilizate sau populaţii<br />
de aceea<strong>şi</strong> rasă.<br />
4
S-a constatat, că hibridarea interrasială a determinat un grad înalt de modificare<br />
ireversibilă (Ruttner). Exemplu tipic în acest sens este dispariţia albinei carnice<br />
în Germania <strong>şi</strong> Austria <strong>şi</strong> existenţa unor mici insule de Ligustica în Italia.<br />
Selecţia ca metodă de ameliorare este practicată în toate ţările cu apicultura<br />
avansată.<br />
Din cercetarile anterioare s-a stabilit existenta în cadrul populatiilor de albine din<br />
R. Moldova <strong>şi</strong> a altor rase de albine în special a rasei Apis mellifera caucasica<br />
dispersată neuniform pe teritoriul ţării, de unde necesitatea aplicării unor programe<br />
de selecţie riguroasă.<br />
În aceste condiţii există riscul ca populaţia de albine de rasă carpatină din R.<br />
Moldova să fie poluată cu material genetic de provenienţă străină.<br />
Implicăriile acestei poluări genetice s-ar putea repercuta în timp la scară<br />
naţională dat fiind stupăritul pastoral practicat intens în Moldova.<br />
Aceasta impune în mod obligatoriu cooperarea zonală în vederea purificării rasei<br />
carpatine <strong>şi</strong> ameliorării continue a acesteia.<br />
Eficienţa programelor de ameliorare sporeşte odată cu înfiinţarea <strong>şi</strong> introducerea<br />
în practica de selecţie a unor stupine cu materialul biologic valoros în care să se<br />
aplice o tehnologie adecvată de creştere a mătcilor <strong>şi</strong> difuzarea acestora<br />
apicultorilor care întreţin stupine mici, mijlocii <strong>şi</strong> mari.<br />
Stupina de reproducere va contribui la implementarea Programului de<br />
Conservare <strong>şi</strong> Ameliorare, va acoperi cerinţele în necesitatea de mătci selecţionate<br />
<strong>pentru</strong> efectivul familiilor de albine din ţară, va contribui la purificarea rasei locale,<br />
va fi o bază didactică <strong>pentru</strong> elevi, studenţi, calificarea specialiştilor <strong>şi</strong><br />
experimentală <strong>pentru</strong> specialiştii în domeniu dat.<br />
2. Studii de fezabilitate <strong>şi</strong> elaborări anterioare<br />
Pe parcursul anilor 1984 - 2006 au fost studiate performanţele morfoproductive <strong>şi</strong><br />
comportamentale, calităţile genotipice, a principalelor caractere a albinelor de rasa<br />
Apis mellifera carpatica. Majoritatea calităţilor menţionate sunt ereditare <strong>şi</strong> se<br />
transmit constant în descendenţă, astfel mătcile realizate la stupinele de reproducere<br />
au fost valorificate cu succes atît în ţară cît <strong>şi</strong> peste hotare (Rusia). Au fost elaborate<br />
tehnologii de creştere a măcilor, norma tehnică de testare <strong>şi</strong> selecţie a mătcii de<br />
albine, instrucţiuni de bonitare a familiilor de albine.<br />
3. Obiectivele proiectului<br />
- purificarea rasei autohtone de albine prin eliminarea materialului necunoscut;<br />
- conservarea genofondului apicol autohton;<br />
- ameliorarea rasei locale Apis mellifera carpatica prin selecţie continuă, creştere<br />
de mătci <strong>şi</strong> difuzarea acestora în ţară;<br />
- crearea de linii cu familii de albine performante în producţia de miere <strong>şi</strong><br />
rezistenţă la boli;<br />
- instruire profesională persoanelor cointeresate <strong>şi</strong> asistenţă tehnică în<br />
5
implementarea tehnologiilor de creştere <strong>şi</strong> testare a mătcilor.<br />
4. Metode <strong>şi</strong> mijloace utilizate în realizarea proiectului<br />
Stupina model va cuprinde 3 sectoare conform unei scheme de organizare <strong>şi</strong><br />
funcţionare:<br />
- nucleul matcă, care include cele mai bune familii producătoare de mătci <strong>pentru</strong><br />
testare, implicit <strong>pentru</strong> difuzare. Aceste familii (10) vor fi achiziţionate din zona<br />
de nord (Naslavcea), care reprezentă o probă medie de recordiste a populaţiilor<br />
locale, care asigură cuprinderea în populaţie a unui număr mare de gene, în<br />
special de sexalele care sunt responsabile de viabilitatea puietului.O componentă<br />
importantă a nucleului matcă este familia tată, formată la înfiinţarea stupinei de<br />
elită din cea mai bună familie existentă în acel moment în stupină la care se<br />
crează condiţii <strong>pentru</strong> creşterea cât mai multor celule de trântor.<br />
- sectorul de testare, constă din câte 5 familii fiice ale fiecarei familii din sectorul<br />
matcă. În felul acesta numărul de familii la testare va fi de 50. Familiile fiice vor<br />
fi testate pe producţia de miere <strong>şi</strong> celelalte caractere care fac obiectul selecţiei.<br />
Prin comparaţie între ele (fiicele acelea<strong>şi</strong> mătci în acelea<strong>şi</strong> condiţii de producţie)<br />
se alege cea mai bună matcă care înlocuieşte mama (selecţie intrafamilială).<br />
Celelalte mătci din familie se livrează în reţea.<br />
- pepiniera producătoare de mătci (multiplicare), este un alt sector al stupinei<br />
de elită - model. Ea livrează mătci din linia pură selecţionată. Livrarea mătcilor<br />
se va face în zona de influenţă (populaţia geografică).<br />
5. Nivelul parametrelor de performanţă <strong>şi</strong> calitate<br />
Rasa de albină autohtonă Apis mellifica carpatica se caracterizează prin:<br />
a) indici morfologici: -lungime trompă 6,02-6,6lmm; -lungime aripă anterioară 9,0-<br />
9,4mm; -indice cubital (clase) 2,12-3,70; -indice tarsian (%) 54,97-58,56;<br />
b) indici comportamentali (puncte): -blândeţe 4 puncte; -comportament liniştit pe<br />
faguri 4 puncte; -anecbalie (lipsă de roire) 2-4 puncte (minim 3); -căpăcire miere<br />
(apreciere relativă) mixtă (predominant uscată); -gradul de blocare a cuibului (%<br />
