nr.21 - AnticArt Magazin

George Enescu
inedit
septembrie 2007
3

4 septembrie 2007 septembrie 2007
5

Bogdane, dragul meu,
Ai trecut \n regatul t`cut al umbrelor
de peste jum`tate de an, dar
amintirile legate de tine mi-au r`mas
intacte; se amestec` cu episoade din
deceniile de c~nd ne cunoa[tem [i
cu \nt~mpl`ri ulterioare, \ntr-o saraband`
halucinant` care macin` f`r`
\ncetare [i con[tientizeaz` dureros
c`, odat` cu tine n-a disp`rut doar
un pictor de excep]ie, ci [i o mic`
lume \n jurul c`reia gravitam [i noi,
fiin]e obi[nuite ajunse \n preajma
ta: \]i scriu acum a[a cum f`ceam \n
vremurile fericite, c~nd \]i trimiteam
In memoriam
Bogdan Pietri[
la atelier scrisori de la c~teva sute de
metri, pentru a nu-]i lua prea mult
din timpul t`u, \n care mai puteai da
lumii at~ta frumuse]e. La sugestia
poetului George Canache - bunul
tau prieten, devenit [i, prietenul
meu... evoc un articol despre tine
publicat acum 7 ani [i care debuta
cu esen]a ta ca om [i artist: “Un
senior la por]ile Orientului - pictorul
Bogdan Pietri[... Nici ast`zi n-a[
schimba nimic din el [i nu datorit`
“flerului” meu, ci constantelor personalit`]ii
[i artei tale. Tot ce f`ceai
- [i ce nu f`ceai demonstra noble]e,
generozitate, toleran]` [i \n]elegere
a lumii, conciliere aparent imposibil`
dintre spiritul contemporan [i nostalgia
belle-epoque, c~[tigurile artei
interbelice [i chiar poezia persan` a
secolelor X-XIII. Erai b`rbatul cult,
rasat [i matur care p`stra \n[i[i ceva
din parfumul de Medeleni \n via]a [i
pictura lui [i aborda unul din subiectele
predilecte ale artei - personajele
feminine - cu extrem` elegan]`, fine-
]e, mai cur~nd suger~nd senzualitatea
rafinat` a uneia din cele mai
sofisticate performan]e ale civiliza-
]iei: femeia educat`. Ce lec]ie calm`
[i lipsit` de ostenta]ie (ar trebui s` fie)
pentru b~ntuirile “fiziologizante” ale
unor arti[ti [i pentru b`rba]i \n ge-
neral! Cine a fost atent la mesajele
tale artistice, ast`zi nu doar admir`
[i \n]elege mai bine femeia, ci o [i
respect` mult mai mult.
Articolul \n cauz` se termina
optimist: boema n-a murit, pentru
anturajul t`u apropiat. Era valabil
atunci, c~nd nimeni nu anticipa nenorocirea.
Dar moartea a schimbat
finalul. Tu ne-ai fost smuls cu brutalitate
[i dus acolo unde “nu existli
nici durere, nici \ntristare. Oare?
Sunt momente de revolt` neputincioas`,
c~nd oameni ca mine \[i url`
aproape blasfemic interoga]iile c`tre
Dum nezeu: “De ce, Doamne, de ce
tocmai el? Unde erai c~nd una din
crea]iile tale at~t de rare disp`rea
absurd?” ßi, ca de obicei, astfel de
\ ntreb`ri se pierd undeva \n drum
spre cer, r`m~n~nd f`r` r`spuns. ßi
la ce ar mai folosi r`spunsul? Ai plecat
\n seara zilei de 6 august, Anno
Domini MMVI. A urmat o noapte
sf~[iat` de fulgere, tunete [i o ploaie
violent` de 4-5 ore, for]~ndu-ne, pe
Koli [i pe mine, s` intr`m \ntr-un mic
local din apropierea spitalului. A fost
primul t`u priveghi, cu rememor`ri
ale momentelor petrecute cu tine,
tu[ate sever acum de [ocul mor]ii.
Imagineaz`-]i-l pe uria[ul Koli fr`nt
[i abia ]in~ndu-[i lacrimile.
Apoi zilele ap`s`toare ale
preg`tirilor pentru \nmorm~ntare...
Nu-]i pot descrie durerea rudelor [i a
prietenilor. Unul dintre ei a adus un
uria[ buchet de flori, dar n-a intrat
\n biseric`. Era felul lui de a refuza
s` accepte dispari]ia ta. Eu am intrat,
dar aveam mintea r`v`[it` [i,
\n ciuda unor eforturi sincere, n-am
putut urm`ri slujba. M-am retras \n
naos, m-am a[ezat \ntr-un scaun -
nu [tiu dac` nu cumva \nc`lcam vreo
regul` - [i, privind la figurile hieratice
ale sfin]ilor de pe ziduri, m-am desprins
de ceea ce se \nt~mpla acolo,
iar g~ndurile imi zburau la pasaje
dintr-un roman al lui Mika Wattari,
din Bizan]ul atacat [i \nvins de otomani,
cu scene de o cruzime insuportabil`,
s~nge [i moarte. M-au
“trezit” clopotele triste ale Bisericii
Bazilescu [i agita]ia plec`rii spre cimitir.
ç[i luau adio de la tine, \ntr-o durere
insuportabil` dar demn`, rude,
prieteni [i colegi - Adrian, George,
Mihai, Geo, Vasile, Eugen, Daniel,
Costic`, Dinu, Sorin [i mul]i; mul]i al-
]ii. Au venit [i arti[ti din alt` genera-
]ie, mai mari ca tine, inclusiv domnul
Traian Br`dean [i doamna d~nsului.
çn ochii tuturor se citea o disperare
t`cut` [i aceea[i \ntrebare nerostit`:
De ce? Masa din curtea U.A.P. - la
care tu erai “prezent” doar printr-o
fotografie cu \nsemn de doliu - a
fost, probabil, ultima \nt~lnire de
aceste propor]ii a celor ce ]i-au fost
aproape. Unul. Dintre prieteni a venit
cu propunerea sublim` prin disperarea
ei - ca noi, prietenii [i colegii s`
form`m un fel de club al celor care
te-au cunoscut [i s` continu`m a ne
\nt~lni ca pe timpul c~nd erai \nc` \n
via]` . Nu cred c` ar fi mers, pentru
c` lipsea esen]ialul: tu...
Sufletul t`u a b~ntuit printre
noi 40 de zile, desprinz~ndu-se
\ nsp`im~nt`tor de greu de o lume
pe care a iubit-o at~ta. Mi-l inchipui
ca pe o pas`re fragil` prins`-n la]
\ ncerc~nd disperat` s` se elibereze,
dar f`r` sc`pare, silit` s` se supun`
legilor altei lumi, c`reia \i apar]ine
de acum pe vecie. Dup` un timp
am rugat-o pe doamna ta s` ne ia
- pe George [i pe mine la una din
6 septembrie 2007 septembrie 2007
7

vizitele pe care d~nsa le face ([i
le va face p~n` la sf~r[itul vie]ii) la
cimitir. ßi erau uluitoarele culori ale
toamnei rom~ne[ti, iar eu aveam
un sentiment al nedrept`]ii ce ]i se
face [i o senza]ie tulbure de ru[ine
c` eu - omul de r~nd - le v`d, iar tu
nu, pentru c` ochii t`i intrau \n circuitul
nemilos al recicl`rii universale
a materiei. Iart`-m` c` nu sunt original;
[tii c` aceste lucruri le-a spus,
infinit mai frumos, dar obsedant [i
tulbur`tor - acum aproape o mie de
ani - unul dintre cei mai mari poe]i ai
lumii: Omar Khayyam. ç]i trimit aici o
poz` cu so]ia ta [i cu George, l~ng`
morm~ntul t`u.
Ziua ta de na[tere, 13 decembrie,
altladat` un festin uria[ \n
cascade, a fost acum o zi de doliu,
iar un om apropiat ]ie a g`sit nu
\ ndrumare la Biserica Stavropoleos,
unde o “lum~nare mare” - de
atunci a ta - va fi scoas` odat` cu
sfintele daruri, timp de cinci luni,
pomenindu-]i-se numele \n fiecare
duminic` [i la ma rile s`rb`tori. Eu
am t`cut ceea ce fac extrem de rar [i
doar \n momente de mare m~hnire
[i durere: am b`ut singur pentru
sufletul t`u, t`c~nd sau vorbind “cu
tine” ori despre tine cu un pui de
fiin]` necuv~nt`toare de o puritate
absolut` . ßtiind c` adorai anirnalele
- [i ele pe tine - Î]i mai spun c` cei
doi dalma]ieni ai t`i sufer` cumplit.
Luni de zile ]i-au adulmecat urmele,
hainele [i a[ternutul. Au obosit, dar
[i acum, \n miez de noapte, c~nd se
aude motorul unei ma[ini \n mi[care,
ei se reped la poart`, \n speran]a c`
vor mai putea s` te \nt~mpine cu bucuria
celor ce te iubesc f`r` condi]ii,
s` sar` cu labele pe tine, s`-]i ling`
m~inile [i fa]a, s` se gudure [i s`
adoarm` lini[ti]i. Cine [i cum s` le
8 septembrie 2007
explice c` a[teapt` \n zadar, cine sau
ce s`-i consoleze?
Pe noi, oamenii, \ncearc` s` ne
consoleze al]i oameni, care nu te-au
cunoscut personal [i care ne spun c`
“via]a merge inainte”, lumea la fel etc.
Nu ne consoleaz` nimic, dar nici nu-i
putem contrazice. Sigur c` lumea-[i
urmeaz` cursul, dar - f`r` tine - e mai
s`rac`, mai rece [i infinit mai trist`.
Dumnezeu s`-]i ocroteasc` sufletul!
Cu resemnare, Nic
Post scriptum:
Dac` voi publica aceast` scrisoare
pentru cei r`ma[i pe aceast`
lume, o voi ilustra doar cu trei reproduceri
dup` lucr`ri ale tale: “Cina
cea de tain`”, \ntr-o viziune at~t de
surprinz`toare prin originalitatea ei,
precum [i alte dou` pasteluri, oferite
de so]ia ta dintre cele r`mase neter-
minate sau nesemnate, prob~nd [i \n
acest mod c` soarta nu te-a l`sat s`-] i
definitivezi opera. Destinul \ns` a fost
infinit mai crud \n privinta altor sute,
poate mii - de lucr`ri pe care n-ai avut
timp nici m`car s` le g`nde[ti sau s` le
\ncepi [i care ar fi ap`rut dac` ai mai
fi r`mas printre noi 20-25 de ani. Am
avut un vis - care se repet` - cu uria[e
expozi]ii fantomatice de opere de-ale
tale nen`scute [i care-[i cer vehement
dreptul de a fi ap`rut pe lume. Iar un
personaj care nu-[i arat` fa]a le spune
cinic [i t`ios c` nu-l vor primi niciodat`.
De ce? Nu-[i motiveaz` sentinta. Bogdane,
aceasta e prima [i, probabil, ultima
scrisoare de acest fel. Î]i voi povesti
[i alte lucruri c~nd, inevitabil, voi trece
[i eu \n lumea ostil` [i misterioas`, care
deja te-a aspirat pe tine [i despre care
vorbim at`t de mult, dar [tim at~t de
pu]in, adic` aproape nimic.
Acela[i

