View - Consiliul Judetean Arges
View - Consiliul Judetean Arges
View - Consiliul Judetean Arges
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII<br />
SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI<br />
PUBLICE<br />
Argeş<br />
- 2007 -<br />
1
1.INTRODUCERE<br />
1.1 Direcţii de acţiune<br />
1.2 Obiective generale<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
2. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE<br />
2.1 Date generale<br />
2.1.1 Geografia si geologia<br />
2.1.1.1 Descriere poziţie geografică<br />
2.1.1.2. Suprafaţa judeţului<br />
2.1.1.3. Distributia aşezărilor umane<br />
2.1.1.4. Peisaj şi specificităţi locale<br />
2.1.1.5. Geologie<br />
2.1.1.6. Hidrologie<br />
2.1.1.7. Vegetaţie<br />
2.1.1.8. Resurse<br />
2.1.2. Clima<br />
2.1.3. Date demografice<br />
2.1.4. Situaţia economică<br />
2.1.5. Turism<br />
CUPRINS<br />
3. OBIECTIVELE SPECIFICE SECTORULUI SERVICIILOR COMUNITARE DE<br />
UTILITĂŢI PUBLICE<br />
3.1 Serviciul de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate<br />
3.2 Serviciul de salubrizare a localităţilor<br />
3.2.1 Date specifice privind deşeurile<br />
3.2.1.1 Generarea deseurilor<br />
3.2.1.2 Populaţia arondată la servicii de salubritate<br />
3.2.1.3 Compoziţia deşeurilor<br />
3.2.2 Colectare şi transport<br />
3.2.2.1 Populaţia arondată serviciilor de salubritate<br />
3.2.2.2 Servicii de salubritate existente<br />
3.2.2.3 Echipament pentru colectare<br />
3.2.2.4 Echipamente pentru transport<br />
3.2.2.5 Staţii de transfer<br />
2.2.3 Minimizarea şi recuperarea deşeurilor<br />
3.2.3.1 Sortare<br />
3.2.3.2 Prelucrare in vederea reciclarii<br />
3.2.3.3 Compostare<br />
3.2.3.4 Tratarea mecano-biologica<br />
3.2.4 Tratarea termica<br />
3.2.5 Eliminarea deşeurilor<br />
2
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
3.2.6. Implementarea proiectului “Managementul Integrat al Deseurilor Solide in judetul<br />
Argeş” finantat din fonduri europene de preaderare – MASURA ISPA<br />
3.2.7. Dejectii animaliere<br />
3.2.8. Vehicule scoase din uz (VSU)<br />
3.2.9. Deseuri de echipamente electrice si electronice(DEEE)<br />
3.2.10. Gestionarea deseurilor de ambalaje<br />
3.2.11. Generarea deseurilor periculoase<br />
3.3. Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem centralizat<br />
3.4. Serviciul de transportul public local<br />
3.5. Serviciul de iluminat public<br />
4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE<br />
4.1. Principii generale<br />
4.2. Linii directoare<br />
4.2.1. Servicii adaptate nevoilor<br />
4.2.2. Punerea în practica a unui sistem de evaluare a performantei serviciilor<br />
4.2.3. Măsuri de stimulare a dezvoltării serviciilor şi a infrastructurii aferente acestora<br />
4.2.4. Cooperarea intercomunitara<br />
4.2.5. Alte forme de cooperare<br />
4.2.6. Informaţie şi publicitate<br />
4.2.7. Simplificare administrativă<br />
4.2.8. Modul de tratare a petitiilor utilizatorilor<br />
4.2.9. Participarea utilizatorilor la gestimea serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
4.3. Furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
4.3.1. Gestiunea serviciilor<br />
4.3.2. Finanţarea serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
4.3.3. Modernizare şi inovare<br />
4.4. Gestiunea performantei<br />
4.4.1. Principiile evaluării performantei<br />
4.4.2. Punerea în practica a sistemului de evaluare<br />
4.4.3. Ameliorarea gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice locale<br />
4.5. Concesiunea serviciului public către sectorul privat<br />
4.5.1. Decizia de concesiune<br />
4.5.2. Clauze contractuale<br />
4.5.3. Finanţarea serviciilor în cazul gestiunii delegate<br />
4.6. Cooperarea<br />
4.6.1. Cooperarea cu sectorul privat<br />
4.6.2. Cooperarea intercomunitara<br />
5. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII<br />
SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE<br />
6. PILONUL 1 - CREAREA CADRULUI INSTITUTIONAL DURABIL<br />
6.1. Nivelul central<br />
6.1.1. Autorităţile responsabile<br />
6.2. Nivelul local<br />
6.2.1. Autoritatite adiministratiei publice locale<br />
6.2.2. Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
7. PILONUL 2 - REORIENTAREA POLITICII DE TARIFARE ŞI FINANŢARE A<br />
ACTIVITĂŢILOR OPERATIONALE ŞI A INVESTIŢIILOR AFERENTE SERVICIILOR<br />
COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE<br />
3
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
7.1. Consideratii generale<br />
7.2. Analiza necesarului de investiţii<br />
7.3. Surse de finanţare<br />
7.3.1. Fonduri de la Uniunea Europeană<br />
7.3.2. Resurse de la instituţiile financiare locale, de la instituţii financiare internaţionale<br />
şi/sau obţinute prin PPP<br />
7.3.2.1. Resursele de la instituţiile financiare locale şi/sau obţinute prin PPP<br />
7.3.2.2. Resursele de la instituţiile financiare internaţionale<br />
7.3.3. Bugetul de stat<br />
7.3.4. Bugetul local<br />
7.3.5. Principiul acoperirii costurilor<br />
7.3.6. Participarea sectorului privat<br />
7.3.7. Alte surse de finanţare<br />
7.4. Probleme fiscale<br />
7.5. Metodologia pentru crearea unui fond de tip IID<br />
7.6. Metodologia de subventionare<br />
8. PILONUL 3 - CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A FONDURILOR DE<br />
INVESTIŢII<br />
8.1. Asistenta pentru elaborarea, monitorizarea şi evaluarea strategiilor locale, municipale<br />
8.2. Asistenta pentru fazele de pregătire a proiectului<br />
8.3. Asistenta în procesul de imbunatatire operationala şi financiară<br />
8.4. Abordarea privind administrarea asistenţei tehnice la nivel local, municipal sau judeţean<br />
9. MĂSURI LA NIVEL LOCAL<br />
9.1. Consideratii generale<br />
9.2. Pregătirea strategiilor locale sau municipale<br />
9.3. Planul de implementare<br />
10. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI JUDEŢENE<br />
4
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
1. INTRODUCERE<br />
Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice, asa cum acestea sunt definite în legislaţia în vigoare, este elaborata in baza HG 246/2006,<br />
si are ca obiectiv fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea<br />
Europeană, respectandu-se cadrul legislativ privind fiecare serviciu comunitar de utilitati publice,<br />
respectiv:<br />
-Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice,<br />
-Legea nr. 241/2006 care inlocuieste Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi<br />
funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apa şi de canalizare, aprobată cu modificări şi<br />
completări prin Legea nr. 634/2002, cu modificările şi completările ulterioare.<br />
- Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor,<br />
- Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local,<br />
- Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public,<br />
- Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale,<br />
- Legea nr. 195/2006 , legea-cadru a descentralizarii<br />
Serviciile comunitare de utilităţi publice, avute în vedere de prezenta strategie, sunt<br />
servicii de interes public local - comunal, orasenesc, municipal, judeţean şi/sau intercomunal<br />
- înfiinţate şi organizate de autorităţilor administraţiei publice locale, gestionate şi exploatate sub<br />
conducerea/coordonarea, responsabilitatea şi controlul acestora, prin care se asigura următoarele<br />
utilităţi;<br />
1) alimentarea cu apa;<br />
2) canalizarea şi epurarea apelor uzate;<br />
3) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale<br />
4) salubrizarea localităţilor şi managementul deşeurilor solide;<br />
5) alimentarea cu energie termica în sistem centralizat;<br />
6) transportul public local;<br />
7) iluminatul public.<br />
Dimensiunea economico-socială a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi rolul<br />
acestora în menţinerea coeziunii sociale, reclama şi justifica adoptarea şi implementarea unui set<br />
de măsuri având ca obiectiv dezvoltarea durabila, atingerea standardelor Uniunii Europene şi<br />
eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre statele membre ale acesteia şi România.<br />
În contextul implementării angajamentelor României vizând domeniul serviciilor comunitare de<br />
utilităţi publice, asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, accesul la fondurile<br />
comunitare şi creşterea capacităţii de atragere şi absortie a acestor fonduri a devenit o prioritate a<br />
<strong>Consiliul</strong>ui <strong>Judetean</strong> Argeş care a elaborat si supune spre aprobare o strategie judeteana pe<br />
termen lung, destinata accelerarii, modernizarii si dezvoltarii infrastructurii tehnico-edilitare<br />
aferente serviciilor comunitare de utilitati publice.<br />
În conformitate cu cerintele impuse Romaniei de catre Uniunea Europeană, politicile <strong>Consiliul</strong>ui<br />
<strong>Judetean</strong> Argeş vizând dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi reforma acestui<br />
domeniu de activitate, cu implicaţii economico-sociale majore, au la baza următoarele orientări:<br />
a)organizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice în raport cu cerinţele populaţiei;<br />
b)introducerea standardelor de calitate (indicatorilor de performanţă) în baza cărora<br />
serviciile comunitare de utilităţi publice să poată fi monitorizate şi evaluate;<br />
5
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
c) liberalizarea pieţei serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi eliminarea din<br />
legislaţie a tuturor barierelor instituţionale care impiedica investiţiile private în infrastructura<br />
aferentă utilităţilor publice;<br />
d) promovarea relaţiilor contractuale echilibrate, orientate către rezultat, bazate pe<br />
conceptul gestiunii delegate;<br />
e) instituirea unui sistem de monitorizare şi evaluare a executării contractelor de delegare a<br />
gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice;<br />
f) adoptarea unor proceduri şi mecanisme specifice pentru monitorizarea şi evaluarea<br />
performantelor serviciilor comunitare de utilităţi publice;<br />
g) corelarea planurilor de amenajare a teritoriului cu proiecte de dezvoltare a serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice;<br />
h) focalizarea activităţii consiliului judeţean pe realizarea investiţiilor în infrastructura<br />
tehnico-edilitara de interes judeţean;<br />
i) extinderea gestiunii delegate a serviciilor comunitare de utilităţi publice bazată pe<br />
contracte de concesiune şi contracte de parteneriat public-privat, promovarea privatizării<br />
operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare de utilităţi publice şi atragerea<br />
investiţiilor private în dezvoltarea şi modernizarea sistemelor comunitare de utilităţi publice;<br />
j) clarificarea principiilor şi mecanismelor decizionale cu privire la iniţierea,<br />
fundamentarea, aprobarea şi finanţarea investiţiilor publice de interes local;<br />
k) continuarea programelor privind alimentarea cu apa a satelor, conform HG nr. 577/1997<br />
pentru aprobarea programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor,<br />
conectarea satelor la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice, republicată, cu modificările şi<br />
completările ulterioare şi HG nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a<br />
unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor<br />
comunale, aiimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea<br />
infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale, cu modificările şi completările ulterioare şi<br />
lansarea programului naţional de realizarea a sistemelor de canalizarea şi epurarea a apelor uzate în<br />
localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş, dar care nu dispun de infrastructura edilitarurbana<br />
aferentă;<br />
l) implementarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, prin: dezvoltarea unui<br />
sistem integrat de management al deşeurilor municipale în localităţile urbane şi rurale, inclusiv<br />
implementarea sistemelor de colectare selectiva şi valorificare a deşeurilor şi ambalajelor la nivelul<br />
persoanelor fizice, instituţiilor publice şi al agenţilor economici; constituirea parteneriatelor de tip<br />
public-privat în ceea ce priveşte reducerea generarii,<br />
refolosirea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor municipale; implementarea reglementărilor care<br />
transpun legislaţia comunitara privind depozitarea şi incinerarea deşeurilor;<br />
m) reactualizarea standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi exploatarea<br />
sistemelor de canalizare şi a statiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti, vizând îmbunătăţirea<br />
preluării, colectării, epurarii şi evacuarii apelor uzate;<br />
n) realizarea unor sisteme integrate de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor<br />
uzate la standarde europene, fie prin realizarea unor noi sisteme tehnico-edilitare, fie prin<br />
modernizarea şi retehnologizarea celor existente, atât la nivelul localităţilor urbane, cat şi nivelul<br />
localităţilor rurale;<br />
o) pregătirea unui portofoliu de proiecte eligibile pentru construcţia, dezvoltarea şi<br />
modernizarea sistemelor de alimentare cu apa şi a sistemelor de canalizare pentru localităţi urbane<br />
şi rurale prin diverse programe de finanţare;<br />
p) utilizarea transparenta şi creşterea capacităţii de atragere a instrumentelor structurale,<br />
prin pregătirea, a unui portofoliu de proiecte şi oljiective de investiţii specifice infrastructurii<br />
tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice.<br />
6
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
1.1 . Direcţii de acţiune<br />
Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice are la baza următoarele direcţii de acţiune:<br />
- definirea şi stabilirea cadrul institutional şi organizatoric necesar îmbunătăţirii managementului<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice;<br />
- stabilirea atribuţiilor, competentelor şi responsabilităţilor între factorii implicaţi în înfiinţarea,<br />
organizarea, funcţionarea, gestionarea şi exploatarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi<br />
partajarea acestora pe baza principiului descentralizării serviciilor publice, autonomiei locale,<br />
subsidiarităţii şi proportionalitatii;<br />
- crearea cadrului şi a instrumentelor necesare gestionării eficiente a fondurilor de investiţii<br />
necesare modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferentă serviciilor comunitare<br />
de utilităţi publice;<br />
- popularizarea procedurilor specifice şi facilitarea accesului la resursele financiare necesare<br />
accelerarii dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice;<br />
- utilizarea eficienta a resurselor - umane, materiale, financiare - disponibile, proprii sau atrase;<br />
- transferul gradual al componentei de protecţie socială din zona operationala în zona exclusiva a<br />
administraţiei publice centrale şi locale;<br />
- susţinerea efectivă şi coerenta, prin programe şi politici guvernamentale adecvate, a reabilitării,<br />
modernizării şi dezvoltării la standarde UE a serviciilor comunitare de utilităţi publice, în special<br />
în zonele defavorizate, ca factor esenţial pentru menţinerea şi întărirea coeziunii economicosociale.<br />
Direcţiile de acţiune adoptate trebuie avute în vedere, însuşite şi aplicate atât la nivel<br />
judetean cat şi la nivel local - de către autorităţile administraţiei publice locale comunale,<br />
orăşeneşti, municipale sau judeţene - în pregătirea şi adoptarea propriilor strategii de accelerare a<br />
dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice.<br />
1.2. Obiective generale<br />
Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice are următoarele obiective generale:<br />
a) atingerea conformitatii cu prevederile legislaţiei UE aplicatiile serviciilor comunitare de<br />
utilităţi publice;<br />
b) respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea acquis-ului<br />
comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilităţi publice;<br />
c) atingerea conformitatii cu standardele comunitare privind calitatea şi cantitatea serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice;<br />
d) creşterea capacităţii de absortie a resurselor financiare alocate din fonduri comunitare şi de<br />
atragere a fondurilor de investiţii;<br />
e) creşterea capacităţii de elaborare, promovare şi finanţare a proiectelor de investiţii aferente<br />
infrastructurii de interes local;<br />
f) creşterea graduala a capacităţii de autofinanţare a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi<br />
a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător nivelelor acceptate în Uniunea<br />
Europeană;<br />
g) satisfacerea cerinţelor de interes public ale colectivităţilor locale şi creşterea bunastarii<br />
populaţiei;<br />
7
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
2.1 Date generale<br />
2.1.1 Geografia si geologia<br />
2.1.1.1 Descriere poziţie geografică<br />
2. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE<br />
Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a ţării, fiind delimitat la sud de paralela de<br />
44 22’ latitudine nordică şi la nord de cea de 45 36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de<br />
24 26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25 19’ longitudine estică. Suprafaţa judeţului este de<br />
682631 ha.<br />
În partea nordică, limita judeţului urmăreşte crestele înalte ale munţilor Făgăraş,<br />
traversează munţii Piatra Craiului şi culoarul Rucăr – Bran ce desparte judeţul Argeş de judeţele<br />
Sibiu şi Braşov.<br />
La est limita cu judeţul Dâmboviţa este mult mai lungă, traversând munţii Leaota,<br />
Subcarpaţii Getici, piemontul Cândeşti şi câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre judeţul<br />
Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea.<br />
La sud-vest, judeţul Argeş se învecinează cu judeţul Olt, limita străbătând câmpia Română<br />
şi piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea.<br />
Limita vestică, dinspre judeţul Vâlcea, traversează valea râului Topolog.<br />
2.1.1.2. Suprafaţa judeţului<br />
Tabel : Suprafaţa judeţului Argeş<br />
Suprafaţa totală km 2<br />
6826,31<br />
suprafaţa agricolă 344879<br />
păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 289947<br />
ape şi bălţi 93,54<br />
alte suprafeţe<br />
Sursa: Breviarul statistic judeţean 2006<br />
38451<br />
2.1.1.3. Distributia aşezărilor umane<br />
Tabel: Organizarea administrativă a teritoriului la 31 decembrie 2006<br />
Suprafaţa<br />
totală km 2<br />
Nr.<br />
locuitori<br />
Densitate<br />
populaţie<br />
loc/km 2<br />
Nr. oraşe<br />
si<br />
municipii<br />
Nr.<br />
municipii<br />
Nr.<br />
comune<br />
Argeş 6 826 646320 94.68 7 3 95 576<br />
Sursa: Breviar statistic judeţean 2006<br />
Tabel : Gospodării<br />
Nr. Tip localitate Nr. Gospodării Nr. mediu<br />
Crt.<br />
pers/gospodărie<br />
1. Total judeţ 224171 2.92<br />
2. Municipii 83884 2.85<br />
3. Oraşe 18373<br />
8<br />
3.10<br />
Nr.<br />
sate
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
4. Comune 121914 2.93<br />
Sursa: Breviar statistic judeţean 2006<br />
2.1.1.4. Peisaj şi specificităţi locale<br />
Relieful – este proporţional repartizat, coborând în trepte de la nord la sud, din crestele<br />
Munţilor Făgăraş (2500m alt.) şi până în Câmpia Română (160 m alt.)<br />
Astfel, treapta înaltă a reliefului este constituită din culmile munţilor Făgăraş, Iezer-Păpuşa,<br />
Piatra Craiului şi Leaota. Culmea principală, cu orientare est-vest, se desfăşoară pe o lungime de<br />
70 Km, între valea Dâmboviţei şi valea Oltului. Înălţimile ameţitoare (Vf. Negoiu 2535m), pantele<br />
repezi, circurile şi căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec şi o strălucire aparte,<br />
zonei alpine. Din aceasta culme principală se desprind către sud, culmi secundare cu altitudini din<br />
ce în ce mai mici, constituind treapta joasă a Munţilor Făgăraş. Culmile sudice puternic ramificate<br />
au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidenţă asimetria<br />
caracteristică munţilor Făgăraş.<br />
Zona centrală a judeţului este ocupată de dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă<br />
abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie. Dealurile înalte<br />
subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări<br />
netede şi văi largi. Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului judeţului, a<br />
cărui limită cu subcarpaţii este marcată de şirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină<br />
prin creste. Pe teritoriul judeţului Argeş se află parţial piemonturile Cândeşti şi Cotmeana şi în<br />
totalitate piemontul Argeşului (dealurile Argeşului).<br />
Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului judeţului Argeş, având<br />
două subunităţi: Câmpia înaltă a Piteştilor (în totalitate) şi Câmpia Găvanu-Burdea (parţial). Prima<br />
subunitate are un caracter piemontan având altitudinea cea mai ridicată din toată Câmpia Română.<br />
Cealaltă subunitate este mult mai netedă şi este străbătută de văi largi şi puţin adânci.<br />
Datorită reliefului etajat şi aşezării sale la răscruce de influente climatice, judeţul Argeş<br />
este deosebit de bogat în regiuni pitoreşti şi peisaje încântătoare. De la luncile joase ale Argeşului<br />
şi până în alpinul Făgăraşilor regiunea oferă, prin varietatea orografică, condiţii optime pentru<br />
desfăşurarea într-o gamă largă a unei bogate flore şi faune, precum şi a diferitelor formaţiuni<br />
geologice. Acestea suferă însă, din ce în ce mai mult influenţa nefastă a factorului antropic.<br />
Numărul ariilor naturale protejate în judeţul Argeş este de 82, din care de interes naţional<br />
28, ocupând o suprafaţă de 35.739 ha, ceea ce reprezintă 5,2% din suprafaţa judeţului. Pentru a<br />
putea realiza o suprafaţă ocrotită comparabilă cu media europeană este necesar ca aceasta să<br />
reprezinte circa 10 % din suprafaţa judeţului.<br />
Remarcabil atât din punct de vedere natural cât şi administrativ este Parcul Naţional Piatra<br />
Craiului, situat la joncţiunea celor doua mari catene carpatice, extremitatea sud vestică a Carpaţilor<br />
Orientali şi capătul estic al Carpaţilor Meridionali. Piatra Craiului Mare se înalţă singuratică sub<br />
forma unei culmi masive de calcar, cu creasta fierăstruită asemenea spinării unui peşte uriaş, al<br />
cărui cap voluminos este întors spre nord-est, spre hotarul Zărneştilor, iar coada spre sud, în<br />
direcţia Dâmbovicioara. Nu înălţimile acestui munte îl înfioară pe om (Vf. La Om 2244 m), ci<br />
semeţia abrupturilor, avenelor, hornurilor, văilor şi peşterilor care fac din Piatra Craiului una din<br />
cele mai tipice regiuni carstice din tară. Condiţiile de mediu specifice datorate structurii geologice<br />
şi configuraţiei reliefului, au determinat instalarea unei flore foarte bogate şi variate cu numeroase<br />
endemisme. La fel de bogată şi diversificată este şi fauna.<br />
O prezenţă extraordinară în apele râului Vâlsan, este aspretele, descoperit de studentul<br />
naturalist N. Stoica şi studiat de M. Dumitrescu, P. Bănărescu şi N. Stoica, care au identificat în<br />
acest peste nu numai o specie nouă, endemică, ci şi un gen nou Romanichthys valsanicola. Contrar<br />
tuturor aşteptărilor acest relict terţiar, a supravieţuit până în prezent, situaţie în care conservarea<br />
habitatului aspretelui s-a impus ca o prioritate absolută. Mai sus de obârşia văilor, în căldările de<br />
sub creste, stau ascunse privirilor turiştilor numeroase lacuri alpine, situate în principal sub<br />
9
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Curmătura Zârnei, în căldările Leaotei şi sub Moldoveanu. Cele mai multe sunt în bazinul superior<br />
al râului Doamnei la altitudini de peste 1900m, în unele dintre ele s-a încercat cu jertfe şi<br />
străduinţe, introducerea vieţii.Rezervaţiile paleontologice, geologice şi zonele carstice, adăpostesc<br />
informaţii şi mărturii inestimabile despre trecutul acestor meleaguri şi în multe situaţii ele se<br />
alătură sit-urilor istorice.<br />
În judeţul Argeş au mai fost propuse spre ocrotire următoarele zone:<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Denumirea ariei<br />
protejate propuse<br />
Suprafaţa<br />
(ha)<br />
Tipul documentaţiei<br />
Mod declarare<br />
1. Lacul Bascov 162 ha Documentaţie depusă la<br />
Academia Română în anul<br />
10<br />
2002.<br />
2. Lacul lui Barca 12 ha Documentaţie depusă la<br />
Academia Română în anul<br />
2002, inclusiv studiu ştiinţific<br />
3. Parcul Florica 2,5ha Documentaţie depusă la<br />
Academia Română în anul<br />
2002, inclusiv studiu ştiinţific<br />
4. Rezervaţia Naturală<br />
Făgăraş, situată în<br />
judeţele: Argeş,<br />
Sibiu, Braşov,<br />
Vâlcea<br />
5. Rezervaţia Naturală<br />
Valea Cheii – Valea<br />
Ghimbavului (zonă<br />
care iniţial a făcut<br />
parte din Parcul<br />
Naţional Bucegi)<br />
37.556,6<br />
ha în jud.<br />
Argeş<br />
6.692,95<br />
ha<br />
Documentaţie în curs de<br />
elaborare<br />
Ordinul Ministrului nr.7 din<br />
21.01.1990<br />
Sursa: Plan Local de Actiune pentru Protectia Mediului – judetul Argeş 2004<br />
2.1.1.5. Geologie<br />
Categoria conform<br />
Legii nr.<br />
462/2001art 8<br />
Arie de protecţie<br />
specială<br />
avifaunistică<br />
Zonă umedă<br />
Rezervaţie naturală<br />
care conţine şi<br />
monumente ale<br />
naturii<br />
Rezervaţie naturală<br />
Rezervaţie naturală<br />
Formele de relief cuprind toate unităţile geologice carpato-transdanubiene, alcătuite din<br />
straturi diferite ca natură şi vârstă şi cu o arhitectură deosebită faţă de unităţile înconjurătoare.<br />
Partea nordică a judeţului este ocupată de unităţile muntoase cristaline cu excepţia zonei nordestice<br />
alcătuită din formaţiuni jurasice (calcare, dolomite) şi cretacice (calcare, conglomerate,<br />
gresii). În subcarpaţi apar formaţiuni terţiare (calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri,<br />
pietrişuri). În Piemontul Getic şi Câmpia Română, apar formaţiuni levantine şi mai ales cuaternarepleistocene<br />
pe interfluvii (pietrişuri de Cândeşti) şi holocene în lungul văilor şi în câmpie<br />
(pietrişuri, loess).<br />
Cercetările pedologice au pus în evidenţă existenţa pe teritoriul judeţului Argeş a unei mari<br />
varietăţi de soluri, începând de la solurile pajiştilor alpine pana la cele slab dezvoltate şi de luncă.<br />
În partea nordică a judeţului au o largă răspândire solurile montane, acestea fiind soluri<br />
brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine.<br />
A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de răşinoase şi de amestec,<br />
care sunt soluri brun acide montane de pădure cu diferite grade de podzolire şi soluri podzolice<br />
montane.
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Dealurile piemontane şi subcarpatice ale Argeşului reprezintă domeniul de dezvoltare a<br />
solurilor silvestre podzolice brune şi brune-gălbui, iar podişurile piemontane Cotmeana şi Cândesti<br />
au soluri podzolice pseudogeice şi brune-gălbui, cu aciditate ridicată.<br />
În sud, inclusiv în câmpie, apar soluri pseudogleizate, iar în lungul văilor apar soluri brun<br />
roşcate, şi brun-roşcate podzolice, specifice unui climat mai cald.<br />
2.1.1.6. Hidrologie<br />
Apele curgătoare de pe teritoriul judeţului Argeş, aparţin bazinelor hidrografice Argeş,<br />
Vedea şi Olt, lungimea totală a principalelor cursuri de apă fiind de circa 1000 km, la care se<br />
adaugă încă 1500 km ape secundare. Judeţul Argeş, face parte din bazinul hidrografic Argeş-<br />
Vedea, pentru care resursele de apa sunt:<br />
• Bazinul hidrografic Argeş<br />
Resursa Resurse teoretice<br />
(milioane mc)<br />
11<br />
Resurse utilizabile<br />
(milioane mc)<br />
Ape de suprafaţă 1.960 1672,654<br />
Ape subterane 696 600<br />
• Bazinul hidrografic Vedea<br />
Resursa Resurse teoretice<br />
(milioane mc)<br />
Resurse utilizabile<br />
(milioane mc)<br />
Ape de suprafaţă 363 40.5<br />
Ape subterane 172 150<br />
Sursa: Plan Local de Actiune pentru Protectia Mediului – judetul Argeş 2004<br />
Cel mai mare colector este râul Argeş care preia apele din partea de nord şi nord-vest a<br />
judeţului pe care îl străbate pe direcţia nord-vest – sud-est, pe o lungime de 140 km. Principalii<br />
afluenţi ai râului Argeş sunt: râul Doamnei (110km), râul Vâlsan (84 km), râul Dâmboviţa (se<br />
varsă în Argeş la Budeşti judeţul Ilfov). Din suprafaţa totală a bazinului (2579 km 2 ), circa o treime<br />
(650 km 2 ) se află în limitele judeţului Argeş. O caracteristică a râului Argeş în judeţ, este dată de<br />
numeroasele lacuri de acumulare care sunt: Vidraru, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni,<br />
Vâlcele, Budeasa, Bascov, Prundu, Goleşti. Pe afluenţi lacurile de acumulare sunt: Râusor (râul<br />
Târgului), Pecineagu (râul Dâmboviţa), Mărăcineni (de rezerva – Râul Doamnei), Baciu (râul<br />
Doamnei), Vâlsan.<br />
Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales în Munţii Făgăraş, unde glaciaţiunea a<br />
avut o mare extindere în pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul<br />
sudic, în judeţul Argeş, 12 sunt ocrotite în conformitate cu Legea 5/2000.<br />
În partea de nord-vest a judeţului se afla cursul superior al râului Topolog, afluent al<br />
Oltului, cu obârşia în căldările glaciare de sub Negoiu.<br />
Partea de sud a judeţului este drenată de sistemul hidrografic al râului Vedea (15 km), cu obârşia în<br />
Podişul Cotmenei, care are o serie de afluenţi ce-şi aduna apele din zona de podiş (râurile Vedita şi<br />
Cotmeana) sau care izvorăsc din Câmpia piemontană a Vedei (Burdea, Valea Câinelui,<br />
Teleormanul).<br />
În judeţul Argeş, apele freatice se găsesc în general la mari adâncimi (peste 100m), datorită<br />
atât ponderii reliefului, cât şi structurii sale. În partea de nord-vest a bazinului hidrografic Argeş, în<br />
podişul Cotmeana şi Vedea, ca şi la sud de Piteşti, se remarcă o zonă lipsită de straturi acvifere<br />
permanente şi de debite permanente, alimentările cu apă putându-se face local din puţuri săpate la<br />
adâncimi de 50-200 m, cu debite reduse ce variază intre 0.5-1.0 l/s. În lunca Argeşului ca şi în<br />
luncile râurilor din sud, apa freatică se găseşte la 10-20 m adâncime.