suprafaţă) minim 40;<br />
c) indici productivi: - prolificitatea mătcii 1600 - 2100 ouă/24 h; - producţie medie<br />
de miere (media): pastoral 60 Kg <strong>şi</strong> staţionar 30 Kg.<br />
Monitorizarea evoluţiei a acestor parametri se va efectua de către laboratorul de<br />
specialitate din cadrul IZMV, conform instrucţiunilor de bonitare. Analizele de<br />
laborator se vor face utilizînd aparatajul IZMV.<br />
În urma realizării proiectului indicii pe producţia de miere <strong>şi</strong> prolificitatea<br />
mătcilor vor fi majoraţi cel puţin cu 15%.<br />
6. Gradul de conformitate cu cerinţele reglementărilor <strong>şi</strong> standardelor<br />
corespunzătoare la nivel european sau internaţional<br />
Lucrările se vor efectua conform cerinţelor reglementărilor internaţionale cu<br />
respectarea normelor de bioetică <strong>şi</strong> zooigienă. Clădirile destinate <strong>pentru</strong> iernarea <strong>şi</strong><br />
<strong>pentru</strong> fazele de repaus ale albinelor, <strong>pentru</strong> extracţie, <strong>şi</strong>/sau condiţionare a mierii<br />
vor fi amplasate în zone distanţate de surse de mirosuri nocive, ferme de creştere a<br />
6
animalelor <strong>şi</strong> alte locuri poluate, care pot afecta albinele <strong>şi</strong> produsele rezultate din<br />
activitatea acestora. Clădirile <strong>şi</strong> anexele unităţilor de întreţinere a albinelor vor<br />
permite amplasarea echipamentului tehnologic în aşa mod încît să asigure practicile<br />
de bună igienă pe durata procesului tehnologic. Practicile de bună igienă vor fi<br />
utilizate <strong>pentru</strong> a evita crearea unui mediu favorabil bolilor <strong>şi</strong> dăunătorilor. Stupina<br />
va fi amplasată în aşa mod, încît să asigure cantităţi suficiente de nectar, polen,<br />
mană, precum <strong>şi</strong> acces la sursele de apă sigure.<br />
7. Domeniile de aplicare<br />
Agricultura Republicii Moldova. Ameliorarea animalelor <strong>şi</strong> tehnologia obţinerii<br />
produselor animaliere.<br />
8. Ce necesităţi ale potenţialilor benificiari satisface<br />
Sporeşte eficienţa creşterii albinelor, prin majorarea cantităţii de miere <strong>şi</strong><br />
performanţei familiei de albine.<br />
9. La ce etapă de finisare se află elaborarea ce stă la baza proiectului<br />
La etapa iniţială.<br />
Reginele recordiste realizate la stupina elită vor fi capete de linii performante.<br />
10. Ce volum de lucrări mai este necesar de îndeplinit<br />
Pentru executarea proiectului propus, este necesar de achiziţionat familii de<br />
albine <strong>şi</strong> regine de rasă Apis mellifera carpatica, stupi.<br />
11. Posibilitatea creării întreprinderilor mici <strong>şi</strong> mijlocii (ÎMM), numărul<br />
locurilor de muncă<br />
Realizarea proiectului poate contribui la îmbunătăţirea infrastructurii în mediul<br />
rural, prin crearea unor stupine de reproducere a reginelor.<br />
12. Rezultatele scontate<br />
La stupină vor fi realizate pe an 2 mii regine selecţionate de rasă pură<br />
Eficienţa unei familii de albine se va majora prin sporirea nivelului indicilor de<br />
producţie cu 15%.<br />
13. Cofinanţarea proiectului de către benificiarii cointeresaţi<br />
Cercetările preconizate vor fi cofinanţate din sursele IZMV, Maximovca, Anenii<br />
Noi în volum de 80 mii lei. Benificiul obţinut din realizarea reginelor produse va<br />
aparţine instituţiei.<br />
14. Viabilitatea elaborării pe piaţă<br />
Reginele care vo fi realizate la stupina de elită a IZMV vor fi solicitate de<br />
apicultori din ţară ca material biologic valoros <strong>pentru</strong> ameliorarea stupinelor.<br />
15. Costul produsului, tehnologiei, serviciului (în comparaţie cu produsele<br />
similalare existente)<br />
7
Costul unei regine produse la stupina de elită va fi mai redus, dat fiind faptul că<br />
la stupină urmează să fie aplicată o tehnologie modernă, intensivă de creştere, care<br />
reduce sinecostul de producere a unei mătci.<br />
16. Utilajul necesar <strong>şi</strong> preţul lui<br />
Realizarea proiectului necesită procurarea a 100 familii de albine, 120 regine de<br />
rasa Apis mellifera carpatica <strong>şi</strong> 100 de stupi <strong>şi</strong> a aparatului de însămînţare<br />
instrumentală, în sumă de 260 000 lei (100x500+100x1500+120x200=260 000)<br />
17. Trecerea pe scară industrială<br />
Nu necesită<br />
18. Existenţa sau lipsa documentaţiei tehnice<br />
Există instrucţiunile de bonitare afamiliilor de albine, standardul rasei Apis<br />
mellifera carpatica, norma tehnică de testare a mătcii selecţionate, tehnologia de<br />
creştere a mătcilor.<br />
19. Lista benificiarilor cointeresaţi de colaborare<br />
Membrii asociaţiilor teritoriale din cadrul Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor<br />
din Republica Moldova.<br />
20. Locul implementării<br />
Institutul de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară<br />
21.Efectul economic scontat*<br />
Productivitatea familiilor de<br />
albine,<br />
kg miere<br />
standardul lotul de prăsilă<br />
rasei<br />
Apis mellifera<br />
carpatica<br />
Surplusul<br />
producţiei de<br />
bază la o<br />
familie de<br />
albine, %<br />
Preţul de<br />
realizare a 1kg<br />
de miere,<br />
lei<br />
Efectul<br />
economic la 1<br />
familie de<br />
albine, lei<br />
30 45 15 20,0 225<br />
*Calculat conform: Методика определения экономической<br />
эффективности использования в сельском хозяйстве научноисследовательских<br />
и опытно-конструкторских работ, новой техники,<br />
изобретений и рационализаторских предложений. ВНИИПИ. Москва, 1983.<br />
22. Protecţia juridică a proprietăţii întelectuale în ţară <strong>şi</strong> peste hotare<br />