1907 - 2006
Raul Egon Lebel
Totul a \nceput \ntr-o zi torid` de
var` a anului 2002, cu un apel telefonic
prin care eram chemat s` urc \n
podul unei case, dup` ni[te tablouri
vechi. Aplecat pe sub grinzile de care
m` ap`ram cu greu, \ntr-o mare de
\ntuneric, cu o lumânare \n c`u[ul
mâinii, ca o insul` de lumin`, am descoperit
universul ascuns al pictorului
Raul Lebel. În acel moment, printr-o
explozie de culoare, au ap`rut: Narcise,
Pe[ti aurii, Peisaje, Pescari la
malul marii, Atelierul, Ferestre cu
mu[cate, Jocuri, Dansuri Populare,
Portrete [i multe alte lucrari.
Cu mult entuziasm, \ ndr`-
gin du-le instantaneu, am cum p`rat
septembrie 2007
9

aceste lucr`ri cu speran]a de a realiza
o expozi]ie. Sub \ndrumarea
domnilor Radu Ionescu, Petre Oprea
[i Barbu Brezianu am \nceput
s` m` documentez prin biblioteci,
arhive, muzee, descoperind, \ncet,
fragmente din via]a artistului expatriat
\n Franta. Dar am vrut s` aflu
mai mult, [i a[a am ajuns la Paris pe
urmele artistului. Dup` s`pt`mâni
de c`ut`ri, am aflat c` din Paris s-a
mutat \n Provence - Roussillon. De
acolo, \ntr-un final, dup` o munc`
asem`natoare cu a unui detectiv,
i-am descoperit ultimul atelier, \ntr-o
insul` \ndepartat` din sudul Africii,
numit` La Réunion. In aceast` insul`
pot spune c` cercet`rile asupra vie]ii
pictorului Raul Lebel s-au \mplinit.
Cronicile, fotografiile si tablourile,
care vor fi prezentate intrun
album de arta, \ti vor destainui,
fiecare, o mica parte din via]a artistului
- piese dintr-un mozaic pe care
punându-le impreuna descoperi
imaginea vie]ii [i operei unui pictor
uitat \n România - Raul Egon Lebel.
Via]a [i opera
În tumultuosul an 1907 se na[te
\n Bucure[ti pe data de 4 iunie, Raul
Egon Lebel. Provine dintr-un mediu
de oameni \nst`ri]i [i cultiva]i. Tat`l,
Ferdinand Lebel, descinde dintr-o
familie de alsacieni protestan] i,
chema]i \n România, la mijlocul
secolului al XIX-lea, de Regele Carol
I, pentru a se ocupa de topografia [i
construirea c`ilor ferate din aceast`
]ar`. Era un om cu preocup`ri artistice,
legate \n special de arta plastic`
german` [i de literatura francez`.
Mama, Melania Lebel, n`scut`
Herdan, o familie de industria[i evrei
din domeniul agroalimentar, avea,
pe l\ng` dragostea de frumos, [i
dorin]a de a \nconjura familia cu armonia
dat` de obiectele de art`.
În acest mediu a beneficiat de
o educa]ie aleas`, dobândind o
cultur` vast` [i poliglot`, deschis`
spre orizonturi multiple. Descoperind
frumuse]ile naturii, satele,
p`durile, a \nceput s` deseneze \nc`
din copil`rie. La vârsta de [apte ani,
Lebel ia primele lec]ii particulare de
desen [i modelaj, dovedind aptitudini
deosebite \n domeniu. Mama sa,
\ns`, ar fi preferat s` \l [tie interesat
de muzic`, impunându-i ore chinuitoare
de pian, dar, spre bucuria
nem`rginit` a copilului, va fi salvat
de unchiul s`u.
Înzestrat cu o personalitate
pu ternic`, Raul Lebel a izbutit s`
impun` familiei, dup` ob]inerea bacalaureatului,
dorin]a sa de a urma
cursurile ßcolii de Belle-Arte din
Bucure[ti. Începe \n anul 1928, la
vârsta de dou`zeci [i unu de ani, s`
studieze pictura [i desenul cu profesorii
G.D.Mirea [i Camil Ressu. Cu
G.D. Mirea, o personalitate marcant`
a vie]ii artistice române[ti, [i Camil
Ressu, de]in`tor al unei maie[trii
portretistice deosebite, tân`rul artist
\nva]` cu o disciplin` riguroas`
respectul fa]` de meserie c`p`tând
treptat o st`pânire a desenului [i a
tehnicii picturale.
Frecven]a [i cursurile Academiei
Julian din Paris, unde ajungea cu
Orient Expresul dup` o c`l`torie de
dou` zile [i dou` nop]i. “Ora[ul Lumina”
\i dezv`luie frumuse]ile sale:
muzeele, str`zile, cl`dirile. Începe s`
refac` itinerarii celebre: \n Ile de la
Cite’, Montmartre, Montparnasse.
În fa]a paradei nesfâr[ite a comorilor
artistice, r`mâne cople[it de
farmecul unic al Parisului.
Îmbog`]it de noile descoperiri
artistice, Raul Lebel se \ntoarce \n
România, unde se hot`r`[te s`-[i
g`seasc` propriile mijloace ale definirii
\n pictur`. În atelierul s`u, din
Calea Doroban]i, de lâng` editura
Cartea Româneasc`, unde \[i avea
re[edin]a [i familia sa, pictorul \[i
continua cercet`rile asupra culorii,
fundamentate pe scrierile lui Matila
Ghyka (“Num`rul de aur”, “Eseuri
despre ritm”) [i pe concep]iile artistice
ale lui Paul Valery.
“Mesajul picturii lui Raul Egon
Lebel, afirma Barbu Brezianu,
este al unui liric, este sugerat, \n
general, simplu [i sincer, u[or de
descifrat, cum g`sim \n autoportretul
pictorului, culorile fiind puse
pe pânz` precum o muzic` abia
10 septembrie 2007 septembrie 2007
11