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
2.1.1.7. Vegetaţie<br />
Marea varietate a formelor de relief a determinat o evidentă zonalitate pe verticală a<br />
vegetaţiei sălbatice şi chiar a plantelor cultivate. Astfel de la nord la sud se disting următoarele<br />
etaje de vegetaţie: etajul alpin, etajul pădurilor de răşinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de<br />
stepă. De subliniat este faptul că circa 40% din suprafaţa judeţului este acoperită cu păduri situate<br />
în principal în zona de deal şi de munte. Acestea conţin circa 60 specii de arbori, 38 specii<br />
arbustive, 286 specii erbacee şi subarbustive.(dintre aceste sunt ocrotite 120 specii). Astfel, de<br />
exemplu, din cele 16 specii de plante cărora li s-a atribuit, prin lege, calitatea de monument al<br />
naturii (Decretul nr.237/1950 al <strong>Consiliul</strong>ui de Miniştrii), 9 vegetează în Piatra Craiului: floarea de<br />
colţ (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella rubra), smirdarul (Rhododrendon<br />
kotschyi), bulbucii de munte (Trolius europaeus), iedera albă (Daphne blagayata), tulchina<br />
(Daphne cneorum), tisa (Taxus baccata), ghintura galbenă (Gentiana lutea), garofiţa Pietrei<br />
Craiului (Dianthus calizonius).<br />
Fauna este tot atât de bogată şi variată, în concordanţă cu condiţiile oferite de cadrul<br />
natural. Fauna terestră este bine reprezentată prin circa 71 specii de vertebrate şi numeroase specii<br />
de nevertebrate.(27 specii ocrotite). Fauna acvatică este întâlnită atât în apele curgătoare cât şi în<br />
lacuri, unde există aproximativ 34 specii de peşti. Dintre aceştia aspretele (Romanichthys<br />
valsanicola), este declarat monument al naturii prin Ordinul nr.90/1998 şi se afla cantonat pe<br />
cursul mijlociu al râului Vâlsan.<br />
2.1.1.8. Resurse<br />
În judeţul Argeş există însemnate bogăţii naturale. Singura sursă de materii prime<br />
regenerabile o constituie lemnul provenit din păduri, unde volumul mediu de masă lemnoasă la<br />
hectar este de 217 mc, iar creşterea medie anuală este de 5.6 mc la hectar.<br />
Producţia de lemn a anului 2002, pus în valoare prin cele 14 ocoale silvice în administrarea Regiei<br />
Naţionale a Pădurilor, dar şi prin pădurile particulare a fost de 439.4 mii mc, situaţia detaliată fiind<br />
prezentată în tabelul următor:<br />
Tabel: Păduri – recoltări (mii m 3 brut)<br />
Nr<br />
.<br />
crt<br />
Locul de recoltare<br />
Răşinoa<br />
se<br />
Fag Stejar<br />
Alte<br />
specii<br />
tari<br />
Alte<br />
specii<br />
moi<br />
Total<br />
1. Păduri proprietate publicã a 74.3 183. 83.1 41.4 25.1 407.5<br />
statului<br />
6<br />
2. Păduri proprietate publicã a<br />
unităţilor<br />
0.1 0.3 0.4 0.3 - 1.1<br />
3. Păduri proprietate privatã 6.0 8.0 5.2 5.2 1.8 26.2<br />
4. Vegetaţie forestierã din afara<br />
FFN<br />
0.1 2.1 0.2 1.0 1.2 4.6<br />
TOTAL 80.5 194.<br />
0<br />
88.9 47.9 28.1 439.4<br />
Sursa: Plan Local de Actiune pentru Protectia Mediului – judetul Argeş 2004<br />
Resursele energetice (cărbuni, petrol), au o bună reprezentare în judeţul Argeş. Astfel<br />
cărbunele se exploatează în zona Câmpulung de Muscel, iar petrolul în zonele Poiana Lacului,<br />
Merişani-Vâlcele, Strâmbeni, Bădeşti.<br />
Resursele de calcar sunt exploatate la Mateiaş şi Albeşti de Muscel, gipsul la Boteni.<br />
12
Tabel: resurse naturale<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Denumire resurse Cantitate<br />
Cărbune 400.000 mii tone<br />
Gips 3.000 mii tone<br />
Calcar ornamental 2.000 mii mc<br />
Calcar industrial 400.000 mii tone<br />
Argilă 200.000 mii tone<br />
Nisip + Pietriş 100.000 mii mc<br />
Tufuri 30 mii tone<br />
Ape minerale balneo terapeutice 300 mc / zi<br />
Ţiţei 30.000 mii tone<br />
Gaze 2.000.000 mii ntmc<br />
Sursa: Plan Local de Actiune pentru Protectia Mediului – judetul Argeş 2004<br />
Balastierele pentru pietrişuri şi nisipuri se află în lungul tuturor râurilor, în cele mai multe<br />
cazuri se fac exploatări în zona de luncă prin scoaterea temporară din circuitul agricol a unor<br />
suprafeţe mici.<br />
Judeţul Argeş dispune de resurse de ape minerale şi termale în cantităţi mici. Cele mai<br />
cunoscute sunt la Brădet, pe râul Vâlsan, cu debitul de 1.2 l/s şi cu o temperatură de 14 0 C şi la<br />
Bughea de Sus cu un debit de 1.1 l/s şi o temperatură de 15 0 C. În compoziţia acestor ape se găsesc<br />
fier şi sulf. În comuna Bârla prin foraj de adâncime s-a captat un izvor termal cu un debit de 1.3 l/s<br />
şi o temperatură de 76 0 C. În compoziţia apei se găsesc iod (1%), fosfor (2%), sulf (92%).<br />
2.1.2. Clima<br />
Dispunerea în trepte a reliefului conduce la apariţia următoarelor tipuri de climă: climatul<br />
de munte, climatul de deal, climatul de câmpie.<br />
Climatul de munte se caracterizează prin temperaturi scăzute (media multianuala 0 0 C),<br />
precipitaţii bogate (1200-1400 mm) şi vânturi puternice ce bat tot timpul anului cu predominanta<br />
din nord-vest şi est. Zonalitatea pe verticală impune separarea în două subtipuri: subtipul<br />
climatului alpin, la peste 1900m, şi subtipul climatului munţilor mijlocii.<br />
Climatul de deal este influenţat de poziţia de mijloc în cadrul reliefului judeţului,<br />
caracterizându-se prin temperaturi medii anuale mai ridicate (7 0 -10 0 ) şi precipitaţii mai scăzute<br />
decât în zona montana (700-1000 mm).<br />
Climatul de câmpie se caracterizează prin temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse, mai<br />
ales în ultimii ani când fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influenţând vital buna dezvoltare<br />
a culturilor agricole.<br />
Tabel: Clima<br />
Date<br />
necesare<br />
Detalii necesare<br />
Temperatură - munte<br />
- deal<br />
- câmpie<br />
- minimă<br />
- maximă<br />
- media<br />
Precipitaţii - munte<br />
- deal<br />
- câmpie<br />
13<br />
U.M.<br />
medie anuală (◦C)<br />
0 (◦C)<br />
7-10(◦C)<br />
>10 (◦C)<br />
- 1<br />
24.65<br />
10.5<br />
> 1200 mm<br />
700-1000 mm<br />
400-500 mm
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
- cantitate anuală<br />
Vânt Est<br />
Nord-Vest<br />
Sud<br />
Sursa: Breviarul statistic judeţean 2006<br />
2.1.3. Date demografice<br />
740.4 l/mp<br />
Vânturile puternice bat tot timpul anului,<br />
dominante fiind cele de nord-vest şi est.<br />
Zonalitatea verticală pregnantă impune<br />
separarea a două tipuri: subtipul climatului<br />
alpin, corespunzător înălţimilor de peste 1900<br />
m şi subclimatul munţilor mijlocii.<br />
Viteza vant – medie anuala 2.3 m/s<br />
Populatia stabilă a judeţului Argeş este de 646 320 locuitori, cu o densitate a populaţiei de<br />
94.68 loc/km 2 ce corespunde mediei naţionale (90.7 loc/km 2 ).<br />
Tabel: Organizarea administrativă a teritoriului la 31 decembrie 2006<br />
Suprafata<br />
totala km 2<br />
Nr.<br />
locuitori<br />
Densitate<br />
populaţie<br />
loc/km 2<br />
Nr. oraşe<br />
şi<br />
municipii<br />
Nr.<br />
municipii<br />
Nr.<br />
comune<br />
Argeş 6 826 646 320 94.68 7 3 95 576<br />
Sursa: Breviar statistic judeţean 2006<br />
Tabel: Aşezările umane<br />
Tip aşezări Număr aşezări Număr locuitori<br />
Mediu rural<br />
< 500 locuitori - -<br />
500 –1 500 locuitori 5 6166<br />
1 500- 5 000 locuitori 72 228851<br />
> 5 000 locuitori 17 113079<br />
Total mediu rural 94 318096<br />
Mediu urban<br />
300 000 locuitori - -<br />
Total mediu urban 6 302406<br />
Total judet 100 650502<br />
Sursa: Breviar statistic judeţean 2006<br />
Tabel: Evolutia populaţiei<br />
Anul Număr locuitori aferent<br />
teritoriului administrativ<br />
Densitatea populaţiei<br />
(loc/km 2 )<br />
Număr de turişti<br />
aferent teritoriului<br />
administrativ<br />
2001 671446 98.36 111429<br />
2002 652950 95.65 114436<br />
2003 650502 95.29 121492<br />
14<br />
Nr.<br />
sate
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
2004 647 437 94.84 108573<br />
2005 646 320 94.68 95769<br />
Sursa: Breviar statistic judeţean 2006<br />
Datele arată o evoluţie descendentă a populaţiei ca urmare a unor factori importanţi:<br />
- sporul natural negativ, respectiv reducerea natalităţii şi creşterea mortalităţii;<br />
- soldul migrator de asemenea negativ.<br />
În consecinţă densitatea populaţiei a scăzut de la 98.61 loc/km 2 în anul 1999 la 95.294 loc/km 2î in<br />
anul 2003.<br />
Tabel: Populaţia în mediu urban şi rural<br />
Populaţia – an 2005<br />
Mediu urban % pop urbana Mediu rural % pop rurala<br />
311 236 48.2 335 084 51.8<br />
Sursa: Breviar statistic judeţean 2006<br />
2.1.4. Situaţia economică<br />
Principalele surse economice<br />
Domeniile prioritare în care s-a dezvoltat industria sunt: industria extractivă a petrolului şi<br />
cărbunelui, petrochimică, constructoare de maşini, energie electrică şi termică, combustibili<br />
nucleari, electrotehnică şi electronică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, industria porţelanului şi<br />
faianţei, materialelor de construcţie, textilă şi a produselor textile, încălţămintei, alimentară şi a<br />
băuturilor. Câteva exemple ar fi:<br />
- industria energiei electrice şi termice (hidrocentralele de pe râurile Argeş, Vâlsan, Târgului,<br />
Doamnei, Dâmboviţa, Termoelectrica Piteşti - Nord şi Sud, Curtea de Argeş);<br />
- industria petroliferă şi a gazelor de sondă (SNP Petrom - Schela Petrol Piteşti şi Găieşti);<br />
- industria construcţiilor de maşini (SC Automobile Dacia Renault SA, SC ARO SA<br />
Câmpulung, SC Subansamble Auto SA Piteşti);<br />
- industria chimică şi petrochimică (SC Rolast SA Piteşti, SC Rotan SA Piteşti, Fabrica de<br />
Combustibil Nuclear Piteşti, OMV - ARPECHIM SA Piteşti);<br />
- industria materialelor de construcţii (HOLCIM Cimentul SA Câmpulung);<br />
- industria exploatării şi prelucrării lemnului (SC ALPROM SA Piteşti, Stâlpeni, Curtea de<br />
Argeş, Rucăr, Domneşti, Pietroşani, Coşeşti).<br />
În zona municipiului Curtea de Argeş există depozite de argilă, marne şi nisipuri într-o fâşie<br />
îngustă, intre zonele Zigoneni şi Valea Sasului.<br />
În partea centrală a judeţului Argeş între oraşul Curtea de Argeş şi comuna Valea Danului<br />
de o parte şi de alta a râului Argeş există depozite formate din marne şi argile sau nisipuri şi<br />
pietrişuri.<br />
Tot în partea centrală a judeţului se întind platformele Cotmeana şi Cândeşti (ambele<br />
componente ale piemontului getic) unde se găsesc zăcăminte de petrol şi gaze naturale care se<br />
exploatează în mai multe zone (Poiana Lacului, Moşoaia, Sămara, Vedea, Cocu, Leordeni, Bogaţi,<br />
Valea Mare etc.).<br />
În partea nordică a judeţului, la confluenţa râului Argeş cu Valea Iaşului se întâlnesc<br />
învelişuri formate din marne, argile, gresii folosite în principal la construcţii, drumuri şi poduri,<br />
precum şi ca materie primă la fabricile de porţelan.<br />
În comuna Brădetu se exploatează prin intermediul unui foraj de adâncime apă minerală<br />
sulfuroasă folosindu-se pentru tratamente reumatologice la Spitalul de recuperare din localitatea<br />
amintită.<br />
15
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Cadrul natural în care este amplasat municipiul Câmpulung fac ca una din funcţiile de bază<br />
ale localităţii să fie exploatarea cărbunelui de suprafaţă la cariera Aninoasa sau în subteran la<br />
Jugur, precum şi exploatarea zăcămintelor de carieră (calcar, piatră şi gips) în zona Albeşti.<br />
În domeniul agriculturii, mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului este teren<br />
arabil. Restul este ocupat cu livezi, pepiniere pomicole, vii, păşuni şi fâneţe. Principalele culturi<br />
cerealiere sunt cele de porumb, grâu şi secară. Importanţa agriculturii în judeţ este evidenţiată şi de<br />
existenţa a trei institute de cercetare de importanţă naţională : Institutul de cercetări pomicole de la<br />
Mărăcineni, Institutul de cercetări pomicole de la Albota şi Institutul de cercetări horti-viticole de<br />
la Ştefăneşti.<br />
Există condiţii favorabile dezvoltării zootehnice, în special în ceea ce priveşte creşterea<br />
bovinelor, ovinelor şi păsărilor.<br />
În domeniul comerţului şi al prestărilor de servicii există tendinţa unor mutaţii structurale,<br />
cu pondere ridicată în sectorul privat – acesta fiind de peste 70% din totalul activităţii.<br />
Activitatea de învăţământ se desfăşoară în 459 de grădiniţe, 487 şcoli primare şi<br />
gimnaziale, 36 de licee, 27 şcoli profesionale. Există două universităţi din care una de stat şi una<br />
particulară.<br />
În domeniul sanitar, judeţul dispune de o reţea de 170 spitale şi dispensare cu aproape<br />
5.400 de paturi.<br />
În plan cultural funcţionează: Teatrul “Alexandru Davila” în Piteşti, 6 case de cultură, 194<br />
de cămine culturale, o bibliotecă judeţeană cu peste 400.000 de volume, 98 biblioteci publice în<br />
localităţile judeţului şi o reţea de cinematografe.<br />
Pe fondul declinului industrial şi al apariţiei unui climat instituţional favorabil, procesul de<br />
privatizare s-a concretizat prin apariţia de IMM, care au ca domenii de activitate în special sfera<br />
serviciilor, comerţului, activităţilor de import-export, mai puţin cea productivă.<br />
Lipsa unei strategii de dezvoltare globală a sectorului IMM, corelată cu necesităţile de<br />
dezvoltare economică ale Regiunii, a determinat infiinţarea IMM, în general, în localităţile mai<br />
mari.<br />
O contribuţie importantă regionala o are si libera iniţiativă, reprezentată de întreprinzătorii<br />
particulari, constituiţi ca asociaţii familiale şi persoane fizice independente. Evoluţia acestora la<br />
nivel de judeţ a fost pozitivă.<br />
3.63<br />
4.6<br />
8.42<br />
0.18<br />
1.82<br />
0.1<br />
1.53<br />
59.5<br />
16<br />
14.8<br />
Ind. extractiva Ind. prelucratoare<br />
Energ. electrica si termica, gaze si apa Constructii<br />
Comert Hoteluri si restaurante<br />
Transport, depoz. si comunicatii Tranzactii imobiliare<br />
Invatamant Sanatate si asistenta<br />
Alte activitati<br />
Ponderea agenţilor economici pe ramuri de activitate in judeţul Argeş<br />
0.14<br />
5.24
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
2.1.5. Turism<br />
Principalele centre de atracţii<br />
În plan cultural funcţionează: Teatrul “Alexandru Davila” în Piteşti, 6 case de cultura, 194<br />
de cămine culturale, o bibliotecă judeţeană cu peste 400.000 de volume, 98 biblioteci publice în<br />
localităţile judeţului şi o reţea de cinematografe.<br />
Obiective turistice:<br />
- În municipiul Piteşti: Muzeul Judeţean Argeş, Galeria de Artă, Galeria de Artă Naivă, Galeria de<br />
Artă “Metopa”, Biserica Domnească “Sf. Gheorghe”, Biserica “Sf. Vineri”, Schitul Trivale, Parcul<br />
Trivale, Expoparc, Parcul “Ştrand”, Poarta Eroilor.<br />
- În municipiul Curtea de Argeş: Ansamblul Curţii Domneşti, Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş<br />
(episcopală), Fântâna Meşterul Manole, Muzeul Orăşenesc.<br />
- În municipiul Câmpulung: Ansamblul feudal “Negru Vodă”, Biserica Domnească, Biserica Sf.<br />
Gheorghe, Biserica Subeşti, Muzeul Orăşenesc, Castrul roman Jidava.<br />
Printre celelalte obiective turistice remarcăm: Casa memorială “Liviu Rebreanu” din comuna<br />
Ştefăneşti, Complexul muzeal Goleşti, biserica Tutana din Băiculeşti, cetatea Poenari (pe muntele<br />
Cetăţuia, lângă barajul Vidraru), Mausoleul Mateiaş (din Valea Mare-Pravăţ), Casa memoriala<br />
“George Topârceanu”, rezervaţia naturala de narcise de la Negraşi, băile termale de la Bughea de<br />
Sus, Brădet şi Bârla, cabanele “Valea cu Peşti”, “Cumpăna”, “Voina”, “Peştera Dâmbovicioara”,<br />
“Capra”, Parcul dendrologic de la Mihăeşti şi altele.<br />
În judeţul Argeş există, 22 trasee de alpinism, 20 trasee turistice în Munţii Făgăraş, 15 trasee<br />
turistice în Munţii Iezer Păpuşa, 4 trasee turistice în Piatra Craiului, 7 trasee turistice în Munţii<br />
Leaota. Cabanele şi refugiile turistice sunt:<br />
• Cabana Cumpăna – aflată la 44 km de municipiul Curtea de Argeş, situată pe malul drept al<br />
lacului Vidraru la o altitudine de 890m, oferind 124 locuri cazare şi 18 locuri alimentaţie publică,<br />
iluminat electric.<br />
• Cabana Valea cu Peşti - aflată la 39 km de municipiul Curtea de Argeş, situată pe malul stâng al<br />
lacului Vidraru la o altitudine de 860m, oferind 50 locuri cazare şi 160 locuri alimentaţie publică,<br />
iluminat electric.<br />
• Cabana Capra - aflată la 86 km de municipiul Curtea de Argeş, situata pe DN 7C Transfăgărăşan<br />
la o altitudine de 1550m, iluminat electric.<br />
• Cabana Cota 2040m – numai cazare pentru turiştii de creastă şi refugiu, pentru centrele<br />
salvamont Piteşti şi Curtea de Argeş.(prici şi refugiu)<br />
• Refugiul Fereastra Zmeilor – situat în zona montană Făgăraş sud; cazare refugiu 12 locuri.<br />
• Refugiul Vf. Scara - situat în zona montană Făgăraş sud; cazare refugiu 20 locuri.<br />
• Cabana Piscul Negru – situată pe DN 7C Transfăgărăşan km 102, cazare în camere cu paturi,<br />
iluminat electric.<br />
• Cabana Voina – aflată la 24 km de municipiul Câmpulung, la o altitudine de 925m, în Masivul<br />
Iezer Păpuşa, pa Valea Târgului, oferind 158 locuri cazare şi 204 locuri alimentaţie publică.<br />
• Cabana Cuca – aflată la 1 oră de mers amonte de Cabana Voina, la 1050m altitudine, oferind<br />
cazare în două camere şi prici la mansardă.<br />
• Refugiul Iezer – situat în Masivul Iezer Păpuşa, în apropierea lacului Iezer; oferă cazare refugiu.<br />
• Cabana Bătrâna – situată pe valea Bătrâna, în iezer Păpuşa, oferă cazare în camere cu paturi.<br />
• Cabana Garofiţa – situată în Piatra Craiului, oferă cazare în camere cu paturi.<br />
• Cabana Seciu – situată la 18 km de Piteşti, cazare în camere cu paturi.<br />
• Cabana Pietricica – situată în Piatra Craiului, oferind 30 locuri de cazare în trei camere cu paturi.<br />
Punctual pentru Parcul Naţional Piatra Craiului, deţinem evaluarea turistică efectuată de<br />
administraţia parcului cu ocazia întocmirii planului de management.<br />
17
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
3. OBIECTIVELE SPECIFICE SECTORULUI SERVICIILOR<br />
COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE<br />
3.1. Serviciul de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate<br />
Serviciul public de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate este reglementat<br />
prin Legea nr 241/2006 care inlocuieste Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi<br />
funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apa şi de canalizare, aprobată cu modificări şi<br />
completări prin Legea nr. 634/2002, cu modificările şi completările ulterioare.<br />
Cerinţele directivelor europene specifice acestui domeniu sunt transpuse în totalitate în<br />
legislaţia românească prin: Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi<br />
completările ulterioare, respectiv HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile<br />
de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare,<br />
actualizata de HG nr.352/2005.<br />
În conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul României prin Tratatul de Aderare<br />
la Uniunea Europeană, au fost aprobate Planurile de implementare a Directivei 98/83/CE privind<br />
calitatea apei destinate consumului uman, respectiv a Directivei 91/271/CEE privind epurarea<br />
apelor uzate orăşeneşti.<br />
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a elaborat legislaţia primara privind<br />
organizarea şi funcţionarea serviciului de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate<br />
care stabileşte responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale<br />
operatorilor şi ale utilizatorilor serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare cu privire la<br />
înfiinţarea, organizarea, conducerea, gestionarea, monitorizarea şi controlul serviciilor comunitare<br />
de utilităţi publice furnizate/prestate utilizatorilor, respectiv la funcţionarea, exploatarea,<br />
întreţinerea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apa şi canalizare.<br />
De asemenea, legislaţia secundară şi tertiara subsecventa adoptată de către Autoritatea<br />
Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C, după<br />
înfiinţarea acesteia în anul 2002, defineste indicatorii de performanta şi parametrii de calitate ai<br />
fiecărui tip de serviciu pe care operatorii trebuie sa îi respecte pentru a putea fi licentiati. Evaluarea<br />
operatorilor serviciilor comunitare de utilităţi publice în vederea licentierii a început în cursul<br />
anului 2003 şi include şi conditionalitati privind planurile de conformare la prevederile legale prin<br />
care sunt transpuse prevederile directivelor U.E.<br />
Obiectivul conformarii cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile este de a<br />
proteja sănătatea oamenilor de efectele adverse ale contaminarii apei destinate consumului uman şi<br />
de a asigura ca apa destinată consumului uman este potabilă şi curata. Obiectivul conformarii cu<br />
legislaţia privind epurarea apelor uzate orăşeneşti este de a proteja mediul înconjurător de efectele<br />
adverse ale descarcarilor în receptorii naturali a apei uzate colectate de pe teritoriul localităţilor şi a<br />
apei uzate provenite din anumite sectoare industriale, în special din industria alimentara.<br />
România nu poate îndeplini în prezent cerinţele acquis-ul comunitar în domeniu, fapt<br />
pentru care, în urma negocierilor purtate cu Uniunea Europeană, a obţinut anumite perioade de<br />
tranzitie în vederea realizării conformarii. Principalele motive pot fi identificate în tehnologia de<br />
tratare şi epurare depăşită, în instalaţiile şi echipamentele uzate fizic şi moral care nu sunt adecvate<br />
pentru tratarea apei din actualele sursele de apa disponibile sau pentru epurarea apelor uzate,<br />
precum şi în starea reţelelor de distribuţie sau a sistemelor de canalizare (reţele vechi pe care se<br />
produc avarii frecvente, se înregistrează pierderi importante de apa şi care facilitează contaminarea<br />
apei potabile). Toate acestea conduc, în prezent, la imposibilitatea de a asigura la robinetul<br />
consumatorilor apa potabilă de calitate timp de 24 de ore/zi. În ceea ce priveşte epurarea apei<br />
uzate, ineficienta echipamentului de epurare şi pierderile din sistemul de canalizare sunt<br />
principalele motive pentru care cantităţi mari de apa uzata neepurata sunt încă descărcate în mediul<br />
acvatic sau în panza freatica.<br />
18
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile, ţinând seama de cerinţele<br />
planurilor de conformare, pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a<br />
apelor uzate orăşeneşti şi pentru asigurarea condiţiilor pentru ca serviciul public de alimentare cu<br />
apa şi canalizare sa se conformeze la prevederile legale prin care sunt transpuse directivele U.E.<br />
Operatorii au responsabilitatea privind conformarea cu prevederile de calitate ale apei<br />
potabile furnizate, respectiv a apelor epurate evacuate în receptorii naturali, monitorizarea,<br />
informarea consumatorilor, a autorităţii de sănătate publica şi a autorităţilor administraţiei publice<br />
locale.<br />
Având în vedere efortul investitional pe care îl presupune conformarea cu cerinţele acquisului<br />
comunitar din domeniul serviciului de alimentare cu apa, canalizare şi epurarea apelor uzate,<br />
sunt necesare măsuri energice şi coerente, precum şi coordonarea eforturilor şi acţiunilor tuturor<br />
părţilor implicate, care sa valorifice perioadele de tranzitie obţinute în cadrul procesului de<br />
negociere. Planurile de implementare adoptate la nivel local vor tine seama de termenele prevăzute<br />
în planurile de implementare şi de termenele stabilite cu Autorităţile de management responsabile<br />
şi acceptate de Uniunea Europeană.<br />
O atenţie deosebită se va acorda dezvoltării infrastructurii pentru apă uzată, avându-se în<br />
vedere termenele de conformare obţinute în procesul de negociere a Tratatului de Aderare – până<br />
în 2015, pentru aglomerările urbane cu peste 10.000 l.e. va deveni obligatorie treapta terţiară de<br />
epurare pentru staţiile de epurare, iar pana in 2018, pentru aglomerări între 2000 şi 10.000 l.e. va fi<br />
termenul de conformare pentru colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate.<br />
Analiza situaţiei existente în judeţul Argeş privind infrastructura de apă<br />
Dintr-un număr total de 691 localităţi (municipii, şi, comune, sate) ale judeţului, 160 sunt<br />
echipate cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă 23%. Distribuirea apei se<br />
face cu dificultate din cauza vechimii si a degradării in timp a conductelor.<br />
Lungimea reţelei de distribuţie apă potabilă este de 1889 km.<br />
Tabel : Reţele de alimentare cu apă potabilă. Reţele de canalizare – zone urbane<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Localitate<br />
Lungime reţea de alimentare<br />
cu apă (Km)<br />
19<br />
Lungime retea<br />
canalizare (Km)<br />
1 Piteşti 492.5 din care:<br />
472 din care:<br />
1.4 km construiţi in anul 2005 2 km construiţi în 2005<br />
2 Câmpulung 135.43 din care:<br />
65.04 din care:<br />
2.31 km construiţi în 2005 240 m construiţi în 2005<br />
3 Curtea de<br />
102 din care:<br />
64 din care:<br />
Argeş<br />
7.15 km construiţi în 2005 0.35 km construiţi în 2005<br />
4 Mioveni 28 din care:<br />
40.5 canalizare pluvială,<br />
0.6 km construiţi în 2005<br />
din care:<br />
0.7 km construiţi în 2005<br />
38.6 canalizare menajeră, din<br />
care 0.8 km construiţi în 2005<br />
5 Topoloveni 23 10.2<br />
6 Costeşti 19.1 6.4<br />
Total 811.49 km 700.83 km<br />
Sursa date: Raport privind Starea mediului in judeţul Argeş - 2006<br />
Situaţia privind stadiul alimentărilor cu apă în judeţul Argeş în 2006, se prezintă astfel:
Nr<br />
crt<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Tabel : Reţele alimentări cu apă – judetul Argeş<br />
Sursa : Direcţia Apelor Argeş-Vedea<br />
Aglomerare Total Total loc. Sursa de apa Lungimea<br />
umana locuitori Racord.<br />
retelei de<br />
alimentare cu<br />
apa (Km)<br />
20<br />
Bransament la<br />
locuinte sau<br />
cismele stradale<br />
1 Albestii de <strong>Arges</strong> 5954 2431 subteran (dren) bransament si<br />
cismele stradale<br />
2 Albota 3754 900 retea Pitesti bransament si<br />
cismele stradale<br />
3 Aninoasa 3301 994 subteran bransament si<br />
cismele stradale<br />
4 Baiculesti 6221 142<br />
5<br />
6<br />
7<br />
Balilesti<br />
Barla<br />
VOLUM MEDIU ANUAL PRELEVAT (MII MC)<br />
2002 2003 2004 2005 2006<br />
60 60 39 38 40<br />
50 48 48 48 48<br />
4356 1093 subteran, r. Bratia 2,67 bransament si 0 0 0 36 36<br />
cismele stradale<br />
5704 300 subteran, r. Cotmeana 2 bransament 10 10 10 10 10<br />
capt .sat Mozaceni Vale<br />
Bascov 8770 retea Pitesti bransament si<br />
cismele stradale<br />
Blocuri Bascov 1550 2,5<br />
satul Uiasca 897 8,54<br />
satele Glambocu,<br />
Braileni,V. Ursului<br />
3810<br />
17,31<br />
sat Bascov 3300 17,31
8<br />
Beleti-Negresti<br />
2100<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
subteran, pr. Carcinovel<br />
21<br />
7,7<br />
bransament si<br />
cismele stradale<br />
9 Berevoiesti 3458 1477 subteran 6,5 bransament si<br />
cismele stradale<br />
10 Bogati 4898 488 subteran 18,45 bransament si<br />
cismele stradale<br />
11<br />
Botesti<br />
2000<br />
261<br />
subteran, pr. Carcinov<br />
7,95<br />
bransament si<br />
cismele stradale<br />
12 Bradu 5158 3800 retea Pitesti bransament si<br />
cismele stradale<br />
13<br />
Budeasa 3793 1704 subteran bransament si<br />
cismele stradale<br />
sat Rogojina r. <strong>Arges</strong> 4,57<br />
sat Calotesti r. Valsan 7,69<br />
sat Galasesti r. <strong>Arges</strong> 4,96<br />
sat Budeasa Mica pr. Budeasa 5,71<br />
14 Bughea de Jos 2954 848 retea Campulung 16,8 bransament si<br />
cismele stradale<br />
15<br />
Buzoiesti<br />
0<br />
0<br />
108 114 108 108 108<br />
0<br />
0<br />
0 0 0 25 78<br />
6215 1250 subteran, r. Vedea 1,2 bransament si 0 0 72 71 84<br />