La moment nu există. Obţinerea rezultatelor scontate va permite perfectarea<br />
materialelor necesare <strong>pentru</strong> î<strong>nr</strong>egistrarea realizării de ameliorare în zootehnie,<br />
conform legislaţiei în vigoare.<br />
8
23. Piaţa de desfacere a elaborării propuse (naţională, CSI, alte ţări a lumii)<br />
Elaborările ştiinţifice se vor folosi pe piaţa naţională, posibil unele ţări al CSI<br />
(Rusia).<br />
24. Estimarea:<br />
Piaţa de desfacere de bază sunt apicultorii care deţin familii de albine <strong>şi</strong> sunt<br />
dispersaţi în zonele bioapicole ale R. Moldova.<br />
25. Benificiile de la realizarea proiectului<br />
Conform calculelor estimate realizarea reginelor produse la stupina de elită va<br />
constitui 2000 X 30 lei = 60 000 lei<br />
IV. Bibliografia<br />
1.V.Harnaj Albinele <strong>şi</strong> creşterea lor. Lucrare originală, 1971, Apimondia<br />
2. N.A.Ursu, N.G.Eremia Creşterea mătcilor fecundate. Recomandări ,1981.<br />
3. G.Bilaş, N.Crivţov “Plemennaia rabota v pcelovodstve” Trudî NII, Moscva<br />
1995.<br />
4. “Izmerenie âcsteriernîh priznacov pceol”. Metodiceschie recomendaţii , Rîbnoe,<br />
1983.<br />
5. Metodiceschie razrabotchi po biometricescoi obrabotche dannîh v scotovodstve,<br />
1988.<br />
6. Plemennaia rabota v pcelovodstve. Metodiceschie ucazania. Moscova, 1985.<br />
7. Blogoveşcenscaia N. Ispolizovanie dichih pceol na opîlenie ăntomofilinîh culitur.<br />
Sbornic naucnîh trudov, Moscva, Colos, 1983 s. 70-72.<br />
8. Burenin N., Cotova G. Spravocinic po pcelovodstvu, Krasnodar, Sov.Cubani,<br />
1988, s.249.<br />
9. Burmistrov A, Medonosnaia baza, eio ulucşenie, Jurn. Pcelovodstvo <strong>nr</strong>.9,1990<br />
s.20-24.<br />
10. Melnicenco A. Zbornic naucnîh trudov, Moscva, Colos, 1972.<br />
11. Ţandari E. Pcela i eio stroenie, tom 3, Moscva, Novaia derevnea, 1927.<br />
12. Cebotari P. Dostijenia nauchi i peredovoi opît v pcelovodstve, Moscva,<br />
Rosselihozizdat, 1966, s.143.<br />
13. Ruthner, Creşterea mătcilor, Ed. „Diacon Coresi”,Coprtex SRL, Bucureşti 1998,<br />
P 216.<br />
14. Directiva Consiliului 2001/110/CE<br />
9
V. Structura proiectului<br />
Program de realizare în anul 2008 - 2009 a proiectului „ÎNFIINŢAREA STUPINEI MODEL DE REPRODUCERE A RASEI DE ALBINE<br />
Etapele principale<br />
ale proiectului<br />
APIS MELLIFERA CARPATICA ÎN SCOPUL RESTABILIRII FONDULUI GENETIC AUTOHTON“<br />
Conţinutul etapei Executorii Termen de<br />
realizare<br />
Volumul<br />
finanţării<br />
mii, lei<br />
Organizaţia care<br />
cofinanţează etapa,<br />
volumul cofinanţare,<br />
mii lei<br />
Rezultatele<br />
estimate<br />
1 2 3 4 5 6 7 8<br />
- Ameliora<br />
rea populaţiei de<br />
albine de la stupina<br />
model a IZMV după<br />
indicii<br />
morfoproductivi <strong>şi</strong><br />
crearea liniilor de cu<br />
familii de albine<br />
performante în<br />
producţia de miere <strong>şi</strong><br />
rezistenţă la boli<br />
Obţinerea mătcilor fiice<br />
urmărind controlul<br />
împerecherii (utilizînd<br />
îsămînţarea instrumentală a<br />
reginelor) a familiilor de albine<br />
apreciate <strong>şi</strong> selectate cu indici<br />
înalţi.<br />
Testarea mătcilor după calitatea<br />
în descendenţă <strong>pentru</strong> creştere<br />
în continuare.<br />
Implementarea marcajului<br />
individual la matcă.<br />
Cebotari Valentina<br />
Şumanschii A.<br />
Focşa V.<br />
Evtodienco S.<br />
Liuţcanov P.<br />
Toderici V.<br />
2008 - 2009 600,0 Insitutul de<br />
Zootehnie <strong>şi</strong><br />
Medicină Veterinară<br />
240,0<br />
Conducătorul proiectului ____________________<br />
(Semnătura)<br />
Vor fi obţinute<br />
mătci fiice (1500-<br />
2000), apreciat<br />
efectul selecţiei, <strong>şi</strong><br />
creat nucleul de<br />
reproducere a<br />
albinelor (25 – 30<br />
familii de albine,<br />
create linii cu<br />
potenţialul de<br />
producţie înalt <strong>şi</strong><br />
rezistenţă mare la<br />
boli.<br />
Modul <strong>şi</strong> locul<br />
implimentare<br />
Apreciere, selecţie,<br />
controlul<br />
împerecheri-lor,<br />
reproducere,<br />
creştere, testare <strong>şi</strong><br />
optimizare<br />
la stupina IZMV<br />
10
Planul calendaristic de realizare a proiectului „ÎNFIINŢAREA STUPINEI MODEL DE REPRODUCERE A RASEI DE ALBINE<br />
APIS MELLIFERA CARPATICA ÎN SCOPUL RESTABILIRII FONDULUI GENETIC AUTOHTON“<br />
Etapele principale preconizate<br />
<strong>pentru</strong> realizare în anul curent<br />
Achiziţonarea familiilor de albine<br />
performante de rasă apis<br />
mellifera , depistate în zone<br />
izolate, necesar <strong>pentru</strong> realizarea<br />
proiectului<br />
Achiziţonarea reginelor selectate<br />
de rasă apis mellifera , necesare<br />
<strong>pentru</strong> realizarea proiectului<br />
Controlul împerecherii<br />
Însămînţarea instrumentală<br />
Reproducerea materialului<br />
biologic<br />
Conţinutul etapelor <strong>şi</strong> rezultatele<br />
estimate<br />
Aprecierea, selectarea <strong>şi</strong> procurarea<br />
familiilor de albine<br />
Înfiinţarea unui nucleu cu familii de<br />
albine, de cel puţin 25% din efectivul<br />
stupinei<br />
Selectarea familiilor materne <strong>şi</strong> paterne cu<br />
cele mai apreciate calităţi pe producţia de<br />
miere <strong>şi</strong> puritatea rasei<br />
Creşterea mătcilor, însămînţarea<br />
instrumentală a reginelor, testarea acestora<br />
<strong>şi</strong> determinarea efectului selecţiei.<br />
Valorificarea mătcilor<br />
Executorii Termen de realizare Organizaţia care<br />
cofinanţiază<br />
proectului,volumul<br />
cofinanţare<br />
CebotariV.<br />
Şumanschii A.<br />
Focşa V.<br />
Evtodienco S.<br />
Liuţcanov P.<br />
Toderici V.<br />
CebotariV.<br />