murmurat`, suav` [i sensibila, dar
artistul mai recurge [i la efecte cromatice
puternice, stridente pe alocuri,
legând culori dure, cum ar fi
ro[ul [i galbenul din naturile statice
[i peisaje. În schimb, \n lucr`rile
“Lectia de geometrie”, “Lectura”
[i “Tân`ra cu pisica’’,mesajul devine
ascuns, lucr`rile fiind acoperite
ca de o cea]` ce las` privitorul
s` descopere prin propria-i sensibilitate
[i \n]elegere aceasta “poezie
diafan`’’ din opera artistului.
Începe s` participe cu lucr`ri
la Saloanele oficiale. În 1938 la Salonul
Oficial de Toamn`, “Desen,
gravur` [i afi[“ \i este expus un
singur tablou, “Portret”, iar la cel
din 1939, “Pictur` [i sculptur`”
este prezent cu dou` tablouri,
“Flori” [i “Portret”. În 1940, la Salonul
Oficial, “Pictur` [i sculptur`”,
figureaz` cu dou` tablouri “Natur`
moart`” [i “Flori”.
Pe lâng` experien]a artistic`,
Lebel face parte [i din consiliul
director al marii \ntreprinderi
agroalimentare Herdan, mai exact
la firma unchilor s`i Max, Sever [i
Enghel Herdan, proprietarii Fabricilor
de pâine [i morii Herdan, din
ßoseaua Basarab, col] cu Splaiul Independen]ei,
construit` prin 1920.
Urmeaz` \n Anglia cursuri de management
\n alimenta]ia public`,
iar \n urma experien]ei capatate,
contribuie la \nfiin]area restaurantelor
Herdan \n Bucure[ti. Acestora
le concepe sigla, iar pentru campania
publicitar` a Morilor Herdan
execut`, la “Târgul Mo[ilor”, o
machet` a unei mori de vânt din
care puteai s` cumperi produse de
panifica]ie marca Herdan.
Barbu Brezianu \[i aminte[te
c` “ Pe Calea Victoriei, vis-a-vis de
Palatul Telefoanelor [i Teatrul Na -
]ional, era a[a numitul bar-automat
Herdan. O cl`dire cu trei etaje,
unde, la parter, clien]ii st`teau [i
consumau \n picioare, iar la cele
dou` etaje superioare, erau mese
cu scaune, iar fete \n uniforme
serveau ca la restaurant. Noi, tinerii
ne \ntâlneam la Herdan, c`
pentru Cap[a nu aveam nici banii,
nici vârsta. I se zicea “automat”
pentru c` avea pe din`untru mici
vitrine de sticl`, \n care introduceai
\ntr-un spa]iu o moned` [i ap`sând
pe un buton se declan[a servirea
automat` a gust`rilor [i b`uturilor
afi[ate. Familia Herdan mai de]inea
[i fabricile de pâine Herdan care
f`ceau ni[te franzele grozave [i
biscui]i nemaipomeni]i. Din acest
motiv erau furnizorii Casei Regale,
asta, \n vremurile acelea, fiind o
mare cinste pentru fabric`.”
Textul integral va fi publicat
\n albumul de art` “Raul
Lebel”- autor Adrian Buga.
Vernisajul expoxi]iei Raul
Lebel [i lansarea catalogului
au avut loc pe data de 3 octombrie
2007, la Muzeul de
Istorie [i Art` al Municipiului
Bucure[ti - Palatul Su]u.
Entuziasmul
care ne trebuie
Într-o epoc` a mecaniz`rii,
automatiz`rii [i a hipercomputeriz`rii,
\ntr-o perioad` a dezumaniz`rii, cine
se mai gânde[te la sentimente, cine
mai are entuziasm?
Cine mai are vreme s` se
entu ziasmeze, când este vorba
despre un fapt cultural? Într-o
societate din ce \n ce mai birocratic`,
hârtiile sufoc` idealurile.
De la mic la mare, func-
]ionarii institu]iilor care conduc
via] a cultural` sunt din ce \n ce mai
anchiloza]i. Ideile lor - dac` exist` -
sunt din ce \n ce mai corodate [i roti-
]ele care le pun \n mi[care - din
ce \n ce mai ancrasate, sinapsele
din ce \n ce mai lene[e [i lumini -
]ele care ar trebui s` se aprind`
pe scoar]` - din ce \n ce mai pale,
dovedind epuizarea bateriilor.
Ne-am obi[nuit ca ini]iativa s`
se loveasc` de zidul de beton armat
al lui NU.
În acest peisaj de[ertic, apar
totu[i indivizi -un fel de “genera-
]ie spontanee “ - indivizi care nu se
las` cu una cu dou` [i care, pose-
da]i de un ideal, [tiu s` intre pe fe reastr`
dac` sunt da]i afar` pe u[`. De multe
ori ar p`rea c` afi[eaz` un Don Quichotism
inocent, \ns` [tiu \ ntotdeauna
ce vor [i de cele mai multe ori, pun \n
practic` ideea care \i bântuie.
Un asemenea caz \l reprezint`
Adrian Buga.
ßti]i ce a fost capabil s` fac`
tân`rul acesta ?
A descoperit cu câ]iva ani \n
urm` \ntr-un ungher al unui pod
lucr`rile pline de praf ale unui pictor
despre care nu s-a mai vorbit de
decenii. Situa]ia nu este singular`.
Opera [i biografia multora dintre
arti[tii români, fie ei pictori, scriitori
sau muzicieni, au fost cenzurate de
ochiul ciclopic al partidului.
Rescrierea unei istorii a picturii
române[ti de dup` 1940 este
o munc` sisific`, care nu se poate
concretiza decât printr-un efort conjugat
al tuturor iubitorilor de frumos,
realizabil prin cercetare, studii, expozi]ii,
tip`rituri, albume, cataloage
raisonné.
Tablourile g`site \n podul uitat
de lume apar]ineau unui pictor
care a participat \n anii interbelici
la Saloanele Oficiale [i la expozi]iile
acelor vremuri. Artistul se tr`gea din
neamul celebrului fabricant de pâine
[i biscui]i Herdan - furnizor al Casei
Regale - pentru care artistul asigura
12 septembrie 2007 septembrie 2007
13

designul ambalajelor [i proiecta pavilioanele
la târgurile unde expunea
fabrica. Era din lumea bun`. Juca
tenis, golf [i practica cu mult curaj
bobul pe pârtia de la Sinaia. Era un
aristocrat, care nu avea ce c`uta
\n cultura proletar`. Prin nu [tiu ce
minune, i s-a permis s` deschid` o
expozi]ie personal` \n prim`vara lui
1958 la actuala sal` Simeza din bulevardul
Magheru, dup` care, nefiind
la prima tinere]e, Raul Egon Lebel -
c`ci despre el este vorba - a trecut
cortina de fier spre lumea liber`.
Bine\n]eles, numele s`u a fost pus la
index. A trecut o jum`tate de veac
de la acea personal` [i uitarea s-a
a[ezat, ca [i praful, peste tablou rile
din patria sa natal`. Din p`cate, nu
este singurul artist al acelei pe rioade
despre care nu [tim prea multe.
Adev`rul este c` [tim mult mai pu]in
despre o genera]ie apropiat` de noi,
decât [tim despre cei care au tr`it
acum un secol [i mai bine.
Adrian Buga a fost impresionat
de lucr`rile aruncate de-a valma, le-a
cump`rat, dup` care le-a cercetat
cu grij` [i nu i-a fost greu s`-[i dea
seama c` ele reprezint` o valoare
care merit` toat` aten]ia.
Din acel moment a \nceput o
goan` dup` informa]ii \n leg`tur` cu
opera artistului, omul [i societatea
\n care acesta tr`ise. S-a interesat \n
dreapta [i-n stânga [i \ncet-\ncet [i-a
alc`tuit un fond documentar pe care
l-a organizat - lucru care i-a permis
s` alc`tuiasc` un catalog bine pus la
punct [i o expozi]ie \nchegat`.
Isprava tân`rului plin de elan nu
s-a oprit aici. çntrebarea era: ce s-a
\ ntâmplat cu artistul Lebel dup` plecarea
sa din ]ar`. A descoperit o adres`
din Fran]a. A cercetat-o [i a g`sit o serie
de lucr`ri pe care emigrantul le f`cuse.
14 septembrie 2007 septembrie 2007
15

Dar periplul lui Lebel [i a operei sale nu
se oprea aici. Lebel, c`ruie \i pl`cuse
din tinere]e aventura, a considerat c`
un subiect interesant [i plin de exotism
i s-ar potrivi, a[a c` a p`r`sit Fran]a [i
nu a ezitat s` c`l`toresc` \n locuri pline
de un iz romantic. Probabil influen-
]at de Gauguin - pe care-l adora - a
cutreierat insulele Madagascar [i
arhipelagul Mascarenelor, insulele
Seychelles, Mauritius pentru a se stabili
\ ntr-un teritoriu de peste m`ri al Fran-
] ei, insula La Réunion.
Peste tot a pictat mult [i, bucurându-se
de natur` [i de o longevitate care
s-a oprit \n preajma centenarului, a
l`sat urme pe care \ nsetatul de frumos
[i perseverentul nostru tân`r le-a cules
[i le-a fructificat constructiv, mergând
sistematic pe urmele lui.
Descoperirile f`cute au avut
darul de a-i r`spl`ti pe deplin efortul
fizic, mental [i - s` nu uit`m - pe cel
financiar!
Trebuie s` accentu`m un element
de prim` importan]`. T\n`rul [i
entuziastul iubitor de art` a f`cut totul
pe banii s`i, f`r` ajutorul institu]iilor
statului, refractare la “ neaveni]i “...
Câ]i nu i-ar putea urma exemplul?
Sunt suficiente persoane fizice,
ca s` nu mai vorbim de cele juridice,
care au frumoase resurse financiare,
posed` elegante spa]ii, au [i unele
preocup`ri artistice, dar le lipse[te
entuziasmul. Ar fi de dorit ca ini-
]iativa particular` s` joace un rol
de prim` m`rime \n reconsiderarea
arhivei noatre plastice.
Entuziasmul nu se poate cump`ra,
nu se import`, nu se perfuzeaz`.
Este \nregistrat \n genele individului,
este simplu, intens [i curge
prin capilarele unor privilegia]i.
Florin Colona[
16 septembrie 2007 septembrie 2007
17