cismele stradale<br />
16 Calinesti 10732 5456 subteran 29,7 bransament si<br />
cismele stradale<br />
17<br />
Câmpulung<br />
38486 32500 suprafata - r. Targului 126 bransament 6107 5508 5375 5376 5571<br />
capt. Galerie UHE<br />
Voinesti<br />
subteran - r. Targului<br />
capt. Magura leresti 0 0 0 0 0<br />
capt. Leresti- Pojorata 660 600 611 591 319<br />
0<br />
0<br />
3<br />
7<br />
5<br />
11
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
capt. - izvor Toplita 300 360 350 357 291<br />
18 Cetateni 3104 1136 subteran 10,3 bransament si<br />
cismele stradale<br />
60 72 72 72 72<br />
19 Corbeni 5724 3124 dren longitudinal -<br />
Berindesti, pr.<br />
Limpedea<br />
20<br />
21<br />
Corbi<br />
Cosesti<br />
4379<br />
57<br />
subteran, r.Doamnei<br />
13,84 bransament si<br />
cismele stradale<br />
22<br />
5,6<br />
bransament si<br />
cismele stradale<br />
5505 852 subteran, r. Doamnei bransament si<br />
cismele stradale<br />
capt. sat jupanesti 5,672<br />
capt. sat Pacioiu 4,771<br />
capt. sat Petresti 3,625<br />
capt. sat Lapusani 3,28<br />
0 0 0 56 57<br />
0<br />
0<br />
0 0 0 39 48<br />
22 Costesti 10845 4700 subteran, r. Teleorman 19 bransament 456 310 270 189 208<br />
23 Curtea de <strong>Arges</strong> 33553 32000 suprafata - r. <strong>Arges</strong> 100 bransament<br />
capt. Oiesti 3993 3033 2184 1880 1800<br />
capt. Ac. Cerbureni 443 336 243 209 235<br />
24 Dambovicioara 2000 652 5,5 (in executie) bransament si<br />
cismele stradale<br />
25<br />
Davidesti<br />
2859 579 subteran, r. <strong>Arges</strong>el 3,275 bransament si 48 40 40 44 44<br />
cismele stradale<br />
26 Dobresti 2050 531 subteran, pr. Carcinov 5,1 bransament 0 0 0 7 14<br />
27 Dragoslavele 2462 900 subteran bransament si<br />
cismele stradale<br />
28 Godeni 3322 625 subteran 5,6 bransament si<br />
cismele stradale<br />
64 64 64 64 64<br />
36 39 39 35 35<br />
0<br />
6<br />
3
29<br />
Izvoru<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
2625 700 subteran, r. Teleorman 5,5 20 10 20 20 20<br />
foraj artezian<br />
30 Leordeni 5877 2519 subteran 14,4 bransament si<br />
cismele stradale<br />
31<br />
Leresti<br />
4936 subteran- r.Targului bransament si<br />
cismele stradale<br />
capt. Pojorata 0,919<br />
capt. Leresti-Voinesti 14,109<br />
32 Maracineni 4626 2190 retea Pitesti bransament si<br />
cismele stradale<br />
33<br />
23<br />
0 0 10 22 60<br />
54 46 52 81 0<br />
Micesti 4196 2045 subteran bransament si 0 0 0 24 78<br />
sat Micesti pr. Pauleasca 6,175 cismele stradale<br />
sat Purcareni r. Doamnei 7,468<br />
34 Mihaesti 5956 0 -<br />
35<br />
Mioveni<br />
34104 32098 retea Dacia Renault 27,4 bransament 4844 5452 4980 3950 3808<br />
retea Dacia Renault<br />
36 Moraresti 2007 1600 izvor bransament si<br />
cismele stradale<br />
37 Mozaceni 2594 1420 subteran, r. Dambovnic 36,3 bransament si<br />
cismele stradale<br />
38 Negrasi 2667 1505 subteran 6,5 bransament si<br />
cismele stradale<br />
39 Oarja 2831 0 retea Pitesti 9,4 (in executie) -<br />
40<br />
Pitesti<br />
171498 144058 suprafata - r. <strong>Arges</strong> 491 bransament<br />
221 137 95 34 42<br />
84 84 84 105 120<br />
196 96 100 100 100<br />
Ac. Budeasa 36997 31265 30990 29958 29012<br />
Ac. Bascov (de<br />
rezerva)
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
subteran<br />
capt. Maracineni I,<br />
r.<strong>Arges</strong><br />
24<br />
1381 1200 571 524 549<br />
capt. Maracineni II 0 0 0 0 0<br />
subt.-Maracineni III,<br />
r.<strong>Arges</strong><br />
41 Poiana Lacului 6793 1200 retea Pitesti 32,52 bransament si<br />
cismele stradale<br />
220 740 369 318 620<br />
42 Poienarii de Muscel 3635 1278 subteran 5 (in executie) 0 0 0 48 46<br />
43 Priboieni 3520 341 subteran 18,36 bransament si<br />
cismele stradale<br />
0 0 0 32 56<br />
44<br />
Rociu<br />
2781 1500 subteran, r. Dambovnic bransament si<br />
capt. Rociu-Gliganu de<br />
Jos<br />
14<br />
cismele stradale<br />
capt. Gliganu de Sus 7<br />
capt. Serbanesti 14<br />
120 120 130 130 130<br />
45 Rucar 6221 5708 subteran (izvoare) bransament 96 96 94 100 100<br />
46 Sapata 2230 630 subteran 5,82 bransament si<br />
cismele stradale<br />
47 Schitu-Golesti 5033 3124 retea Campulung 16,8 bransament si<br />
cismele stradale<br />
48 Slobozia 5036 1700 subteran 20,2 bransament si<br />
cismele stradale<br />
49<br />
50<br />
51<br />
Stalpeni<br />
Stefan cel Mare<br />
Stefanesti<br />
30 30 30 0 0<br />
80 78 80 80 80<br />
4976 1278 subteran, r. Targului 5,8 bransament si 114 64 55 40 46<br />
cismele stradale<br />
2535 540 subteran, pr. Negrisoara 2,6 bransament si 50 50 50 50 50<br />
12669 5370 subteran- capt. Valea<br />
Mare<br />
(sursa este a Munc.<br />
cismele stradale<br />
491 bransament 1181 1200 748 736 742
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Pitesti)<br />
52 Stoenesti 4615 3976 izvor bransament si<br />
cismele stradale<br />
53 Suseni 3178 2500 subteran 13,95 bransament si<br />
cismele stradale<br />
54 Titesti 4839 636 subteran 3,6 bransament si<br />
cismele stradale<br />
25<br />
40 40 40 44 44<br />
160 81 80 80 90<br />
60 60 60 60 36<br />
55 Topoloveni 10507 6567 subteran, r. Carcinov 22 bransament 593 714 702 577 466<br />
56 Valea Danului 2988 0 retea Curtea de <strong>Arges</strong> 6,9 (in executie) -<br />
57 Valea Mare Pravat 4288 2556 izvor si retea<br />
Campulung<br />
58<br />
Vedea<br />
TOTAL JUD.<br />
ARGES<br />
4105<br />
600<br />
subteran, pr. Vedita<br />
21,1 bransament si<br />
cismele stradale<br />
4,1<br />
bransament si<br />
cismele stradale<br />
36 48 48 48 50<br />
52<br />
54<br />
59024 52259 48954 46471 45586<br />
41<br />
39<br />
60
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Conform HG 577/1997 privind Programul de alimentare cu apă din mediul rural, in<br />
perioada 1999 – 2007 , urmatoarele localităţi din judeţul Argeş au beneficiat de alocari bugetare<br />
pentru sectorul alimentari cu apă: Sălătrucu, Bogaţi, Drăganu, Ungheni, Berevoieşti,<br />
Dâmbovicioara, Buzoieşti, Cepari, Mioarele, Corbeni, Poienari de Muscel, Valea Danului,<br />
Muşăteşti, Dobreşti, Stolnici, Recea, Dârmaneşti, Albeştii de Argeş, Boţesti, Nucşoara,<br />
Cetăţeni, Vedea, Coşeşti.<br />
În baza HG nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite<br />
pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale,<br />
alimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii în<br />
intravilanul localităţilor rurale, cu modificările şi completările ulterioare, urmatoarele localităţi din<br />
judeţul Argeş au beneficiat de fonduri, pentru sectorul alimentari cu apă: Miceşti, Dobreşti,<br />
Budeasa, Dârmăneşti, Boţeşti, Coşeşti, Leordeni, Călineşti, Lereşti, Priboeni, Bascov,<br />
Slobozia, Bogaţi, Beleţi-Negreşti, Berevoieşti, Valea Mare Pravăţ.<br />
Pentru a se conforma cerinţelor privind calitatea apei pentru consumul uman, România a<br />
preluat următoarele responsabilităţi de implementare:<br />
a) implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei potabile;<br />
b) implementarea imbunatatirilor tehnologice la staţiile de tratare a apei;<br />
c) reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei potabile;<br />
d) continuarea programelor privind alimentarea cu apa a satelor, conform HG nr. 577/1997<br />
pentru aprobarea programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor,<br />
conectarea satelor la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice, republicată, cu modificările şi<br />
completările ulterioare şi HG nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a<br />
unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor<br />
comunale, alimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea<br />
infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale, cu modificările şi completările ulterioare şi lansarea<br />
programului naţional de realizarea a sistemelor de canalizarea şi epurarea a apelor uzate în<br />
localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş, dar care nu dispun de infrastructura edilitarurbana<br />
aferentă.<br />
In anul 2006, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.7/2006 aprobată cu<br />
modificări prin Legea nr. 71/2007, privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din<br />
spaţiul rural, Comisia privind determinarea oportunităţii proiectelor, a aprobat alocarea fondurilor<br />
privind infrastructura de apă, următoarelor comunităţi locale din judeţul Argeş: Albeştii de Muscel,<br />
Albeştii de Argeş, Arefu, Băiculeşti, Berevoieşti, Bascov, Bughea de Jos, Băbana, Bogaţi,<br />
Boţeşti, Boteni, Budeasa, Buzoieşti, Călineşti, Căteasca, Coşeşti, Cuca, Cîmpulung, Corbi,<br />
Costeşti, Domneşti, Dâmbovicioara, Dârmăneşti, Dragoslavele, Hârtieşti, Izvoru, Lunca<br />
Corbului, Mălureni, Merişani, Mozăceni, Nucşoara, Negraşi, Pietroşani, Popeşti, Râca,<br />
Răteşti, Rociu, Sălătrucu, Schitu-Goleşti, Rucăr, Stolnici, Ştefan cel Mare, Şuici, Teiu, Uda,<br />
Valea Danului, Valea Mare Pravăţ, Vedea, Vultureşti, Davideşti, Leordeni, Mihăeşti,<br />
Poienarii de Argeş, Slobozia, Tigveni şi Valea Iaşului.<br />
Prin HG nr. 1599/2006 şi respectiv HG nr. 856/2007 consiliile locale au obţinut iniţial<br />
finanţarea lucrărilor de proiectare, ulterior obţinând fonduri pentru realizarea efectivă a investiţiei.<br />
Tabel : Localitatile care beneficiaza de fonduri conform Ordonantei Guvernului nr. 7/2006<br />
Nr. Localitate Denumirea lucrarii<br />
Crt.<br />
1. Albeştii de Muscel Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere în<br />
comuna<br />
26
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
2. Albeştii de Argeş Canalizare menajera şi statie de epurare satele Albestii-<br />
Pamanteni şi Albestii-Ungureni<br />
3. Arefu Alimentare cu apa a satelor Capataneni -Ungureni şi<br />
Capataneni Pamanteni<br />
4. Băiculesti Alimentare cu apa satele Zigoneni, Baiculesti Argeşani,<br />
Valea lui Enache Anghinesti, Valea Brazilor şi Tutana,<br />
5. Berevoieşti Reabilitare (modernizare) sistem distribuţie apa potabilă,<br />
în comuna<br />
6. Bascov<br />
Extindere canalizare satele Bascov Scheau, Valea<br />
Ursului<br />
7. Bughea de jos Extindere reţea apa potabilă zonele Bughea centru,<br />
Hulubesti, Poenandre, Plesa de jos<br />
8. Băbana Canalizare menajera şi statie de epurare comuna Babana<br />
9. Bogaţi Alimentare cu apa satul Suseni<br />
10. Boţeşti Alimentare cu apa, sat Moşteni-Greci<br />
11. Boteni Canalizare menajera în sistem centralizat<br />
12. Budeasa Canalizarea şi epurarea apelor uzate<br />
13. Buzoieşti Alimentare cu apa potabilă în satele Buzoesti si<br />
Cornatel<br />
14. Călineşti Sistem de alimentare cu apa în comuna Calinesti, satele<br />
Urlucea, Carstieni, Valea Corbului, Valeni şi Ciocanesti<br />
15. Căteasca Alimentarea cu apa a comunei Cateasca<br />
16. Coşeşti Canalizare menajera şi statie de epurare, satele Cosesti şi<br />
Petresti<br />
17. Cuca Alimentarea cu apa a comunei Cuca,<br />
18. Câmpulung Extindere reţele apa pe strazile Richard, fd. Richard şi<br />
Gruiului<br />
19. Corbi<br />
Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu<br />
apa şi canalizare pentru localităţile Corbsori, Stanesti,<br />
Corbi şi Poduri<br />
20. Costeşti Alimentare cu apa, sat Parvu Roşu, oraş Costesti<br />
21. Domneşti Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu<br />
apa şi canalizare in localităţile Nucsoara, Corbi,<br />
Domneşti şi Pietrosani<br />
22. Dâmbovicioara Alimentare cu apa în comuna dambovicioara satele<br />
Ciocanu şi Dambovicioara (catunele Valea Urdii, Dealul<br />
Sasului şi Muchea)<br />
23. Dârmaneşti Canalizare menajera şi statie de epurare în satele<br />
Darmanesti şi Valea Rizii<br />
24. Dragoslavele Modernizare şi extindere sistem de alimentare cu apa<br />
25. Hirtieşti Canalizare menajera în sistem centralizat<br />
26. Izvoru Alimentarea cu apa a comunei Izvoru<br />
27. Lunca Corbului Alimentare cu apa potabilă satele padureti, Catane,<br />
Ciesti, Mirghia de jos şi Mirghia de sus<br />
28. Mălureni Alimentare cu apa satele Malurenii, Bunesti şi Zarnesti<br />
29. Merişani Alimentarea cu apa şi canalizarea apelor uzate menajere<br />
în satele Dobrogostea, Borlesti, Varzaru şi Merisani<br />
30. Mozăceni Canalizare menajera în sistem centralizat<br />
31. Nucşoara Canalizare menajera în sistem centralizat<br />
32. Negraşi Alimentarea cu apa a satelor Negrasi, Negrasi-Birlogu,<br />
27
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
33. Pietroşani<br />
Buta<br />
Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu<br />
apa şi canalizare pentru localităţile Nucsoara, Corbi,<br />
Domneşti şi Pietrosani<br />
34. Popeşti Alimentare cu apa satele Slobozia şi Purcareni<br />
35. Râca Alimentare cu apa, satele Raca, Adunaţi,Bucov<br />
36. Râteşti Alimentare cu apa a comunei Ratesti<br />
37. Rociu Alimentarea cu apa în satele Serbanesti, Gliganu de sus,<br />
Gliganu de jos<br />
38. Sălătrucu Reabilitare alimentare cu apa comuna Salatrucu<br />
39. Schitu-Goleşti Canalizare menajera în sistem centralizat<br />
40. Rucăr Reţea canalizare menajera şi statie de epurare<br />
41. Stolnici Alimentarea cu apa a satelor Stolnici şi Izbasesti ;<br />
Canalizarea şi epurarea apelor menajere uzate zona<br />
centrala a satului Stolnici<br />
42. Stefan cel Mare Alimentare cu apa<br />
43. Şuici Alimentare cu apa satul Rudeni<br />
44. Teiu Alimentare cu apa<br />
45. Uda Alimentare cu apa<br />
46. Valea Danului Canalizare menajera în sistem centralizat<br />
47. Valea Mare Pravăţ Reţea canalizare menajera şi statie de epurare<br />
48. Vedea Reţea canalizare menajera şi statie de epurare<br />
49. Vultureşti Alimentare cu apa satul Vulturesti<br />
50. Davideşti Canalizare menajera în sistem centralizat<br />
51. Leordeni<br />
Alimentare cu apa a satelor Ciulnita, Budisteni, Schitu<br />
Scoicesti, Glodu, Glambocata-deal, Ciolcesti<br />
52. Mihăeşti Alimentare cu apa satul Furnicosi<br />
53. Poienarii de Argeş Alimentare cu apa a satelor Poienari şi Ioanicesti<br />
54. Slobozia Reţea canalizare menajera şi statie de epurare<br />
55. Tigveni Alimentare cu apa a satului Barsestii-Tigveni de jos<br />
56. Valea Iaşului Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere în satele<br />
Cerbureni, Mustatesti, Valea Uleului, Valea Iasului<br />
O problema importantă din zona serviciului de alimentare cu apa şi canalizare constă în<br />
construirea şi reabilitarea sistemelor de colectare, canalizare, epurare şi evacuare (reţele de<br />
canalizare, colectoare, staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti, staţii de pompare s.a.) pentru a se<br />
atinge conformitatea tehnica cu acquis-ul comunitar privind epurarea apei uzate. În acelaşi timp,<br />
constrangerile importante sunt direct legate de finanţarea insuficienta în raport cu necesarul mare de<br />
investiţii identificat.<br />
Costuri foarte mari sunt generate de necesitatea:<br />
a) construirii noi staţii de epurare a apelor uzate;<br />
b) modernizarii / reabilitarii staţiilor existente de epurare a apelor uzate;<br />
c) modernizarii / reabilitarii staţiilor existente de epurare a apelor uzate din industria alimentară;<br />
d) extinderilor şi reabilitarii sistemelor existente de colectare, canalizare, evacuare si epurare a<br />
apelor uzate;<br />
Conform Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusa in legislaţia<br />
românească prin HG.188/2002, situaţia la nivelul judeţului Argeş privind situaţia reţelelor de<br />
canalizare şi epurare, se prezintă astfel<br />
28
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Tabel : Aglomerari umane din judetul <strong>Arges</strong>, bazinul hidrografic <strong>Arges</strong> - Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate<br />
urbane<br />
Locuitori Retea de<br />
canalizare<br />
Statie de<br />
ID<br />
( km )<br />
epurare<br />
Lucrari/Actiuni Cine Per. Fonduri Surse de<br />
Localitatea reali echiv.<br />
necesare raspunde De necesare finantare<br />
Exist. Neces. Existenta necesara Dir.91/271/EEC<br />
realiz. I<br />
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14<br />
1 Pitesti 1870 375000 483.00 40;E 2550l/s Epurare St epurare – E, R CL+<br />
80.000.000 asociere+<br />
00<br />
Me+B tertiara<br />
Apa Canal 2010<br />
fd. ISPA<br />
B<br />
Ret. canaliz. – R,M 2000<br />
51.200.000 asociere+<br />
186.00<br />
fd. ISPA<br />
2008<br />
2<br />
3<br />
4<br />
5<br />
6<br />
Mioveni<br />
Cimpulung<br />
Curtea de<br />
<strong>Arges</strong><br />
Topoloveni<br />
Albesti de<br />
<strong>Arges</strong><br />
2250<br />
0<br />
3828<br />
5<br />
3245<br />
0<br />
4350<br />
63000<br />
72000<br />
61785<br />
14450<br />
menaj.<br />
37,8<br />
58.60<br />
64.00<br />
10,2<br />
46.80<br />
32.2;E<br />
139.00<br />
5,3<br />
166l/s;Me<br />
+B<br />
S<br />
450l/s;Me<br />
+B<br />
B<br />
Me+B<br />
S<br />
280l/s<br />
Me+B<br />
S<br />
25l/s<br />
Epurare<br />
tertiara<br />
Epurare<br />
tertiara<br />
Epurare<br />
tertiara<br />
Epurare<br />
tertiara<br />
5891 6000 25.20 Epurare<br />
secundara<br />
St epurare –E, R,M<br />
Ret. canaliz. – E<br />
St epurare – M, R<br />
Ret. canaliz. – E<br />
St epurare – E, M<br />
Ret. canaliz. – R,E<br />
St epurare – E, R<br />
Ret. canaliz. – R,M<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
29<br />
CL+<br />
Regom<br />
2015<br />
2013<br />
CL 2013<br />
CL<br />
CL<br />
2010<br />
2013<br />
2010<br />
2010<br />
2008<br />
1.575.000<br />
18.000.000<br />
11.520.000<br />
15.446.250<br />
9.885.600<br />
3.612.500<br />
2.312.000<br />
U.E+<br />
bug.loc.<br />
U.E+<br />
bug.loc.<br />
Bug loc +<br />
alte surse<br />
Phare<br />
2001<br />
CL 2017 3,528,000 U.E.
7 Albesti de<br />
Muscel<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
4562 4650 3.00 Epurare<br />
secundara<br />
8 Aninoasa 3378 3430 6.40 Epurare<br />
Secundara<br />
9. Arefu 2786 3025 5.84 Epurare<br />
Secundara<br />
10 Baiculesti 6288 6530 24.00 Epurare<br />
Secundara<br />
11 Balilesti 4419 4500 16.16 Epurare<br />
secundara<br />
12 Bascov<br />
7690 10500 5.00 19.20 4,8l/s,M Epurare<br />
tertiara<br />
13 Bradu 5158 6500 28.00 Epurare<br />
Secundara<br />
14 Beleti-Negresti 2000 2100 7.90 Epurare<br />
Secundara<br />
15<br />
16<br />
17<br />
Berevoesti<br />
Bogati<br />
Boteni<br />
3429 3510 8.00 Epurare<br />
Secundara<br />
5000 5130 16.96 Epurare<br />
Secundara<br />
2769 2938 6.56 Epurare<br />
Secundara<br />
18 Botesti 1347 2000 7.12 Epurare<br />
Secundara<br />
19 Bradulet 2150 2350 3.00 11.20 da Epurare<br />
Secundara<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
30<br />
CL 2017 420,000 U.E.<br />
CL 2017 U.E.<br />
CL 2017 817,600 U.E.<br />
CL 2017 3,360,000 U.E.<br />
CL 2017 2,262,400 U.E.<br />
CL 2017 2,688,000 U.E.<br />
CL 2017 3,920,000 U.E.<br />
CL 2017 1,106,000 U.E.<br />
CL 2017 1,120,000 U.E.<br />
CL 2017 2,374,400 U.E.<br />
CL 2017 918,400 U.E.<br />
CL 2017 996,800 U.E.<br />
CL 2017 1,568,000 U.E.
20 Budeasa 3838 4250 19.20 Epurare<br />
Secundara<br />
21 Bughea 3027 3250 8.00 Epurare<br />
secundara<br />
22 Calinesti 1055<br />
5<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
12000 5.00 52.40 M,1l/s Epurare<br />
tertiara<br />
23 Cateasca 3763 3890 21.20 Epurare<br />
Secundara<br />
24 Cetateni 3072 3400 1.20 12.80 MB,5l/s Epurare<br />
Secundara<br />
25 Cicanesti 2295 2500 13.20 Epurare<br />
Secundara<br />
26 Corbeni 5686 5835 42.40 Epurare<br />
Secundara<br />
27 Corbi 4438 4630 12.80 Epurare<br />
Secundara<br />
28 Cosesti 5487 5520 16.00 Epurare<br />
secundara<br />
29 Davidesti 2853 2930 7.20 Epurare<br />
secundara<br />
30 Dimbovicioara 1057 2000 11.50 Epurare<br />
secundara<br />
31 Dirmanesti 3724 3750 10.40 Epurare<br />
Secundara<br />
32 Dobresti 1844 2050 12.00 Epurare<br />
Secundara<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
31<br />
CL 2017 2,688,000 U.E.<br />
CL 2017 1.120.000 U.E.<br />
CL 2017 7,336,000 U.E.<br />
CL 2017 2,968,000 U.E.<br />
CL 2017 1,792,000 U.E.<br />
CL 2017 1,848,000 U.E.<br />
CL 2017 5,936,000 U.E.<br />
CL 2017 1,792,000 U.E.<br />
CL 2017 2,240,000 U.E.<br />
CL 2017 1,008,000 U.E.<br />
CL 2017 1,610,000 U.E.<br />
CL 2017 1,456,000 U.E.<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.
33 Domnesti 3224 3900 0.80 16.00 M,2.5l/s Epurare<br />
Secundara<br />
34 Dragoslavele 2561 3000 12.50 Epurare<br />
Secundara<br />
35 Draganu 1988 2100 4.00 Epurare<br />
Secundara<br />
36 Godeni 3377 3500 0.25 12.00 M,3l/s Epurare<br />
Secundara<br />
37 Hirtiesti 4977 5100 17.80 Epurare<br />
Secundara<br />
38 Leordeni 6098 6400 12.00 Epurare<br />
Secundara<br />
39 Leresti 5025 5600 12.00 Epurare<br />
Secundara<br />
40 Malureni 4824 4870 8.00 Epurare<br />
Secundara<br />
41 Merisani 4447 4500 24.00 Epurare<br />
Secundara<br />
42 Micesti 4114 4230 11.20 Epurare<br />
Secundara<br />
43<br />
Mihaesti 5901 5980 21.00 Epurare<br />
Secundara<br />
44 Mioarele 1813 2100 10.40 Epurare<br />
Secundara<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
32<br />
CL 2017 2,240,000 U.E.<br />
CL 2017 1,750,000 U.E.<br />
CL 2017 560,000 U.E.<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.<br />
CL 2017 2,492,000 U.E.<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.<br />
CL 2017 1,120,000 U.E.<br />
CL 2017 3,360,000 U.E.<br />
CL 2017 1,568,000 U.E.<br />
CL 2017 2,940,000 U.E.<br />
CL 2017 1,456,000 U.E.<br />
45 Maracineni 4526 5150 1.80 32.00 3.5l/s,M Epurare St epurare – CL 2017 4,480,000 U.E.
46 Mozaceni 2719 2890 24.00 Epurare<br />
Secundara<br />
47 Musatesti 4231 4330 36.80 Epurare<br />
Secundara<br />
48 Negrasi 2848 2900 15.20 Epurare<br />
Secundara<br />
49 Nucsoara 1709 1800 10.00 Epurare<br />
Secundara<br />
50 Oarja 2888 2980 11.20 Epurare<br />
Secundara<br />
51 Pietrosani 5948 6150 14.40 Epurare<br />
Secundara<br />
52 Poienarii de<br />
Muscel<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
3639 3730 8.80 Epurare<br />
Secundara<br />
53 Priboieni 3630 3730 15.20 Epurare<br />
Secundara<br />
54 Ratesti 3412 3450 8.00 Epurare<br />
Secundara<br />
55 Rociu 3019 3070 24.00 Epurare<br />
Secundara<br />
56 Rucar 6222 6900 16.85 Epurare<br />
Secundara<br />
57 Schitu-Golesti 5010 6000 0.90 16.00 Epurare<br />
Secundara<br />
Secundara Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
33<br />
CL 2018 3,360,000 U.E.<br />
CL 2017 5,152,000 U.E.<br />
CL 2017 2,128,000 U.E.<br />
CL 2017 1,400,000 U.E.<br />
CL 2017 1,568,000 U.E.<br />
CL 2017 2,016,000 U.E.<br />
CL 2017 1,232,000 U.E.<br />
CL 2017 2.128.000 U.E.<br />
CL 2017 1,120,000 U.E.<br />
CL 2017 3,360,000 U.E.<br />
CL 2017 2,359,000 U.E.<br />
CL 2017 2,240,000 U.E.
58 Slobozia 5111 5330 19.10 Epurare<br />
Secundara<br />
59 Stefan cel<br />
Mare<br />
60 Stefanesti 1300<br />
5<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
2681 2780 19.20 Epurare<br />
Secundara<br />
14000 11.40 40.00 Epurare<br />
tertiara<br />
61 Stilpeni 5154 5154 1.00 28.80 Epurare<br />
Secundara<br />
62 Stoienesti 4593 4800 2.00 16.00 Epurare<br />
Secundara<br />
63 Suseni 3538 3670 40.50 Epurare<br />
Secundara<br />
64 Teiu 1877 2000 1.00 7.20 M,2,4l/s Epurare<br />
Secundara<br />
65 Titesti 4641 4700 4.80 Epurare<br />
Secundara<br />
66 Valea Danului 3129 3185 5.60 Epurare<br />
Secundara<br />
67 Valea Iasului 2814 2900 5.60 Epurare<br />
Secundara<br />
68 Vladesti 3172 3190 12.00 Epurare<br />
Secundara<br />
69 Valea Mare<br />
Pravat<br />
4265 6300 12.00 Epurare<br />
Secundara<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
34<br />
CL 2017 2,674,000 U.E.<br />
CL 2017 2,688,000 U.E.<br />
CL 2017 5,600,000 U.E.<br />
CL 2017 4,032,000 U.E.<br />
CL 2017 2,240,000 U.E.<br />
CL 2017 5,670,000 U.E.<br />
CL 2017 1,008,000 U.E.<br />
CL 2017 672,000 U.E.<br />
CL 2017 784,000 U.E.<br />
CL 2017 784,000 U.E.<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Tabel:Aglomerari umane din jutetul <strong>Arges</strong>, bazinul hidrografic Olt - Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane<br />
ID<br />
Denumire<br />
aglomerare<br />
reali<br />
Locuitori<br />
echiv.<br />
Retea de<br />
canalizare<br />
( km )<br />
Statie de<br />
epurare<br />
Exist. Neces. existenta necesara<br />
35<br />
Lucrari/Actiuni<br />
necesare<br />
Dir.91/271/EEC<br />
Cine<br />
raspunde<br />
Per.<br />
de<br />
realiz.<br />
Fonduri<br />
necesare<br />
I<br />
Surse de<br />
finantare<br />
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14<br />
1 Cepari 2484 2715 8.00<br />
St epurare –<br />
CL 2017 1,120,000 U.E.<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Ret. canaliz. –<br />
2 Ciofringeni 2678 2750 18.00<br />
St epurare –<br />
CL 2017 2,520,000 U.E.<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Ret. canaliz. –<br />
3 Salatruc 2280 2500 20.00<br />
St epurare –<br />
CL 2017 2,800,000 U.E.<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Ret. canaliz. –<br />
4 Suici 2935 3230 18.00<br />
St epurare –<br />
CL 2017 2,520,000 U.E.<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Ret. canaliz. –<br />
5 Tigveni 3681 3980 12.00<br />
St epurare –<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Ret. canaliz. –<br />
Tabel:Aglomerari umane din judetul <strong>Arges</strong>, bazinul hidrografic Vedea - Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane<br />
ID<br />
Denumire<br />
aglomerare<br />
reali<br />
Locuitori<br />
echiv.<br />
Retea de<br />
canalizare<br />
( km )<br />
Statie de<br />
epurare<br />
Exist. Neces. existenta necesara<br />
Lucrari/Actiuni<br />
necesare<br />
Dir.91/271/EEC<br />
Cine<br />
raspunde<br />
Per.<br />
de<br />
realiz.<br />
Fonduri<br />
necesare<br />
I<br />
Surse de<br />
finantare<br />
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14<br />
1 Costesti 10892 12800 6.50 9;E M+B;77l/ Epurare St epurare – CL 2010 1,260,000 U.E+<br />
s<br />
S<br />
tertiara Ret. canaliz. –<br />
600,000 bug.loc.
2 Albota 3917 4100 15.04<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
3 Babana 2846 2900 47.00 Epurare<br />
Secundara<br />
4 Birla 5871 6540 3.30 28.50 M, 4l/s<br />
5 Buzoesti 6363 7200 40.00<br />
6 Caldararu 3014 3100 14.00<br />
7 Ciomagesti 1380 1500 5.44<br />
8 Cocu 2697 2900 44.00<br />
9 Cotmeana 2259 2540 33.15<br />
10 Cuca 2345 2375 24.00<br />
11 Hirsesti 2878 2900 13.00<br />
12 Izvoru 2676 2745 13.60<br />
13 Lunca<br />
Corbului<br />
3394 3500 24.00<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
36<br />
CL 2017 2,105,600 U.E.<br />
CL 2017 6,580,000 U.E.<br />
CL 2017 3,990,000 U.E.<br />
CL 2017 5,600,000 U.E.<br />
CL 2017 1,960,000 U.E.<br />
CL 2017 761,600 U.E.<br />
CL 2017 6,160,000 U.E.<br />
CL 2017 4,641,000 U.E.<br />
CL 2017 3,360,000 U.E.<br />
CL 2017 1,820,000 U.E.<br />
CL 2017 1,904,000 U.E.<br />
CL 2017 3,360,000 U.E.
14 Mirosi 2825 2900 12.00<br />
15 Moraresti 2230 2330 8.00<br />
16 Mosoia 4323 4450 32.00<br />
17 Poiana<br />
Lacului<br />
18 Poenarii de<br />
<strong>Arges</strong><br />
6793 6900 22.00<br />
1172 1250 12.00<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
19 Popesti 4158 4210 26.40<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
20 Recea 3271 3320 7.40<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
21 Sapata 2130 2230 15.00<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
22 Stolnici 3833 3940 8.00<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
23 Uda 2601 2630 20.00<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
24 Ungheni 3726 3750 22.00<br />
25 Vedea 4298 4400 3.00 12.00 M,5l/s<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
Epurare<br />
Secundara<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
St epurare –<br />
Ret. canaliz. –<br />
37<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.<br />
CL 2017 1,120,000 U.E.<br />
CL 2017 4,480,000 U.E.<br />
CL 2017 3,080,000 U.E.<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.<br />
CL 2017 3.696.000 U.E.<br />
CL 2017 1,036,000 U.E.<br />
CL 2017 2,100,000 U.E.<br />
CL 2017 1,120,000 U.E.<br />
CL 2017 2,800,000 U.E.<br />
CL 2017 3,080,000 U.E.<br />
CL 2017 1,680,000 U.E.