Şumanschii A.<br />
Focşa V.<br />
Evtodienco S.<br />
Liuţcanov P.<br />
Toderici V.<br />
CebotariV.<br />
Evtodienco S.<br />
Toderici V.<br />
CebotariV.<br />
Evtodienco S.<br />
Toderici V.<br />
2008<br />
aprilie - mai<br />
2008<br />
aprilie - mai<br />
2008<br />
iunie<br />
2008<br />
mai - septembrie<br />
Conducătorul proiectului _____________________(semnătura)<br />
Volumul de<br />
finanţare pe anul<br />
2008<br />
(mii lei)<br />
Institutul de Zootehnie <strong>şi</strong><br />
Medicină Veterinară 240,0<br />
mii lei 150,0<br />
Institutul de Zootehnie <strong>şi</strong><br />
Medicină Veterinară<br />
Institutul de Zootehnie <strong>şi</strong><br />
Medicină Veterinară<br />
30,0<br />
10<br />
Institutul de Zootehnie <strong>şi</strong><br />
Medicină Veterinară 10<br />
11
Executorii: numele,<br />
prenumele, gradul<br />
ştiinţific<br />
Locul de serviciu de<br />
bază<br />
VI. Caracteristica potenţialului ştiinţifico-creativ<br />
Lista executorilor în cadrul proectului<br />
„ÎNFIINŢAREA STUPINEI MODEL DE REPRODUCERE A RASEI DE ALBINE<br />
APIS MELLIFERA CARPATICA ÎN SCOPUL RESTABILIRII FONDULUI GENETIC AUTOHTON“<br />
Stagiul de<br />
muncă în<br />
domeniul<br />
respectiv<br />
Cebotari Valentina<br />
dr.agr. IZMV 24<br />
Şumanschii Andrei,<br />
profesor universitar IZMV 32<br />
Focşa Valentin, dr.<br />
agr.<br />
Liuţcanov Petru, dr.<br />
agr.<br />
Evtodienco Silva<br />
dr. agr. IZMV 24<br />
Toderici Valeriu<br />
doctorant<br />
Titluri, premii,<br />
prezenţa în diferite<br />
organisme<br />
ştiinţifice<br />
Medalie „40 ani de<br />
studiu al albinei<br />
carpatine” Ucraina<br />
Experienţă în<br />
realizarea unor<br />
proiecte analogice<br />
Program de<br />
conservare <strong>şi</strong><br />
ameliorare a<br />
albinelor în<br />
R.Moldova<br />
Crearea crosului de<br />
pui broiler – prim<br />
moldovenesc<br />
IZMV 26 Structura genetică<br />
a taurinelor de tip<br />
Balţat cu Negru<br />
IZMV 23 Tip nou de ovine<br />
Ţighaie<br />
IZMV<br />
Rezultatele obţinute în domeniul respectiv în a precedent<br />
Publicaţii Brevete de<br />
invenţii<br />
38 3<br />
127 2<br />
75<br />
Tip nou de ovine<br />
Karakul 35<br />
4 2<br />
76 1<br />
Mostre<br />
tehnologii<br />
elaborate<br />
Alte<br />
rezultate<br />
12
Cebotari Valentina, dr.agr.,<br />
1962<br />
FIŞA BIOGRAFICĂ<br />
Cercetător şt. coordonator tel.22 359364<br />
studii superioare<br />
Dr.agr.<br />
cerc.şt.coord. 1997<br />
Tehnologia de obţinere a<br />
UASM or. Chi<strong>şi</strong>nău<br />
veninului de albine<br />
Agricultura<br />
1980 – 1983 Studentă la tehnicum de Zootehnie s. Brătuşeni, r. Edineţ<br />
1983 Laborant superior la ICŞTZV<br />
1988 Şef stipină <strong>şi</strong> ferma de iepuri NPO „Zarea”, Maximovca, r. Anenii Noi<br />
1991-1996 Studentă la UASM, fac. de Zootehnie<br />
2000-2002 Şef. lab. <strong>pentru</strong> Apicultură, IZMV, s.Maximovca<br />
2003-2006 Cercetator şt. coordonator IZMV<br />
PUBLICAŢII<br />
1. Cebotari V. Eremia N. Ameliorarea albinelor de rasă Carpatică.// Asigurarea<br />
ştiinţifica a sectorului zootehnic <strong>şi</strong> medicinei veterinare –Chi<strong>şi</strong>nău:F.E.P Tipografia<br />
Centrală, 1997.p.113<br />
2. Cebotari V., Siceanu A., Radoi C., Magdici M. // Cercetări comparative<br />
preliminare privind unele caractere morfometrice de rasă ale populaţiilor de albine<br />
din Romania-Podişul Moldovei <strong>şi</strong> R.Moldova// Sesiunea anuală de comunicări<br />
ştiinţifice. Ia<strong>şi</strong>, 2000. p 35-36<br />
3. Cebotari V., Belioglo N.// Metode de sporire a productivităţii coloniilor de albine<br />
// Sesiunea anuala de comunicări ştiinţifice//. Ia<strong>şi</strong>:2000. p 49.<br />
4. Cebotari V., Siceanu A. Studiu comparativ al populaţiilor de albine din<br />
Romania – Podişul Moldovei <strong>şi</strong> R.Moldova, <strong>şi</strong> stabilirea unor tehnologii<br />
performante <strong>şi</strong> eficiente economic de ameliorare <strong>şi</strong> conservare a acestora aplicabile<br />
în stupine mari <strong>şi</strong> mijlocii//Conferinţa ştiinţifco-practică Apicultura: suport durabil<br />
<strong>pentru</strong> gimnaziile-internat. Chi<strong>şi</strong>nău: ORDSE, 2002. p 35.<br />
5. Cebotari V. //Acceptarea larvelor la creşterea de mătci cu aplicarea diferitor<br />
modele de rame de transvazare// Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice-<br />
„Probleme actuale <strong>şi</strong> de perspectiva în Zootehnie”//-Ia<strong>şi</strong>: 2003. p 36-37.<br />
6. Siceanu A, Cebotari V. //Proectarea programului comun de conservare <strong>şi</strong><br />
ameliorare a rasei de albine Apis Melifera Carpatica din R.Moldova <strong>şi</strong> Romania//<br />
Tehnologiei moderne de întreţinere <strong>şi</strong> reproducere Simpozionul apicol internaţional<br />
“Tendinţele tehnologiei moderne de intreţinere <strong>şi</strong> reproducere a<br />
albinelor//Chi<strong>şi</strong>nău: 2004.p.11-17.<br />
7. Darie G., Cebotari V. //Strategia de dezvoltare durabilă a apiculturii în R.<br />
Moldova// Simpozionul apicol internaţional “Tendinţele tehnologiei moderne de<br />
întreţinere <strong>şi</strong> reproducere a albinelor”,-Chi<strong>şi</strong>nău: 2004.p.10-11<br />
13
8.Calalb M., Cebotari V. //Manual de apicultură// Manual, Centrul editorial,<br />
UASM, ORDSE, Chi<strong>şi</strong>nău,2004.p. 223.<br />
9. Cebotari V., Siceanu A.//Tehnologii optime de creştere <strong>şi</strong> împerechere a<br />
mătcilor de albine// Simpozion ştiinţific jubiliar „70 ani ai Universităţii Agrare din<br />
Moldova”,- Chi<strong>şi</strong>nău: 2003. p. 102-103<br />
FIŞA BIOGRAFICĂ<br />
Evtodienco Silvia dr. şt. agr.,1960 Cercetător ştiinţific coordonator, 359364<br />