Adrian Podoleanu sluje[te cu
smerenie \n altarele artei ie[ene [i na-
]ionale de câteva bune decenii asemenea
unui Luchian de la care a \ nv`]at
c` natura nu trebuie nicidecum bruscat`
spre a-[i dezv`lui tainele. Pare,
de aceea, un eremit sfielnic pentru
care monologurile solitare sunt preferate
zgomotului mirean al celor care \ [i
strig` \n gura mare valoarea. De aici,
impresia c` mediul domestic e singurul
unde \ [i \mpline[te via]a iar atelierul din
Armean`, crea]ia. Vorba lui seam`n`
Arta de a fi discret
mai degrab` cu o permanent` [i sugestiv`
[oapt`, iar t`cerile sunt populate
de insolubile incertitudini [i melancolii.
Nu are voca]ia excesului [i, de
aceea, noble]ea discre]iei \l face vizibil.
În familie are tandre]ea unui exigent, \n
art` \n]elepciunea de a se gr`bi \ncet.
Mul]i au considerat \n timp, cu
evident` subiectivitate, c` voca] ia
dintâi a artistului ar fi acuarela.
Al]ii, dimpotriv`, socotesc c` pictorul
are des`vâr[ita prioritate. Lucrurile
sunt \ns` \n cazul unui artist proteic
cum este Adrian Podoleanu ceva mai
complicate [i nuan]ele devin astfel
inevitabile. Artistul se gânde[te pe
sine [i, \n consecin]`, dovede[te c`
\ ntre cele dou` voca]ii nu pot exista
prio rit`]i, ci doar o cordial` rela]ie de
completitudine. Între acuarel` [i pictur`
nu exist` contradac]ii cât, mai
degrab`, sugestive adiacen] e. Diferen]ele
nu pot fi, a[adar, de atitudine
sau viziune ci doar de tehnic` artistic`.
Gra]ia acuarelei, rafinamentul ei
o putem identifica [i \n armonioasele
compozi]ii picturale unde fream`tul
l`untric al naturii declan[eaz`
acelea[i st`ri de reverie [i de solitare
introspec] ii. Exist`, desigur, [i câteva
excep]ii când \n Autoportrete, privindu-[i
fiin]a interioar`, mai scap` câte
o not` \nalt` de orgoliu velasquezean.
În rest, totul st` sub semnul discre]iei
[i al unei cordiale confesiuni.
Pe Adrian Podoleanu elogiile
\l deruteaz`, \n timp ce re]inerile \l
cutremur`. Î[i potrive[te pa[ii artistici
doar \n func]ie de ritmul respira-
] iei care poate fi, alternativ, o boare
astral` sau un vuiet unde tensiunile
interioare t`lm`cesc starea de a fi a
unui creator de o inechivoc` sensibilitate.
Expresia devine o dominant`
de efort creator, un palpit vital [i o
metod` de lucru. Construc]ia imaginii
are, \n consecin]`, o \ntemeiere
afectiv-ra]ional` c`reia \i adaug`
n`zuin]a de a atinge inefabilul.
Acuarelele lui ]in de diafanitate [i bucuria
unei m`rturisiri. Nu hazardul scrie
partitura imaginii grafice, nu el are
meritul des`vâr[itelor game armonice,
nu el orchestreaz` vitalitatea sensibil`
a imaginii. Astfel artistul ia \n posesie
un teritoriu unde sublimul se poate cu
adev`rat atinge. În consecin]`, structura
unui peisaj mizeaz` deopotriv`
pe conturele vagi ale formelor dar pe
interp`trunderea cu efecte spectaculoase
a maselor de culoare lichid`.
Are, pot spune, vitalitatea unui liric [i
m`estria unui mereu inspirat.
Artistul are, de asemenea, capacitatea
rar`, de a accede prin medita]ie
\n zonele de profunzime ale realului
[i prin intui]ie de a sesi za misterul de
dincolo de el. Astfel, socote[te c` prin
percep]ie atingem doar aparen]a [i
c` doar prin viziune putem \ntrevedea
esen]a miraculosului. Deficitul de
realitate constatat prin prelungitele
scrut`ri ale orizontului din afara [i
din interiorul s`u, se compenseaz`
printr-un firesc surplus de fic]iune.
De aceea, consider c` acuarelele lui
sunt deopotriv` reale [i imaginare,
indiferent dac` este vorba de somptuoase
[i spontane naturi statice sau
luxuriante peisaje. În ambele ipostaze,
sugestivitatea lor netrucat` de abilit`-
] ile me[te[ugului este singura solu-
]ie c`tre sesizarea multiplelor sensuri
ascunse ale mesajelor grafice. Firescul
acestor confesiuni face ca totul s` par`
simplu [i spontan, a[a cum de altfel
cere tehnica fluidit`]ilor vaporoase,
numai c` Adrian Podoleanu a izbutit
s` fac` din impresiile fugace un semn
al ve[niciei. Nu m` sfiesc s` afirm c`
numai pe aceast` cale acuarela poate
evita pitorescul lesnicios [i aerul de
alc`tuire dominat` de hazard. Cei care
au ie[it \n timp din mantaua sa poart`
amprenta acestor inevitabile adev`ruri.
Griurile sale, tandre sau dramatice, au
f`cut veritabil` [coal`.
Re\ntâlnirea cu acuarelele lui
Adrian Podoleanu \n spa]iul elevat al
Galeriei Dana are meritul de a genera
o stare de seduc]ie, de abandon voluntar
al privitorului \n intimitatea fiec`rei
lucr`ri, \n fapt o poart` generos deschis`
spre lume [i spre noi \n[ine. Starea
meditativ` de monolog solitar, atât
de pe gustul artistului, nu ar fi altceva
decât omagiul adus unui creator care
a f`cut din arta de a fi discret filosofia
unui \nving`tor pentru care clipa s-a
dilatat asemenea ve[niciei.
Valentin Ciuc`, critic de art`
18 septembrie 2007 septembrie 2007
19

Pictura Elenei U]` Chelaru nu
este simpl` relatare a unui fapt de
via]`, nu se opre[te la formele exterioare
ale existen]ei, ci sondeaz`
\ns`[i esen]a ei, traducând \n limbajul
plastic multiplele sensuri ale
lumii vizibile. Artista gânde[te \n
culoare, iar gândurile sale \nfloresc
\ ntr-o infinitate de nuan]e.
Lucr`rile sale povestesc oamenilor
despre oameni, \ntr-un desen direct
[i de o mare for]`. Artista
\ nzestrat` cu personalitate puternic`,
remarcabil discern`mânt [i
un fond spiritual robust caut` permanent
expresia autenticit`]ii vie-
] ii. Pictura sa aspir` c`tre captarea
unui puls vital a unui ritm profund,
geam`n` realit`]ii. Opera sa este
vie, tr`ie[te, palpit`, fiecare lucrare
\nfiripându-se ca rod unic al
fluxului creator.
Pictura Elenei U]` Chelaru tr`deaz`
o sensibilitate de poet, solid`
cultur` plastic`, subtilitate \n mânuirea
mijloacelor. Ea este, f`r` \ndoial`,
marca unei delicate]i suflete[ti [i
a onestit`]ii. Candoarea ia \n pânzele
sale o dimensiune moral`.
çn crea]ia artistei, \n afara
peisajului autohton care ocup` o
pondere important`, un loc aparte
\l ocup` peisajele italiene unde a
deschis de altfel [i un mare numar
de expozi]ii. çn aceast` categorie de
lucr`ri Elena U]` Chelaru folose[te
motivul pictural mai mult ca pretext
pentru armonia cromatic`,
preocupare determinat` \n arta sa.
Aici observ`m predilec]ia artistei
pentru gamele reci, albastrul \nchis
al cerului [i al apei, verdele viu al
vegeta]iei bogate, estompate
totu[i \n tu[e mari ce reprezint` o
rima pe care a folosit-o \n numeroase
lucr`ri. Intensitatea tonurilor
Elena U]` Chelaru
este m`rit` de refluxul vegeta]iei \n
apa iar c`ramiziul stins al cl`dirilor
este multiplicarea la infinit a nuan-
]elor ci prin dominante tonale.
Luminile din peisajele sale sugereaz`
anotimpuri [i st`ri afective
desprinse parc` din Corot, vegeta-
]ia devenind elementul principal
dar [i dealurile semnificativ oscilând
de fiecare dat` \ntre pata
abstract` [i silueta fragil-concreat`
filigranat` cu delicii. Fiecare peisaj
con]ine ima gini de monumente,
porturi, figuri umane, prilej de
evocare [i integrare \n structura
lucr`rilor a propriei sale existen-
]e. Peisajele sale poart` aceea[i
m`rturisire a temperamentului
artistic \nclinat spre descoperirea
jocurilor feerice ale luminii care
str`bate atmosfera. Cu toate c`
s-a manifestat \n toate genurile,
peisajul, portretul [i nudul au
r`mas genurile preferate.
Uneori pânzele sale au ceva
din matitatea frescei, alteori din
str`lucirea unei paste pus` cu exuberan]`,
tonalit`]ile sunt surdinizate.
Sim]i \n arta acestei artiste
ecouri din frumoasa noastr` tradi-
]ie pictural` [i \n acela[i timp o
viziune mo dern` care const` \n reduc]ii,
sinteze, concentr`ri, treceri
\n prim-planuri, cu \nclina]ii ritmice
spre decorativitate. F`r` a folosi
linia formelor sale au consisten]`,
vibra]ie, armonie ine dite. Pe lâng`
preferin]ele sale pentru armoniile
\n varia]ii de galben, ro[u, ocru,
paleta sa s-a \mbog`]it cu fine
griuri, cu diversit`]i \n albastru [i
verdele naturii.
Artista, asa cum am v`zut [i \n
peisajele sale, dep`[e[te senza]ia
ime diat`, re]ine pentru a transpune
pe pânz` datele [tiute pentru subiect
[i nu pe cele v`zute oferite direct de
contactul cu aceasta. Infuziei acesteia
de cerebralitate, de ordine [i echilibru,
trebuie s`-l g`sim originea atât
\n structura artistei, cât [i \n lec ] ia
clasicismului francez, recep]ionat` de
Chelaru prin ipostazele de modernitate
ale unui Cézanne sau Lhote.
Opera Elenei U]` Chelaru realizat`
pân` acum se \nscrie ca o
m`rturie vie a vie]ii unui artist ce
face parte din genera]ia de aur post
ciucurentist`, dedicându-se \n totalitate
acestei ocupa]ii nobile cu o
perseveren]` rar \ntâlnit`, cu devo-
]iu ne [i un permanent travaliu \ntre
natur` [i atelier. Nobli]e spiritual`,
limbaj plastic personal, soliditate
ob]inut` printr-o tratare modern` a
esen]elor [i a metodelor moderne,
consider c` sunt caracteristicile artei
semnate Elena U]` Chelaru. Peisajele
sale, naturile statice, portretistica sa,
\ntreaga oper` a Elenei U]` Chelaru
cânt` bucuriile vie]ii cu o fine]e a
interpret`rii, cu o discre]ie [i tandre -
]e deosebite. Picturile sale reprezint`
delicate st`ri de suflet.
Prin \ntreaga sa crea]ie, Elena
U]` Chelaru demonstreaz` adeziunea
sa total` la o art` de \nalt mesaj
moral [i social, d`ruit` cu generozitate
semenilor.
Dr. Alexandru CEBUC
Elena U]` Chelaru este o natur`
problematic`, cu \nclina]ii evidente
spre studii plastice temeinice [i experien]e
\n cel mai bun \n]eles al
cuvântului. Adev`rate studii de culoare
[i compozi]ie, lucr`rile sale,
\n care a \ncercat s` fructifice lec-
]iile de teorie [i crea]ie a dou` mari
con[tiin]e artistice contemporane,
Paul Klee [i Johannes Itten, au, datorit`
seriozit`]ii [i gravit`]ii cu care
\ [i pune problemele, \n apari]ia lor, o
adev`rat` etap` de exerci]ii spi rituale
\n crea]ia artistei, prevestitoare de
neândoielnice \mpliniri.
Octavian BARBOSA
Gazeta Literar` - 1968
Un colorit viu, senzual, dedicat
\n transparen]a planurilor [i dispunerea
gua[elor diluate. Acestea sunt
principalele calit`]i ale Elenei U]`
Chelaru care e prezent` cu o expozi-
]ie personal` la “Vanvitelli”. Stilizarea
formei o face s`-[i dezvolte
lucr`rile \n sens geometric, \n \n`l-
]ime; acestea sunt realizate cu elementele
tehnicii divizioniste.
Salvatore di BARTOLOMEO
“Napoli notte” - 1972
Elena U]` Chelaru, cunoscut`
publicului italian prin expozi]iile pe
care le-a avut \n mai multe rânduri
\n ]ara noastr` unde a stat mai mult`
vreme. çn ultimele sale tablouri,
c`ut`rile cromatice [i tu[a ritmat`
tind spre esen]ialitatea unor compozi]ii
care sub\n]eleg imaginea care
exprim` cel mai ades un peisaj urban
ale c`rui structuri [i tensiune devin
vizibile.
Dovada c` acest interes este
precump`nitor ne-o d` faptul
c` artista a restrâns anumite ex-
pansivit`]i cromatice de cert` ascenden]`
“fov`” \n avantajul culorilor
aproape reci, cum ar fi griul,
violetul, pentru a ancora, la limit`,
aproape \n monocromism. Este
limpede c` un asemenea proces nu
poate fi definit reductiv \ntruc`t,
dimpotriv`, el implic` treptat [i
p`trunderi \n autenticitate care afl`
\n statornicia unei c`ut`ri ritmice,
ce de altfel, a caracterizat totdeauna
opera Elena U]` Chelaru,
ra]iunea crea]iei \n]eleas` ca o
con[tiin]` a lumii \n care ne este
dat s` tr`im.
Luciano MARZIANO
Roma - 1972
çn tablourile Elena U]` Chelaru
exist` o permanent` tensiune liric`,
o impetuas` stare de delivrare care
\i particularizeaz` demersul pictural.
20 septembrie 2007 septembrie 2007
21