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Pentru a se conforma cerinţelor privind calitatea apei pentru consumul uman, în perioada<br />
2007-2013, <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş a preluat următoarele responsabilităţi de implementare:<br />
a) implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei potabile pentru intregul judeţ;<br />
b) implementarea imbunatatirilor tehnologice la staţiile de tratare a apei;<br />
c) reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei potabile;<br />
d) înlocuirea instalaţiilor interioare la nivelul utilizatorilor sl generalizarea contorizarii.<br />
In acest sens, <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş a incheiat un parteneriat cu <strong>Consiliul</strong>ui Local al<br />
Municipiului Piteşti şi BERD, in vederea elaborararii Master Planului la nivelul judeţului Argeş<br />
şi a documentaţiei suport în vederea accesării Fondului de Coeziune pentru Proiectului regional<br />
de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Argeş.<br />
Stadiul actual al planului de acţiuni din cadrul Proiectului regional de alimentare cu apă<br />
şi canalizare din judeţul Argeş este urmatorul:<br />
- elaborarea şi însuşirea unui acord comun de pre-finanţare (parteneriat la nivelul <strong>Consiliul</strong>ui<br />
Judeţean Argeş, <strong>Consiliul</strong>ui Local al Municipiului Piteşti şi BERD).<br />
- Elaborarea Termenilor de Referinţă şi a documentaţiei necesare lansării licitaţiei aferente<br />
etapei de Asistenţă Tehnică (acţiuni comune BERD, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi<br />
SC Apă Canal 2000 SA Piteşti).<br />
- Susţinerea licitaţiei în conformitate cu regulile BERD de achiziţie pentru contractele de<br />
consultanţă (licitaţie internaţională restricţionată);<br />
- Semnarea Contractului de Grant, grant acordat din Fondul de Cooperare Tehnică Olandez<br />
administrat de BERD.<br />
- Crearea cadrului necesar desfăşurării misiunii de consultanţă în conformitate cu prevederile<br />
contractuale pentru elaborarea Master Planului la nivelul judeţului Argeş şi a documentaţiei suport<br />
în vederea accesării Fondului de Coeziune (constituire CTE pentru coordonarea activităţii de<br />
elaborare a Master Planului, iniţierea etapei de culegere a datelor in conformitate cu structura<br />
chestionarului stabilit de comun acord cu Consultantul şi stabilirea procedurilor de centralizare şi<br />
validare a datelor).<br />
- Prezentarea de către Consultant a variantelor propuse pentru soluţiile tehnice elaborate în<br />
scopul analizei şi avizării.<br />
- Aprobarea elaborării Master-Planului “Managementul apelor şi apelor uzate” la<br />
nivelul judeţului Argeş, conform Hotărârii <strong>Consiliul</strong>ui Judeţean Argeş Nr.138/25.10.2000<br />
Proiectele din cadrul Master- Planului judeţean, propuse pentru finantare, sunt prezentate în<br />
tabelul urmator:<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Localitatea<br />
1. Judeţul Argeş,<br />
latura vestică<br />
Denumirea proiectului<br />
Alimentare cu apa si<br />
canalizare in localitatile:<br />
Salatruc, Corbeni, Albestii de<br />
Argeş, Arefu, Valea Danului,<br />
Corbeni, Cicanesti, Suici,<br />
Cepari, Tigveni, Ciofrangeni,<br />
Curtea de Argeş, Baiculesti,<br />
Poienarii de Argeş, Moraresti,<br />
Cuca, Cotmeana, Ciomagesti,<br />
Uda, Cocu, Babana, Bascov,<br />
38<br />
Prezentarea succintă a<br />
proiectului<br />
(date tehnice)<br />
Lungimi conducte<br />
- 174 956 ml<br />
Inmagazinare<br />
- 96 193 mc<br />
- Q = 760 l/s<br />
Nr.gospodarii(populatie):<br />
- urban = 54 718<br />
- rural =121 149<br />
Valoarea<br />
investiţiei<br />
(mii Euro)<br />
200.000
2. Judeţul Argeş,<br />
latura estică<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Draganu, Poiana Lacului,<br />
Vedea, Mosoaia, Sapata,<br />
Albota, Lunca Corbului,<br />
Costesti, Stolnici, Harsesti,<br />
Buzoesti, Barla, Caldararu,<br />
Mirosi, Raca, Ungheni<br />
Alimentarea cu apa si<br />
canalizare in localitatile:<br />
Schitu Golesti - Mioveni<br />
3. Judeţul Argeş Alimentarea cu apa si<br />
canalizare in localitatile:<br />
Piteşti, Campulung, Curtea de<br />
Argeş, Costesti, Mioveni,<br />
Topoloveni, Stefanesti,<br />
Bascov, Micesti, Maracineni,<br />
Bradu, Albota, Calinesti,<br />
Cateasca, Budeasa<br />
39<br />
Lungimi conducte<br />
- 90 000 ml<br />
Inmagazinare<br />
- 13 200 mc<br />
- Q = 800 l/s<br />
Nr.gospodarii(populatie):<br />
- urban = 35 000<br />
- rural = 33 000<br />
In proiect vor fi incluse<br />
reabilitarea si<br />
dezvoltarea sistemelor de<br />
alimentare cu apa si<br />
canalizare in<br />
conformitate cu<br />
termenele de conformare<br />
incluse in POS Mediu<br />
axa prioritara 1<br />
100.000<br />
100.000<br />
- Potrivit Hotărârii <strong>Consiliul</strong>ui Judeţean Argeş Nr.138/25.10.2007, au fost aprobate :<br />
o Elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru axa nord-sud a laturii vestice,<br />
a judeţului;<br />
o Elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru axa nord-sud a laturii estice, a<br />
judeţului.<br />
Ulterior aprobării Aplicaţiei, se vor derula acţiuni de aprobare a Memorandumului de<br />
Finanţare aferent primei etape de conformare (până în 2015) şi de implementare a proiectelor<br />
incluse în această etapă.<br />
3.2. Serviciul de salubrizare a localităţilor<br />
Serviciul public de salubrizare a localităţilor este organizat şi funcţionează în baza<br />
Ordonanţei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor,<br />
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2002 precum şi, complementar, în baza<br />
Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu<br />
modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 cu modificarile si completarile ulterioare.<br />
Implementarea în România a politicii UE privind gestiunea deşeurileor se asigura prin<br />
Strategia nationala de gestionare a deşeurilor şi Planul naţional de gestionare a deşeurilor - PNGD,<br />
documente care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea<br />
Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor.<br />
Strategia şi Planul naţional de gestionare a deşeurilor prevăd următoarele obiective<br />
strategice:<br />
a) dezvoltarea cadrului institutional şi organizatoric;<br />
b) constientizarea factorilor implicaţi;
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
c) intensificarea preocuparilor privind reducerea cantităţilor de deşeuri generate;<br />
d) exploatarea tuturor posibilităţilor tehnice şi economice privind recuperarea şi reciclarea<br />
deşeurilor;<br />
e) dezvoltarea metodelor şi sistemelor pentru sortarea la sursa şi/sau înainte de depozitare;<br />
f) dezvoltarea de tehnologii şi facilităţi de tratare a deşeurilor conforme cu normele europene şi<br />
naţionale;<br />
g) dezvoltarea unor tehnologii de eliminare finala a deşeurilor conforme cu cerinţele europene şi<br />
naţionale.<br />
De asemenea, PNGD propune, într-o abordare regionala, un sistem integrat de<br />
management al deşeurilor în conformitate cu principiile UE privind managementul deşeurilor:<br />
a) prevenirea producerii de deşeuri: aplicarea tehnologiilor curate, economisirea materialului în<br />
timpul manufacturarii şi introducerea standardelor noi de manufacturare pentru producerea<br />
bunurilor; prevenirea producerii deşeurilor necesita şi o schimbare în comportamentul<br />
consumatorilor, prin orientarea preferintelor acestora spre produsele cu o viata mai lungă;<br />
b) reciclarea deşeurilor urbane: nivelul reciclarii materialelor recuperabile din deşeurile urbane<br />
va fi gradual crescut de la 1%, în prezent, la 60% în 2020;<br />
c) reciclarea deşeurilor speciale: rate speciale de recuperare au fost stabilite pentru deşeurile din<br />
impachetare, deşeurile petroliere şi deşeurile bateriilor şi acumulatorilor din plumb.<br />
Conform Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor, organizarea activităţilor de<br />
colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este una dintre obligaţiile administraţiei<br />
publice locale.<br />
PNGD reprezintă instrumentul care stabileşte un sistem unitar pentru managementul<br />
deşeurilor municipale, prevede stabilirea graduala la nivel naţional a unui sistem de management al<br />
deşeurilor municipale şi consta în:<br />
a) colectarea / colectarea selectiva;<br />
b) transportul şi transferul deşeurilor;<br />
c) recuperarea şi reciclarea anumitor fracţiuni din deşeurile municipale cu accent pe<br />
ambalajele de plastic (PET);<br />
d) recuperarea energiei;<br />
e) tratarea deşeurilor şi neutralizarea acestora;<br />
f) depozitarea (eliminarea finala) în depozite controlate, conforme cu legislaţia de mediu în<br />
vigoare.<br />
g)gestionarea corespunzatoare a deseurilor periculoase provenite din activitatile medicale.<br />
În prezent, la nivel local, deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea<br />
valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticla, metale, materiale plastice), decât într-o<br />
foarte mica măsura. Se poate afirma ca aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale<br />
reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari sanse de recuperare, nefiind<br />
contaminate. În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile<br />
total generate sunt valorificate. Restul se elimina prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi<br />
de materii prime secundare şi resurse energetice.<br />
Pentru implementarea colectării selective este necesară introducerea sau modernizarea<br />
serviciului de colectare, sistemul dezvoltandu-se în acelaşi timp cu procesul de constientizare şi<br />
informare a cetăţenilor.<br />
România, în urma procesului de negociere cu U.E. a obţinut o etapizare a implementarii<br />
acestui tip de sistem, astfel:<br />
a) 2004-2006, experimentare (proiecte pilot), constientizare populaţie;<br />
b) 2007-2017, extinderea colectării selective la nivel naţional;<br />
c) 2017-2022, implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective,<br />
mediu rural dispersat, zone montane).<br />
Aceasta creştere, în acelaşi timp raţională şi graduala, a colectării selective este cu atât mai<br />
justificată cu cat permite:<br />
40
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
a) desfăşurarea în timp a investiţiilor necesare, evitandu-se astfel o creştere prea mare şi<br />
rapida a costurilor gestionării deşeurilor fata de capacitatea de suportabilitate a populaţiei;<br />
b) consolidarea şi extinderea capacităţilor de reciclare, care pot astfel sa urmărească mai<br />
bine evoluţia cantităţilor colectate, contribuind la o valorificare optima, dezvoltarea industriei de<br />
reciclare şi o reducere semnificativă a cantităţilor de materii prime importate.<br />
Depozitarea reprezintă principala forma de eliminare a deşeurilor municipale.<br />
Transpunerea în legislaţia interna a cerinţelor Directivei 1999/31/CE privind depozitarea<br />
deşeurilor s-a realizat prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea<br />
deşeurilor.<br />
Prin aceasta hotărâre se introduce următoarea clasificare a depozitelor de deşeurilor, în<br />
funcţie de natura deşeurilor depozitate:<br />
a) depozite pentru deşeuri periculoase - clasa "a";<br />
b) depozite pentru deşeuri nepericuloase - clasa "b";<br />
c) depozite pentru deşeuri inerte - clasa "c".<br />
Depozitele de deşeuri vor fi realizate şi exploatate conform legislaţiei naţionale specifice,<br />
armonizata cu legislaţia comunitara.<br />
În scopul reglementării activităţii de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, a<br />
fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor<br />
de ambalaje, care transpune în legislaţia nationala Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi<br />
deşeurile de ambalaje, cu amendamentele ulterioare.<br />
Pentru a minimiza costurile şi impactul asupra mediului, activităţile de transport vor fi<br />
optimizate. Va fi realizată o reţea de staţii de transfer, luând în calcul distanţele ce sunt acoperite<br />
pentru colectare, recuperare, tratament şi depozitare.<br />
În vederea implementarii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor,<br />
autorităţile locale - comunitare, orăşeneşti, municipale - au următoarele responsabilităţi:<br />
a) urmăresc şi asigura:<br />
- îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deşeurilor şi asigura curăţenia<br />
localităţilor prin: sistemul de colectare, transport, neutralizare, valorificare, incinerare şi depozitare<br />
finala;<br />
- implementarea şi controlul functionarii sistemului, inclusiv respectarea etapizarii colectării<br />
selective a deşeurilor;<br />
- dotarea căilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare cu un număr suficient de<br />
recipiente pentru colectarea selectiva a deşeurilor;<br />
- colectarea selectiva şi transportul la timp al întregii cantităţii de deşeuri produse pe teritoriul<br />
localităţilor;<br />
b) aproba studii şi prognoze privind gestionarea deşeurilor;<br />
c) hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi<br />
colaborarea cu agenţii economici, în scopul realizării unor lucrări de interes public privind<br />
gestiunea deşeurilor;<br />
d) acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului.<br />
e) hotărăsc asocierea cu societatea civila ( ONG-uri) in vederea accesarii si implementarii<br />
fondurilor structurale si guvernamentale.<br />
3.2.1 Date specifice privind deşeurile<br />
3.2.1.1 Generarea deseurilor<br />
Evolutia cantităţii de deşeuri generate pe judeţ în perioada 2003 - 2006 este prezentată în<br />
tabelul de mai jos.<br />
41
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Tabel: Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate pe judeţ<br />
Tipuri principale de Cod 1 2003 2004 2005 2006<br />
deşeuri deseu (tone) (tone) (tone) (tone) (tone)<br />
1 Deşeuri municipale si 20 15 01 334442.13 309343.71 315823 202785.57 269025<br />
asimilabile din<br />
comerţ, industrie şi<br />
instituţii, din care:<br />
1.1 Deşeuri menajere 20 03 01 161527.80 163890.00 189814 81057.00 115885<br />
colectate în amestec<br />
de la populaţie<br />
1.2 Deşeuri asimilabile 20 03 01 107685.20 107252.00 70248.0 55190.00 82518.7<br />
1.3<br />
colectate în amestec<br />
din comerţ, industrie,<br />
instituţii<br />
Deşeuri municipale şi 20 01 2399.23 - 4912.61 5155.57 4954.33<br />
asimilabile colectate<br />
separat (exclusiv deş.<br />
15 01<br />
din construcţii şi<br />
demolări), din care:<br />
hârtie şi carton 20 01 01<br />
15 01 01<br />
1643.84 - 1282.66 1199.434 1522.64<br />
sticlă 20 01 02<br />
15 01 07<br />
3.90 - 76.90 16.30 17.76<br />
plastic 20 01 39<br />
15 01 02<br />
127.56 - 197.94 110.09 143.39<br />
metale 20 01 40<br />
15 01 04<br />
123.53 - 2624.03 155.32 248.90<br />
lemn<br />
20 01 38<br />
15 01 03<br />
290.40 - 674.92 920.04 2216.72<br />
biodegradabile 20 01 08 210.00 - - 2121.00 274.53<br />
altele<br />
20 01<br />
15 01<br />
- - 56.16 633.37 530.39<br />
1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 - - - -<br />
1.5 Deşeuri din grădini şi<br />
parcuri<br />
20 02 3011.50 3593.00 12002.0 12810.00 14118.6<br />
1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 4818.40 4413.00 403.00 872.00 1682<br />
1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 36350.00 11569.00 19818.0 29086.00 31852.8<br />
1.8 Deşeuri generate şi 20 01 18650.04 18626.71 18625.9 18615.00 18013.8<br />
necolectate<br />
15 01<br />
2 Nămoluri de la 19 08 05 16473.70 18500.00 5807.30 5173.00 1031,9<br />
staţiile de epurare<br />
2.1<br />
oraşeneşti, din care:<br />
Cantitate valorificată<br />
(s.u.)<br />
19 08 05 - - - - 483<br />
2.2 Cantitate depozitată 19 08 05 16473.70 18500.00 5807.30 5173.00 548.3<br />
3<br />
(s.u.)1682.00<br />
Deşeuri din 17 2409.20 2374.00 1682.00 621.00 160704<br />
construcţii şi<br />
3.1<br />
demolări, din care:<br />
Deşeuri inerte 17 850.00 750.0 682.00 200.00 152831.<br />
69<br />
42
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
3.2 Deşeuri în amestec 17 1559.20 1624.0 1000.00 421.00 7872.68<br />
TOTAL deşeuri gen: 353325.03 330217.71 323312. 208579.57 430761.<br />
86<br />
57<br />
Sursa: Planul Judeţean de gestionarea desurilor - 2006<br />
3.2.1.2 Populaţia arondată la servicii de salubritate<br />
Tabel: Populaţia deservită la nivelul judeţului<br />
Judeţ Total populaţie Urban Rural<br />
deserviă Populaţie % populaţie Populaţie % populaţie<br />
deservită nr. deservită deservită nr. deservită<br />
Argeş 342 979 277 488 80.90 65491 19.10<br />
Sursa: Planul Judeţean de gestionarea desurilor - 2006<br />
Ponderea populaţiei arondată la servicii de salubritate este de 52.72, în anul 2003,.<br />
Ponderea populaţiei deservită este de cca.81 % în mediul urban şi 19 % în mediul rural.<br />
3.2.1.3 Compoziţia deşeurilor<br />
Tabel : Compozitia medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie<br />
Compoziţia<br />
deşeurilor<br />
Mediu urban Mediu rural Medie<br />
ponderată<br />
pe judeţ<br />
% Cantitate % Cantitate Procentaj<br />
tone/an kg/loc.an tone/an kg/loc.an (%)<br />
Deşeuri<br />
ambalaje de 7 7370.2 21 3.5 1001.4 2.8 5.12<br />
hârtie şi carton<br />
Deşeuri<br />
ambalaje sticla<br />
4 4211 12 8 2288.8 6.4 6.11<br />
Deşeuri<br />
ambalaje<br />
metalice<br />
2.5 2632 7.5 2.5 715.3 2 2.5<br />
Deşeuri<br />
ambalaje plastic<br />
5 5264.4 15 2.2 629.4 1.8 3.53<br />
Deşeuri<br />
ambalaje lemn<br />
- - - - - - -<br />
Deşeuri<br />
biodegradabile<br />
65 68437.2 194.9 68.3 19541 54.8 66.77<br />
Deşeuri<br />
reciclabile altele<br />
decat<br />
ambalajele, din<br />
care:<br />
16.5 17372.5 49.3 15.5 4434.6 12.4 15.97<br />
hârtie şi carton - - - - - -<br />
metale - - - - - -<br />
deseuri<br />
periculoase<br />
0.05 52.64 0.15 0.03 8.584 0.024 0.04<br />
- DEEE 1 1052.87 2.98 0.5 143.053 0.40 0.73<br />
altele: 15.45 16266.88 46.16 14.97 4282.99 11.97 15.2<br />
TOTAL 100.00 105287.3 300 100.00 28610.5 80.2 100.00<br />
43
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Sursa : Master plan – «Managementul integrat al deşeurilor solide din judeţul Argeş »<br />
15%<br />
67%<br />
1% 5%<br />
0%<br />
Compoziţia medie a deşeurilor în judeţ<br />
3.2.2. Colectare şi transport<br />
6%<br />
2%<br />
44<br />
0%<br />
4%<br />
3.2.2.1. Populaţia arondată serviciilor de salubritate<br />
hartie carton<br />
sticla<br />
metale<br />
plastic<br />
lemn<br />
biodegradabil<br />
altele<br />
DEEE<br />
periculoase<br />
Tabel: Ponderea populaţiei care beneficiază de servicii de salubritate<br />
Judeţ Urban Rural<br />
Total Populaţie % Total Populaţie %<br />
populaţie deservită populaţie populaţie deservită populaţie<br />
nr. deservită<br />
nr. deservită<br />
Argeş 302 406 277 488 91.76 348 096 65491 18.81<br />
Sursa: Planul Judeţean de gestionarea desurilor - 2006<br />
Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate<br />
19%<br />
81%<br />
Ponderea populatiei deservita in judeţul Argeş<br />
3.2.2.2 Servicii de salubritate existente<br />
Urban<br />
rural<br />
Agentii de salubritate pentru judeţul Argeş sunt prezentati in tabelul urmator:
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Tabel: Operatori de salubritate dupa natura proprietatii<br />
Judeţ Numar operator de salubritate dupa natura proprietatii<br />
Integral Majoritar Majoritar Autohton Integral Publica Total<br />
de stat de stat privat integral privat cu de<br />
privat capital interes<br />
mixt local<br />
Argeş 3 - - 2 - 14 19<br />
3.2.2.3 Echipament pentru colectare<br />
Tabel: Dotarea operatorilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere in amestec<br />
la nivel de judeţ<br />
Tip recipient Volum Capacitate<br />
Pubele Containere Eurocontainere Clopote total (mc) specifica<br />
(0.1-0.2 (4-5 mc) (1.1-1.2 mc) din fibra<br />
mc/locuitor<br />
mc)plastic;<br />
metalice<br />
de sticla<br />
4 883 901 353 - 683 980 1.05<br />
Sursa: Planul Judeţean de gestionarea desurilor – 2006<br />
3.2.2.4 Echipamente pentru transport<br />
Tabel: Dotarea operatorilor de salubritate pentru transportul deseurilor menajere la nivel de judeţ<br />
Mijloace de transport - numar Total mijloace de<br />
transport<br />
Tip Autogun. Autotransport Tractor cu Autocam. Altele Nr. Capacitate<br />
compactoare container remorca basculante<br />
medie<br />
Cap. 7 - 40 (mc) 4 – 16 2 – 7 7 – 12 7<br />
totala<br />
medie<br />
mc.<br />
(mc)<br />
(mc) (mc) (mc)<br />
Număr 19 25 30 3 - 77 578.50<br />
Sursa: agenti de salubritate<br />
3.2.2.5 Staţii de transfer<br />
În judeţul Argeş nu există staţii de transfer<br />
3.2.3 Minimizarea şi recuperarea deşeurilor<br />
3.2.3.1 Sortare<br />
În judeţul Argeş nu există instalaţii de sortare<br />
3.2.3.2 Prelucrare în vederea reciclării<br />
Valorificarea deseurilor menajere si asimilabile colectate separat s-a facut in anul 2003 prin<br />
unitati de tip REMAT si alti agenti economici dotati cu echipamente de valorificare. Situatia<br />
dotarilor si a tipurilor de deseuri valorificate este prezentata in tabelul urmator.<br />
Tabel: Agenţii economici implicati în acţiunea de recuperare şi dotarea acestora<br />
Localizare Localizare Tip echipament Activitate<br />
Desfasurata<br />
45<br />
Tip deseu<br />
prelucrat
SC REMAT<br />
AG SA<br />
Piteşti<br />
SC Proremat<br />
SA Piteşti<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Piteşti presa balotat,<br />
presă tip China,<br />
foarfecă<br />
hidraulică,<br />
foarfecă aligator,<br />
maşină despicat<br />
cablu, maşină<br />
extras<br />
inimicablu,<br />
tocător mase<br />
plastice, sonetă<br />
spart fonta<br />
Piteşti Cântar bascula,<br />
elevator electric,<br />
ifron<br />
46<br />
Colectare, valorificare<br />
metal, hartie ;<br />
Colectare, valorificare<br />
deseuri ;<br />
fier tocat, sarjat,<br />
presat, span otel,<br />
fonta, neferoase, mase<br />
plastice, hartie<br />
fier, fontă<br />
SC Proremat Bascov cantar, Colectare, valorificare deseuri metalice<br />
SA Bascov<br />
deseuri ;<br />
Metalimpex Ciumesti Presa<br />
Colectare valorif fier deseuri metalice<br />
SA<br />
balotat,foarfeca vechi: 18000 t/an;met<br />
hidraulica,cantar nefer. 60t/an;<br />
, rampa mobila plastice:216t/an; lemn<br />
1080t/an<br />
Sursa: Operatori tip REMAT<br />
Prelucrarea deşeurilor colectate constă în sortarea manuală pe grupe de materiale,<br />
dezmembrare, mărunţire, presare, balotare şi transportul lor la agenţii economici care fac efectiv<br />
reciclarea deşeurilor.<br />
3.2.3.3 Compostare<br />
În judeţul Argeş nu există staţii de compostare a deşeurilor menajere. Pentru deseurile<br />
stradale rezultate din intretinerea spatiilor verzi, in municipiul Piteşti functioneaza un bioreactor de<br />
compost din 2002 - tehnologie inovanta , cu degradare accelerata , cu durata medie de 4 pana la 6<br />
saptamani. Compostul rezultat este utilizat ca ingrasamant la serele Piteşti.<br />
3.2.3.4 Tratarea mecano-biologica<br />
In judeţ nu exista statii de tratare mecano-biologica.<br />
3.2.4. Tratarea termica<br />
În judeţul Argeş deşeurile menajere nu sunt tratate termic.<br />
3.2.5. Eliminarea deşeurilor<br />
Eliminarea deşeurilor menajere şi asimilabile pentru judeţul Argeş se face numai prin<br />
depozitare. Datele referitoare la depozitele de deşeuri existente se regăsesc în tabelul de mai jos:<br />
Tabel: Depozite – date generale (anul 2003)<br />
Număr<br />
depozite<br />
urbane<br />
Număr<br />
depozite<br />
rurale<br />
Tip Suprafaţă<br />
proiectată<br />
(ha)<br />
Capacitatea<br />
proiectată<br />
(mc)<br />
6 8 b 24.15 3 974 434 141<br />
Sursa: operatori depozit<br />
Nr. locuri de<br />
depozitare în<br />
localit. rurale<br />
neamenajate
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
În fiecare oraş există câte un depozit, care este dat în administraţia agenţilor de salubritate.<br />
În mediu rural mai fiinţează 141 locuri de depozitare temporară, care în general sunt<br />
terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea <strong>Consiliul</strong>ui Local, administrate de primării. Conform<br />
HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, spatiile de depozitare din zona rurala se reabiliteaza<br />
pana la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural<br />
sau prin inchidere.<br />
Există un singur depozit ecologic în judeţul Argeş, în oraşul Mioveni. Termenul de<br />
inchidere este 2017.<br />
Tabel: Depozite ecologice în funcţiune<br />
Nr.depozite<br />
ecologice în<br />
funcţiune<br />
Nr.depozite<br />
ecologice în<br />
execuţie<br />
Localităţi<br />
arondate<br />
Tip<br />
depozit<br />
Suprafaţa<br />
proiectată<br />
(ha)<br />
Capacitate<br />
proiectată<br />
(mc)<br />
1 - 3 b 3.5 117 800<br />
Sursa: operatori depozit<br />
COMPONENTA COST<br />
(mil.Euro)<br />
1. Curtea de Argeş 3,7<br />
2. Domnesti 1,2<br />
3. Campulung 3,9<br />
4. Rucar 0,5<br />
5. Mioveni 2,5<br />
6. Albota- Piteşti 13,9<br />
7. Topoloveni 2,1<br />
8. Costesti 3,3<br />
9.Asistenta tehnica si supervizare lucrari 6,3<br />
47<br />
Obs<br />
erva<br />
ţii<br />
3.2.6. Implementarea proiectului “Managementul Integrat al Deseurilor Solide in<br />
judeţul Argeş” finantat din fonduri europene de preaderare – MASURA ISPA<br />
Ca urmare a gestionarii necorespunzatoare a deseurilor, a lipsei de amenajari si a<br />
exploatarii deficitare a depozitelor din judeţul Argeş, actualele practici utilizate in managementul<br />
deseurilor urbane sunt necorespunzatoare, generand impact negativ asupra factorilor de mediu si<br />
asupra sanatatii publice.<br />
In conformitate cu obligatiile ce revin Romaniei pentru alinierea la cerintele legislatiei<br />
europene, in vederea accesarii Fondurilor ISPA - Mediu, la nivelul judeţului s-a incheiat un Acord<br />
de Asociere intre <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş, SC Apa Canal 2000 si Consiliile Locale ale<br />
localitatilor Piteşti, Mioveni, Topoloveni, Costesti, Campulung, Curtea de Argeş, Albota, Domeşti<br />
şi Rucar.<br />
In acest sens, in data de 08.11.2005, in Comitetul de Management ISPA a fost aprobata de<br />
catre Comisia Europeana , aplicatia „Managementul Integrat al Deseurilor Solide in judeţul<br />
Argeş”, solicitantul proiectului fiind <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş.<br />
Valoarea totala a proiectului este de 40.000.000 EURO, structurata in doua etape, dupa<br />
cum urmeaza:<br />
Etapa 1, Program ISPA - 24. 500.000 EURO, din care:<br />
- 6.125.000 EURO (25%) – cofinantare IFI<br />
- 18.375.000 EURO (75%) – Grant ISPA<br />
Etapa 2, Fonduri de Coeziune – 15.500.000 EURO.<br />
- Valoarea investitiilor -
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
10.Diverse si neprevazute (6,9%) 2,6<br />
TOTAL 40,0<br />
Etapa I : MASURA ISPA<br />
Locuitori deserviti : 475.909 loc, din care:<br />
ZONA Nr.locuitori Zona urbana Zona rurala<br />
3. Campulung 82.691 38.209 44.482<br />
4. Rucar 9.822 0 9.822<br />
5. Mioveni 72.929 35.801 37.128<br />
6. Albota-Piteşti 269.491 168.458 101.033<br />
7. Topoloveni 40.976 10.595 30.381<br />
TOTAL 475.909 253.063 222.846<br />
Risc de poluare major;<br />
Celelalte zone depind de aceasta;<br />
Incadrare in buget ISPA.<br />
Lucrari propuse in etapa I<br />
1. Inchiderea depozitului existent ALBOTA si ecologizarea zonei;<br />
2. Deschiderea depozitului regional, Judeţean celula 1 si spatiu utilitati;<br />
3. Managementul integrat al deseurilor in zonele 3, 4, 5, 6, 7<br />
Zona 3 – Campulung<br />
Inchiderea depozitului prin acoperire, cf.normelor CE<br />
Imprejmuirea depozitului cu gard<br />
Sistem de colectare a levigatului (inclusiv rezervor pentru depozitare levigat)<br />
Sistem de colectare si ardere gaz de depozit<br />
Canale colectare ape meteorice<br />
Punct verde de colectare<br />
Statie de transfer dotata cu:<br />
- echipament de cantarire<br />
- statie de spalare<br />
- cladiri de birouri pentru personal<br />
- cladire pentru reciclarea deseurilor<br />
- statie de compost in brazde<br />
Zona 4 – Rucar<br />
Inchidere prin tranportul deseurilor la noul depozit de la Albota<br />
Cladire pentru reciclarea deseurilor incluzand facilitati<br />
Zona pentru colectarea deseurilor pentru compost<br />
Zona 5 – Mioveni<br />
Inchiderea depozitului prin acoperire, cf.normelor CE<br />
Imprejmuirea depozitului cu gard<br />
Sistem de colectare a levigatului (inclusiv rezervor pentru depozitare levigat)<br />
Sistem de colectare si ardere gaz de depozit<br />
Canale colectare ape meteorice<br />
Cladire pentru reciclarea deseurilor incluzand facilitati<br />
48
Zona 6 – Piteşti<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Zona pentru colectarea deseurilor pentru compost<br />
Reabilitarea drumului de acces<br />
Imprejmuirea depozitului cu gard<br />
Canale colectare ape meteorice<br />
Sistem de colectare a levigatului (inclusiv rezervor pentru depozitare levigat)<br />
Sistem de colectare si ardere gaz de depozit<br />
Construirea unei statii de compost in brazde<br />
Construirea unei statii de sortare deseuri<br />
Construirea unei statii de spalare ptr. autovehicule ce isi desfasoara activitatea in<br />
cadrul depozitului<br />
Amplasarea unui echipament de cantarire<br />
Construirea unei platforme de beton ptr. spatii utilitati<br />
Construirea unor cladiri ptr. birouri personal<br />
Racordare la sistemul de alimentare ce energie electrica<br />
Construirea unei statii de reciclare a apelor meteorice<br />
Construirea unei statii de pompare a apei ptr. provenirea incendiilor<br />
Construirea a doua puncte verzi de colectare<br />
Zona 7 – Topoloveni<br />
Inchidere prin transportul deseurilor la noul depozit de la Albota<br />
Zona pentru colectarea deseurilor pentru compost<br />
Cladire pentru reciclarea deseurilor incluzand facilitati<br />
Etapa a II a – Fonduri de coeziune<br />
Lucrari propuse in etapa a II-a<br />
1. Inchidere depozite: Curtea de Argeş,Costesti si remedierea celor din zonele rurale<br />
2. Construire statii de transfer la Costesti si Curtea de Argeş<br />
3. Construire celula 2 depozit ecologic Albota Piteşti<br />
3.2.7. Dejecţii animaliere<br />
In judeţul Argeş se genereaza cantitati insemnate de dejectii animaliere, un numar relativ<br />
mare de animale fiind crescute in gospodariile populatiei rurale. Extinderea redusa a ariei de<br />
colectare la sate, precum si dotarea necorespunzatoare a Consiliilor Locale comunale cu utilaje si<br />
echipamente de colectare si transport, conduce la o gestionare defectuoasa a dejectiilor animaliere<br />
rezultate din gospodariile populatiei.<br />
Transportul se realizeaza cu caruta trasa de cai iar depozitarea se face, de cele mai multe<br />
ori, pe suprafete neamenajate, ceea ce poate conduce la o poluare accentuata a solului cu nitriti si<br />
nitrati.<br />
Inchiderea, conform HG 349/2005, pana in anul 2009, a tuturor spatiilor comunale<br />
neconforme, impune serioase probleme de depozitare a viitoarelor cantitati generate.<br />
3.2.8. Vehicule scoase din uz (VSU)<br />
Directiva 2000/53/CE – privind vehiculele scoase din uz, este transpusa in legislatia<br />
romana prin HG 2406/2004 si stabileste:<br />
49
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
- masurile care au ca scop prevenirea aparitiei deseurilor provenite de la vehicule precum si<br />
reutilizarea, reciclarea si alte forme de recuperare a vehiculelor scoase din uz si componentelor<br />
acestora pentru a reduce cantitatea de deseuri eliminate precum si imbunatatirea performantei de<br />
mediu a tuturor operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor<br />
- reutilizarea, reciclarea si valorificarea energetica intr-o proportie cat mai mare a vehiculelor<br />
scoase din uz.<br />
Directiva se aplica vehiculelor si vehiculelor scoase din uz incluzand componentele si materialelor<br />
acestora.<br />
Obiectivul Judeţean privind gestionarea VSU este organizarea unei retele la nivel de<br />
judeţ a punctelor de colectare si /sau tratare vehicule scoase din uz.<br />
Factorii implicati in sistemul de implementare sunt:<br />
- Producatorii si importatorii de autovehicule<br />
- Reciclatorii de autovehicule<br />
- Agentii economici care dezmembreaza vehicule<br />
- Producatorii de piese de schimb pentru autovehicule<br />
- Asociatiile profesionale ale producatorilor si importatorilor de autovehicule<br />
- Autoritatile competente ( MMDD, GNM, RAR, MEC).<br />
Organizarea colectării<br />
Conform obiectivelor nationale pentru judeţul Argeş producatorii de vehicule vor asigura<br />
individual sau prin contracte cu terte parti, minimum:<br />
- Un punct de colectare in judeţ;<br />
- Un punct de colectare in municipiul Piteşti, care are un numar de locuitori >100000.<br />
- La nivelul anului 2005, in judeţul Argeş au fost identificati 3 agenti economici care au<br />
colectat si dezmembrat un numar de 1031 VSU.<br />
Fiecare agent economic are obligatia de a tine un registrul de operare care va fi prezentat, la cerere,<br />
autorităţilor responsabile cu controlul.<br />
Reciclarea<br />