Studii superioare<br />
UASM or. Chi<strong>şi</strong>nău Dr.şt.agr. 2000 Alimentaţia animalelor<br />
<strong>şi</strong> tehnologia<br />
preparării nutreţurilor.<br />
1981- 1982 contabil la AC 2808<br />
1982 - 1987 Colaborator ştiinţific inferior la staţiunea experimentală din Moldova a<br />
Academiei Veterinare din Moscova.<br />
1987 - 1992 Colaborator ştiinţific inferior la staţiunea din Moldova a IUCS <strong>pentru</strong><br />
Karakultură din Samarcand .<br />
1992 - 2000 <strong>Transfer</strong>at la INZ <strong>şi</strong> MV în calitate de colaborator ştiinţific inferior .<br />
2000 – 2001 Numită în funcţie de colaborator ştiinţific superior interimar.<br />
2001 – 2003 Numită conform concursului în funcţie de colaborator ştiinţific<br />
superior în laboratorul <strong>pentru</strong> Karakultură.<br />
2003 - 2006 Numită şef de secţie ovicultură <strong>şi</strong> apicultură interimar INZMV.<br />
2006 - Numită cercetător ştiinţific coordonator al laboratorului de selecţie <strong>şi</strong><br />
tehnologii în ovicultură la IZMV.<br />
Lista lucrărilor publicate<br />
1. S. Evtodienco. Rezultatele testării berbecilor-reproducători Karakul după<br />
calităţile descendenţei. / «70 ani Universităţii Agrare de Stat din Moldova»,<br />
Chi<strong>şi</strong>nău, 2003, pag. 22<br />
2. C. Евтодиенко. Характеристика создаваемого Молдавского типа<br />
Каракульских овец смушково-молочного направления продуктивности./<br />
Новейшие технологии в производстве и переработке продукции<br />
овцеводства. / Аскания Нова, 2004<br />
3. С. Евтодиенко. Оценка баранов по качеству потомства. Сб.науч.трудов<br />
института животноводства Национальной академии наук Белоруси,<br />
2004<br />
14
4. S. Evtodienco, I. Buzu. «Relaţia între producţia de lapte a oilor Karakul <strong>şi</strong><br />
calităţile de pielicică a mieilor».Probleme actuale <strong>şi</strong> de perspectivă în<br />
zootehnie. Ia<strong>şi</strong>, 2002 ., pag.36<br />
5. S. Evtodienco, I. Buzu. «Productivitatea <strong>şi</strong> componenţa chimică a laptelui la<br />
oile Karakul». Zootehnie <strong>şi</strong> biotehnologii animaliere. Lucr. şt. vol. 13,<br />
Chi<strong>şi</strong>nău 2005 pag. 142<br />
6. С.Евтодиенко. Молочнаяя продуктивность Каракульских овец<br />
разводимых в республике Молдова. Сб. науч. трудов ВИЖ, 2005.<br />
FIŞA BIOGRAFICĂ<br />
Focşa Valentin dr. şt. agr.,1951 Cercetător ştiinţific coordonator, 359521<br />
Studii superioare<br />
UASM or. Chi<strong>şi</strong>nău Dr.şt.agr. 1988 06.02.01.Ameliorarea<br />
<strong>şi</strong> biotehnologia<br />
reproducţiei animalelor<br />
1967 - 1971 Student laColegiul de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară, s.Cormanova<br />
1974 - 1980 Universitatea Agrară de Stat,Chi<strong>şi</strong>nău<br />
1980 –1992 Doctorant la Institutul de Zootehnie, Rusia (ВИЖ), Moscova, Dubroviţ<br />
1988 – 1980 Secretar ştiinţific <strong>şi</strong> şef de laborator la Institutul Naţional <strong>pentru</strong><br />
Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară, s.Maximovca, r-l Anenii Noi<br />
1992 – 2001 Cercetător şt. Superior la Institutul Naţional <strong>pentru</strong> Zootehnie <strong>şi</strong><br />
Medicină Veterinară, s.Maximovca, r-l Anenii Noi<br />
2001 – pînă în prezent - Director adj.<strong>pentru</strong> ştiinţă Institutul de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină<br />
Veterinară<br />
Publicaţii<br />
1. Darie G., Focşa V., Coşman S. Concepţia ameliorării taurinelor în Republica<br />
Moldova. // Lucrări ştiinţifice / Univer. A.S.M., Zootehnie <strong>şi</strong> biotehn. Animaliere.<br />
Chi<strong>şi</strong>nău. 2005, Vol.13, P.16-19. (0,2).<br />
2. V.Focşa, Alexandra Constandoglo, E.Smirnov, Valentina Ciubatico.<br />
Monitoringul alelofondului cirezii de taurine a secţiei experimentale a INZMN. //<br />
Lucrări ştiinţifice / Univer. A.S.M., Zootehnie <strong>şi</strong> biotehn. Animaliere. Chi<strong>şi</strong>nău.<br />
2005, Vol.13, P.138-142. (0,3).<br />
3. Фокша В.Ф., Констандогло А.Г. Использование генетических маркеров при<br />
оценке быков-производителей. // Mater. Congr. 8 al Soc. Şt. a Geneticienilor <strong>şi</strong><br />
15
Amelioratorilor din R.Moldova, 29-30 septembrie 2005. Ch.T.S.F. „Tipografie<br />
Centrală”, 2005, P.453-457. (0,3).<br />
4. Фокша В.Ф., Дарие Г.Е., Констандогло А.Г. Филогенез молдавского типа<br />
черно-пестрого скота. //Buletinul Acad. de ştiin. A Moldovei „Ştiinţele vieţii”.<br />
Chi<strong>şi</strong>nău, 2005, №2 (297), P.62-66. (0,3).<br />
5. Констандогло А.Г., Фокша В.Ф., Смирнов Э.Д. Генетические особенности<br />
различных генеалогических линий черно-пестрого скота. // Buletinul Acad. de<br />
ştiin. A Moldovei „Ştiinţele vieţii”. Chi<strong>şi</strong>nău, 2005, №2 (297), P.66-71. (0,4).<br />
6. Фокша В.Ф., Констандогло А.Г. Анализ иммуногенетических процессов,<br />
происходящих в стаде опытного отделения НИЖиВ. // „Генетические<br />
маркеры в селекции животных”, матер. междунар. научно-практич. семинара.<br />
Быково (Россия). 2005, Вып.11, С.109-110 (0,1).<br />
7. Focşa V. Asigurarea ştiinţifică a ramurii de taurine din sectorul Zootehnic. //<br />
„Comunităţiile rurale <strong>şi</strong> renaşterea satului”, Conf. Naţion. 28 februarie 2005.<br />
Chi<strong>şi</strong>nău, 2005, P.67-68. (0,11).<br />
8. Focşa, Alexandra Constandoglo. Structura genetică a liniilor utilizate în cireadă<br />
secţiei experimentale a Institutului de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară, Republica<br />
Moldova. //Lucrări şt. Universitatea de ştiinse Agricole <strong>şi</strong> Med. Veterinară, Seria<br />
Zootehnie. Ja<strong>şi</strong>. Editura „Ion Ionescu de la brad”,2006, Vol.49, P.256-262. (0,4).<br />