Aceast` suveran` afirmare a orizontului
interior, a unei st`ri emo]ionale
pregnant personale, ac]ioneaz`
asupra lumii exterioare spre care
pictori]a \]i \ndreapt` aten]ia folosindu-i
sugestiile \ntr-un sens mai
profund decât al reflect`rii imediate.
Urm`rind cu aten]ie peisajele pentru
care opteaz` \n mod curent Elena
U]` Chelaru, descoperim imediat
c` ele nu sunt perin con]inutul lor
evocator, anecdotic, nici prin o atmosfer`
proprie, particular`, ci c` au
fost adoptate pe baza unei anumite
structuri arhitectonice implicând un
ritm muzical, o anume ordine ce se
insinueaz` \n construc]ia imaginii.
Peisajele Elena U]` Chelaru sunt
puncte de moduli repetabili - copaci,
fa]ade cu goluri de ferestre, arcuri de
pod sau pânze de iol`. Comunicarea
artistei cu realul se face astfel la nivelul
unei simpatii organice cu structuri
ordonatoare depistate dincolo de
imediatul lumii tangibile. Sunt \n[`
structuri la care artista nu ajunge
printr-un demers strict analitic, prin
\nl`turarea aascetic` a substan]ei accidentale,
a temporalului, ci printr-o
afinitate intuitiv`. Acest amestec
de culoare de rigoare organizatoare
- precizia contururilor negre, intens
grafice, disciplina câmpurilor de culoare
ce evoc` vitraliul - de prospe-
]ime a impresiei, de participare emo-
]ional`, d` flexibilitate unui tip de pictur`
ce a ajuns aproape un sistem.
Foarte egal` cu sine \n a respecta
acest mod de a compune imaginea,
Elena U]` Chelaru [i-a \ nregistrat
oscila]iile suflete[ti, oscila] iile temperamentale
\n regimul cromatic al
pânzelor, \n totul care prin dominator
sarcina afectiv`. çntâlnim \n pictura
sa faze \n care atmosfera e dominat`
de griuri, unde interven]ia unei
cromatici rafinate de violeturi palide
[i rozuri pune timide accente pentru
ca \n lucr`rile mai noi, s` fim martori
la exuberan]a provocatoare a unei
cromatici pline de verv`, cu tonuri
grele, la anotipodul diafanelor tonuri
pastelate anterioare. Este un alt mod,
mai \ntr`zne], de a interpreta lumina,
care, \nfrângând rigiditatea geometric`
a liniilor, confer` cu un farmec
nea[teptat, materialitate obiectelor.
Ca [i \n cazul suportului compozi-
] ional al formelor, [i \n cazul culorii,
sugestia din exterior se \ntâlne[te cu
dispozi]ia interioar` f`r` ca una s`
devin` preponderent`, ci alc`tuind
peste jocul inciden]elor culturale [i al
tensiunilor vizibilului, un alfabet plastic
pe deplin eficient. çnregistrând diversele
intensit`]i la care se consum`
lirismul s`u, marinele r`spund afectiv
\nclin`ri spre cromatica vibrant`, cu
accente dramatice, a[a cum atmosfera
melancolic` a griurilor gâse[te
ca suport peisajul urban.
Elena U]` Chelaru urmeaz` o
cale de a-[i apropia realitatea, care
evit` deopotriv` inten]ia total`,
abstrac]ia pur` sau mimetismul
imediat. Ea caut` \n universul
\ nconjur`tor elemente care pot
s-o exprime, conferindu-le o perfect`
coeren]` [i ob]inând astfel
un limbaj evident personal, deschis
comunic`rii.
Constantin PRUT
Noiembrie - 1973
Pictori]a Elena U]` Chelaru este
o senin` reprezentare, o izbând` a
marelul adev`r estetic, echivalent
cu iubirea vie]ii [i a lumii, \n dimensionarea
umanist` a universului. Vibrând
de intensit`]i cromatice [i de
sensurile profunde ale particip`rii,
pictori]a Elena U]` Chelaru \nscrie o
luminoas` traiectorie pe firmamentul
complexei spiritualit`]i a României
contemporane.
Alexandru BALACI
Prezentare la Expozi]ia personal`
Galeriile de Art` Orizont - 1976
22 septembrie 2007 septembrie 2007
23

çndeosebi \n ciclul dedicat Parisului,
Elena U]` Chelaru [i-a pus cu
luciditate probleme noi, dificile pri vind
figurarea unui spa]iu spiritual, \n care
se opre[te la câteva simboluri ale civiliza]iei
umane, Catedrala Notre Dame,
Turnul Eiffel [i Arcul de Triumf, \ntr-un
dialog fertil cu timpul, devenite emblematice
pentru evocarea panoramic`
a acestui str`vechi centru de cultur`.
Deosebindu-se net de ceilal]i pictori
care s-au oprit la aceea[i tem`, artista
a urm`rit \n acest ciclu, realizat \ntr-o
dominant` de griuri albastrui, a[ternut`
\n pete mari, u[or geometrizate, reliefarea
unei evidente verticalit`]i, \n care
] es`tura liniilor ascensionale une[te
\n mod simbolic p`mântul cu cerul,
ca nobil` aspira]ie uman` spre \n`l-
] area spiritual`.
Ciclul de nuduri elogiaz` frumuse]ea
formelor robuste, statuare,
de o s`n`toas` plenitudine biologic`,
\ntr-un netem`toare franche]e
fa]` de rolul lor vital, ca nobil` matrice
a vie]ii.
Cu o proasp`t` bucurie, artista
pare a fi descoperit generosul motiv
al florilor, pe care le trateaz` \ntr-o
viziune modern`; \n buchetele sale
somptuoase, natura triumf` \ntr-o
explozie vegetal`. Elementul floral
dobânde[te vibrante intensit`]i cromatice,
cu certe virtu]i decorative.
Marin MIHALACHE
România Literar` - 1979
Sunt ani de c`nd imaginea artistic`
a româniei tr`ie[te sub cerul italian
prin lucr`rile Elena U]` Chelaru.
Artista bucure[tean` vine cu imagini
folclorice [i cu o profund` pictur`
pe sticl`, \mbinând o mare [i veche
tradi]ie cu lec]ia artei europene contemporane.
Pu]in sunt arti[tii deschi[i
la inova]ii tehnice cum este pictori] a
Elena U]` Chelaru, care au reu[it s`
p`streze pân` la urm` o atât de statornic`
[i surprinz`toare leg`tur` cu
tiparele p`mântului natal, inclusiv
cele specific populare. De fapt, ne-am
obi[nuit s`-i cuprindem lucr`rile sub
un titlu unic, sintez` estetic` [i tematic`,
[i anume Imnuri României. N-ar
fi greu, abordând o tem` atât de pro-
fund`, a[ zice visceral` trâit`, s` cazi
\n p`catul retoricii, prin reluarea, uneori
poate chiar afectiv`, a unor motive.
Adev`rul e c` Elena U]` Chelaru
ne surprinde [ine farmec` prin capacitatea
de a d`rui compozi]iilor ei o
constant` puritate a sentimentului, o
mereu re\nnoit` bucurie a liniei.
Parisul Elenei Chelaru este Parisul
unei românce din Bucure[ti, dup`
cum Parisul lui Tamburi este Parisul
unui maestru al “[colii române”. Cu
24 septembrie 2007 septembrie 2007
25