Capacitatea de valorificare energetica a deseurilor rezultate din dezmembrarea VSU<br />
(deseurilor de cauciuc, plastic, textile, etc) este asigurata de instalatia de co-incinerare din judeţ,<br />
care are punctul de lucru la Valea Mare Pravat, Campulung.<br />
Pentru deseurile metalice neferoase (aluminiu, cupru) exista SC Axa Orte Construct SRL<br />
din Piteşti, care prin topire transforma deseurile in ligouri, ce apoi sunt comercializate in tara si<br />
strainatate.<br />
Deseurile metalele feroase sunt predate spre valorificare altor agenti economici din regiune<br />
sau tara.<br />
Nu exista capacitate de reciclare in judeţ pentru deseurile de sticla.<br />
Deseuri rezultate din dezmembrarea VSU<br />
In judeţul Argeş exista trei agenti economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare<br />
si dezmembrare VSU: SC Metalimpex Romania SRL Maracineni, SC REMAT Piteşti, SC<br />
PROREMAT Piteşti.<br />
Tipurile si cantitatile de deseuri care au rezultat din dezmembrarea VSU la nivelul anului<br />
2005, in judeţul Argeş, sunt evidentiate in tabelul urmator:<br />
Nr.<br />
Tip deseu Cantitate<br />
crt<br />
(tone)<br />
1 acumulatori cu plumb 11.071<br />
2 uleiuri de motor, de transmisie<br />
şi de ungere<br />
0.750<br />
3 filtre de ulei 0.150<br />
50
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
4 anvelope 16.706<br />
5 sticla 12.725<br />
6 materiale feroase (oţel) 504.438<br />
7 metale neferoase (aluminiu, cupru,<br />
15.490<br />
zinc,plumb etc)/ 16.01.18<br />
8 componente metalice 79.000<br />
9 componente mari de plastic 1.944<br />
10 lichide (excluzând combustibilul) 0.075<br />
11 altele 0.073<br />
Sursa: operatori de colectare si dezmembrare VSU<br />
3.2.9. Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)<br />
Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice este<br />
transpusa in legislatia romaneasca prin HG 448/2005 si are ca obiective principale:<br />
- prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice si reutilizarea,<br />
reciclarea si alte forme de valorificare a acestor deseuri, in scopul reducerii cantitatii de deseuri<br />
eliminate ;<br />
- imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al<br />
EEE-urilor (producatori, distribuitori, consumatori) si in mod special a agentilor economici direct<br />
implicati in tratarea deseurilor de EEE-uri.<br />
Planificarea gestionarii DEEE se realizeaza in scopul prevenirii producerii de deseuri de<br />
EEE, precum si refolosirea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora, astfel incat sa se<br />
reduca volumul de deseuri eliminate. Impactul asupra mediului, prin depozitarea necontrolata a<br />
DEEE poate produce poluari in apa , aer, sol.<br />
Legislatia privind DEEE presupune:<br />
- creearea de sisteme care sa permita detinatorilor finali sa predea DEEE gratuit catre punctele de<br />
colectare<br />
- asigurarea colecatrii de catre distribuitorii de EEE a DEEE de acelasi tip si in aceeasi cantitate cu<br />
echipamentul/echipamente furnizate<br />
- asigurarea unei rate a colectarii selective de cel putin 4 kg/locuitor si an de deseuri de EEE din<br />
gospodariile populatiei<br />
- asiguarrea disponibilitatii si accesibilitatii, pe intreg teritoriul tarii, a punctelor de colectare<br />
necesare, tinand cont in special de densitatea populatiei.<br />
Tipuri de DEEE care intra sub prevederile directivei:<br />
1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni<br />
2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni<br />
3. Echipamente informatice si de telecomunicatii<br />
4. Echipamente de larg consum<br />
5. Echipamente de iluminat<br />
6. Unelte electrice si electronice ( cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)<br />
7. Jucarii, echipamente sportive si de agrement<br />
8. Dispozitive medicale ( cu exceptia tuturor produselor implantate si infectate)<br />
9. Instrumente de supraveghere si control<br />
10. Distribuitoare automate.<br />
Obligatiile producatorilor si importatorilor<br />
a) privind proiectarea produsului:<br />
- sa faciliteze operatiunile de demontare si valorificare a componentelor ;<br />
51
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
- sa prevada posibilitatile de refolosire si reciclare a DEEE, a componentelor si materialelor lor.<br />
Este interzis producatorilor sa obstructioneze refolosirea DEEE.<br />
b) privind colectarea preluarea de DEEE:<br />
- sa organizeze colectarea, valorificarea si reciclarea DEEE in una din urmatoarele modalitati<br />
individual, folosind surse proprii;<br />
transferarea acestor responsabilitati, pe baza de contract catre operatorul economic legal constituit,<br />
denumit organizatie colectiva.<br />
Producatorii au obligatia sa finanteze sistemele de colectare, tratare, valorificare si<br />
eliminare nepoluanta a deseurilor istorice provenite de la gospodariile particulare si depozitate la<br />
punctele de colectare.<br />
Punctele de colectare au obligatia de a prelua DEEE de la posesorii finali sau distribuitori<br />
gratuit sau contra unei compensatii care tine seama de valoarea componentelor reutilizabile din<br />
componenta acestora.<br />
Colectarea si transportul DEEE colectate selectiv se efectueaza astfel incat sa optimizeze<br />
refolosirea si reciclarea componentelor sau aparatelor intregi care pot fi refolosite sau reciclate.<br />
Responsabilitatile privind gestionarea DEEE revin MMDD, MEC, Autoritatii Nationale<br />
pentru control , prin Garda de Mediu si Autoritatilor Locale.<br />
Din dezmembrarea rezulta deseuri de metale feroase si neferoase, plastic lemn, placi de<br />
tuburi catodice si ecrane, cablaje precum si lichide periculoase.<br />
Cantitatea de deseuri DEEE, in judeţul Argeş, se estimeaza la :<br />
Compozitia<br />
deseurilor<br />
Deseuri<br />
reciclabile<br />
altele decat<br />
ambalajele,<br />
din care:<br />
Mediu urban Mediu rural Medie<br />
ponderata<br />
pe judeţ<br />
% Cantitate % Cantitate Procentaj<br />
tone/an kg/loc.an tone/an kg/loc.an (%)<br />
16.5 17372.5 49.3 15.5 4434.6 12.4 15.97<br />
DEEE 1 1052.87 2.98 0.5 143.053 0.4 0.73<br />
Sursa: Planul Judeţean de gestionarea desurilor - 2006<br />
Gestionarea DEEE<br />
Colectarea DEEE se va face prin infiintarea, incepand cu anul 2005, a unor sisteme de<br />
colectare comune sau individuale.<br />
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a colecta separat DEEE de la<br />
gospodariile particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru<br />
infiintarea punctelor de colectare selectiva a acestora.<br />
În vederea reducerii cantităţii de DEEE eliminate ca deşeuri municipale nesortate şi pentru<br />
atingerea unui nivel ridicat de colectare selectivă, posesorii trebuie să predea DEEE pe care le<br />
deţin, la punctele de colectare constituite în acest scop.<br />
Producătorii, terţii care acţionează în numele lor sau organizaţiile colective iau cele mai<br />
potrivite măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare şi reciclare a DEEE<br />
colectate selectiv, prevazute in legislatia in vigoare.<br />
La nivelul anului 2006 in judeţul Argeş s-au stabilit amplasamente pentru infiintarea<br />
punctelor de colectare selectiva a DEEE, dupa cum urmeaza:<br />
- 1 amplasament in zona Albota pentru municipiul Piteşti (> 100000 locuitori);<br />
52
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
- 2 amplasamente pentru judeţ : Costesti si Topoloveni ;<br />
- 3 amplasamente pentru localitati cu > 20000 locuitori, astfel :<br />
Curtea de Argeş – in amplasamentul firmei SC Niconex SRL<br />
Mioveni – punctul verde stabilite prin HCL, din cadrul Proiectului ISPA, urmand a<br />
se stabili si un punct de colectare independent de punctul verde.<br />
Campulung – punctele verzi stabilite prin HCL, din cadrul Proiectului ISPA,<br />
urmand a se stabili si un punct de colectare independent de punctul verde<br />
3.2.10. Gestionarea deseurilor de ambalaje<br />
In legislatia europeana, Directiva 94/62/CE privind ambalajele, are ca scop armonizarea<br />
masurilor nationale privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje in vederea<br />
prevenirii sau minimizarii impactului asupra mediului.Transpusa in legislatia romana prin HG<br />
621/2005, aceasta stabileste principiile specifice activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje<br />
care sunt:<br />
a) prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje;<br />
b) reutilizarea ambalajelor;<br />
c) reciclarea deşeurilor de ambalaje;<br />
d) alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor<br />
eliminate prin depozitare finală.<br />
Generarea deseurilor de ambalaje<br />
Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie este urmatoarea :<br />
Tabel : Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie<br />
Compoziţia<br />
deşeurilor<br />
Deşeuri<br />
ambalaje de<br />
hârtie şi carton<br />
Deşeuri<br />
ambalaje sticla<br />
Mediu urban Mediu rural Medie<br />
ponderată<br />
pe judeţ<br />
% Cantitate % Cantitate Procentaj<br />
tone/an kg/loc.an tone/an kg/loc.an (%)<br />
7 7370.2 21 3.5 1001.4 2.8 5.12<br />
4 4211 12 8 2288.8 6.4 6.11<br />
Deşeuri<br />
ambalaje<br />
metalice<br />
2.5 2632 7.5 2.5 715.3 2 2.5<br />
Deşeuri<br />
ambalaje plastic<br />
5 5264.4 15 2.2 629.4 1.8 3.53<br />
Deşeuri<br />
ambalaje lemn<br />
- - - - - - -<br />
Sursa: Planul Judeţean de gestionarea desurilor - 2006<br />
Situatia existentă<br />
ECOROM ambalaje este unul din cei trei operatori autorizati din Romania, pentru<br />
preluarea responsabilitati in scopul atingerii tintelor de valorificare si reciclare.<br />
Agentii economici din judeţ, care au transferat responsabilitatea in anul 2005 sunt: SC<br />
Rolast SA Piteşti, SC Dr. Otker SA Domnesti, SC Chimoprod SA Stefanesti, SC Holcim Romania<br />
SA Campulung, SC Fuchs Condimente Ro SRL Maracineni. Celelalte societati au gestionat<br />
deseurile de ambalaje individual.<br />
53
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Tabel: Producatori/importatori de produse ambalate (> 1000 kg/an)<br />
Material Ambalaje<br />
- tone -<br />
corespunzatoare Deseuri de ambalaje proprii valorificate<br />
produselor ambalate introduse pe prin mijloace proprii sau<br />
piata interna<br />
incredintatespre valorificare<br />
Total Din care total Din care Toxice sau<br />
reciclate periculoase<br />
Ambalaje Ambalaje<br />
Total Din care<br />
primare reutilizabile<br />
reciclate<br />
Sticla 36.00 36.00 0.04 0.04<br />
Plastic 442.74 442.74 299.88 296.41 0.74<br />
H/C 1306.45 1305.43 1.02 2950.93 2937.86<br />
Metalaluminiu<br />
4.92 4.92<br />
Metalotel<br />
43.45 36.55 6.90 151.13 111.03 4.20 1.98<br />
Metaltotal<br />
48.37 41.47 6.90 151.13 111.03 4.20 1.98<br />
Lemn 5148.60 5146.80 1.80 1653.87 1653.87<br />
Altele 16.51 16.51 35.66 35.66<br />
Total 6998.67 6988.95 9.72 5091.51 5034.87 4.94 1.98<br />
Sursa: Planul Judeţean de gestionarea desurilor - 2006<br />
Agenti economici valorificatori de deseuri de ambalaje din judeţ:<br />
SC Ana Mira SRL Piteşti – hartie/carton;<br />
SC Cerbul Prod SRL Maracineni – hartie/carton;<br />
SC Dac 2003 Trade Center SRL Piteşti – deseuri PET;<br />
SC Eco Matador SRL Piteşti – hartie/carton;<br />
SC Replast Prod Plast SRL Piteşti – deseuri PET si plastic;<br />
SC Roxilen Genial Flory SRL Berevoiesti – deseuri PET;<br />
SC Salubritate SA Piteşti – deseuri PET, hartie/carton.<br />
3.2.11. Gestionarea deşeurilor periculoase<br />
In scopul conformarii la prevederile legislatiei de protectia mediului a unitatilor sanitare<br />
generatoare de deseuri medicale periculoase, intre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile ,<br />
Ministerul Sanatatii si Autoritatea Nationala de Control – Garda Nationala de Mediu, s-a incheiat<br />
un protocol avand ca scop introducerea infrastructurii de colectare separata a deseurilor in toate<br />
unitatile sanitare. Urmare acestui protocol, s-au stabilit si conditiile de mediu in care pot functiona<br />
crematoriile din unitatile medicale pana in momentul inchiderii conform calendarului de inchidere<br />
negociat din Planul de implementare al Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor.<br />
Pentru judeţul Argeş, inchiderea etapizata a instalatiilor de tratare termica a deseurilor<br />
periculoase sanitare, a fost programata astfel:<br />
1. Anul 2005<br />
Spitalul Bradet<br />
Spitalul Domnesti<br />
Spitalul Mioveni<br />
Spitalul Leordeni<br />
2. Anul 2006<br />
Spitalul TBC Valea Iasului<br />
54
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Spitalul Calinesti<br />
Spitalul Stefanesti<br />
Spitalul TBC Campulung<br />
3. Anul 2007<br />
Spitalul Vedea<br />
Spitalul Costesti<br />
Spitalul Curtea de Argeş<br />
Spitalul Campulung<br />
4. Anul 2008<br />
Spitalul de Pediatrie Piteşti<br />
Spitalul Judeţean Argeş<br />
Conform datelor primite de la Garda Nationala de Mediu- Comisariatul Judeţean Argeş si<br />
Agentia Regionala de Protectia Mediului Piteşti, cele patru crematorii planificate pentru anul 2005,<br />
au fost inchise.<br />
In acest sens s-au incheiat contracte de tratare termica a deseurilor medicale cu alte unitati<br />
specializate. Deseurile sunt preluate saptamanal, costul/kg.deseu fiind estimat la aproximativ<br />
1Euro, iar cantitatea de deseuri generata variind intre 10-20 Kg/saptamana, in functie de<br />
necesitatile fiecarei unitati medicale.<br />
Referitor la starea de functionare a celorlalte crematorii din unitatile spitalicesti din judeţ,<br />
este de remarcat faptul ca, chiar daca sunt autorizate, acestea sunt uzate si depasite d.p.d.v.tehnic,<br />
cantitatea totala de deseuri generata ajungand la cca. 700 Kg/zi, iar capacitatea de incinerare a<br />
acestora fiind depasita.<br />
3.3. Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem centralizat<br />
Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem centralizat se desfăşoară în baza<br />
prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciului<br />
de alimentare cu energie termica produsă centralizat, coroborate cu prevederile: Legii nr.<br />
199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicată, Ordonanţei de Urgenta a<br />
Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a unor centrale termice şi<br />
electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, aprobată cu modificări<br />
şi completări prin Legea nr. 643/2002, Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 48/2004 pentru<br />
adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populaţiei, pentru încălzirea locuinţei şi<br />
prepararea apei calde de consum prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie<br />
termica, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 430/2004, Hotărârea Guvernului<br />
nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de<br />
alimentare cu energie termica, s.a.<br />
Politicile şi priorităţile privind restructurarea serviciului public de alimentare cu energie<br />
termica în sistem centralizat au fost stabilite prin Strategia nationala privind alimentarea cu energie<br />
termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate, aprobată prin Hotărârea<br />
Guvernului nr. 882/2004.<br />
Principale reglementările U.E. aplicabile domeniului încălzirii urbane în sistem centralizat<br />
sunt:<br />
a) Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti în aer proveniţi de la<br />
instalaţiile mari de ardere;<br />
b) Directiva 93/76/CE privind limitarea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătăţirea<br />
eficientei energetice;<br />
c) Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii;<br />
d) Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de caldura utila pe piata<br />
interna;<br />
55
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
e) Directiva 2002/91/CE privind performanta energetica a clădirilor;<br />
f) Directiva 2004/8/CE privind producerea în cogenerare a energiei electrice bazată pe cererea<br />
de energie termica utila.<br />
În vederea armonizarii legislaţiei interne cu legislaţia U.E. a fost adoptată Hotărârea<br />
Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale<br />
anumitor poluanti proveniţi din instalaţii mari de ardere, care transpune în legislaţia interna<br />
prevederile Directivei 2001/80/CE.<br />
Obligaţiile privind reducerea emisiilor la cos a instalaţiilor mari de ardere şi încadrarea în<br />
prevederile Directivei 2001/80/CE, respectiv Hotărârii Guvernului nr. 541/2003, revin<br />
deţinătorilor de astfel de instalaţii iar procesul de modernizare a acestor instalaţii trebuie initiat şi<br />
condus de autorităţile administraţiei publice locale.<br />
Tintele prioritare stabilite pentru instalaţiile mari de ardere din România sunt următoarele:<br />
a) reducerea sau limitarea emisiilor provenite din IMA, astfel încât sa se respecte integral<br />
prevederile Directivei 2001/80/CE;<br />
b) stabilirea şi atingerea plafoanelor naţionale de reducere a emisiilor provenite din IMA;<br />
c) monitorizarea, evaluarea şi raportarea emisiilor de poluanti proveniţi din IMA în conformitate<br />
cu prevederile Directivei 2001/80/CE.<br />
În baza propunerilor operatorilor, respectiv a autorităţilor administraţiei publice locale<br />
au fost solicitate perioade de tranzitie care au fost acceptate de către Comisia Europeană.<br />
Responsabilităţile specifice operatorilor, respectiv a autorităţilor administraţiei publice<br />
locale, cu privire la IMA sunt:<br />
a) elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de<br />
sulf, oxizi de azot şi pulberi, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 541/2003;<br />
b) alocarea fondurilor de investiţii, cu respectarea condiţiilor impuse prin Regulamentul<br />
<strong>Consiliul</strong>ui Concurentei cu privire la ajutorul de stat pentru protecţia mediului şi prin Legea nr.<br />
143/1999 privind ajutorul de stat<br />
republicată, precum şi implementarea programelor de reducere progresiva a emisiilor anuale de<br />
dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi;<br />
c) respectarea procedurilor specifice ale Directivei 2001/80/CE privind situaţiile de funcţionare<br />
necorespunzătoare a instalaţiilor sau de întrerupere a functionarii echipamentelor de reducere a<br />
emisiilor;<br />
d) monitorizarea emisiilor şi a parametrilor de proces, cu raportare la APM.<br />
Costurile de conformare au fost estimate pe baza evaluărilor pentru conformarea tehnica la<br />
care s-au adăugat costurile de monitorizare aferente IMA, care sunt coordonate de autorităţile<br />
administraţiei publice locale. Deoarece nivelul facturii pentru încălzire şi prepararea apei calde de<br />
consum este apropiat de limitele maxime de suportabilitate şi se asteapta o presiune suplimentară<br />
asupra tarifelor în următorii ani datorită internalizarii costurilor de mediu, eliminării treptate pana<br />
în 2007 a preţului naţional de referinta şi a subvenţiilor operationale de la bugetul de stat, va fi<br />
creat un program special cu o importantă componenta de grant pentru modernizarea infrastructurii<br />
aferente şi contorizarea la nivel de bransament de imobil sau scara, în maxim 1 an după ce aceasta<br />
strategie este aprobată.<br />
Investiţiile IMA aflate în coordonarea MAI, aferente perioadei 2005-2017 sunt estimate la<br />
608.300.000 Euro, din care 580.100.000 Euro sunt estimate pentru perioada 2005-2013.<br />
Internalizarea costurilor de mediu se va face cu începere din trim. I 2006 şi din aceasta<br />
sursa sa preconizeaza a se asigura cca. 27% din costurile de modernizare.<br />
Pentru diferenţa se vor folosi:<br />
a) surse ale bugetului de stat şi surse proprii: cca. 33%;<br />
b) fondul de mediu: cca. 3%;<br />
c) fonduri comunitare: cca. 37%.<br />
Deoarece nivelul facturii pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum este apropiat<br />
de limitele maxime de suportabilitate şi se asteapta o presiune suplimentară în anii următori<br />
datorită internalizarii costurilor de mediu, eliminării treptate pana în anul 2007 a preţului naţional<br />
56
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
de referinta şi scaderii subventiei operationale de la bugetul de stat, va fi creat un program special<br />
cu o importantă componenta de grant pentru modernizarea infrastructurii aferente şi contorizarii la<br />
nivel de bransament. Unitatea centrala de monitorizare, pe baza discuţiilor cu alte entităţi<br />
responsabile va realiza un studiu pentru a crea un astfel de program în maxim 1 an după ce aceasta<br />
strategie este adoptată.<br />
Metodologia de estimare a necesarului de investire şi a intervenţiei grantului va fi<br />
desfasurata pe baza următoarei metodologii:<br />
a) împărţirea oraşelor şi municipiilor cu sisteme centralizate de încălzire urbana, în 5 grupe pe<br />
baza mărimii comunităţii şi numărului de utilizatori bransati la sistem;<br />
b) selectarea unei comunităţi reprezentative pentru fiecare grupa (5 cazuri) şi pregătirea unui<br />
studiu privind necesarul de investiţii, strategia operationala şi scenariul de finanţare;<br />
c) extinderea rezultatelor analizei la nivel naţional şi estimarea nivelului necesar al grantului.<br />
La stabilirea metodologiei de estimare a necesarului de investiţii, în cazul IMA aflate în<br />
proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor judeţene sau locale, se<br />
va tine seama şi de planul de implementare, evaluarile şi termenele acceptate de Uniunea<br />
Europeană.<br />
Servicul public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat face parte din sfera<br />
serviciilor comunitare de utilitati publice si cuprinde totalitatea activitatilor privind producerea,<br />
transportul, distributia si furnizarea energiei termice, desfasurate la nivelul unitatilor administativ-<br />
teritoriale sub conducera, coordonarea si responsabilitatea autoritatilor administatiei publice locale<br />
sau asociatiilor energiei termice necesare incalzirii si prepararii apei calde de consum pentru<br />
populatie, institutii publice, obiective social-culturale si operatori economici.<br />
In judeţul Argeş, localitatile care beneficiaza de energie termica in sistem centralizat, sunt<br />
municipilul Piteşti si orasul Topoloveni..<br />
In perioada 2007-2013, in concordanta cu programul de dezvoltare economico-sociala<br />
a unitatilor administrative-teritoriale, Strategia Judeţeana privind accelerarea dezvoltării<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice, urmareste cu prioritate realizarea urmatoarelor<br />
obiective, in domeniul gestionarii energiei termice în sistem centralizat:<br />
- asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie termica;<br />
- asigurarea calitatii serviciului public de alimentare cu energie termica;<br />
- accesibilitatea preturilor la consumator;<br />
- asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termica, pe termen<br />
lung;<br />
- asigurarea si mentinerea sigurantei in functionare a serviciului public de alimentare cu energie<br />
termica;<br />
- evidentierea transparentei a costurilor in stabilirea pretului energiei termice.<br />
3.4. Serviciul de transportul public local<br />
Serviciul de transport public local este organizat şi funcţionează în baza Legii nr. 92/2007.<br />
Datorită lipsei de fonduri şi expertizei instituţionale insuficiente, autoritatile publice locale,<br />
municipale sau judeţene, intampina dificultăţi în întreţinerea atât a drumurilor publice cat şi a<br />
sistemului de transport public. Aceasta conduce la deteriorarea pavajului drumurilor şi a<br />
infrastructurii asociate din sectorul drumurilor urbane şi la imbatranirea parcului de vehicule şi<br />
deteriorarea sinelor de tramvai în sectorul de transport public local.<br />
Aceasta problema permanenta necesita măsuri imediate pentru a aduce sistemul la nivelul<br />
de întreţinere din propriile activităţi. Un sistem efectiv şi stabil de transport public local este acela<br />
care îndeplineşte cerinţele utilizatorilor săi şi care este suportabil pentru plătitorii de taxe.<br />
57
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Cele mai importante aspecte ce trebuie luate în considerare sunt următoarele:<br />
a) transportul public trebuie sa fie perceput de către publicul larg ca fiind un mijloc de transport:<br />
suportabil, confortabil şi avantajos; pentru ca aceasta cerinta sa fie atinsa, sunt necesare investiţii<br />
periodice în mijloacele de transport şi infrastructura aferentă pentru a se asigura ca declinul<br />
calităţii actuale a serviciului oferit este stopat. În acelaşi timp, sunt necesare scheme de<br />
imbunatatire a managementului traficului care sa acorde prioritate transportului public, inclusiv<br />
măsuri pentru restrangerea utilizării maşinilor personale, cum ar fi parcarea controlată în centrele<br />
oraşelor.<br />
b) exista o nevoie urgenta de reevaluare a reţelei stradale ce este folosită de transportul public şi<br />
a tipurilor mijloacelor de transport ce pot fi folosite. Aceasta va necesita o analiza pentru a<br />
determina dacă reţeaua actuala poate fi optimizata şi dacă îndeplineşte necesităţile pasagerilor<br />
existenţi şi potenţiali. De asemenea, se va analiza dacă operarea a trei tipuri de modalităţi de<br />
transport (tramvai, troleibuz şi autobuz) este cea mai eficienta metoda de operare.<br />
c) de asemenea, se poate opta, în anumite oraşe, pentru renunţarea la transportul cu autobuzul.<br />
Aceasta se poate realiza prin concentrarea asupra sistemului de tramvai ca fiind coloana vertebrala<br />
a sistemului de transport public electric, în acelaşi timp permitandu-se autobuzelor şi microbuzelor<br />
sa opereze în zonele în care nu exista linii de tramvai şi sa se comporte ca afluente pentru sistemul<br />
de tramvai. Considerând succesul relativ al microbuzului ca o forma de transport atractiva, vor fi<br />
luati în calcul operatorii privati de microbuze care vor continua sa opereze, în timp ce se asigura<br />
disponibilitatea resurselor adecvate pentru compania municipala de autobuze. Pentru a evita<br />
dublarea rutelor, se va asigura ca exista concurenta pentru rute şi nu competiţie pe călători<br />
transportaţi pe aceeaşi ruta.<br />
Este necesar un pachet important de măsuri de investiţii pentru a facilita revenirea<br />
sectorului la un nivel susţinut. Acest pachet poate fi împărţit în câteva componente, după cum<br />
urmează:<br />
a) la nivel local, municipal sau judeţean, administraţiile locale se vor concentra pe:<br />
● întocmirea unor planuri-directoare, desfăşurarea de studii de optimizare a rutelor, permitand<br />
municipalitatilor sa decidă dacă vor păstra reţelele actuale de transport public sau le vor modifica;<br />
● pregătirea unei strategii şi politici de transport corespunzătoare;<br />
● stabilirea unei autorităţi de transport pentru oraş;<br />
● pregătirea programelor de investiţii corespunzătoare şi fezabile care pot oferi accesul uşor la<br />
fondurile structurale ale UE şi, unde este cazul, conducerea studiilor de fezabilitate;<br />
b) la nivelul companiilor de transport, aspectele principale ce trebuie considerate, sunt după<br />
cum urmează:<br />
● creşterea transparenţei în relaţiile dintre municipalitate şi companiile de transport public.<br />
Introducerea unui contract de servicii comunitare de utilităţi publice, care deja se foloseşte în alte<br />
tari europene, va ajuta fiecare parte sa se concentreze asupra propriului rol.<br />
● practicile de lucru din cadrul companiilor de transport public local trebuie sa fie raportate la<br />
indicatorii celor mai bune companii care operează în transportul public. Instruirea în<br />
managementul financiar, utilizarea optima a activelor de capital şi managementul personalului vor<br />
forma baza unui program educaţional.<br />
Programele de investiţii realiste şi suportabile trebuie pregătite pentru a acoperi necesităţile<br />
transportului public din fiecare localitate.<br />
Aceste programe trebuie sa aibă în vedere corelarea reţelelor serviciului de transport public<br />
local cu celelalte servicii de transport public judeţean, regional şi naţional, prin coordonarea<br />
graficelor de circulaţie / operare ale operatorilor acestora.<br />
Participarea sectorului privat trebuie luată în considerare, în special acolo unde fondurile locale<br />
sunt reduse. În acest scop, va fi evaluată posibilitatea de a introduce scheme de tip PPP pentru<br />
gestiunea serviciului şi finanţarea infrastructurii aferente acestuia.<br />
58
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
În judeţul Argeş, numărul de pasageri care utilizează serviciul de transport public a fost,<br />
în ultimii zece ani, în scădere. Aceasta a dus la o reducere a folosirii mijloacelor traditionale de<br />
transport public. Factorii importanti ce influenţează nivelul cererii sunt:<br />
a) creşterea numărului proprietarilor de autoturisme;<br />
b) schimbările din structura economică, cu impact asupra numărului şi locatiilor locurilor de<br />
munca.<br />
In anul 2005, <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş a aprobat „Programul judeţean de transport<br />
persoane prin servicii regulate”, care s-a întocmit pentru perioada 2005-2008, de către Agenţia<br />
Autorităţii Rutiere Române Argeş. Acest program de transport conţine 160 de trasee judeţene.<br />
Traseele respective sunt atribuite şi executate de operatori de transport rutier public licenţiaţi de<br />
către ARR conform unei metodologii stabilită prin ordin al Ministrului Transportului<br />
Constructiilor şi Turismului.<br />
Având în vedere prevederile Ordonantei de Urgenţă a Guvernului nr.109/14.07.2005 -<br />
privind transporturile rutiere, aprobată, modificată şi completată de Legea nr.102/2006,<br />
prevederile Ordinului nr.1892/2006(modificat şi completat de OMTCT nr 2514/2006) emis de<br />
M.T.C.T., pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a<br />
activitatilor conexe acestora si a Legii nr. 92/2007, s-a aprobat conform Hotararii <strong>Consiliul</strong>ui<br />
Judeţean Argeş nr.66/27.04.2006, art 1,aliniatul (2), elaborarea lucrarii: “ Studiu de specialitate<br />
privind traseele judeţene” pe baza caruia se va intocmi noul Program Judeţean de transport<br />
persoane prin servicii regulate.<br />
In acest sens, in vederea implementarii unui management calitativ in domeniul<br />
transportului public judeţean, in anul 2007, <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş a demarat elaborarea<br />
unui studiu care sa defineasca planul unei Strategii de dezvoltare durabila a serviciului de a<br />
transportului public judeţean.<br />
Plasarea strategiei se va face in contextul general al dezvoltarii tarii si a judeţului Argeş,<br />
mai ales al serviciilor judeţene si al accesibilitatii lor.<br />
Strategia va stabili obiectivele judeţene pentru acest sub-sector (asa cum sunt reflectate in<br />
politica guvernamentala pentru transportul Judeţean) si contributia transportului public Judeţean la<br />
dezvoltarea economica si sociala a judeţului Argeş.<br />
Strategia va determina distributia din punct de vedere institutional, al accesibilitatii si al<br />
mobilitatii judeţene si va specifica rolul autoritatilor implicate (administratiile judeţene si locale,<br />
utilizatori ai traseelor de transport, asociatii din sectorul privat) in formularea politicii si strategiei<br />
pentru furnizarea serviciilor de transport public judeţean , astfel:<br />
infrastructura<br />
- dreptul de proprietate si responsabilitate,<br />
- capacitate locala si finantare;<br />
- distribuirea manageriala, planificarea si criteriile de dezvoltare,<br />
- intretinere si finantarea intretinerii, managementul si executarea lucrarilor etc.;<br />
serviciile de transport public judeţean<br />
- nevoile de transport (bunurile motorizate, cat si serviciile pentru pasageri, transportul de<br />
persoane) pe distante mari si mijloacele intermediare de transport pe distante scurte (transportul<br />
local);<br />
- zonele cheie reprezintand rolul administratiilor in crearea unui mediu care sa ofere posibilitatea<br />
cresterii productiei si a serviciilor care sa ofere rolul sectorului privat si orice alte specte sociale si<br />
culturale;<br />
- alte probleme importante incluzand alocarea responsabilitatilor intre autoritatile locale si<br />
centrale in furnizarea transporturilor.<br />
localizarea facilitatilor fizice<br />
- scoli, clinici, piete de desfacere, intreprinderi care sa ofere locuri de munca, zone turistice, etc.<br />
59
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Strategia de dezvoltare durabila a serviciului de transport public judeţean trebuie integrata<br />
în strategia de dezvoltare durabila a localităţilor, strategie elaborata de autorităţile administraţiei<br />
publice locale, municipale sau judeţene în colaborare cu toţi factorii de decizie implicaţi.<br />
3.5. Serviciul de iluminat public<br />
În vederea obţinerii unui serviciu de iluminat public unitar, modern şi eficient, în<br />
confomnitate cu directivele Uniunii Europene, a fost adoptată Ordonanta Guvernului nr.<br />
42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, aprobată cu modificări<br />