9. Фокша В.Ф. Филогения молдавского типа черно-пестрого скота. //„Збiрник<br />
наукових праць до 75-рiч. з дня заснування закладу”, iнститут тваринницта<br />
степових районiв „Асканiя Нова”. Нова Каховка: ”ПИЕЛ”,2006, С.71-75. (0,3).<br />
10.Valentin Focşa, Alexandra Constandoglo. Structura imunogenetică a vacilor<br />
producătoare de tauri <strong>şi</strong> a descendenţei lor în secţie experimentală IZMV. //<br />
„Realizări <strong>şi</strong> perspective în creşterea animalelor”, simpoz. Ştiin., 2006. Ch:Elena-YI<br />
SRL, 2006, P.26-30. (0,23).<br />
FIŞA BIOGRAFICĂ<br />
Liuţcanov Petru, dr.agr.,1953 Şef de laborator tel.22-359-511<br />
16
UASM or. Chi<strong>şi</strong>nău<br />
Studii superioare<br />
Dr.agr.,<br />
cerc.şt.superior<br />
1990 Agricultura<br />
1970 muncitor în brigada de pomicultură, c-zul "Rodina", r-l. Taraclia<br />
1970-1972 elev al scolii profisionale tehnise-23, or. Kilia, Ucraina<br />
1972-1975 Serviciul militar AS<br />
1975-1978 Tehnician pe evidenţă la ferma de suine, c-zul "Rodina", r-l. Taraclia<br />
1978-1980 Sef fermei avicole <strong>şi</strong> de ovine, c-zul "Rodina", r-l. Taraclia<br />
1980-1982 Sef fermei de bovine <strong>pentru</strong> lapte, c-zul "Rodina", r-l. Taraclia<br />
1982-1983 Zootehnist-tehnolog, c-zul "Rodina", r-l. Taraclia<br />
1983-1984 Şef de sector de producerea granulelor, MO Colhozjivprom, Taraclia<br />
1984-1990 Colab.şt.superior al secţiei de animale mici MNIIJiV<br />
1990-1994 Cercetător şt. coordonator, cond. gr.de creaţie cercetărilor genetice<br />
IZMV<br />
1994-2003 Director adjunct al INZMV<br />
2003-2006 Cercetător şt. coordonatoral secţiei de Ovicultură<br />
2006 - şef lab. de selecţie <strong>şi</strong> tehnologii în ovicultură <strong>şi</strong> apicultură, IZMV<br />
PUBLICAŢII<br />
1. Люцканов П.И. Марзанов Н.С. Группы крови и генетические<br />
дистанции у овец при совершенствовании цигая в Республике Молдова. //<br />
Международная научно-практическая конференция «Новейшие технологии в<br />
производстве и переработке продукции овцеводства», Аскания-Нова,<br />
Мiжвiдомчий тематичий науковий збiрник «Вiвчарство»,2005. С.223-226<br />
2. Машнер О. А. Люцканов П.И. Бузу И.А. Основные этапы, методы<br />
создания и характеристика цигайских овец нового молдавского шерстно-мясо<br />
молочного типа. // Международная научно-практическая конференция<br />
«Новейшие технологии в производстве и переработке продукции<br />
овцеводства», Аскания-Нова, Мiжвiдомчий тематичий науковий збiрник<br />
«Вiвчарство»,2005. С.101-106<br />
3. Maşner O.A. Liuţcanov P.I. Principalele caracteristici ale ovinelor ţigaie<br />
<strong>pentru</strong> lînă- carne-lapte - populaţie creată în Republica Moldova. // Sesiunia anuală<br />
de comunicări ştiinţifice «Realizări <strong>şi</strong> perspective Europene în creşterea animalelor<br />
22-23 aprilie 2005 a. Ia<strong>şi</strong>, P.96-100.<br />
4. Люцканов П.И. Рост, развитие и экстерьер ягнят разных<br />
генотипов. // III Международная научно-практическая конференция<br />
17
«Современные технологические и селекционные аспекты развития<br />
животноводства России» Дубровицы 2005.<br />
5. Марзанов Н.С. Насибов М.Г. Озеров М.Ю. Люцканов П.И.<br />
Генетические особенности у различных видов и пород животных // Межд.<br />
научн.практ. конференция «Научное нас-ледие П.Н.Кулешова и сов ременное<br />
развитие зоо-технич. науки и практики животноводства», Москва,<br />
ТСХА.2006. С79-85<br />
6. Люцканов П.И. Машнер О.А. Характеристика продуктивности<br />
цигайских, остфризских овец и их помесей// Мiжвiдомчий тематичний<br />
науковий збiрник «Вiвчарство». № 33. IТСР «Аскания-Нова». Нова Каховка,<br />
2006. С.41-45<br />
7. Люцканов П. И.Марзанов Н.С. Половозрастные особен-ности<br />
молдавского кара-куля и динамика частот во времени по эритроцитар-ным<br />
факторам // Мiжвiдомчий тематичний науковий збiрник «Вiвчарство». № 33.<br />
IТСР «Аскания-Нова». Нова Каховка, 2006. С.83-87.<br />
8. Люцканов П.И.Марзанов Н.С. Аллелофонд каракульских овец нового<br />
молдавского типа // Simpozionul ştiinţific inter-naţional ”Realizări <strong>şi</strong> perspective<br />
în creşterea animalelor”. IZMV. Maximovca, 2006. P. 214-217.<br />
9. Люцканов П.И. Генетические связи нового типа молдавского<br />
каракуля с исходными породами// Simpozionul ştiinţific inter-naţional ”Realizări<br />
<strong>şi</strong> pers-pective în creşterea anima-lelor”. IZMV. Maximovca, 2006. P. 218-220<br />
10. Озеров М.Ю.Марзанов Н.С.Люцканов П.И.Петров С.Н.Кантанен Ю.<br />
Генетические особенности у пород овец Республики Молдова // Simpozionul<br />
ştiinţific inter-naţional ”Realizări <strong>şi</strong> pers-pective în creşterea anima-lelor”. IZMV.<br />
Maximovca, 2006. P. 236-240.<br />
11. Мaşner O.A.Liuţcanov P. I. Creşterea <strong>şi</strong> dezvoltarea cor-porală a<br />
berbecuţilor în fun-cţie de tipul de fătare prove-niţi din nucleul de oi selec-tate după<br />
producţia de lapte // Simpozionul ştiinţific inter-naţional ”Realizări <strong>şi</strong> pers-pective<br />
în creşterea anima-lelor”. IZMV. Maximovca, 2006. P. 175-179.<br />
12. Дарие Г.Е.Люцканов П.И. Сотрудничаем с учеными Украины и<br />
России // Журнал “ Agricultura Moldovei” № 10/11. 2006. С.24<br />
13. Люцканов П.И Использование генетических маркеров при создании<br />
новых типов овец // Журнал „Agricultura Moldovei.” 2007. №2 . С.19-22 и<br />
продолж.№3. С.21-25.<br />
14. Люцканов П.И., Машнер О.А., Дарие Г.Е., Радионов В.А., Бузу И.А.,<br />
Арнаутов С.С. Молдавский шерстно-мясо-молочный тип цигайских овец //<br />
Журнал «Ştiinţa Agricola.» 2007. № 1 С. 43-47<br />
15. Люцканов П.И., Насибов М.Г., Марзанов Н.С., Петров С.Н.<br />
Генетические особенности молдавского смушково-молочного типа<br />