alte cuvinte, Elena U]` Chelaru, confruntându-se
cu fascinantele lumi
picturale ale Europei contemporane,
\[i pune peste tot pecetea personalit`]ii
sale - lucru care se \ntâmpl`
prea des.
Carlo Emanuele BUGATTI
“La pittura di
Elena U]` Chelaru”
Ancona - 1982
çn momentul de fa]`, Elena U]`
Chelaru e tot mai atât de cunoscut`
\n Italia [i Fran]a, pe cât de cunoscut`
[i de apreciat` e \n ]ar`, num`rul
expozi]iilor personale italiene fiind
de-a dreptul impresionant, ca [i al
premii lor dobândite peste hotare.
“Pornind din unduirile peisajului
românesc, din tradi]iile [i clasicitatea
lui - scrie Cesare Baldoni - ... transformând
printr-o subtil` metamorfoz`
ini]iati c` tensiunea ancestral`
\n condi] iile prezent`, \nzestrându-[i
pânzele cu tot ceea ce \n zilele noastre
reclam` condi]ie poetic` ... Elena
U]` Chelaru t`lm`ce[te timpul \ntr-o
istorie, care nu este alc`tuit` numai
din secven]e sau din poezia imaginilor,
ci din tr`ire...”.
E semnificativ c` criticii str`ini
subliniaz` adesea caracterului românesc
(adic` al [colii artistice apar-
] in`toare) la o imagine - de construc]ie,
cum spune Catul Bogdan
- pe care unii critici români o v`d
sub influen]a picturii franceze.
E drept c` motivul tablourilor
Elenei U]` Chelaru [i câteodat`,
unele solu]ii plastice ar favoriza
o astfel de supozi]ie, dar ar fi
s` exager`m, cât` vreme criticii
francezi [i italieni nu consider`
aceasta. Comentând o selec]ie de
“Imnuri Române[ti” prezentat`
la Roma, Carlo Emanuele Bugatti
observ` c` Parisul Elenei U]`
Chelerul este Parisul unei românce
din Bucure[ti”, cu alte cuvinte un
simplu motiv, frecventat de atâ]ia
al]ii. çn acest sens e util s` cit`m
o fraz` a lui Alexandru Balaci
rostit` la un vernisaj: “Elena U]`
Chelaru este purt`toare, sub orice
cer, a luminosului mesaj al plasticii
române[ti, a str`lucirii [i optimismului
ei genuin”.
Tudor OCTAVIAN
“Vitrina Artelor - C`l`torii”
Flac`ra - 1989
Unii critici s-au sim]it atra[i
\ ndeosebi de robuste]ea arhitectural`
a viziunii [i au ignorat cu bun`
[tiin]` vibra]iile lirice ale culorii. Este
de asemenea, adev`rat faptul c` un
anumit suflu liric este presupus din
locului \n crea]ia unei pictori]e. Ori,
cum am subliniat deja, existen]a lui
pare a fi o cucerire ceva mai târzie,
cu siguran]`, inclus` \n programul
general de reac]ie \n fa]a realului.
Consecutiv, de elaborare a compozi-
]iei plastice. Aparen]a nefeminist` a
picturii Elenei U]` Chelaru constituie,
de fapt, poate cea mai important`
calitate a ei. Respingând tenta]iile
patetice ori cele confesiv-sentimentale,
ea ne-a dovedit c` artistul este
o fiin]` unic`, a c`rui ra]iune de a
exista urm`re[te s` ofere, cu generozitate,
bucurie oamenilor. Adev`rul
lui nu poate [i nici nu trebuie pus
vreodat` la \ndoial`.
Mi se par pilduitoare reflec-
]iile eseistului italian Cesare Baldoni:
“Pornind de la unduirile
peisajului românesc, din tradi]iile
[i clasicitatea lui, urmând o rela-
]ie str`veche care \nseamn` totodat`
[i dest, figur`, obicei, dans,
fresc`, pictori]a a p`[it mai departe
pân` la impactul transparent
al propriei interiorit`]i cu catedralele
albe [i albastre ale Parisului,
transformând, pribtr-o subtil`
metamorfoz` ini]iatic`, tensiunea
ancestral` \n condi]ie prezent`,
umplându-[i pânzele cu tot ceea
ce, \n zilele noastre, reclama imperios
expresia poetic`. Ori, adev`rul
acestei picturi credem c` st` tocmai
\n aceast` nevoie de a reda nu
numai p`mântul natal ci [i un soi
de c`l`torie universal`, adic` un eu
\n lume [i \n contemporaneitate”.
Arta Elenei U]` Chelaru echivaleaz`
astfel cu o cordial` invita]ie
\n orizontul spiritului românesc,al
lumii, al propriei noastre fiin]e.
Valentin CIUCå
“Lini[tea petelor de culoare”,
volumul “Vernisaje elective”,
Editura Augusta 2001
Preverin]a culorii a integrat-o
mi[c`rii foviste. Ea posed` subiectiv
suprafa]a picturii urm`rindu-i coeziunea
cromatic` prin culorile discontinuu,
intermitente, care se \ mbr`-
]i[eaz` \n somptuoase fl`c`ri. Maniera
aceasta fovist`, pornit` de la Matisse [i
Vlaminck, care nu poate fi considerat`
un sistem unic, labil de urmat, i-a permis
evocarea lent` a culorii, maniera
care \i une[te pe pictorii fovi[ti. Prin
discontinuitatea petelor de cuoare [i
simplificarea desenului, ea se apropie
[i de cubism. Imaginile sunt constituite
pe un sistem de geometrizare a spa-
]iului [i culorilor.
Dar [i culoarea exppoziv` [i
construc]ia riguroas` trebuie \ns` s`
26 septembrie 2007 septembrie 2007
27

exprime ceva, ceva ce poate ]ine nu
numai de observa]ia rece, obiectiv`,
descriptiv`, ci cum este cazul la Elena
Uta Chelaru, de sentiment, de stare
sufleteasc`, cel mai des liric`, ceea ce
\i confer` picturii un farmec poetic.
Dar [i sentimentele lirice au
multe nuan]e. Ele pot fi triste,
melancolice, deamatice sau exuberante
[i viguroase.
La Elena U]` Chelaru ele sunt
exuberante prin spontaneitatea
violen]ei [i modului \n care a[terne
culoarea, cu patim`, direct, repede,
pentru a nu pierde sau modifica prima
impresie, prima stare sufleteasc`,
subiectiv` \n esen]`.
Artista tr`ie[te arta f`r` timiditate,
construie[te [i valorific` sentimentul
prin culoare, c`utând maximum de expresivitate
cromatic`, f`când din culori
adev`rate fl`c`ri somptuoase.
Astfel \n]elegem cum se\
ntrege[te o personalitate [i cum ne
face s`-i \n]elegem [i s`-i apreciem
originalitatea.
Mircea DEAC
“Fl`c`rile culorii, la Elena U]`
Chelaru”,
Februarie 2003
Printre atâtea ingeniozit`] i sofis
ticate, pictori]a Elena U]` Chelaru
reprezint` o afirmare tinereasc` de
cert` prospe]ime [i sinceritate.
Aproape \ntregul ansamblu se
caracterizeaz` prin sonorit`]i de real`
picturalitate stenic`, afirmativ`, \n
care pulseaz` nu [tiu ce cuceritoare
[i limpede bucurie de via]`.
Tensiunea sufleteasc` existent`
\n unele imagini, are o anumit` gra-
vitate, tot tinereasc`, \ns` a[ spune
ca un fel de u[or viril` \ngro[are a
vocii. La fel de sincer` este \ns` [i
st`ruitoarea obsesie de a echilibra
compozi]ional [i chiar de a construi
cu din ce \n ce mai mult` consenven]`
organic`.
Nicolae ARGINTESCU AMZA
Bucure[ti - 1970
Viziunea cromatic` fov` este
abordat` voit azi \n favoarea griurilor,
a tonurilor restrânse la gama
rece de argintiuri [i violaceuri re]
inute (Panoramele paraziene). Diversificate
\n infinite tonalit`]i, griurile
ni se dest`inuie azi \n pictura sa,
capabile s` anuleze tonurile neutre
[i s` afirme plenar ideea griurilor
colorate. Fluide, tonurile juxtapuse
de gri, albastruri, ocruri, violaceuri
sau verzuri turquoise, contureaz`
distinct semnul plastic caracteristic
viziunii actuale. Plecând de la pata
de culoare delimitat` de contur geometric
negru, \ntr-un joc al suger`rii
figuralului, monema, Elena U]`
Cheleru evolueaz` c`tre abstracte,
picteme, semne expresiv-picturale.
Adriana BOTEZ-CRAINIC
Galeria APOLLO - 1972
Pensula este folosit` cu o
siguran]` [i cu o capacitate ie[ite
din comun, cu for]` [i \n deplin`
cuno[tin]` a ceea ce se vrea.
Impersioneaz`, \n unele figuri,
cum reu[e[te pictori]a s` confere
carna]iei acelor nuduri, femei
cu coapse puternice, atât de
mult` consisten]` [i veridicitate,
\ nc`t creaz` impresia carna]iei re-
curgând, spre exemplu, la culori
galbene aproape de necrezut [i
totu[i - \n acela[i timp - atât de
adev`rate [i de eficiente. Aceasta -
observ`m - se datoreaz` faptului c`
pictori]a plaseaz` fâ[ii de culoare
la exteriorul figurii ce creaz` jocuri
de contraste [i de tonalit`]i luminoase,
conferind astfel o armonie
perfect` compozi]iei \n ansamblul
s`u. Toate acestea sunt ob]inute
de U]` Chelaru dintr-un autentic [i
instinctiv talent de artist.
Vincenzo GALIZA
Alla galleria “Farini 23”
“Modena flash” - 1981
Despre crea]ia artistei, privit`
\n raport cu colegii de genera]ie,
putem spune, f`r` team` de a
gre[i, c` artista este o personali-
tate care a evoluat de la o etap` la
alta, ajungând la o pictur` de idei
cristalinizat` \n forma expresiei
figurativ`.
Interpretarea personal` a realit`]ii,
elementele constitutive ale
compozi]ieiilor sale, gustul pentru
obiecte, dar mai ales pentru oameni
[i locuri, \nv`luite de artist` \n aura
monumentalit`]ii [i plasticit`]ii sunt
dovada unei voin]e artistice care s-a
sprijinit \n permanen]` pe crea]ia sa
anterioar`.
Elena U]` Chelaru a str`b`tut
un drum dominant de dorin]a de
\ mplinire pe plan artistic [i care a
avut o singur` finalitate - deplina
cristalizare a personalit`]ii artistice,
la baya c`reia st` \ngem`narea fericit`
dintre talent [i sensibilitate.
Nicoleta ARNåUTU - 2003
28 septembrie 2007 septembrie 2007
29