şi completări prin Legea nr. 475/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte<br />
cadrul juridic privind înfiinţarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finanţarea, şi controlul<br />
functionarii serviciului de iluminat public în comune, oraşe şi municipii.<br />
Cadrul juridic privind infiintarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finantarea si<br />
controlul functionarii serviciului de iluminat public in comune, orase si municipii este stabilit prin<br />
L 230/2006 – legea serviciului de iluminat public care reglementeaza obtinerea unui serviciu de<br />
iluminat public unitar, modern si eficient in conformitate cu directivele Uniunii Europene.<br />
In judeţul Argeş, toate comunitatile locale beneficiaza de iluminat public, gestionarea<br />
acestei utilitati publice fiind asigurată de către autoritatea publică locală.<br />
In perioada 2007-2013, in concordanta cu programul de dezvoltare economico-sociala<br />
a unitatilor administrative-teritoriale, Strategia Judeţeana privind accelerarea dezvoltării<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice, urmareste cu prioritate realizarea urmatoarelor<br />
obiective, in domeniul iluminatului public:<br />
- asigurarea accesului nedescriminatoriu si al tuturor membrilor comunitatii locale la serviciul de<br />
iluminat public;<br />
- orientarea serviciului de iluminat public catre utilizatori si beneficiari prin promovarea metodelor<br />
moderne de management si mecanismelor specifice economiei de piata cu atragera capitalului<br />
privat in investitii reprezentand modernizari si extinderi ale sistemului de iluminat public;<br />
- promovarea formelor de gestiune delegata;<br />
- promovarea profesionalismului, a eticii profesionale si formarii profesionale continue a<br />
personalului din domeniu prin instituirea evaluarii comparative a indicatorilor de performanta a<br />
activitatii operatorilor si participarea cetatenilor;<br />
- asigurare la nivelul localitatilor a unui iluminat stradal si pietonal adecvat necesitatilor de confort<br />
si securitate, individuala si colectiva, prevazute in normele in vigoare, compatibil cu directivele<br />
UE;<br />
- asigurarea unui iluminat architectural, ornamental si ornamental-festiv, adecvvat punerii in<br />
valoare a edificiilor de importantă publica si/sau culturala si marcarii prin sisteme de iluminat<br />
corespunzatoare a evenimentelor festive si a sarbatorilor legale sau religioase ;<br />
- promovarea de solutii tehnice si tehnologice performante, cu costuri minime prin prin reducera<br />
consumurilor specifice ca urmare a utilizarii unor corpuri de iluminat performante, a unor<br />
echipamente specializate care sa asigure un iluminat public de calitate si performant;<br />
Serviciul de iluminat public este organizat astfel incat sa asigure respectarea indicatorilor<br />
de performanta a nivelurilor de iluminare si luminanta prevazuta de normativele specifice<br />
domeniului si tinand seama de urmatoarele:<br />
- marimea, gradul de dezvoltare si particularitatile economico-sociale ale localitatilor;<br />
- starea sistemului de iluminat public existent;<br />
- posibilitatile locale de finantare a explotarii, intretinerii si dezvoltarii serviciului si a<br />
infrastructurii tehnico-edilitare aferente;<br />
60
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Autoritatile administratiei publice locale vor adopta hotarari referitoare la aprobarea<br />
programelor de dezvoltare, reabilitare, extindere si modernizare a sistemelor de iluminat existente<br />
si a programelor de infiintare a noi retele de iluminat public. Totodata vor coordona proietarea si<br />
executia lucrarilor tehnico-economice studiile de fezabilitate in care se vor identifica sursele de<br />
finantare a investitiilor precum si solutia optima din punct de vedere tehnico-economic. De<br />
asemenea se vor aproba indicatorii de performanta in baza unui studiu de specialitate, cu<br />
respectarea prevederilor stabilite in acest scop in regulamentul–cadru al serviciului de iluminat<br />
public si in caietul de sarcini-cadru, care au caracter minimal si trebuie sa cuprinda:<br />
- nivelurile de iluminat, pe zone caracteristice;<br />
- indicatorii de performanta a serviciului;<br />
- conditii tehnice;<br />
- infrastructura aferenta serviciului;<br />
- raporturile operator-utilizator.<br />
4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI<br />
PUBLICE<br />
4.1. Principii generale<br />
Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt acele servicii publice de interes local,<br />
judeţean sau regional organizate - în urma unui larg acord social exprimat printr-o decizie<br />
democratica adoptată de autorităţile administraţiei publice locale competente - la nivelul unităţilor<br />
administrativ-teritoriale în beneficiul locuitorilor acestora şi care funcţionează sub conducerea sau<br />
coordonarea, responsabilitatea şi controlul autorităţilor administraţiei publice locale, în baza unor<br />
reguli specifice care trec dincolo de regulile obişnuite aplicabile altor servicii: universalitate,<br />
continuitate, adaptabilitate, accesibilitate, transparenta.<br />
Aceste servicii sunt furnizate /prestate fie prin modalitatea gestiunii directe, bazată pe<br />
darea în administrare către operatori de drept public, fie prin modalitatea gestiunii indirecte<br />
(delegate), bazată pe contracte de delegare a gestiunii încheiate cu operatori de drept privat.<br />
<strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş si-a fundamentat politicile, initiativele, programele sau reformele<br />
locale privind serviciile comunitare de utilităţi publice pe următoarele principii:<br />
a) serviciile comunitare de utilităţi publice sunt una din expresiile de autonomie ale<br />
colectivităţilor locale şi un mijloc puternic de care acestea dispun pentru a servi interesul general;<br />
ele contribuie la exerciţiul competentelor colectivităţilor locale, care, în cadrul legislaţiei naţionale<br />
sau regionale aplicabile, îşi asuma responsabilitatea pentru exerciţiul acestor competente;<br />
b) serviciile comunitare de utilităţi publice contribuie la păstrarea coeziunii sociale deoarece<br />
furnizează prestaţii cu caracter social şi asigura punerea în practica a politicilor de asistenta<br />
hotărâte la nivel naţional sau local; ele asigura strângerea legăturilor de solidaritate dintre locuitori,<br />
evitarea ruperii legăturilor sociale şi menţinerea coeziunii în cadrul comunităţilor locale, graţie<br />
calităţii bunurilor pe care le furnizează populaţiei şi în particular categoriilor defavorizate;<br />
c) serviciile comunitare de utilităţi publice trebuie sa reprezinte o prioritate a autorităţilor<br />
administraţiei publice locale deoarece au o contribuţie esenţială la dezvoltarea durabila a<br />
comunităţilor locale, conditionand chiar dezvoltarea economico-socială a acestora; totodată,<br />
serviciile comunitare de utilităţi publice contribuie la repartizarea echilibrata, echitabila şi raţională<br />
a resurselor disponibile pe teritoriul colectivităţii locale, ele ţin seama de interdependenta dintre<br />
lumea urbana şi lumea rurală, dintre zonele cu activităţi agricole şi cele cu activităţi industriale,<br />
precum şi de spaţiile / zonele libere care merita sa fie prezervate; ele imbina exigenţele dezvoltării<br />
61
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
şi economiei cu cele ale protecţiei sociale şi protecţiei mediului, sprijinindu-se, dacă este cazul, pe<br />
ajutorul regiunilor, statului şi al organizaţiilor internaţionale.<br />
d) apropierea serviciilor comunitare de utilităţi publice locale fata de cerinţele populaţie este o<br />
necesitate fundamentală, iar autorităţile administraţiei publice locale au de jucat un rol esenţial în<br />
furnizarea/prestarea acestor servicii; acesta presupune, în general, un grad important de<br />
descentralizare şi autonomie locală, ca şi participarea activa a colectivităţilor locale la luarea<br />
deciziilor cu privire la furnizarea/prestarea acestor servicii.<br />
e) descentralizarea în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa respecte<br />
principiile de coerenta şi unitate de aplicarea a politicilor publice în beneficiul tuturor cetăţenilor,<br />
de coordonare şi de solidaritate teritorială.<br />
f) gradul posibil şi dorit de descentralizare depinde de factori ca structura teritorială,<br />
dimensiunea colectivităţilor locale şi regionale, natura, importantă şi dimensiunea teritorială a<br />
serviciului, capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene de a-şi<br />
asuma sarcinile corespunzătoare.<br />
g) oferta serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa fie fondată pe nevoile şi asteptarile<br />
colectivităţii şi, în consecinta, autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa ia în considerare<br />
mai întâi populaţia vizata când stabilesc cea mai buna cale de a furniza serviciile de care sunt<br />
responsabile, în contextul societăţii actuale, asteptarile în creştere ale cetăţenilor şi condiţiile<br />
obiective evolueaza rapid, în special din cauza noii economii mondiale, ceea ce obliga autorităţile<br />
publice, centrale şi locale, sa-şi separare competentele şi responsabilităţile, sa evalueze nivelul<br />
serviciilor şi sa asigure adaptarea şi îmbunătăţirea acestora.<br />
În domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, trebuie sa se stabilească o delimitare<br />
clara a competentelor şi responsabilităţilor între autorităţile administraţiei publice centrale sl cele<br />
locale, după caz, la diverse nivele de guvernare şi o definire echilibrata, coerenta şi acceptabilă a<br />
drepturilor şi obligaţiilor ce revin diferiţilor actorii implicaţi în furnizarea/prestarea serviciilor:<br />
autorităţi publice - operatori - utilizatori. În definirea responsabilităţilor autorităţilor administraţiei<br />
publice locale este necesar sa se evite, pe de o parte, situaţiile de vid de competenta şi, pe de alta<br />
parte, dublarile de competenta; aceasta definire trebuie sa se facă ţinându-se seama de exigenţele<br />
următoare:<br />
a) apropierea serviciilor în raport cu utilizatorii;<br />
b) posibilitatea entitatii însărcinate cu furnizarea/prestarea serviciului de a-l adapta nevoilor şi<br />
circumstanţelor (flexibilitate, adaptabilitate);<br />
c) asigurarea indicatorilor de performanta în ceea ce priveşte calitatea, continuitatea,<br />
eficacitatea, eficienta, serviciilor furnizate/prestate;<br />
d) complementaritatea în acţiunea autorităţilor centrale şi locale.<br />
<strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa asigure un cadrul juridic, institutional şi organizatoric<br />
privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu vocaţie comercială sau nu, suficient de flexibil<br />
în scopul de a permite diversificarea modului de furnizare şi de alegere a furnizorului /<br />
prestatorului, acesta putând fi de drept public sau de drept privat, în funcţie de modalitatea de<br />
gestiune adoptată de autorităţile responsabile.<br />
<strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa garanteze, în limita constrangerilor economice şi<br />
bugetare, continuitatea calitativă şi cantitativă a acelor servicii comunitare de utilităţi publice<br />
considerate esenţiale pentru comunitatile locale în ansamblul lor: populaţie şi agenţi economici<br />
(utilizatori persoane fizice şi utilizatori persoane juridice).<br />
4.2 Linii directoare adresate autorităţilor administraţiei publice locale<br />
Aceste linii directoare sunt destinate autorităţilor administraţiei publice locale, în măsura în<br />
care acestea sunt responsabile cu înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi<br />
62
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi cu adoptarea şi definirea normelor<br />
locale privind aceste servicii.<br />
4.2.1. Servicii adaptate nevoilor<br />
a) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa organizeze serviciile a căror responsabilitate şi-o asuma<br />
astfel încât sa răspundă într-o maniera eficace nevoilor populaţiei care trăieşte în teritoriul<br />
administrat, ţinând seama de necesitatea de a ameliora continuu calitatea serviciilor lor publice<br />
pentru a tine pasul cu evoluţia cererilor sociale, a prioritatilor politice generale, a exigenţelor unei<br />
bune gestiuni economice şi a evolutiilor tehnologice.<br />
b) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa vizeze asigurarea egalităţii între utilizatori serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice, ceea ce ar putea necesita, dacă este cazul, ca acestora sa le fie<br />
aplicat un tratament diferenţiat (tarife, ajutoare, condiţii de acces etc.) pentru a tine seama de<br />
situaţiile obiective diferite în care se găsesc aceşti utilizatori sau candidaţii la utilizarea serviciului.<br />
c) operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa respecte principiile de<br />
neutralitate şi de non-discriminare în ceea ce îi priveşte pe utilizatorii, liberitatea de opinie a<br />
acestora şi ansamblul libertăţilor publice.<br />
d) autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa incerce sa amelioreze accesibilitatea<br />
serviciilor prin:<br />
- o mai buna apropiere geografică, implicând o optimizare a organizării birourilor şi serviciilor<br />
administrative;<br />
- formalităţi simplificate şi un timp redus de acces la serviciul public;<br />
- orare de acces compatibile cu programul cotidian al locuitorilor;<br />
- costuri de acces reduse, în special pentru categoriile cele mai defavorizate;<br />
- o mai buna administrare a cazurilor speciale (handicapati, persoane defavorizate).<br />
e) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa organizeze serviciile comunitare de utilităţi publice, în<br />
special cele de natura comercială sau industriala, astfet încât sa asigure utilizatorilor, de câte ori<br />
pare adecvat, posibilitatea de a opta între mai multe prestaţii, chiar între mai mulţi furnizori, pentru<br />
a evita ca o situaţie de monopol sau statutul public al serviciilor sa antreneze dificultăţi în relaţiile<br />
cu utilizatorii.<br />
4.2.2. Punerea în practica a unui sistem de evaluare a performantei serviciilor<br />
a) realizarea unui acord între autoritatea centrala şi colectivitatile locale, care sa se bazeze pe o<br />
metodologie şi o serie de definiţii comune, fără acest acord nefiind posibila luarea de măsuri<br />
comparabile în spaţiu şi timp. Pentru aceasta, este indispensabil ca mijloacele de analiza sa fie<br />
adaptate multiplelor servicii comunitare de utilităţi publice şi sa fie suficient de suple pentru a tine<br />
seama de diferenţele considerabile care exista între colectivitatile locale şi de asemenea de<br />
contextul în care se situeaza.<br />
b) autorităţile administraţiei publice judeţene trebuie sa generalizeze implementarea în practica a<br />
sistemului de evaluare a serviciilor comunitare de utilităţi publice locale. În funcţie de situaţia<br />
proprie fiecărei comunităţi, o asemenea generalizare ar putea sa rezulte din adeziunea spontana a<br />
colectivităţilor locale şi dintr-un pachet de măsuri stimulatoare şi constrangatoare. Adeziunea<br />
spontana este preferabila şi mai uşor de obţinut dacă colectivitatile locale sunt consultate la<br />
definirea şi stabilirea metodologiei pe care urmează sa o aplice şi dacă aceasta metodologie<br />
permite o punere în practica în etape, astfel încât fiecare colectivitate sa poată sa se angajeze în<br />
proces alegandu-şi punctul de plecare.<br />
c) aplicarea sistemului trebuie sa fie constanta în timp şi informaţia despre rezultatele evaluării<br />
trebuie sa fie continua, corecta şi completa.<br />
63
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
4.2.3. Măsuri de stimulare a dezvoltării serviciilor şi a infrastructurii aferente<br />
acestora<br />
Trebuie întreprinse studii şi analize periodice privind servicii comunitare de utilităţi<br />
publice, nu numai pentru a urmări mai bine activităţile locale, dar şi pentru a stimula punerea la<br />
punct a unor metode şi instrumente comune şi pentru a favoriza cunoaşterea şi răspândirea bunelor<br />
practici.<br />
4.2.4. Cooperarea intercomunitara<br />
a) Formele de cooperare permise de lege trebuie sa fie suficient de flexibile pentru ca<br />
colectivitatile interesate sa le poată adapta nevoilor lor specifice şi obiective lor, cu condiţia ca<br />
acestea sa reflecte efectiv interesul comun şi ca acesta sa fie definit de consiliile locale sau<br />
judeţene, după caz.<br />
b) Structurile de cooperare intercomunitara (asociaţiile de dezvoltare comunitara) trebuie sa<br />
rămână supuse principiilor serviciului public, adică:<br />
- principiul schimbării sau a adaptabilitatii (prestaţiile sunt adaptate permanent nevoilor şi<br />
evolueaza în cantitate şi în calitate);<br />
- principiul egalităţii (accesibilitati egale) utilizatorilor (utilizatorii sunt plasati pe o poziţie<br />
egala, fără discriminări sau avantaje speciale);<br />
- principiul continuităţii (activitatea se desfăşoară într-o maniera regulată şi continua).<br />
4.2.5. Alte forme de cooperare<br />
Cadrul legislativ al participării sectorului privat la gestiunea (furnizarea/prestarea)<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice locale, cu orientare comercială sau non-comercială,<br />
trebuie sa faciliteze parteneriatul public-privat şi formele moderne de contracte publice şi trebuie<br />
sa permită dezvoltarea cooperării, inclusiv utilizând facilităţile oferite de domeniul tehnologiilor<br />
informatiei.<br />
Aceste linii directoare sunt destinate autorităţilor administraţiei publice locale, în măsura în<br />
care acestea sunt responsabile cu înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi<br />
controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi cu adoptarea şi definirea normelor<br />
locale privind aceste servicii.<br />
- costuri de acces reduse, în special pentru categoriile cele mai defavorizate;<br />
- o mai buna administrare a cazurilor speciale (handicapati, persoane defavorizate).<br />
4.2.6. Informaţie şi publicitate<br />
a) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş şi operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa<br />
organizeze modul de a comunica cu utilizatorii astfel încât sa asigure tuturor persoanelor interesate<br />
o cunoaştere adecvată a drepturilor lor şi a prestaţiilor pe care pot sa le obţină ca şi a regulilor<br />
aplicabile şi astfel încât sa constituie un mijloc de a face sa progreseze calitatea serviciului<br />
intensificand raporturile pe care le întreţine cu mediul sau. În acest scop, trebuie definită şi<br />
implementata o adevarata politica de informare, în conformitate cu dreptul la informare recunoscut<br />
utilizatorilor;<br />
b) pentru toate marile proiecte utilizatorii trebuie sa primească informaţii circustantiale şi<br />
preliminare. Trebuie sa se ofere posibilitatea ca utilizatorii sa participe la procesul de luare a<br />
deciziilor.<br />
4.2.7. Simplificare administrativă<br />
Infiinţarea, organizarea şi conducerea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi<br />
specializarea structurilor administraţiei publice locale trebuie făcute în funcţie de nevoile<br />
64
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
cetăţenilor mai curând decât în funcţie de nevoile administrative, astfel încât sa se evite blocarea<br />
fluxului documentelor, procedurile artificiale sau puţin transparente pentru utilizator, sa se creeze<br />
ghisee unice şi/sau birouri mobile etc.<br />
4.2.8. Modul de tratare a petitiilor utilizatorilor<br />
a) rezolvarea reclamatiilor utilizatorilor trebuie sa fie o activitate normală a oricărui operator,<br />
indiferent de forma de gestiune şi trebuie concepută şi organizată în consecinta. Aceasta activitate<br />
trebui sa includă doua aspecte: (i) soluţionarea rapida a problemelor ridicate şi (ii) remedierea în<br />
profunzime a cauzelor, când cererea este fondată.<br />
b) procedurile de primire a reclamatiilor trebuie sa fie simple, uşor de asimilat şi de folosit de<br />
către utilizatori; de asemenea, trebuie aduse pe larg la cunostinta acestora şi organizate pentru a<br />
permite o rezolvare rapida.<br />
4.2.9. Participarea utilizatorilor la gestimea serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
a) utilizatorii trebuie sa dispună de multiple canale pentru a-şi exprima cererile şi a-şi face<br />
cunoscute criticile privind serviciile comunitare de utilităţi publice prin: alegerea consilierilor<br />
locali şi a primarului, dreptul de petiţie şi reclamaţie, dreptul de a asista la reuniunile deliberative<br />
ale consiliului local/judeţean, participare la referendumuri şi eventual la alte iniţiative populare etc.<br />
b) utilizatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice, în calitate de beneficiari / consumatori,<br />
trebuie sa fie respectati şi satisfacuti. Aceştia trebui sa fie luati în considerare şi ascultaţi, atât în<br />
calitatea lor de utilizatori, cat şi în calitatea lor de alegatori sau cetăţeni şi trebui sa poată sa<br />
influenteze în mod direct furnizarea / prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, indiferent<br />
de forma de gestiune adoptată de autorităţile administraţiei publice locale.<br />
c) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa incurajeze initiativele private şi societatea civilă care<br />
pot sa contribuie, în legatura sau în complementaritate cu serviciile lor publice, la satisfacerea<br />
nevoilor colective ale locuitorilor. Autorităţile administraţiei publice locale nu trebuie sa vada<br />
aceste iniţiative ca o concurenta ce trebuie franata ci, din contra, sa contribuie la inflorirea lor<br />
pentru ca ele reprezintă o resursa naturala de o valoare adesea foarte apreciabila, care nu s-ar putea<br />
găsi în bugetul local şi constituie o manifestare remarcabila de spirit civic şi solidaritate.<br />
4.3. Furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
4.3.1. Gestiunea serviciilor<br />
a) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa asigure punerea în practica a unei gestiuni eficace,<br />
performanţe şi durabile, orientata asupra rezultatelor. O evaluare periodică şi publica a<br />
performantei operatorilor este un instrument puternic în ameliorarea gestiunii acestora. Pentru a<br />
face posibila o asemenea evaluare, este necesar sa se stabilească sisteme adecvate de informare şi<br />
culegere a datelor privind serviciile furnizate/prestate şi nevoile populaţiei şi sa se asigure un<br />
schimb de informaţii pertinente între diferitele autorităţi implicate.<br />
b) o gestiune eficace, orientata asupra rezultatelor, cere o reexaminare periodică a serviciilor, pe<br />
baza următoarelor principii:<br />
- punerea în dezbatere a: de ce, cum şi de către cine este furnizat / prestat un serviciu;<br />
- asigurarea comparatiei cu performanta altora, cu ajutorul unei game de indicatori pertinenţi,<br />
luând în considerare atât opiniile utilizatorilor serviciilor cat şi ale furnizorilor potenţiali;<br />
- consultarea contribuabililor locali, a utilizatorilor serviciilor, a partenerilor şi a celei mai largi<br />
comunităţi de afaceri pentru a stabili noi obiective şi criterii de performanta;<br />
65
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
- utilizarea unei competitii echitabile şi deschise, de fiecare data când acest lucru este posibil, ca<br />
mijloc de a asigura eficienta şi eficacitatea serviciilor.<br />
c) serviciile comunitare de utilităţi publice trebuie adaptate, în fiecare caz, la formele de<br />
gestiune şi la modul de finanţare care asigura cea mai buna sinteza între toate interesele legitime<br />
ale utilizatorilor şi care oferă cel mai bun raport cost / avantaje. Pentru aceasta ele trebuie sa ţină<br />
cont de efectele directe ca şi de efectele induse de activitatea furnizată /prestată în ceea ce priveşte<br />
solidaritatea socială, protecţia mediului şi amenajarea teritoriutui.<br />
4.3.2. Finanţarea serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
a) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa asigure operatorului, public sau privat, resurse suficient<br />
de stabile şi durabile pentru a-i permite sa-şi ia angajamente şi sa-şi îndeplinească misiunea la<br />
timp.<br />
b) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa asigure un just echilibru între participarea beneficiarilor<br />
la finanţarea serviciilor prin tarif şi finanţarea prin impozite şi taxe, adică între principiul<br />
responsabilităţii şi responsabilizarii individuale şi principiul solidarităţii. Aceste principii nu sunt<br />
conflictuale; ponderea unuia sau a altuia trebuie sa varieze în funcţie de circumstanţe şi în vederea<br />
atingerii rezultatelor preconizate.<br />
c) în măsura posibilului, autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa pună la contribuţie<br />
pe toţi care beneficiază direct sau indirect de efectele pozitive ale serviciilor<br />
d) serviciile comunitare de utilităţi publice trebuie sa beneficieze de un mod de finanţare bine<br />
adaptat particularitatilor acestora, ratiunilor economice şi exigenţelor sociale. După circumstanţe,<br />
care pot varia funcţie de tipul serviciului, de loc, de modalitatea de gestiune, sunt posibile diferite<br />
tipuri de finanţare a serviciilor pe baza principiului "beneficiarul plăteşte": prin tarif, prin impozit,<br />
prin taxe speciale de tipul "poluatorul plăteşte" prin subvenţii sau prin combinatii ale acestora.<br />
4.3.3. Modernizare şi inovare<br />
Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa participe la modernizarea<br />
gestiunii serviciilor publice. Ei trebuie sa se adapteze nevoilor schimbatoare ale populaţiei şi sa<br />
promoveze tehnologiile şi tehnicile noi atunci când acestea favorizează progresul şi permit<br />
ameliorarea satisfacerii nevoilor utilizatorilor.<br />
4.4. Gestiunea performantei<br />
4.4.1. Principiile evaluării performantei<br />
a) evaluarea performantei trebuie sa devină criteriul principal în baza căruia se iau decizii privind<br />
opţiunile politice, în special atunci când se iau decizii privind sistemul de gestiune a serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice, deoarece aceasta este un mijloc:<br />
- de a ameliora serviciile comunitare de utilităţi publice, de corelare a rezultatele cu nevoile, de<br />
evaluare a impactului şi a raportului calitate-preţ;<br />
- de a îmbunătăţi controlul autorităţilor administraţiei publice locale asupra utilizării resurselor<br />
publice;<br />
- de a asigura utilizatorilor o informare adecvată privind serviciile;<br />
- de a garanta o mai mare transparenta a acţiunii publice;<br />
- de a întări participarea cetăţenilor la stabilirea strategiilor locale şi la luarea deciziilor privind<br />
organizarea şi funcţionarea serviciilor care trebuie furnizate / prestate.<br />
b) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa evalueze performanta serviciilor prin intermediul<br />
indicatorilor de performanta. Scopul final vizat nu trebuie sa fie judecarea unei situaţii, ci<br />
66
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
ameliorarea serviciului examinat (în termeni de eficacitate, de eficienta şi de economie), dar şi<br />
satisfacerea cerinţelor utilizatorilor.<br />
c) controalele politice şi administrative trebuie sa se concentreze asupra fixării obiectivelor şi<br />
evaluării rezultatelor, lăsând în acelaşi timp o libertate de acţiune şi o responsabilitate suficiente<br />
pentru operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice. Aceste controale trebuie sa vizeze nu<br />
numai prevenirea sau sancţionarea neregularităţilor, dar şi sa asigure îmbunătăţirea calităţii<br />
prestaţiilor, punând accentul pe coerenta între obiectivele fixate şi rezultatele obţinute, pe<br />
evaluarea rezultatelor şi pe măsurile de corectie necesare.<br />
d) prin competenta lor tehnica, diversele organe de control, specializate sau generale (autorităţi<br />
statale, jurisdicţii, corpuri de inspecţie etc), trebuie sa fie considerate ca garanţi şi ajutoare<br />
preţioase pentru utilizatori atunci când se constata insuficientele serviciilor publice. Rezultatul<br />
investigatiilor lor trebuie sa fie comunicat autorităţilor responsabile care exercita coordonarea şi<br />
supraveghere serviciului în cauza şi trebuie sa facă obiectul unei informări adecvate a utilizatorilor.<br />
4.4.2. Punerea în practica a sistemului de evaluare<br />
a) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş si autorităţile administraţiei publice regionale trebuie sa facă<br />
eforturi pentru a planifica - în baza orientarilor fixate la nivel naţional - punerea în practica, în<br />
etape, a unui sistem de evaluare a performantei serviciilor. În acest scop, ele trebuie sa se sprijine<br />
pe experientele acumulate deja în ţările Uniunii Europene.<br />
b) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa îşi exercite competentele privind evaluarea<br />
performantelor fie direct (prin personal propriu, specializat), fie indirect (prin recursul la auditori<br />
de gestiune independenţi) şi sa se asigure ca persoanele însărcinate cu evaluarea nu sunt<br />
susceptibile a fi influentate de furnizorii/prestatorii serviciilor.<br />
c) pentru colectarea şi prelucrarea datelor statistice, sau a altor date privind serviciile comunitare<br />
de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa participe activ la sistemul de<br />
colectare a informatiei şi sa furnizeze centrelor de gestiune create la nivel naţional sau regional<br />
toate datele şi indicatorii de care dispun.<br />
d) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa coopereze, sa facă schimb de informaţii şi experienţe<br />
proprii în vederea generalizarii bunelor practici şi a unui cadru de auto-evaluare.<br />
4.4.3. Ameliorarea gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice locale<br />
a) criteriile utilizate în evaluarea performantei trebuie sa fie cuantificabile, precise, fiabile, chiar<br />
şi atunci când situaţia evolueaza, sa fie cunoscute dinainte fără sa genereze mecanisme de adaptare<br />
perverse.<br />
b) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa organizeze sisteme de analiza comparativa pentru a fi<br />
utilizate permanent de către cei care iau decizii şi de către personalul însărcinat cu monitorizarea<br />
indicatorilor de performanta, schimbărilor şi rezultatelor diferitelor politici dar şi pentru a permite<br />
comparatia cu rezultatele obţinute de alte servicii similare. Sistemele de analiza comparativa şi<br />
rezultatele monitorizarii trebuie sa fie publicate şi accesibile tuturor utilizatorilor, prin diverse<br />
mijloace de difuzare în masa.<br />
4.5. Concesiunea serviciului public către sectorul privat<br />
4.5.1. Decizia de concesiune<br />
a) Autorităţile administraţiei publice trebuie sa ia decizia de a concesiona un serviciu public de<br />
utilităţi publice având în vedere numai interesul comunităţii şi pe baza de date clare şi fiabile şi în<br />
special în funcţie de raportul calitate/preţ; concesionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
67
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
se face, de regula, prin licitaţie publica deschisă şi are drept scop selectarea acelui operator capabil<br />
sa îndeplinească serviciul încredinţat la indicatorii de performanta solicitati prin caietul de sarcini<br />
şi la cele mai mici preţuri. În cazul în care încredinţarea serviciului se face prin alte proceduri de<br />
concesionare prevăzute în Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificările şi<br />
completările ulterioare, sunt aplicabile prevederile Regulamentului <strong>Consiliul</strong>ui Concurentei privind<br />
ajutorul de stat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost<br />
încredinţată prestarea serviciilor de interes economic general;<br />
b) Autorităţile administraţiei publice nu trebuie sa concesioneze competentele care implica o<br />
utilizare importantă a puterii publice; concesiunea serviciului nu trebuie sa pună în pericol<br />
drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, garanţiile legale şi alte exigente ale unei bune<br />
guvernari (de ex. dreptul cetăţenilor de a fi ascultaţi în chestiunile care îi privesc, necesitatea de a<br />
justifica deciziile şi dreptul de recurs).<br />
c) În caz de concesiune a serviciului public, autoritatea concedenta trebuie sa păstreze<br />
responsabilitatea politica şi juridică. Este bine sa se stabilească mecanisme performanţe de<br />
evaluare, cuantificare, de monitorizare şi control a contractului de concesionare şi a rezultatelor<br />
activităţilor încredinţate operatorului privat însărcinat cu furnizarea/prestarea serviciului. Costul<br />
financiar pentru autoritatea publica concedenta şi condiţiile de acordare a oricărei contribuţii<br />
financiare publice trebuie sa fie definite în prealabil în vederea evitării conferirii unui avantaj<br />
economic operatorului. Contribuţiile financiare publice sub forma compensărilor nu trebuie sa<br />