каракульской породы овец // Вестник РАСХН. 2007. №4.<br />
18
FIŞA BIOGRAFICĂ<br />
Şumanschii Andrei Director al Institutului de Zootehnie <strong>şi</strong><br />
Medicină Veterinară,<br />
cercetător ştiinţific coordonator<br />
UASM, Chi<strong>şi</strong>nău dr.hab.şt.agricole 1994 Zootehnie generală<br />
1975-1980 – lector Universitar a catedrei Zootehnie specială a UASM;<br />
1980-1989 – conferenţiar universitar a UASM;<br />
1989-1999 – profesor universitar a UASM;<br />
1999-2001 – şef catedrei de Zootehnie specială;<br />
2001-2006 – decanul facultăţii de Zootehnie;<br />
2007-prezent – directorul Institutului de Zootehnie <strong>şi</strong> Medicină Veterinară<br />
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE (DE BAZĂ) PUBLICATE<br />
1. Şumanschii A., Radionov V., Guzun V. Manual „Zootehnie”, Tehnicoinfo,<br />
2005.<br />
2. Şumanschii A. Starea <strong>şi</strong> perspectivele dezoltării sectorului zootehnic.<br />
Agricultura Moldovei, № 7, 2007<br />
3. Şumanchii A. ş.a., Brevet de invenţie, № 2496 „Procedeu de creare a<br />
crosului de pui broiler – Prim moldovenesc, 2004<br />
4. Şumanschii A. Aspectele privind obţinerea hibrizilor comerciali de găini<br />
de rase grele, lucrări ştiinţifice UASM, Zootehnie <strong>şi</strong> Biotehnologii animaliere,<br />
vol.13, 2005.<br />
FIŞA BIOGRAFICĂ<br />
Toderici Valeriu, doctorant UASM, Cercetător ştiinţific, 359364<br />
1984<br />
Studii superioare<br />
Institutul de Studii Politice <strong>şi</strong> Relaţii Internaţionale, or. Chi<strong>şi</strong>nău 2006<br />
2004 -2005 Şcoala de meserii <strong>nr</strong>. 4 din Bubuieci<br />
2007 Angajat la IZMV în funcţie de colaborator ştiinţific<br />
VII. Resurse tehnice <strong>şi</strong> infrastructuri disponibile<br />
În cadrul IZMV, laboratorul de selecţie <strong>şi</strong> tehnologie în ovicultură <strong>şi</strong><br />
apicultură dispune de încăperi <strong>şi</strong> utilaje <strong>pentru</strong> efectuarea cercetărilor ştiinţifice.<br />
19
La dispoziţie sunt 3 laboratoare amenăjate cu utilaj: Microscop, incubator,<br />
aparat <strong>pentru</strong> însamîntarea instrumentală a mătcilor, încăpere <strong>pentru</strong> transvazarea<br />
larvelor.<br />
Institutul dispune de bibliotecă <strong>şi</strong> mijloace de comunecare (telefon, fax <strong>şi</strong><br />
internet).<br />
VIII. Resurse financiare solicitate<br />
Devizul de cheltuieli pe anul 2008<br />
Conducătorul proiectului Cebotari Valentina Unitatea de măsură, mii lei<br />
20
Denumirea articolelor <strong>şi</strong> alineatelor la cheltuieli Codul Bugetul Cofinan-<br />
de stat ţarearti-<br />
aline<br />
colul -atul<br />
1 2 3 4 5<br />
I. Cheltuieli curente 100<br />
Retribuirea muncii 111 60,2<br />
Sporuri la salariul funcţiei (salarizarea<br />
executorilor de bază)<br />
111 02 54,8<br />
Retribuirea complementară la salariul funcţiei<br />
(salarizarea economistului, contabilului,<br />
şoferului <strong>şi</strong> altor executori auxiliari)<br />
111 03 5,4<br />
Salarizarea lucrătorilor netitulari (salarizarea<br />
executorilor angajaţi prin contract de muncă)<br />
111 04 -<br />
Contribuţii de asigurări sociale de stat<br />
obligatorii (25 % din art. 111)<br />
112 15,1<br />
Plata mărfurilor <strong>şi</strong> serviciilor pe articolele<br />
clasificaţiei bugetare<br />
113 46,3<br />
Energia electrică 113 01 3,5<br />
Rechizite de birou <strong>şi</strong> materiale de uz gospodăresc 113 03 11,0<br />
Energia termică 113 04 2,0<br />
Servicii de telecomunicaţie <strong>şi</strong> poştă 113 11 4,5<br />
Lucrări de cercetări ştiinţifice (inclusiv materiale<br />
<strong>pentru</strong> cercetări)<br />
113 12 25,3<br />
Arenda mijloacelor de transport <strong>şi</strong> întreţinerea<br />
mijloacelor de transport propriu<br />
113 13 5,4<br />
Deplasări în interes de serviciu 114 36,9<br />
Deplasări în interiorul ţării 114 01 6,3<br />
Deplasări peste hotare 114 02 30,6<br />
Primele de asigurare obligatorie de asistenţă<br />
medicală, achitate de patroni (2,5% din art. 111)<br />
116 1,5<br />
II. Cheltuieli capitale 200<br />
Procurarea de utilaj <strong>şi</strong> consumabile durabile<br />
atribuite la categoria de fonduri fixe<br />
242 20,0 240,0<br />
TOTAL CHELTUIELI 180,0 240,0<br />
21
Descifrări la Devizul de cheltuieli:<br />
a) Salarizarea executorilor (art. 111):<br />
Nr.<br />
d/o<br />
Numele,<br />
prenumele<br />
Funcţia la locul<br />
de muncă<br />
de bază, categoria,<br />
gradul<br />
ştiinţific<br />
Funcţia în<br />
cadrul<br />
proiectului,<br />
categoria<br />
Salarizarea lunară (lei) Salariul<br />
art.<br />
111.02<br />
art.<br />
111.03<br />
art.<br />
111.0<br />
4<br />
lunar<br />
total<br />
(lei)<br />
Perioada<br />
(luni)<br />
Total pe întreaga<br />
perioadă (lei)<br />
Bugetul<br />
de stat<br />
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11<br />
1 Cebotari Cerc. şt. Conducător 1020 1020 9 9180 -<br />
Valentina coord.., 20 cat. proiect, 20<br />
cat.<br />
2 Şumanschii Cerc. şt. Cerc. şt., 19 960 960 9 8640 -<br />
Andrei coord.., 19 cat. cat.<br />
3 Focşa Valentin Cerc. şt. Cerc. şt.., 19 960 960 9 8640 -<br />
coord.., 20 cat. cat.<br />
4 Liuţcanov Cerc. şt. Cerc. şt.,19 960 960 9 8640 -<br />
Petru<br />
coord., 20 cat. cat.<br />
5 Evtodienco Cerc. şt. Cerc. şt., 19 960 960 9 8640 -<br />
Silva<br />
coord., 20 cat. cat.<br />
6 Toderici<br />
Valeriu<br />
Cerc. şt. 15 Cerc. şt. 15 750 750 9 6750 -<br />
7 Curuliuc Ioana Contabil, 18 Contabil, 18 - 600 9 5400 -<br />
cat.<br />
cat<br />
8 Sumurduc Nat. Laborant, 14<br />
cat.<br />
Laborant, 480 480 9 4320 -<br />
TOTAL<br />
60210<br />
Cofinan<br />
-ţare<br />
22
Ali-<br />
neat<br />
-ul<br />