Teodor Vi[an
Artist fecund, cu un discurs
plastic pe deplin format, a [tiut ca
de-a lungul timpului s`-[i dubleze
talentul cu o munc` st`ruitoare, s`-[i
\nsu[easc` lec]ia marilor mae[tri
ai picturii rom~ne[ti, s` caute noi
mijloace de exprimare, ajung~nd
la realiz`ri care-i fac cinste. El a
str`b`tut un traseu plin de asperit`] i,
a f`cut tot ce i-a stat \n putin]`
pentru a \nvinge greut`]ile inerente
\n cariera unui om care ]i-a ales ca
obiect al muncii Arta, fiind cotat
printre arti[tii de frunte ai Gala]iului.
Teodor Vi[an este un creator
talentat, \nzestrat de natur` cu mult
har, opera sa de p~n` acum este
m`rturia cea mai elocvent` a unui
pictor sensibil, care st`p~ne[te vocabularul
picturii [i caut` prin ceea
ce face s` re]in` aten]ia, s` r`m~n`
\n con[tiin]a contemporanilor [i a celor
ce-i vor admira lucr`rile.
Despre crea]ia sa au scris favorabil
cu prilejul expozi]iilor organizate
criticii de art` mircea Deac,
Vitgil Mocanu, Cristina Angelescu,
Corneliu Antim, Marin Mihalache,
Mariana Tomozei- Coco[, Eugen
Radu Laz`r, Florica Cruceru, scriitorii
Ioan Sabin Petrulias, Mircea Ionescu
[i Ioan Trandafir etc. Numele s`u
figureaz` \n Enciclopedia arti[tilor
rom~ni contemporani (vol. I, Ed i-
tura “Arc 2000”, Bucure[ti, 1996),
ap`rut` prin str`dania reputa]iilor
critici de art` Alexandru Cebuc, Vasile
Florea [i Negoi]` L`ptoiu (lucrare
monumental`, din care p~n` acum
s-au editat patru volume, \nsemn~nd
808 pagini [i 773 de arti[ti plastici),
dup` cum poate fi \nt~lnit [i pe unele
c`r]i pe care le-a ilustrat.
Corneliu Antim subliniaz`
“franche]ea [i spontaneitatea cordial`
cu care artistul noteaz` impresia
vizual`, exprimarea dezinvol`, sensibilitatea
[i solara distinc]ie cromatic`
septembrie 2007
37

din peisajele cu cl`diri sau cu vaduri
comerciale”. El aprecieaz` \n pictura
sa de [evalet “degajarea plein-airist`
a gesturilor, supraimpresionarea
grafic` a suprafe]ei colorate, tenta
energic` [i dezinvolt` a desenului
direct \n culoare, calit`]i care indic`
un temperament artistic frenetic
[i receptiv la semnalele esen]iale
ale realului, pe care \l cerceteaz`”.
(Luceaf`rul, Anul XXXII, nr. 34, 26
august 1989). Cu alt prilej, cel al
expozi]iei din 1992, de la Galeria
C`monul Artei din Bucure[ti, acela[i
Corneliu Antim remarc` “mobilitatea
stilistic` deosebit` a artistului,
abordarea f`r` complexe a tuturor
genurilor artei plastice”, remarc~nd
“coeziunea imaginii grafice, simplitatea
expresiei plastice, respectul
fa]` de componentele fundamentale
ale construc]iei grafice - linia, sfera,
piramida, elipsa...” (Luceaf`rul, nr.
26 (125), 15 iunie 1992).
Le Dauphiné libéré, nr. 17018
din 4 august 1999, J. Gauthier,
“Pictorul este un artist sensibil,
care a rec]ionat cu spontaneitate \n
fa]a imaginilor pornirii Mistralului \n
38 septembrie 2007 septembrie 2007
39

valea Rhonului, \mbin~nd lirismul cu
melancolia, \ntr-o scriitur` grav` [i
rafinat`. Un om fericit s` tr`iasc` [i
s` restituie atmosfera locurilor f`r`
ca barierele limbajilui s`-i \ncorseteze
comprehesivitatea sau capacitatea
de implicare emo]ional`”.
Remarcat de la \nceputul carierei
sale artistice prin voca]ia pentru
peisajul mediului citadin, Teodor
Vi[an nu s-a cantonat numai \n acest
gen al picturii, ci a cultivat \n aceea[i
m`sur` [i cu aceea[i consenven]`
portretul, natura static`, nudul,
compozi]ia, florile.
Pe unde [i-a purtat pa[ii, natura
i-a re]inul aten]ia, sufletul s`u a vibrat
\n fa]a spectacolului firii, frumuse]ea
priveli[tilor contemplate a trecut \n
desenul formelor ]i armonia culorilor.
Artistul nu caut` pitorescul grandilovent,
care s` epateze cu orice pre], ci
poezia nobil` [i tactica ce se ascunde
\n spatele unor fragmente de natur`,
de cele mai multe ori modeste la \nf`]
i[are, redarea acelui geniu al locurilor,
cu particularit`]i [i caracteristici care
s` le individualizeze.
În materie de peisaj, locul cel
mai important \n crea]ia pictorului
\l ocup` seria de tablouri citadine
consacrate Gala]iului, ora[ pe care
domnul Mihail Sturdza \l numea
“briliantul din coroana Moldovei”,
iar scriitorii str`ini nu \ncetau s`-l
considere odinioar` “Vene]ia M`rii
Negre”. În aceste lucr`ri, multe la
num`r, el reconstituie atmosfera,
frumuse]ea [i poezia ora[ului de
alt`dat`, dar nu poate s` fie indiferent
nici fa]` de priveli[tea noilor
cartiere.
De multe ori, Teodor Vi[an reia
imaginea unor str`zi [i obiective edilitare
\n variante ale tablou rilor. O
face din alte unghiuri, \n alte anotimpuri,
\n alte momente ale zilei.
Elimin` sau mai adaug` ceva. Procedeaz`
astfel nu din comoditate
sau din \ngustime tematic`, ci din
dorin]a sa de a g`si echivalen ] e-
le plastice cele mai inspirate, de a
ajunge la imagini redate c~t mai expresiv.
Adesea, str`zile sunt \nsufle-
]ite de prezen]a omului, de tropotele
copitelor vreunui cal, care alearg` [i
el uimit de at~ta libertate, p`r~nd o
f`ptur` desprins` de undeva dintr-un
basm sau dint-o balad`, de imaginea
vreunei tr`suri sau c`ru]e, a unui
c~ine, mai rar a unei ma[ini.
Urm`rind s` redea spiritul locurilor
\n care s-a n`scut [i tr`ie[te,
Teodor Vi[an nu a putut s` nu vibreze
[i la noile dimensiuni arhitectonice
ora[ului, la priveli[tile oferite
de noile cartiere.
Lu~nd \n considerare amploarea
pe care motivul citadin o ocup`
\n crea]ia artistului, am putea spune
c` Teodor Vi[an a adus un adev`rat
omagiu urbei natale. Pe l~ng` valoarea
estetic`, lucr`rile lui au, indiscutabil,
[i una documentar`, fiind
m`rturii autentice ale unor timpuri
trecute sau, dimpotriv`, argumente
40 septembrie 2007 septembrie 2007
41

ale voca]iei constructive a locuitorilor
Gala]iului, voca]ie manifestat` \n
func]ie de comandamentele sociale
ale fiec`rei etape istorice str`b`tute.
Trebuie s` subliniem c` indife-
rent de ce aspect surprinde pe p~nz`
sau pe carton, pictorul, de[i \n cele
mai multe dintre tablouri folose[te \n
general o gam` restr~ns` de culori,
el construie[te dup` scheme compozi]ionale
variate, astfel c` monotonia
eate \nl`turat`, iar calit`]ile sale de
subtil componist [i orchestrator ies la
iveal` cu u[urin]`. Materia pictural`
utilizat` nu este dens`, ci diluat`,
sub]ire, uneori a[ezat` cu subtilit`]i
tonale. Un lirism calm [i discret, une-
ori \ns` [i exuberant, se revars` din
spa]iul tablourilor sale, tu[ele sunt
dinamice, dezinvolte, linia av~ntat`.
Nu degeaba s-a spus c` artistul picteaz`
dintr-o suflare.
Portretul, gen preten]ios, care
pe l~ng` asem`narea cu modelul
impune st`p~nirea [tiin]ei de a descoperi
\n cel portretizat tr`s`turile
definitorii ale personalit`]ii sale, l-a
preocupat \ntotdeauna pe Teodor
Vi[an. Putem sune c` el are “darul
special “ de care vorbea Matisse de
a face portretul s` semene, are acea
for]` de p`trundere \n psihologia
personajelor, de a le sonda forumul
lor l`untric. Tablourile sale consacrate
figurii umane, (compozi]ii, portrete,
nuduri) realizate \n ulei, tempera,
acrylice, paste sau c`rbune,
sunt relevante \n acest sens, oferind
posibilitatea unei analize a felului
cum artistul investigheaz` psihologia
modelelor, cum se implic` [i
partici p` la via]a lor pentru a le pune
\n eviden]` tr`s`turile caracteristice.
Nudul, alt gen dificil al picturii,
dar care permite s` pun` cel mai
bine \n eviden]` m`sura [i m`iestria
cu care un artist st`p~ne[te tehnicile
picturii, s` surprind` frumuse]ea
anatomic` [i mi[c`rile suflete[ti ale
personajelor, a preocupat pe Teodor
Vi[an \n persoan`. El a realizat foarte
multe nuduri \n ulei [i \n pastel, capabile
s` dezv`luie concep]ia bine-
precizat` a artistului \n abordarea temei,
viziunea sa aflat` la interferen]a
dintre clasic [i modern.
Un capitol important [i cantitativ
[i calitativ al crea]iei pictorului \l
42 septembrie 2007 septembrie 2007
43

constituie naturile statice [i florile.
Tablourile sale pe aceast` tem` cuprind
frumoase organiz`ri compozi-
]ionale \n care preocuparea pentru
redarea universului material al lucrurilor
se asociaz` cu grija pentru
form` [i culoare. Privindu-le, ne
d`m seama c` pictorul aduce de
fapt un elogiu materiei, \nnobil~nd
simplele obiecte, adesea prea modeste
\nc~t par vetuste, cu poezia
cald` a culorilor.
Marin Mihalache apreciaz`
c` mai ales “pictorul \[i dezv`luie,
f`r` ezitare, darurile de colorist.
Triumf`toarea lor vigoare, mustind
de preaplinul sevelor ce caut` lumina
solar`, dob~nde[te o vibrant`
decorativitate, prin combina]ia dintre
grafism [i pictural. Nu sunt mo-
44 septembrie 2007
delate volumetric, prin suprapuneri
de past`, ci \ntr-o fluiditate bidimensional`,
cu transparen]e [i moliciuni,
amintind tehnica acuarelei”.
În buchetele sale modeste sau
somptuoase, adev`rate poeme cromatice,
exuberante sau atinse de
aripa melancoliei, \ntrevedem chiar
un program estetic, c`ruia artistul i-a
dat via]` cu respectul ce-l nutre[te
pentru arta autentic`. Florile sale
\ nc~nt`, \]i [optesc din snopul vertical,
din firul solitar, crescut parc` \n
ulcic`, din buchetele \nchipuite \n
forma unui arbore, din cele \n care
lujerele s-au ml`diat peste buza
vasului. Sunt flori \n care setea de
via]` a artistului, bucuria sa de a
d`rui oamenilor un strop din preaplinul
s`u sufletesc, au fost trans-
ferate \n su culen]a, transparen] a,
luminozitatea [i tonuri vii sau
duioa se ale culorilor. Sunt flori sortite
s` r`m~n`, s` nu se ofileasc`
niciodat`, s` \nnobileze un gen, o
tem` etern` a artei.
Corneliu Antim “Artistul nu
este promotorul originalit`]ii cu orce
pre], dar prin ceea ce face ambi-
]ioneaz` s` p`trund` conving`tor \n
con[tiin]a privitorului”.
Pictorul se afl` \n plenitudinea
for]elor creatoare, opera sa nu este
\ncheiat`, este \n curs de realizare
\ nc`, a[a c` ni se pare normal ca ea
s` se \mplineasc` \n anii care vin, s`
\nregistreze noi c~[tiguri, pe m`sura
experien]ei acumulate [i a voin] ei
sale de a se impune \n contextul
plasticii contemporane.