depăşească suma necesară acoperirii totale sau parţiale a costurilor înregistrate de operatorul privat<br />
sau public, luându-se în considerare veniturile relevante, precum şi un profit rezonabil.<br />
4.5.2. Clauze contractuale<br />
a) Autorităţile administraţiei publice trebuie sa definească în mod clar, în caietele de sarcini,<br />
obiectivele concesiunii, în termeni cantitativi şi calitativi şi sa asigure, în contractul de delegare a<br />
gestiunii, o partajare clara a riscurilor şi responsabilităţilor, o structura de finanţare clara, precum şi<br />
proceduri stricte de informare şi de evaluare a rezultatelor.<br />
b) Autorităţile administraţiei publice trebuie sa definească durata contractelor de concesiune a<br />
serviciului ţinând seama de nevoia operatorului de a-şi dezvolta politicile şi de a-şi amortiza<br />
investiţiile, dar şi de necesitatea de a stimula operatorul sa-şi amelioreze performanţele pentru a<br />
obţine reînnoirea contractului; ca regula generală, o durata de la zece la doua zeci de ani ar trebui<br />
sa răspundă exigenţelor.<br />
c) Autorităţile administraţiei publice trebuie sa asigure responsabilizarea operatorilor privati,<br />
asociindu-i, prin clauze contractuale şi structura de finanţare a serviciilor, diferitelor tipuri de risc:<br />
investitional, industrial (costurile) şi comercial (încasările).<br />
4.5.3. Finanţarea serviciilor în cazul gestiunii delegate<br />
a) autorităţile administraţiei publice judeţene nu trebuie sa utilizeze transferurile de fonduri<br />
publice către operator pentru a compensa rezultatele unei proaste gestiuni, ci pentru:<br />
- a împărţi costurile între beneficiarii direcţi şi indirecti;<br />
- a acţiona în beneficiul persoanelor defavorizate;<br />
- a incuraja serviciile cele mai puţin dăunătoare pentru mediu;<br />
- a asigura o dezvoltare durabila, a face oraşul mai atractiv pentru habitat şi pentru întreprinderi.<br />
b) după fixarea partii din costuri care trebuie sa fie acoperită din resurse publice, autorităţile<br />
administraţiei publice locale trebuie sa finanteze aceasta parte cu prioritate prin compensări pentru<br />
constrangerile specifice serviciului public (de ex. compensaţie pentru zonele indepartate, pentru<br />
tarifele reduse etc.)<br />
c) autorităţile administraţiei publice judeţene trebuie sa identifice în mod clar subvenţiile<br />
implicite (de ex. alocaţii de la bugetul local, diminuarea fiscalitatii, etc.), sa le consolideze în orice<br />
68
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
analiza de gestiune şi sa le acorde în urma unei alegeri clare şi făcute în deplina cunostinta de<br />
cauza.<br />
d) orice forma de transfer de fonduri publice către operatorii privati din sfera serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice trebuie sa fie facuta pe baza unui contrat, stipuland ex-ante<br />
condiţiile de acordare, obiectivele de atins şi modalităţile de calcul ale sumei ce trebuie transferata.<br />
e) autorităţile administraţiei publice judeţene trebuie sa îşi organizeze evidenta relaţiilor<br />
financiare care au loc între ele şi operatorii de servicii comunitare de utilităţi publice, precum şi<br />
evidenta sumelor acordate pentru fiecare operator în parte.<br />
4.6. Cooperarea<br />
4.6.1. Cooperarea cu sectorul privat<br />
a) participarea sectorului privat, cu orientare comercială sau non-comercială, în<br />
furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice este de o mare valoare şi trebuie sa<br />
fie incurajata. Aceasta nu înseamnă ca autorităţile administraţiei publice locale sa evite<br />
responsabilităţile ce le revin fata de cetăţeni, ci sa dea forţelor vii ale societăţii civile locul ce le<br />
aparţine şi posibilitatea de a se implica.<br />
b) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa incerce sa se asocieze cu ONG-urile şi cu ceilalţi actori<br />
din sectorul privat lucrativ şi non-lucrativ în definirea politicilor şi strategiilor serviciilor, sa<br />
utilizeze energia acestora în gestiunea şi urmărirea activităţilor, sa utilizeze informaţiile pe care<br />
aceştia le deţin şi sa pună la dispoziţia acestora o parte din informaţiile deţinute de administraţie, sa<br />
participe la finanţarea activităţilor acestora etc.<br />
c) formele de parteneriat între autoritatea locală responsabilă şi operatorii privati trebuie sa fie<br />
complementare serviciilor oferite de operatorii direct subordonaţi autorităţii administraţiei publice<br />
locale. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa aibe posibilitatea de a utiliza gestiunea<br />
delegată. În alegerea între gestiunea directa (publica) şi gestiunea delegată (privată), decidentii<br />
trebuie sa urmărească un echilibru just între binele public şi cel mai bun raport calitate/preţ.<br />
4.6.2. Cooperarea intercomunitara<br />
a) <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa folosească formele de cooperare intercomunitare<br />
existente, în special în cazul în care cooperarea între colectivităţi constituie condiţia necesară<br />
pentru furnizarea eficace a unui serviciu, de exemplu atunci când mărimea unei colectivităţi şi/sau<br />
capacitatea sa financiară sunt limitate în raport cu dimensiunile şi costul serviciului în cauza.<br />
b) În majoritatea domeniilor, trebuie ca structurile de cooperare intercomunitare sa atinga o<br />
masa critica, aceea care permite sinergii şi economii de fonduri, dar trebuie şi sa se asigure<br />
păstrarea contactului între aceste structuri şi fiecare din asociaţii săi şi chiar fiecare din beneficiarii<br />
săi. Aceasta masa critica poate sa varieze în funcţie de situaţii concrete (în special tipul de serviciu,<br />
situaţia geografică şi demografică, situaţia infrastructurii tehnico-edilitare etc.).<br />
c) Cu ocazia creării unei asociaţii intercomunitare, viitorii asociaţi trebuie sa stabilească un plan<br />
financiar în care sa fie justificată suma capitalului social.<br />
d) Finanţarea structurilor de cooperare intercomunitara trebui sa aibă un anumit grad de<br />
stabilitate şi sa fie în general asigurata prin capitalul propriu, prin preţuri şi tarife plătite de<br />
utilizatorii serviciilor, prin cotizarile anuale ale asociaţilor şi prin recurgerea la împrumut şi la<br />
diversele subvenţii.<br />
69
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
5. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI PRIVIND ACCELERAREA<br />
DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE<br />
Pentru fundamentarea strategiei judeţene privind accelerarea dezvoltării serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a sectorului<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice s-au avut în vedere următoarele:<br />
a) asigurarea universalitatii, continuităţii, adaptabilitatii, transparenţei şi accesului<br />
nediscriminatoriu al populaţiei la serviciile comunitare de utilităţi publice de interes vital<br />
(principiul serviciului public);<br />
b) aplicarea principiilor economiei de piata în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice;<br />
c) respectarea standardelor naţionale şi ale UE privind serviciile comunitare de utilităţi publice<br />
şi a angajamentelor României privind implementarea acquis-ului comunitar, luate în vederea<br />
aderării;<br />
d) menţinerea unui balante echitabile între veniturile populaţiei şi tarifele pentru serviciile<br />
comunitare de utilităţi publice (principiul suportabilitatii);<br />
e) realizarea managementului integrat al serviciilor comunitare de utilităţi publice care asigura<br />
coordonarea între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii şi responsabilităţi<br />
privind realizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi planificarea echilibrata a resurselor<br />
financiare în funcţie de prioritati;<br />
f) asistarea autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la înfiinţarea, organizarea şi<br />
gestionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice;<br />
g) elaborarea studiilor de prognoza în vederea reducerii costurilor şi creşterii eficientei<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice;<br />
h) armonizarea reglementărilor interne cu prevederile legislaţiei UE aplicabile serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice;<br />
i) răspândirea informaţiilor de interes public în scopul asigurării unui management performant al<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale,<br />
operatorilor şi utilizatorilor/beneficiarilor;<br />
j) facilitarea participării societăţii civile la luarea deciziilor privind sectorul serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice;<br />
k) implicarea activa a sectorului privat în finanţarea, realizarea şi exploatarea/operarea<br />
serviciilor;<br />
l) coordonarea iniţiativelor colectivităţilor locale şi asocierea intercomunitara;<br />
m) promovarea dezvoltării integrate a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi monitorizarea<br />
planurilor de implementare pe baza participării tuturor părţilor implicate;<br />
n) atingerea şi garantarea stabilitatii instituţionale şi financiare a colectivităţilor locale.<br />
Strategia Judeţeana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice este fundamentată pe trei piloni:<br />
Pilonul 1: Crearea unui cadru institutional durabil<br />
Responsabilitatea furnizarii/prestarii serviciilor comunitare de utilitati publice revine autoritatilor<br />
publice locale.<br />
La nivel national, monitorizarea si implementarea Strategiei nationale a serviciilor<br />
comunitare de utilitati publice, revine Ministerului Administraţiei şi Internelor, în calitate de<br />
autoritate centrala în sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, care va crea cadrul<br />
institutional adecvat prin înfiinţarea a doua structuri: "Comitetul interministerial pentru<br />
monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice" şi "Unitatea centrala pentru monitorizarea<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice".<br />
70
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Pilonul 2: Reorientarea politicii de tarifare şi finanţare a activităţilor operationale şi a<br />
investiţiilor aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice.<br />
Pentru aceasta este necesară redefinirea politicilor ce privesc: stabilirea, ajustarea,<br />
modificarea şi aprobarea preţurilor şi tarifelor; acordarea subvenţiilor; delegarea gestiunii<br />
serviciilor; licentierea operatorilor; accesul la resursele de finanţare a investiţiilor; prioritizarea şi<br />
planificarea multianuala a proiectelor<br />
Pilonul 3: Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor de investiţii<br />
In anii următori trebuie sa se implementeze programe de investiţii privind modernizarea şi<br />
dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, ceea ce reclama<br />
îmbunătăţirea semnificativă a capacităţii de absorbţie a fondurilor de investiţii la toate nivelele:<br />
pregătirea proiectelor, implementarea/execuţia proiectelor şi operarea/furnizarea serviciilor după<br />
punerea în funcţiune a obiectivelor realizate.<br />
6. PILONUL 1 - CREAREA CADRULUI INSTITUTIONAL DURABIL<br />
6.1. Nivelul central<br />
6.1.1. Autorităţile responsabile<br />
Responsabilitatea furnizarii/prestării serviciilor comunitare de utilităţi publice revine<br />
autorităţilor administraţiei publice locale.<br />
La nivel naţional, responsabilitatea elaborării Strategiei naţionale privind accelerarea<br />
dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi monitorizarea şi evaluarea<br />
implementarii acesteia revine Ministerului Administraţiei şi Internelor.<br />
Alte autorităţi ale administraţiei centrale cu responsabilităţi în zona serviciilor comunitare<br />
de utilităţi publice sunt:<br />
a) Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: pentru problemele privind conservarea şi<br />
protecţia mediului;<br />
b) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: pentru probleme privind<br />
infrastructura;<br />
c) Ministerul Economiei şi Comerţului: pentru politica în domeniul energetic;<br />
d) Ministerul Finanţelor Publice: pentru problemele legate de finanţarea programelor de<br />
investiţii publice de interes local;<br />
e) Ministerul Integrării Europene: pentru probleme privind cofinantarea programelor de<br />
investiţii din fonduri comunitare;<br />
f) Ministerul Sănătăţii: pentru probleme privind protecţia stării de sănătate a populaţiei;<br />
g) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei: pentru probleme privind politica în<br />
domeniul ajutoarelor sociale;<br />
h) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: pentru probleme privind cooperarea<br />
în domeniul dezvoltării rurale;<br />
i) Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală -<br />
ANRSC: pentru probleme privind reglementarea domeniului serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice - avizarea preţurilor şi tarifelor, acordarea licenţelor, monitorizarea şi controlul<br />
indicatorilor de performanta şi implementarea legislaţiei specifice serviciilor.<br />
71
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
6.2. Nivelul local<br />
6.2.1. Autoritatite adiministratiei publice locale<br />
Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor municipiilor şi<br />
judeţelor, după caz, au, în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice, obligaţia elaborării şi aprobării strategiilor locale, proprii, privind accelerarea dezvoltării<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a planurilor de implementare aferente acestora, în<br />
termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului pentru aprobarea prezentei<br />
Strategii naţionale.<br />
Autorităţile administraţiei publice locale, municipale şi judeţene, vor infiinta prin hotărâri<br />
ale consiliilor municipale sau judeţene, după caz, prin reorganizarea aparatului propriu, structuri<br />
specializate denumite Unităţi Municipale/Judeţene pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de<br />
Utilităţi Publice, denumite în continuare Unităţi locale de monitorizare - ULM.<br />
Unităţile locale de monitorizare, municipale sau judeţene, sunt responsabile cu elaborarea,<br />
implementarea, monitorizarea şi evaluarea implementarii strategiilor locale, municipale sau<br />
judeţene, privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a<br />
implementarii acestora.<br />
În cazul comunelor şi oraşelor, responsabilitatea coordonării elaborării, centralizarii şi<br />
implementarii strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice şi a planurilor de implementare aferente acestora revine unităţilor locale de monitorizare de<br />
la nivelul judeţean.<br />
Principalele responsabilităţi ale ULM organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor<br />
vor fi:<br />
a) pregătirea strategilor locale pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice, în colaborare cu operatorii existenţi şi prezentarea acestora autorităţilor administraţiei<br />
publice locale, municipale sau judeţene, spre aprobare;<br />
b) implementarea strategiilor locale, municipale sau judeţene pentru accelerarea dezvoltării<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice şi monitorizarea rezultatelor fiecărui operator;<br />
c) asigurarea conformitatii clauzelor ataşate la contractele de delegarea a gestiunii serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice cu prevederile Strategiei naţionale;<br />
d) pregătirea şi trimiterea raportului de activitate către birourile de monitorizare de la nivel de<br />
prefectura;<br />
e) asistarea operatorilor de interes local, municipal sau judeţean şi a consiliilor locale,<br />
municipale sau judeţene în procesul de accesare a fondurilor pentru investiţii;<br />
f) prezentarea rapoartelor de activitate şi supunerea acestora spre aprobarea consiliului local,<br />
municipal sau judeţean;<br />
g) pregătirea şi supunerea spre aprobare a ajustarilor strategiei locale, municipale sau judeţene<br />
prin consultări cu autorităţile responsabile;<br />
h) administrarea relatiei cu reprezentanţi ai UE, ai instituţiilor financiare internaţionale, ai<br />
băncilor şi ai autorităţilor administraţiei publice centrale;<br />
Suplimentar, UCM -urile de la nivel judeţean asigura şi coordonarea elaborării strategiilor locale<br />
privind dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice pentru comunele şi oraşele din judeţ<br />
şi a planurilor de implementare aferente acestora, precum şi centralizarea şi implementarea<br />
acestora, alături de autorităţile administraţiei publice locale comunitare şi orăşeneşti implicate.<br />
Personalul unităţilor locale de monitorizare, municipale sau judeţene, va fi selectat<br />
conform legii. Principalele calificări ale persoanelor ce vor ocupa aceste poziţii vor trebui sa fie<br />
următoarele:<br />
a) cunoştinţe tehnice şi o buna înţelegere a sectorului serviciilor comunitare de utilităţi publice şi<br />
a cerinţelor de conformitate ale normelor tehnice din UE;<br />
72
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
b) cunoştinţe financiare şi o buna înţelegere a sectorului serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice;<br />
c) cunoştinţe juridice şi specializare în legislaţia serviciilor comunitare de utilităţi publice şi<br />
parteneriatul public-privat (participarea sectorului privat);<br />
d) cunoştinţe specifice problemelor instituţionale;<br />
e) abilitaţi bune de comunicare şi de operare a computerului;<br />
f) o mare parte din personalul menţionat trebuie sa aibă cunoştinţe bune de limba engleza,<br />
franceza sau alte limbi de circulaţie internationala.<br />
Fiecare autoritate a administraţiei publice locale, municipala sau Judeţeana, va determina<br />
mărimea unităţii şi poate lua în calcul posibilitatea ca o persoana sa acopere o singura calificare<br />
sau mai multe.<br />
6.2.2. Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice, definiţi potrivit legislaţiei privind<br />
serviciile comunitare de utilităţi publice în vigoare, vor conlucra îndeaproape cu autorităţile<br />
administraţiei publice locale a implementa prezenta Strategie nationala, indiferent de natura<br />
capitalului lor şi de modalitatea de gestiune adoptată.<br />
Operatorii au obligaţia de a raporta periodic către ULM stadiul de realizare a prevederilor<br />
strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a<br />
planurilor de implementare aferente.<br />
7. PILONUL 2 - REORIENTAREA POLITICII DE TARIFARE ŞI<br />
FINANŢARE A ACTIVITĂŢILOR OPERATIONALE ŞI A INVESTIŢIILOR<br />
AFERENTE SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE<br />
7.1. Consideratii generale<br />
Aceasta secţiune prezintă modul de abordare a celor mai importante probleme ale<br />
sectorului şi criteriile de stabilire a prioritatilor, şi anume:<br />
a) pregătirea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investiţii aferente serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice;<br />
b) abordarea şi limitarile privind finanţarea;<br />
c) abordarea şi limitarile privind stabilirea tarifului;<br />
d) abordarea şi limitarile privind problemele fiscale;<br />
e) abordarea şi limitarile privind subvenţiile pentru serviciile comunitare de utilităţi publice;<br />
7.2. Analiza necesarului de investiţii<br />
Necesarul de investiţii aferent infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativteritoriale<br />
se fundamentează prin studii de fezabilitate, elaborate şi aprobate potrivit legii de către<br />
autorităţile administraţiei publice locale în subordinea /coordonarea cărora funcţionează serviciile<br />
comunitare de utilităţi publice.<br />
Stabilirea necesarului de investiţii trebuie sa cuprindă următoarele etape:<br />
a) analiza situaţiei existente a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a necesităţilor<br />
obiective ale comunităţilor locale;<br />
73
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
b) elaborarea şi aprobarea unor strategii proprii, locale, privind dezvoltarea serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice;<br />
c) identificarea obiectivelor de investiţii necesare la nivelul fiecărei comunităţi locale;<br />
d) prioritizarea obiectivelor de investiţii;<br />
e) identificarea resurselor - umane, materiale şi financiare - necesare pentru realizarea<br />
proiectelor;<br />
f) elaborarea şi aprobarea studiilor de fezabilitate.<br />
Metodologia de identificare a resurselor pentru finanţarea necesarului de investiţii va respecta<br />
următoarele:<br />
a) tarifele serviciilor pot fi majorate, în corelare cu rata de suportabilitate, astfel încât nivelul<br />
facturii sa nu ducă la depăşirea acesteia (a se avea în vedere, în acest sens, secţiunea "Creşterea de<br />
tarif");<br />
b) nivelul maxim al resurselor financiare proprii (surse directe pentru investiţii rezultate din<br />
creşterile de tarif, împrumuturi ce pot fi contractate luând în considerare costurile rambursarii,<br />
participarea sectorului privat considerând rentabilitatea capitalului investit, etc.) va fi calculat pe<br />
baza resurselor generate de creşterile tarifare;<br />
c) deficitul financiar - reprezentând valoarea aferentă volumului de investiţii neacoperit - va fi<br />
finanţat din următoarele surse:<br />
- fonduri comunitare;<br />
- surse de la bugetul local;<br />
- surse de la bugetul de stat;<br />
- împrumuturi.<br />
<strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş trebuie sa realizeze o analiza diagnostic a situaţiei existente, sa<br />
evalueze nivelul necesarului investitional şi structura institutionala la nivel local pentru ca toate<br />
serviciile comunitare de utilităţi publice sa respecte angajamentele României fata de UE.<br />
La analiza necesarului de investiţii trebuie sa se ţină seama de planurile de implementare,<br />
evaluarile de costuri şi perioadele de tranzitie acceptate de Uniunea Europeană.<br />
Analiza la nivel local va fi realizată prin consultarea tuturor actorilor implicaţi în sfera serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice, respectând atât principiul comunitar al "parteneriatului" cat şi<br />
Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala în administraţia publica.<br />
Fiecare autoritate a administraţiei publice locale trebuie, cu concursul operatorilor din<br />
subordine /coordonare, sa elaboreze şi sa aprobe un Plan-director pentru fiecare sector al<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice, în care sa identifice necesităţile investitionale, sa le<br />
prezinte coerent sub forma de proiecte şi sa le atribuie un grad de prioritate, pe baza unor criterii de<br />
evaluare şi selecţie adoptate în conformitate cu Normeie metodologice privind criteriile de<br />
evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice aprobate prin Ordinul Ministrului<br />
Finanţelor Publice nr. 980/2005.<br />
Structura Planului-director trebuie sa fie pregatita în conformitate cu prevederile legislaţiei<br />
romane, sa ţină cont de programele privind dezvoltarea economico-socială a unităţilor<br />
administrativ-teritoriale, de planurile de amenajare a teritoriului şi de planurile de urbanism.<br />
<strong>Consiliul</strong> judeţean va coordona întreg procesul în cazul proiectelor de investiţii publice ce<br />
necesita o abordare Judeţeana sau care înglobează oraşe şi/sau zone rurale. Pentru proiectele care<br />
necesita o abordare regionala consiliile judeţene trebuie sa colaboreze cu agenţiile de dezvoltare<br />
regionale.<br />
7.3. Surse de finanţare<br />
Pe baza programului de investiţii şi a prioritatilor de investire identificate în Planuldirector,<br />
fiecare autoritate a administraţiei publice locale trebuie sa identifice sursele pentru<br />
finanţarea proiectelor de investiţii publice. Sursele pe care autorităţile administraţiei publice locale<br />
74
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
trebuie sa le ia în considerare la pregătirea planului de finanţare sunt prezentate, fără a se limita la<br />
acestea, în următoarele capitole.<br />
7.3.1. Fonduri de la Uniunea Europeană<br />
Asistenta financiară primită de la Uniunea Europeană operează pe baza următoarelor<br />
principii-cheie:<br />
a) programarea - principiu care implica diagnosticarea situaţiei existente, formularea unei<br />
strategii multianuale integrate şi coerente şi definirea de obiective concrete şi fezabile;<br />
b) subsidiaritatea - principiu de baza a functionarii U.E. care se traduce prin faptul ca o<br />
autoritate superioară nu trebuie şi nu poate prelua activităţile unei autorităţi inferioare, atât timp cat<br />
aceasta poate sa atinga scopul în mod eficient (de aceea, fondurile structurale nu sunt direct alocate<br />
de Comisia Europeană, principalele prioritati ale unui program de dezvoltare fiind definite de<br />
autorităţi naţionale/regionale în cooperare cu Comisia Europeană, iar selecţia şi managementul<br />
proiectelor rămân în responsabilitatea exclusiva a autorităţilor naţionale/regionale);<br />
c) concentrarea resurselor - principiu care asigura directionarea celei mai mari părţi a resurselor<br />
financiare pe câteva obiective prioritare către regiunile cu cele mai critice situaţii economice şi<br />
către grupurile sociale cele mai dezavantajate;<br />
d) aditionalitatea - principiu care implica faptul ca asistenta furnizată de U.E. este<br />
complementara celei asigurate de un stat membru (ajutorul comunitar trebuie sa fie suplimentar şi<br />
nu un substitut pentru activităţile şi cheltuielile naţionale);<br />
e) parteneriatul - principiu-cheie care implica cooperarea strânsă între Comisia Europeană şi<br />
autorităţile corespunzătoare, naţionale/regionale/locale, inclusiv parteneri economici şi sociali.<br />
Nivelul intervenţiei grantului va fi calculat pe baza metodologiei descrise în ghidurile<br />
Comisiei Europene pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii şi va fi stabilit prin<br />
documentele de programare şi finanţare agreate de România cu Uniunea Europeană.<br />
Nivelul intervenţiei grantului trebuie folosit ca un instrument pentru combinarea diferitelor<br />
surse de finanţare. Nivelul intervenţiei grantului trebuie folosit ca un instrument de maximizare a<br />
altor resurse financiare ce au costuri scăzute cum ar fi împrumuturile de co-finanţare, în principal<br />
de la instituţiile financiare internaţionale, şi co-finanţarea prin PPP.<br />
Pentru accesarea fondurilor UE, autorităţile administraţiei publice locale vor parcurge următoarele<br />
etape:<br />
a) tarifele serviciilor vor fi mărite pana când nivelul facturii pentru un serviciu va atinge nivelul<br />
acceptat ale ratei suportabilitatii (pentru mai multe detalii vezi secţiunea "Creşterea de tarif");<br />
b) pe baza veniturilor generate din creşterile tarifare va fi calculat nivelul maxim al resurselor<br />
financiare proprii (pe baza costului şi a perioadei rambursarii co-finanţării);<br />
c) pentru partea ce a rămas de acoperit se vor cauta soluţii de co-finanţare din împrumuturi<br />
şi/sau granturi din fondurile UE.<br />
Autorităţile de management, constituite pentru gestionarea asistenţei financiare comunitare<br />
acordate prin instrumentele structurale vor comunica U.C.M., pentru fiecare an bugetar, fondurile<br />
disponibile de la UE pentru domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice.<br />
Fondurile disponibile vor fi grupate pe sectoare; pentru fiecare sector al serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice ce va beneficia de fondurile UE se va dezvolta un program de<br />
investiţii publice de interes local, municipal sau judeţean.<br />
Beneficiarii finali vor depune proiecte pe baza necesităţilor investitionale identificate în<br />
prealabil în Planul multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi vor<br />
accesa fondurile disponibile conform criteriile de eligibilitate specifice fiecărui program.<br />
Sectoarele serviciilor comunitare de utilităţi publice care pot primi alocari din fondurile UE<br />
sunt:<br />
a) alimentarea cu apa potabilă;<br />
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;<br />
c) managementul deşeurilor solide;<br />
75
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
d) alimentarea cu energie termica în sistem centralizat;<br />
e) transportul public local;<br />
f) iluminatul public.<br />
Metodologia de accesare a fondurilor UE, specifica fiecărui sector al serviciilor comunitare de<br />
utilităţi publice va fi comunicată U.C.M. de către autorităţile de management responsabile.<br />
7.3.2. Resurse de la instituţiile financiare locale, de la instituţii financiare<br />
internaţionale şi/sau obţinute prin PPP<br />
Aceasta sursa de finanţare va fi folosită pentru a:<br />
a) co-finanta proiecte cu componenta de grant de la UE;<br />
b) finanta proiectele de sine-stătătoare;<br />
Autorităţile administraţiei publice judeţene si locale pot accesa resursele atât de la<br />
instituţiile financiare internaţionale, cat şi de la cele locale.<br />
7.3.2.1. Resursele de la instituţiile financiare locale şi/sau obţinute prin PPP constau,<br />
fără a fi limitate la acestea, în următoarele:<br />
a) împrumuturi de la băncile comerciale;<br />
b) obligaţiuni municipale;<br />
c) alte instrumente financiare;<br />
d) forme contractuale în cadrul PPP.<br />
Resursele de la instituţiile financiare locale vor fi accesate direct de autorităţile<br />
administraţiei publice locale şi pot fi contractate luând în considerare următoarele optiuni:<br />
a) împrumuturi contractate direct de către operator fără implicarea autorităţii administraţiei<br />
publice locale;<br />
b) împrumuturi contractate de către operator, dar cu garanţia parţială sau totală a autorităţii<br />
administraţiei publice locale, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;<br />
c) împrumuturi contractate de către autorităţile administraţiei publice locale.<br />
Relaţia cu instituţiile financiare locale va fi administrată direct de către autorităţile<br />
administraţiei publice locale fără implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale.<br />
Resursele obţinute în cadrul PPP vor fi accesate şi utilizate conform clauzelor contractuale.<br />
7.3.2.2. Resursele de la instituţiile financiare internaţionale constau în principal în<br />
împrumuturi. Modul de abordare privind contractarea împrumuturilor de la instituţiile financiare<br />
internaţionale presupune respectarea urmatorului protocol:<br />
a) autorităţile administraţiei publice locale vor contacta Ministerul Finanţelor Publice pentru a-şi<br />
prezenta intentiile, iar toate relaţiile cu entitatile străine se vor realiza prin intermediul Ministerului<br />
Finanţelor Publice;<br />
b) pentru instituţiile financiare care cer doar garanţie locală: autorităţii administraţiei publice<br />
locale vor negocia direct cu instituţiile financiare internaţionale dar vor cere aprobarea /autorizaţia<br />
de a contracta datoria externa de la Ministerul Finanţelor Publice, înainte de a semna acordul de<br />
împrumut.<br />
Autorităţile administraţiei publice locale se vor conformă legislaţiei româneşti privind<br />
limitarea serviciului datoriei (Legea datoriei publice nr. 313/2004). Conformitatea cu aceasta<br />
limita va face subiectul aprobării Comisiei interministeriale pentru fiecare nou serviciu al datoriei<br />
pe care autoritatea locală îl va contracta sau îl va garanta.<br />
Autorităţile administraţiei publice judeţene au libertate deplina în ceea ce priveşte sursele<br />
de rambursare a datoriilor ce aduc resurse financiare. Opţiunile posibile, fără a se limita la acestea,<br />
sunt:<br />
a) rambursarea din creşterile tarifare;<br />
b) rambursarea din sursele proprii ale autorităţii administraţiei publice locale;<br />
76
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
c) realizarea unui PPP;<br />
d) combinatii între cele de mai sus.<br />
Pe baza strategiei adoptate la nivel local autorităţile administraţiei publice locale vor<br />
decide care este opţiunea cea mai buna pentru rambursarea serviciului datoriei, luând în<br />
considerare particularităţile condiţiilor locale.<br />
Unitatea centrala de monitorizare va informa regulat instituţiile financiare internaţionale în<br />
privinta implementarii Strategiei naţionale şi a nevoilor financiare pe termen scurt şi mediu pentru<br />
a permite acestora dezvoltarea de programe financiare eficiente şi consistente.<br />
Comitetul de monitorizare pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, prin Unitatea<br />
centrala de monitorizare, va asigura existenta unui mecanism clar şi funcţional pentru iniţierea<br />
discuţiilor cu instituţiile financiare şi negocierea accesului la fonduri.<br />
Unitatea centrala de monitorizare, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale de<br />
profil, va susţine programe de instruire a operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare<br />
de utilităţi publice cu privire la mecanismul negocierilor cu instituţiile financiare internaţionale şi<br />
al accesarii împrumuturilor.<br />
7.3.3. Bugetul de stat<br />
Destinaţia fondurilor de la bugetul de stat consta, fără a se limita la acestea, în următoarele:<br />