b) Plata mărfurilor <strong>şi</strong> serviciilor (art. 113):<br />
Denumirea mărfii /<br />
serviciului<br />
Cantitatea,<br />
u.m.<br />
Costul unei<br />
unităţi, lei<br />
Bugetul de<br />
stat, lei<br />
Cofina<br />
n-ţare,<br />
lei<br />
Argumentarea convingătoare a<br />
necesităţii de procurare<br />
01 Energia electrică 3,5 - Va fi folosită <strong>pentru</strong> realizarea<br />
proiectului (lumină, termostat,<br />
microscop, cîntar, proiector, alte<br />
03 Rechizite de birou <strong>şi</strong><br />
materiale de uz<br />
gospodăresc<br />
dispozitive electrice)<br />
11,0 - Vor fi procurate rechizite,<br />
accesorii <strong>pentru</strong> lucrări curente în<br />
stupină (mască, afumător,<br />
daltă,etc)<br />
04 Energia termică 2,0 - Încălzirea laboratoarelor în 2<br />
perioade reci ale derulării proiectului<br />
11 Servicii de<br />
- Convorbiri telefonice interurbane<br />
telecomunicaţie <strong>şi</strong> poştă 4,5<br />
<strong>şi</strong> naţionale<br />
12 Lucrări de cercetări<br />
- Cercetări efectuate în alte<br />
ştiinţifice (inclusiv<br />
25,3<br />
instituţii (AŞM, UASM, CRDV<br />
materiale <strong>pentru</strong><br />
cercetări)<br />
etc)<br />
13 Arenda mijloacelor de<br />
- Transportarea familiilo de albine,<br />
transport <strong>şi</strong> întreţinerea 450 l<br />
12 5,4<br />
utilajului <strong>şi</strong> echipamentului<br />
mijloacelor de transport<br />
propriu<br />
petrol<br />
<strong>pentru</strong> efectuarea cercetărilor<br />
Total 51,7<br />
23
Nr.<br />
d/o<br />
c) Deplasări în interes de serviciu (art. 114):<br />
Ţara,<br />
localitatea,<br />
instituţia<br />
R. Moldova,<br />
raioanele ţării<br />
Romănia,<br />
Bucureşti, Ia<strong>şi</strong>,<br />
Institutul de<br />
Cercetare-Dezvol-<br />
tare p/u Apic-ră<br />
Rusia, Rîbnoie,<br />
Reazani, NII po<br />
Pceolovodstva<br />
Ucraina, Kiev,<br />
Mucacevo,<br />
Институт<br />
пчелов-ства<br />
им. Прокоповича<br />
Scopul,<br />
argumentareaconvingătoare<br />
a<br />
necesităţii<br />
Studiere <strong>şi</strong><br />
prelevare de<br />
probe, achiziţionarea<br />
familiilor<br />
de albine, difuzareamateria-<br />
lului biologic<br />
consultaţie,<br />
prezentarea<br />
materialelor la<br />
conferinţe<br />
ştiinţifice<br />
consultaţie,<br />
prezentarea<br />
materialelor la<br />
conferinţe<br />
ştiinţifice<br />
consultaţie, prezentareamaterialelor<br />
la conferinţe<br />
ştiinţifice,<br />
procurare de ma<br />
terial biologic<br />
Numele<br />
persoanelor<br />
delegate<br />
Cebotari<br />
Valentina,<br />
Evtodienco<br />
Silvia,<br />
Toderici V.<br />
Cebotari<br />
Valentina,<br />
Şumanschii<br />
Andrei<br />
Cebotari<br />
Valentina,<br />
Focşa V.<br />
Cebotari<br />
Valentina,<br />
Liuţcanov P.<br />
Toderici V.<br />
Numă<br />
-rul de<br />
zile<br />
Costul<br />
drumului<br />
tur-retur<br />
<strong>pentru</strong> o<br />
persoană,<br />
lei<br />
Cazarea<br />
<strong>pentru</strong> o<br />
persoană<br />
pe zi, lei<br />
Diurna<br />
<strong>pentru</strong> o<br />
persoană<br />
pe o<br />
zi, lei<br />
Suma totală de la bugetul<br />
de stat<br />
<strong>pentru</strong> o<br />
persoană,<br />
lei<br />
total, lei<br />
45 80 100 55 2100 6300<br />
10 1200 1000 300 6400 12800<br />
10 1600 600 300 5200 10400<br />
8 1000 600 300 3700 7400<br />
Total 36 900<br />
24
Nr.<br />
d/o<br />
d) Procurarea de utilaj <strong>şi</strong> consumabile durabile atribuite la categoria de fonduri fixe (art. 242):<br />
Denumirea mărfii Cantitate Costul unei<br />
unităţi, lei<br />
Bugetul<br />
de stat, lei<br />
Cofinanţare,<br />
lei<br />
Argumentarea convingătoare a<br />
necesităţii de procurare<br />
1 Stupi 100 1 500 150 000 Utilaj necesar pu întreţinerea<br />
familiilor de albine la<br />
înfiinţarea stupinei „model”<br />
2 Familii de albine 100 500 50 000 Material genetic <strong>pentru</strong> crearea<br />
stupinei<br />
3 Regine de albine 120 200 24 000 Material biologic valoros <strong>pentru</strong><br />
plantare în familiile de albine<br />
4 Aparat <strong>pentru</strong> însămînţare 1 20 000 16 000 Dispozitiv necesar <strong>pentru</strong><br />
instrumentală<br />
însămînţarea instrumentală a<br />
fiicelor obţinute din materialul<br />
genetic (controlul împerecherii)<br />
la crearea liniilor de albine.<br />
Total 20 000 240 000<br />
Conducătorul proiectului Cebotari Valentina<br />
Economist (contabil) Curuliuc Ioana<br />
25
IX. Informaţii despre cofinanţare<br />
a. Titlul proiectului de inovare <strong>şi</strong> transfer tehnologic „Înfiinţarea stupinei model<br />
de reproducere a rasei de albine Apis mellifera carpatica în scopul restabilirii<br />
genofondului apicol autohton”;<br />
b. Obiectivele specifice ale acestui proiect: sporirea eficienţei creşterii albinelor,<br />
ameliorarea fondului genetic;<br />
c. Perioada <strong>şi</strong> bugetul <strong>pentru</strong> acest proiect: 2008 – 2009, 600,0 mii lei<br />
d. Bugetul <strong>pentru</strong> anul în curs: 420 mii lei;<br />
e. Sursa: mijloacele financiare a IZMV (scrisoare de “confirmare a cofinanţării”<br />
se anexează);<br />
f. Procent de finanţare din alte surse;<br />
g. Proiectul este nou <strong>şi</strong> original.<br />
X. Alte informaţii<br />
1. Acest proiect este înaintat <strong>pentru</strong> îndeplinirea Hotărîrii Guvernului (Proces<br />
verbal <strong>nr</strong>. 0110-09 din 07.09.07) cu privire la restabilirea fondului genetic autohton<br />
de animale în domeniul Zootehniei.<br />
2. Va fi înfiinţată o stupină „model” <strong>pentru</strong> reproducerea materialului biologic <strong>şi</strong><br />
linii performante cu familii de albine.<br />
Conducătorul proiectului Valentina Cebotari<br />
(numele, prenumele, semnătura)<br />
26