Interviu cu D-l
Mircea Barzuca
Antic Art: Domnule Mircea
Barzuca, pentru cititorii no[trii a[i
dori s` v` prezenta]i. Se [tie c`
sunte]i pictor, c` a]i lucrat la Muzeul
de Art` ca expert \n probleme
juridice legate de patrimoniul mobil,
c` sunte]i ini]iatorul Premiului
Margareta Sterian pe care muzeul
\l decernez` an de an...
M.B.: Cred c` v` intereseaz`
leg`tura mea cu arta Margaretei
Sterian. Am fost elevul ei [i am avut
privilegiul imens de a fi acceptat \n
preajma acestui mare artist ca prieten
[i ucenic. Margareta Sterian a
fost nu numai un artist de excep]ie,
dar [i un model de comportament,
un model de moralitate. Te subjuga
prin inteligen]`, cultur`, modestie [i
har \nn`scut pentru alc`tuirea lucrurilor
frumoase. Devenea, de pild` un
obiect de art` decorativ` un petec
cusut, dar ce zic, brodat pe o p\nz`
rupt`. Avea o imagina]ie debordant`
pe care o ]inea \n chingi contrapu n\n-
du-i realitatea; faptul sim]it [i tr`it.
Antic Art: A]i pus la cale expozi-
]ii exemplare, c`rti importante din
p`cate f`r` prea mult` publicitate...
Activitatea dumneavoastr` pe acest
plan a intrigat pe mul]i...
M.B.: Margareta Sterian a fost
unul dintre marii arti[ti ai epocii ei.
Pictura ei ca [i a altor colegi de genera]ie
este un important moment
de trecere \ntre crea]ia plastic` a
genera]iilor anterioare [i arta contemporan`.
F`r` pictura genera]iei
Margaretei Sterian, genera]ie ce
num`r` personalit`]i de prim rang,
ceea ce se face ast`zi la noi ar putea
p`rea, cum de altfel pare pentru
unii, [coala periferic`, copii palide
ale unor modele occidentale intrate
de mult \n muzee. Arta Margaretei
Sterian s-a n`scut [i a crescut ca o
art` de avangard` dar, nu avangard`
definit` de unii istorici de art`
care nu cunosc fenomenul cultural
românesc \n complexitatea lui, ci o
avangard` a spiritului, a nevoii de
exprimare total`, liber` f`r` prejude-
c`]i conceptuale, formale... Opera
plastic` a genera]iei Margaretei Sterian
nu este cunoscut` la adev`rata
ei va loare, nu a intrat \n mentalul
colectiv [i ast`zi continua mai ales
\n lumea comer]ului de art` s` circule
un gust \ndoielnic, pentru care
pictura trebue s` fie o copie a unei
realit`]i nesemnificative. Cum se
explica altfel ca o pictur` a marii
artiste Magdalena R`dulescu este
taxat` cu opt sute de lei la o licita-
]ie unde particip` de obicei noua
nomenclatur` [i nu este cumparat`
de nimeni. Dar tr`im [i \ntr-un moment
\n care marile valori sunt ignorate,
se trece peste ele cu buldozerul
superficialit`]ii, ne[tiin]ei, \ng\mf`rii.
Marile valori nu sunt chemate s` se
arate, s` educe, s` orienteze. Se apeleaz`
la minima rezisten]` cultural`,
la gustul saloanelor de frumuse]e.
Toate aceste necazuri care nu sunt
noi, impun alte politici culturale, un
nou management al calit`]ii care
trebuie dirijat nu numai c`tre sport
sau ma[ini de lux ci [i c`tre actul
de cultur`. Cum se prezint` acesta,
cine-l controleaz` [i cum? Muzeele
realmente dorm, nimeni nu [tie ce
fac ele. Ministerul Culturii particip`
la festivit`]i [i se mul]ume[te cu rapoarte
bine garnisite ale institu]iilor
de care ar trebui s` se intereseze la
nivel central [i local; compartimentele
administratiei locale dac` nu
sunt incompetente, sunt silite s`
tac`. Unde sunt marile retrospective
pe care iubitorii artelor plastice
le a[teapt` din l945 c\nd Mihail Sebastian
le anun]a \ntr-un jurnal pe
septembrie 2007
45

care-l conducea. Unde sunt descoperirile
senza]ionale ale muzeelor?
V` aminti]i cum [i c\nd a fost redescoperit
la valoarea lui excep]ional`
¥uculescu? Pentru mine, ca pictor
dar [i ca persoan` care am v`zut
mult` pictur` la noi; [i aiurea este o
durere s` asist la aceasta adormire
care na[te mon[tri. ßi \ncerc [i eu
c\ te ceva cum s-a \nt\mplat cu c`r-
]ile [i expozi]iile dedicate Margaretei
Sterian. Credeam c` ac]iunea mea
va stimula [i nu va enerva cum s-a
\ ntimplat adesea.
Antic Art: A]i vrea s` relata]i c\te
ceva despre realiz`rile concrete? de
fapt despre proiectele pe care singur
ori \mpreun` cu al]ii le-a]i dus la bun
sf\r[it?
M.B.: Cu ajutorul savantului
Radu Enescu, fostul director al Muzeului
de Art`, \nl`turat cu brutalitate
de la conducerea institu]iei am
pus la cale [i am \nf`ptuit marea
retrospectiv` a picturii Margaretei
Sterian \n l993. Expozi]ia a fost o
46 septembrie 2007
mare reu[ita, din p`cate v`zut` de
prea pu]in` lume. Au urmat, sub
directoratul Ruxandrei Theodorescu,
pozi]iile de grafic`, o noutate absolut`;
[i alta la Muzeul Colec]iilor care
aduna la un loc opere ale “avangardei
istorice”. Au urmat importante
expozi]ii restr\nse la Muzeul Cotroceni,
atunci c\nd acesta nu fusese
v`duvit de sala cea mai important`
pentru epozi]ii, la Cluj, la Iasi, la Sibiu
iar acum se preg`te[te o expunere
la Timisoara. Mai importante mi se
par c`r]ile ap`rute despre pictur` [i
grafic`, retip`rirea poeziilor originale
cu o introducere de Ana Blandiana
[i a antologiilor de poezie american`
[i englez`. Foarte mult [i foarte important
dar cu un impact foarte mic
asupra opiniei publice. Am avut
sprijinul D-nei Anca Vlad, prieten` a
Margaretei Sterian [i a D-nei Daniela
Braun - Tender, colec]ionar rafinat
dar mai ales a D-nei Mariana Vida,
cel mai important cercet`tor din
Muzeul de Art` care s-a concentrat
\n ultimii ani cu folos aupra operei
Margaretei Sterian; a scris c`r]ile
ap`rute [i preg`te[te un alt album.
Efortul ei a fost r`spl`tit cu premiul
Academiei Române.
Antic Art: Dup` at\tea realiz`ri,
[i cred c` nu le-a]i enumerat
pe toate, stiu [i eu unele ce nu
au fost pomenite. Cum vede]i drumul
viitor al picturii Margaretei
Sterian?
M.B.: Nu am un r`spuns [i nu
m-am g\ndit la asta. Sper c` pictura
ei de care dispun ca executor testamentar,
s` intre \ntr-un muzeu [i
s`-[i caute drumul singur`. Un artist
important are adesea epoci de glorie
[i de uitare, chiar \ntr-o societate
bine organizat`. Pe noi trebuie s` ne
intereseze prezentul [i s` facem ce
trebuie \nf`ptuit.
Antic Art: Dar dumneavoastr`?
S-au scris cu ani \n urma cuvinte de
mare \nsemn`tate despre picturile
pe care le-a]i creat?
M.B.: Eu pictez pentru mine,
nu m` intereseaz` “cariera’’ ori viitorul
picturilor mele. Lucrez uneori
\n furie, abandonez [i iar \ncep. Nu
procedez bine. Exerci]iul continu
conteaz` enorm. Contactul cu publicul,
cu eventualii cump`r`tori, cu
critica m` streseaz`. Am preferat
s` tr`iesc din prima mea meserie:
dreptul. Astfel fiind, s\nt lini[tit [i
m` pot concentra asupra proiectelor
pe care le imaginez pentru
opera Margaretei Sterian, artist
\n care cred cu toat` fiin]a mea,
cumplit [i dur.
anticArt magazin
apare \n fiecare lun` [i se distribuie gratuit
\n 5000 de exemplare.
nr. 21 - septembrie - octombrie 2007
Editor: Anticart Magazin SRL, J40/17402/17.10.2005,
R 18045641
Publisher: Dorin Mihalache
tel.: 0722 125 935; e-mail: dorin_mihalache@yahoo.com
www.anticartmagazin.ro
e-mail: anticartmagazin@gmail.com
Parteneri anticArt magazin:
Coperta 1: Raul Egon Lebel
Coperta 4: Nicolae Toni]a

Toni]a - 150.000 ron - casa de licita]ie Monavissa