a) co-finanţarea proiectelor de investiţii finanţate de UE;<br />
b) finanţarea proiectelor de sine-stătătoare în cazurile în care alte surse nu sunt accesibile<br />
datorită diferitelor constrângeri (constrangerile suportabilitatii, constrangerile limitării serviciului<br />
datoriei, etc);<br />
Nivelul fondurilor de la bugetul de stat pentru investiţii în sectorul serviciilor comunitare<br />
de utilităţi publice, ca şi co-finanţare a proiectelor finanţate din fonduri comunitare, va fi<br />
comunicat CM şi UCM de către autorităţile de management relevante, corespunzător fiecărui<br />
sector al serviciilor comunitare de utilităţi publice.<br />
Criteriul pentru acordarea contribuţiilor de la bugetul de stat pentru investiţiile publice de<br />
interes local vizând modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice se va baza pe:<br />
a) suportabilitatea locală scăzută (ca şi contribuţii locale de finanţare);<br />
b) prioritatea acordată proiectelor ce servesc mai multor autorităţi ale administraţiei publice<br />
locale;<br />
c) capacitatea de suport pentru atragerea altor surse de finanţare.<br />
U.C.M. va colabora cu autorităţile de management relevante, precum şi cu alte ministere<br />
sau instituţii care gestionează fonduri de la bugetul de stat în ceea ce priveşte elaborarea<br />
documentelor de programare şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor alocate serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice.<br />
7.3.4. Bugetul local<br />
<strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş poate contribui la finanţarea proiectelor de investiţii luând în<br />
considerare următoarele optiuni:<br />
a) alocarea fondurilor de la bugetul local;<br />
b) contractarea împrumuturilor;<br />
c) garantarea împrumuturilor;<br />
d) realizarea de PPP.<br />
Asa cum s-a menţionat în secţiunile anterioare privind împrumutul contractat şi garantat,<br />
prezenta strategie recomanda ca autorităţile administraţiei publice locale sa contracteze datorii care<br />
atrag resurse financiare pentru finanţarea investiţiilor în infrastructura tehnico-edilitara aferentă<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice pana când serviciul datoriei asociat atinge minim 10%<br />
(50% din maxim) din limita serviciului datoriei publice pentru fiecare an.<br />
77
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
Autorităţile administraţiei publice judeţene se vor conformă legislaţiei româneşti privind<br />
limitarea serviciului datoriei. Conformitatea cu aceasta limita va fi subiectul aprobării Comisiei<br />
interministeriale pentru fiecare nou serviciu al datoriei pe care municipalitatea îl va contracta sau îl<br />
va garanta.<br />
Autorităţile administraţiei publice judeţene au libertate deplina în ceea ce priveşte sursele<br />
de rambursare a datoriilor ce aduc resurse financiare. Opţiunile posibile, fără a se limita la acestea,<br />
sunt:<br />
a) rambursarea din creşterile tarifare;<br />
b) rambursarea din sursele proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale;<br />
c) realizarea de PPP.<br />
Pe baza strategiei adoptate la nivel local, autorităţile administraţiei publice locale vor<br />
decide care este opţiunea cea mai buna pentru rambursarea serviciului datoriei luând în considerare<br />
particularităţile condiţiilor locale.<br />
Fiecare autoritate a administraţiei publice locale va stabili ponderea fiecărei surse de<br />
finanţare pentru respectivul an şi pentru următorii 3 ani, pe baza unei planificari multlanuale a<br />
investiţiilor cuprinse în planurile de dezvoltare locală. Autorităţile administraţiei publice locale vor<br />
respecta regulile de alocare ale donorilor şi vor fructifica toate oportunitatile oferite de diverse<br />
programe de finanţare.<br />
7.3.5. Principiul acoperirii costurilor<br />
Rata de suportabilitate este procentajul din venitul mediu lunar al familiei (gospodăriei)<br />
cheltuit pe o categorie de servicii comunitare de utilităţi publice (nivelul facturii medii lunare<br />
împărţit la venitul mediu lunar ai gospodăriei exprimat în procente).<br />
Rata de suportabilitate trebuie sa fie calculată pentru fiecare judeţ, iar în interiorul judeţului<br />
separat pentru zonele urbane şi rurale. Suportabilitatea va fi calculată lunar (factura medie lunară<br />
împărţită la veniturile lunare medii ale gospodăriei) dar considerând datele medii pentru o perioada<br />
de cel puţin 1 an. Consiliile locale, consiliile judeţene sau asociaţiile de dezvoltare comunitara,<br />
după caz, pot stabili, în situaţii justificate, un nivel al ratei de suportabilitate diferit de cel judeţean.<br />
Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice vor calcula factura medie pe<br />
gospodărie (apartament) pentru fiecare tip de serviciu. Metodologia de calcul a facturii medii pe<br />
gospodărie conţine, fără a se limita la aceasta, următorii pasi:<br />
a) Datele cerute:<br />
● cantitatea totală facturată pentru consumatorii casnici pentru fiecare categorie de serviciu:<br />
(TQ(i)) (pe perioada considerată);<br />
● numărul total de consumatori casnici (numărul populaţiei): (TC(i));<br />
● numărul mediu al persoanelor pe gospodărie (Institutul Naţional de Statistica): (n);<br />
● tariful mediu pe fiecare categorie de servicii, inclusiv TVA: (TF(i)) (pe perioada considerată);<br />
● numărul de luni luate în considerare (perioada considerată) pentru calcularea datelor medii:<br />
(m) (valoarea recomandată este de cel puţin 1 an).<br />
b) Formula:<br />
Total factura pe luna = (У((TQ(i) / TC(i))xTf(i)/m) x n<br />
Rata de suportabilitate va fi calculată de autorităţile administraţiei publice locale,<br />
municipale sau judeţene implicate luând în considerare următoarea formula:<br />
Rata de suportabilitate(%)=Total factura pe luna/ Venitul mediu x100. Rata de<br />
suportabilitate va fi calculată pentru fiecare judeţ, separat pentru zona urbana şi separat pentru<br />
zona rurală. Dacă birourile statistice teritoriale sau autorităţile administraţiei publice locale pot<br />
furniza date mai detaliate privind veniturile gospodăriei pentru fiecare judeţ (ex. pentru zonele<br />
urbane mari), rata suportabilitatii va fi calculată pentru fiecare zona separată în care exista date<br />
oficiale statistice privind veniturile gospodariilor.<br />
Nivelurile generale recomandate pentru ratele de suportabilitate, calculate pe baza formulei<br />
anterioare, sunt:<br />
78
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
a) alimentare cu apa - canalizare ape uzate: rata de suportabilitate = 3,5%<br />
b) managementul deşeurilor solide (colectarea, transportul şi depozitarea): rata de suportabilitate<br />
= 1%<br />
c) transportul public local: rata de suportabilitate = 3%<br />
d) alimentarea cu energie termica în sistem centralizat: rata de suportabilitate = 10% (valoare<br />
medie dacă factura anuala este împărţită pe luni) sau 20% (dacă rata de suportabilitate ia în<br />
considerare doar lunile din sezonul rece).<br />
Creşterile de tarif ca rezultat al acestei abordari vor fi considerate ca şi cote de dezvoltare şi<br />
vor fi folosite numai pentru a finanta proiectele de investiţii şi costurile suplimentare legate de<br />
proiectele de investiţii.<br />
Pentru epurarea apelor uzate, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba tarife<br />
diferenţiate pentru consumatorii economici pe baza gradului de poluare a apei uzate comparativ cu<br />
valorile medii pentru regiune (după principiul "poluatorul plăteşte").<br />
Implementarea ajustarilor tarifare conform celor prezentate reprezintă o condiţie prealabilă<br />
pentru accesarea fondurile de la Uniunea Europeană.<br />
Pentru ca serviciile comunitare de utilităţi publice sa atinga conformitatea cu toate<br />
angajamentele României incluse în planurile de implementare a directivelor UE, metodologia de<br />
tarifare va fi schimbată pentru a lua în considerare următoarea abordare:<br />
a) tarifele pot fi mărite pentru fiecare categorie de servicii comunitare de utilităţi publice pana<br />
când nivelul mediu al facturii va atinge nivelele acceptate ale ratei suportabilitatii pentru<br />
consumatorii casnici; aceste nivele sunt recomandate pe plan naţional;<br />
b) pentru realizarea unor proiecte de interes major pentru comunitate şi pe perioade determinate<br />
- pe baza strategilor pregătite la nivel local, cu consultarea prealabilă a comunităţilor locale<br />
beneficiare ale serviciilor şi după adoptarea unor măsuri de protecţie socială a categoriilor<br />
defavorizate - autorităţile administraţiei publice locale pot adopta tarife pentru serviciile<br />
comunitare de utilităţi publice peste nivelul recomandat pentru gradul de suportabilitate; ANRSC<br />
va aviza noile tarife din punct de vedere metodologic pe baza raportului de analiza privind<br />
necesitatea creşterii tarifelor, prezentat de autorităţile administraţiei publice locale.<br />
ANRSC va include prezenta abordare în metodologia de stabilire a tarifului.<br />
În termen de maxim 6 luni de la aprobarea prezentei Strategii naţionale, Institutul Naţional<br />
de Statistica va elabora o metodologie pentru a calcula şi publica nivelul venitului mediu pe<br />
gospodărie, atât pentru zonele urbane, cat şi pentru zonele rurale, iar birourile locale din fiecare<br />
judeţ o vor implementa.<br />
7.3.6. Participarea sectorului privat<br />
Autorităţile administraţiei publice judeţene pot decide, în conformitate cu legislaţia<br />
existenta privind parteneriatul public-privat, implicarea sectorul privat pentru a eficientiza operarea<br />
serviciilor, pentru un raport calitate/preţ mai bun, pentru a extinde aria de operare, pentru a asigura<br />
creşterea calităţii şi continuităţii serviciilor comunitare de utilităţi publice, pentru a transfera o<br />
parte din riscurile şi garanţiile de operare şi finanţare sectorului privat şi pentru acoperirea nevoilor<br />
de co-finanţare în cadrul programelor europene (granturi).<br />
Participarea sectorului privat nu trebuie considerată un obiectiv ci ca o modalitate de a<br />
atinge obiectivele propuse. Principalele obiective pe care autorităţile administraţiei publice locale<br />
trebuie sa le ia în considerare atunci când decid implicarea sectorului privat sunt:<br />
a) aportul de expertiza tehnica, managerială şi tehnologică în sector;<br />
b) îmbunătăţirea eficientei economice (investiţii operationale şi de capital);<br />
c) injectarea investiţiilor de capital la scara mare sau castigarea accesului la pieţele private de<br />
capital;<br />
d) reducerea subvenţiilor publice (ceea ce permite redirectionarea fondurilor eliberate);<br />
e) izolarea sectorului de intervenţia externa pe termen scurt;<br />
f) mărirea receptivitatii sectorului la nevoile şi preferintele consumatorilor;<br />
79
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
g) atragerea de fluxuri financiare extrabugetare;<br />
h) disponibilizarea unor fonduri publice şi utilizarea lor în alte domenii de interes local.<br />
Considerând cerinţele de investire pentru următorii ani, autorităţile administraţiei publice<br />
locale vor trebui sa se concentreze în principal asupra problemelor de finanţare atunci când vor<br />
decide implicarea sectorului privat prin corelarea următoarelor caracteristici:<br />
a) necesarul mare de finanţare în sectoarele de mediu pentru a îmbunătăţi şi extinde serviciile de<br />
utilităţi publice în conformitate cu cerinţele aderării la U.E. şi prevederile efective ale serviciului;<br />
b) lipsa de finanţare din fondurile publice disponibile şi incapacitatea de a acoperi costurile din<br />
resurse de la instituţii financiare internaţionale.<br />
Aceasta implica nu doar identificarea surselor suplimentare de finanţare ci şi intenţia<br />
utilizării mai eficiente a fondurilor publice şi creşterea impactului lor.<br />
Autorităţile administraţiei publice locale vor decide dacă atingerea obiectivelor stabilite în<br />
strategia locală pot fi implementate mult mai eficient prin luarea în considerare a unei optiuni de<br />
participare a sectorului privat.<br />
Înainte de orice implicare a sectorului privat, autorităţile administraţiei publice locale vor<br />
pregati un studiu privind oportunitatea participării sectorului privat, luând în considerare<br />
principiile prezentate mai sus.<br />
7.3.7. Alte surse de finanţare<br />
Autorităţile administraţiei publice judeţene pot folosi alte surse de finanţare a necesarului<br />
de investiţii, dacă studiile realizate arata ca folosirea acestor fonduri este fezabila.<br />
Pentru a putea recurge la fonduri rambursabile, autorităţile administraţiei publice locale vor<br />
trebui sa asigure ca au potenţial pentru rambursarea fondurilor. În acest sens este necesară<br />
elaborarea în prealabil a unui studiu detaliat privind sursele de rambursare a fondurilor<br />
(împrumuturilor) şi a posibilităţilor de rambursare.<br />
Fiecare autoritate a administraţiei publice locale, prin Unitatea locală pentru monitorizarea<br />
servicii comunitare de utilităţi publice, municipala, vor trebui sa informeze biroul de monitorizare<br />
de la nivel Judeţean, în privinta acestor resurse financiare, în termen de maxim 1 luna de la<br />
începutul discuţiilor iniţiale cu finantatorii.<br />
7.4. Probleme fiscale<br />
Scopul ajustarilor de tarife pana la atingerea limitelor general acceptate ale ratei de<br />
suportabilitate trebuie sa fie generarea de resurse financiare pentru finanţarea proiectelor de<br />
investiţii solicitate. Creşterea valorii facturilor pentru serviciile comunitare de utilităţi publice<br />
(creşterile de tarif) vor fi însoţite de reglementări administrative şi fiscale.<br />
Proiectele anterioare din sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice, realizate prin<br />
co-finanţare de la instituţii financiare internaţionale, au relevat necesitatea modificărilor de ordin<br />
fiscal, aceasta abordare creând premizele pentru o dezvoltare durabila. Reglementările fiscale<br />
prezentate mai jos vor trebui implementate o data cu crearea unui fond de tip IID - Întreţinere,<br />
Înlocuire şi Dezvoltare.<br />
Având în vedere cele de mai sus, în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice vor fi<br />
implementate următoarele măsuri fiscale:<br />
a) impozitul pe profit plătit autorităţilor administraţiei publice locale, va fi rambursat într-un<br />
fond special pentru investiţii şi pentru plata serviciului datoriei;<br />
b) taxa de concesiune (redeventa) plătită autorităţilor administraţiei publice locale va fi<br />
rambursata într-un fond special pentru investiţii şi pentru plata serviciului datoriei şi/sau va fi<br />
gestionata direct de autoritatea administraţiei publice locale, pentru investiţiile planificate;<br />
80
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
c) cota din profit plătită autorităţilor administraţiei publice locale în cazul gestiunii directe,<br />
precum şi redeventa plătită autorităţilor administraţiei publice locale în cazul gestiunii delegate va<br />
fi rambursata într-un fond special pentru investiţii şi pentru plata serviciului datoriei şi/sau va fi<br />
gestionata direct de autoritatea administraţiei publice locale pentru investiţiile planificate.<br />
Ministerul Finanţelor Publice a legiferat deja acest principiu pentru toţi operatorii, pe baza<br />
unei metodologii de creare şi utilizare a fondurilor de tip IID, prin Ordonanta de urgenta a<br />
Guvernului nr. 198/2005.<br />
7.5. Metodologia pentru crearea unui fond de tip IID<br />
Constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare,<br />
denumit în continuare Fond IID, este obligatorie pentru toţi operatorii furnizori/prestatori ai<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice şi/sau unităţile administrativ-teritoriale, după caz, care<br />
derulează proiecte de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare aferente<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice şi care beneficiază de asistenta financiară nerambursabila<br />
din partea Uniunii Europene şi/sau de împrumuturi pentru cofinantarea proiectelor din partea<br />
instituţiilor financiare internaţionale.<br />
Baza legală pentru crearea acestui tip de fond este stabilită prin Ordonanta de urgenta a<br />
Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere,<br />
înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care<br />
beneficiază de asistenta financiară nerambursabila din partea Uniunii Europene, publicată în<br />
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193/30.12.2005 şi a normelor metodologice care fac<br />
parte din aceasta.<br />
7.6. Metodologia de subvenţionare<br />
O noua strategie de subventionare va fi elaborata pentru a acoperi nevoile consumatorilor<br />
casnici cu venituri scăzute pentru toate serviciile comunitare de utilităţi publice, nu separat pe<br />
fiecare serviciu.<br />
Subvenţionarea gospodariilor (consumatorilor casnici) pentru plata serviciilor comunitare<br />
de utilităţi publice, inteleasa ca măsura socială a categoriilor defavorizate ale populaţiei, se vor<br />
concentra pe nevoi, nu pe preţ/tarif. O analiza detaliată va fi desfasurata de specialiştii M.M.S.S.F.,<br />
M.F.P., M.A.I., A.N.R.S.C. şi I.N.S. folosind venitul şi cheltuielile pe gospodărie ca baza pentru<br />
determinarea categoriilor de populaţie care se încadrează în criteriile luate în calcul şi a sumei<br />
acordate sub forma de ajutoare sociale.<br />
8. PILONUL 3 - CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A<br />
FONDURILOR DE INVESTIŢII<br />
Dimensiunea economico-financiară a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi rolul lor<br />
în menţinerea şi evitarea excluziunii sociale reclama şi indreptateste accesul acestui domeniu de<br />
activitate la fondurile comunitare nerambursabile al căror obiectiv este, tocmai, armonizarea<br />
economico-socială cu standardele Uniunii Europene şi reducerea disparitatilor economice şi<br />
sociale existente între diversele regiuni ale Europei.<br />
Creşterea capacităţii de absorbţie şi de atragere a fondurilor de investiţii este legată de<br />
capacitatea României şi a autorităţilor administraţiei publice locale - comunale, orăşeneşti,<br />
81
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
municipale sau judeţene - de a pregati proiecte de investiţii publice, ca număr şi calitate,<br />
acceptabile pentru entitatile finanţatoare şi de a implementa programe de investiţii în conformitate<br />
cu planurile de acţiune adoptate.<br />
Responsabilităţile pentru planificarea, fundamentarea, promovarea, aprobarea şi<br />
implementarea lucrărilor din infrastructura tehnico-edilitara a localităţilor aferentă serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice revin, potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţilor administraţiei<br />
publice locale. Autorităţile de la nivel Judeţean vor exercita doar un rol de îndrumare, monitorizare<br />
şi control, nu un rol de conducere în pregătirea şi implementarea proiectelor de investiţii.<br />
8.1. Asistenta pentru elaborarea, monitorizarea şi evaluarea strategiilor<br />
locale, municipale<br />
Personalul Unităţii centrale de monitorizare, atât cel de la biroul central, cat şi cel de la<br />
birourile locale prefecturale va pregati un program detaliat de lucru cu implicarea autorităţilor<br />
administraţiei publice locale, municipale sau judeţene ce va conţine, dar nu se va limita la,<br />
următoarele elemente:<br />
a) instruirea specialiştilor autorităţilor administraţiei publice locale, municipale sau judeţene şi<br />
ai Unităţilor locale, municipale sau judeţene pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice în privinta metodologiei de monitorizare şi ajustare a strategiilor locale, municipale sau<br />
judeţene;<br />
b) disponibilitatea de a se intalni cu specialiştii autorităţilor administraţiei publice locale,<br />
municipale sau judeţene pentru clarificări şi discutarea strategiei pe baza unui program;<br />
c) programarea vizitelor pe teren pentru monitorizarea implementarii strategiilor adoptate la<br />
nivel local, municipal sau judeţean.<br />
8.2. Asistenta pentru fazele de pregătire a proiectului<br />
Personalul Unităţii centrale de monitorizare, atât cel al biroului central, cat şi cel al<br />
birourilor prefecturale va pregati un program detaliat de lucru cu implicarea autorităţilor<br />
administraţiei publice locale, municipale, judeţene, ce va conţine, dar nu se va limita la,<br />
următoarele elemente:<br />
a) instruirea specialiştilor Unităţilor locale, municipale sau judeţene pentru monitorizarea<br />
serviciilor comunitare de utilităţi publice în privinta metodologiei de accesare a diferitelor tipuri de<br />
fonduri şi de pregătire a proiectelor;<br />
b) instruirea specialiştilor Unităţilor locale, municipale sau judeţene pentru monitorizarea<br />
servicii comunitare de utilităţi publice în privinta administrării relaţiilor cu diferite instituţii (UE,<br />
IFI, etc);<br />
c) disponibilitatea de a se intalni cu specialiştii Unităţilor locale, municipale sau judeţene de<br />
monitorizare pentru discuţii de clarificare, pe baza unui program (calendar).<br />
8.3. Asistenta în procesul de imbunatatire operationala şi financiară<br />
Personalul Unităţii centrale de monitorizare, atât cel al biroului central, cat şi cel al<br />
birourilor prefecturale va pregati un program detaliat de lucru cu implicarea autorităţilor<br />
administraţiei publice locale, municipale sau judeţene ce va conţine, dar nu se va limita la,<br />
următoarele elemente:<br />
82
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
a) instruirea specialiştilor autorităţilor administraţiei publice locale, municipale, şi ai<br />
operatorilor în privinta procesului de implementare şi monitorizare a strategiilor de restructurare şi<br />
a programelor de dezvoltare durabila;<br />
b) sprijinirea specialiştilor de la nivel local, municipal (autorităţile administraţiei publice locale,<br />
municipale sau şi operatori) cu scopul de a creste capacitatea acestora de a coordona şi implementa<br />
strategiile proprii;<br />
c) monitorizarea procesului de implementare a strategiei pentru serviciile comunitare de utilităţi<br />
publice.<br />
8.4. Abordarea privind administrarea asistenţei tehnice la nivel local,<br />
municipal sau judeţean<br />
Pentru a maximiza folosirea resurselor financiare existente, vor fi implementate noi<br />
principii cu privire la metodologia de remunerare pentru programele de asistenta tehnica privind<br />
consolidarea institutionala şi pregătirea proiectelor, astfel:<br />
a) remunerarea se va realiza pe baza performantelor proiectului, şi nu pe baza efortului depus;<br />
b) partea fixa va fi de maxim 40% din valoarea contractului;<br />
c) partea variabila (comision de succes) va fi de 60% din valoarea totală a contractului şi va fi<br />
plătită după îndeplinirea cu succes a sarcinilor;<br />
d) valoarea maxima a contractelor de asistenta tehnica aferentă proiectelor de investiţii va fi de<br />
maximum 6% din valoarea proiectului de investiţii şi nu va putea depăşi 3 milioane Euro.<br />
Entitatile responsabile vor implementa aceste principii în termen de maxim 6 luni de la<br />
aprobarea prezentei strategii.<br />
9.1. Consideratii generale<br />
9. MĂSURI LA NIVEL LOCAL<br />
Conformarea serviciilor comunitare de utilităţi publice cu toate angajamentele României<br />
incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar relevant se afla în<br />
responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, municipale sau judeţene.<br />
Responsabilitatea pregătirii şi implementarii strategiilor locale, municipale, revine<br />
autorităţilor administraţiei publice locale, municipale.<br />
Pregătirea strategiilor proprii, la nivel local, municipal, pentru serviciile comunitare de<br />
utilităţi publice trebuie sa fie în conformitate cu toate angajamentele României incluse în planurile<br />
de implementare pentru acquis-ul comunitar, şi trebuie sa incorporeze toate principiile prezentei<br />
Strategii naţionale.<br />
Autorităţile administraţiei publice judeţene, municipale si locale au responsabilitatea sa<br />
determine şi sa monitorizeze ca toţi operatorii de la nivel local, municipal sau judeţean sa se<br />
conformeze tuturor angajamentelor României incluse în planurile de implementare pentru acquisul<br />
comunitar în timpul programat.<br />
83
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
9.2. Pregătirea strategiilor locale sau municipale<br />
Fiecare autoritate a administraţiei publice locale, va pregati propria strategie<br />
locală/Judeţeana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
(aplicabilă fiecărui tip de serviciu), luând în considerare, fără a se limita la acestea, următoarele<br />
puncte:<br />
a) misiune;<br />
b) obiective;<br />
c) analiza situaţiei existente;<br />
d) necesarul de investiţii pentru a atinge obiectivele şi prioritizarea acestora (plan-director şi<br />
studiile de fezabilitate);<br />
e) analiza institutionala;<br />
f) sursele de finanţare;<br />
g) planul de implementare;<br />
h) monitorizarea şi ajustarea strategiei.<br />
Autorităţile administraţiei publice locale, vor pregati o strategie la nivel local, municipal,<br />
pentru fiecare categorie de servicii în parte, pe baza principiilor stabilite în prezenta strategie, în<br />
termen de maxim 6 luni de la aprobarea prezentei Strategii naţionale.<br />
9.3. Planul de implementare<br />
Pe baza necesarului de investiţii publice şi a resurselor disponibile, autorităţile<br />
administraţiei publice locale, municipale, în colaborare cu fiecare operator de servicii comunitare<br />
de utilităţi publice, vor pregati planuri de implementare proprii care sa conţină, fără sa se limiteze<br />
la acestea, următoarele informaţii:<br />
a) parametrii serviciului ce vor fi atinsi pentru fiecare sector al serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice, cu un program detaliat pentru fiecare parametru pana în 2020, corelat cu programul de<br />
conformare stabilit de comun acord cu UE;<br />
b) necesarul total de investiţii pentru fiecare sector care sa fie în conformitate cu toate cerinţele,<br />
eşalonat pe ani pana în 2020;<br />
c) sursele de finanţare considerate pentru fiecare proiect de investiţii detaliate pe surse şi pe ani<br />
pana în 2020;<br />
d) măsurile pe care autorităţile administraţiei publice locale doresc sa le implementeze în<br />
programul propus.<br />
Planurile de implementare a strategiilor proprii privind accelerarea dezvoltării serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice, adoptate la nivel local ori judeţean, vor tine seama de termenele<br />
prevăzute în planurile de implementare a acquis-ului comunitar şi de termenele stabilite cu<br />
autorităţile administraţiei publice centrale.<br />
Planurile de implementare vor face parte din strategia proprie pe care autorităţile<br />
administraţiei publice locale, municipale, o vor pregati pentru accelerarea dezvoltării serviciilor<br />
comunitare de utilităţi publice. Strategiile ce conţin planurile proprii de implementare vor fi<br />
transmise Unităţii centrale de monitorizare.<br />
Trimestrial, autorităţile administraţiei publice locale, municipale sau judeţene vor trimite<br />
un raport compartimentului de monitorizare de la nivelul instituţiilor prefectului în care vor descrie<br />
progresele obţinute în implementarea strategiei, comparand prevederile planului de implementare<br />
cu rezultatele concrete obţinute.<br />
84
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
10. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI JUDEŢENE<br />
La nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, municipale sau judeţene, funcţia de<br />
monitorizare şi evaluare va fi asigurata de ULM.<br />
Unitatea municipala/judeţeana de monitorizare - ULM - va pregati trimestrial conform<br />
gaficului anexat, rapoartele de monitorizare şi evaluare pentru fiecare tip de serviciu comunal de<br />
utilităţi publice şi le va transmite următoarelor entităţi în nu mai mult de 45 de zile de la sfârşitul<br />
trimestrului:<br />
a) consiliului local<br />
b) biroului de monitorizare de la nivelul prefecturii;<br />
c) altor entităţi, dacă e cazul.<br />
Raportul trimestrial va prezenta performanţele procesului de implementare şi va cuprinde<br />
doua seturi de date:<br />
a) informaţii corespunzătoare trimestrului încheiat;<br />
b) informaţii cumulate, corespunzătoare trimestrelor parcurse din anul respectiv.<br />
Compartimentele de monitorizare de la nivelul instituţiilor prefectului vor colecta toate<br />
rapoartele şi vor centraliza informaţiile la nivel judeţean după care vor transmite informaţiile<br />
Unităţii centrale de monitorizare de la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor nu mai<br />
târziu de 45 de zile de la sfârşitul trimestrului respectiv.<br />
Orice schimbări în strategiile locale, municipale sau judeţene realizate de către autorităţile<br />
administraţiei publice locale, municipale sau judeţene vor fi comunicate Unităţii centrale de<br />
monitorizare în maxim 30 de zile după aprobarea acestora.<br />
Pe baza rapoartelor de evaluare, Comitetul de monitorizare poate propune schimbări în<br />
Strategia nationala privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice.<br />
85
CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ<br />
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
PLANULDE MĂSURI ŞI ACŢIUNI<br />
PENTRU MONITORIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA STRATEGIE JUDEŢENE PENTRU ACCELERAREA<br />
DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE<br />
Nr.<br />
crt.<br />
MĂSURA / ACŢIUNEA TERMEN RESPONSABIL<br />
0 1 2 3<br />
1. Înfiinţarea prin H.C.L. şi prin reorganizarea şi redistribuirea sarcinilor<br />
în cadrul aparatului propriu a unor structuri specializate denumite<br />
Unităţi locale pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi<br />
publice – U.L.M.<br />
2007 <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş<br />
2. Elaborarea metodologiilor/procedurilor pentru accesarea fondurilor<br />
comunitare, întocmirea documentelor de programare şi pentru stabilirea<br />
criteriilor de eligibilitate specifice fiecărui serviciu public<br />
2008 <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş<br />
3. Instruirea personalului U.L.M. cu privire la elaborarea strategiilor<br />
locale, pregătirea proiectelor şi îmbunătăţirea performanţelor financiare<br />
şi operaţionale ale operatorilor<br />
2008 <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş<br />
4. Elaborarea şi aprobarea strategiilor locale cu privire la accelerarea<br />
dezvoltării serviciilor de utilităţi publice de interes local, aşa cum sunt<br />
acestea definite în Legea nr. 51/2006, precum şi a planurilor de<br />
implementare aferente acestora<br />
2007 <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş<br />
Întocmirea programelor de investiţii prioritare la nivelul fiecărui 2007 <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş<br />
5. serviciu comunitar de utilităţi publice şi identificarea surselor de<br />
finanţare, pe baza unei planificări multianuale<br />
Estimarea necesarului de investiţii pentru înfiinţarea, reabilitarea sau, 2008 <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş<br />
86
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
după caz, dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor<br />
6. comunitare de utilităţi publice, pe baza planurilor-directoare specifice<br />
fiecărui serviciu de utilităţi publice<br />
7. Stabilirea schemei de finanţare şi a ponderii fiecărei surse de finanţare<br />
pentru respectivul an şi pentru următorii trei ani, pe baza unei planificări<br />
8.<br />
9.<br />
10.<br />
multianuale a investiţiilor cuprinse în planurile de dezvoltare locală.<br />
Transmiterea către U.C.M. şi U.C.J a strategiilor locale, inclusiv a<br />
planurilor de implementare a acestora, cu defalcarea acţiunilor şi<br />
măsurilor preconizate<br />
Raportarea trimestrială către U.C.M. si U.C.J a progreselor făcute în<br />
implementarea strategiei şi a programelor de investiţii aferente fiecărui<br />
tip de serviciu<br />
Trimiterea de rapoarte de monitorizare pentru fiecare serviciu în parte<br />
către <strong>Consiliul</strong> Judeţean şi compartimentelor de monitorizare de la<br />
nivelul Instituţiei Prefectului<br />
87<br />
2008 <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş<br />
2007 <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş<br />
trimestrial <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş<br />
trimestrial <strong>Consiliul</strong> Judeţean Argeş
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
ABREVIERI UTILIZATE:<br />
APM Agenţie pentru protecţia mediului<br />
ANRSC Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Publice de<br />
Gospodărie Comunală<br />
BEI Banca Europeană de Investiţii<br />
BERD Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare<br />
BIRD Banca Internationala de Reconstrucţie şi Dezvoltare<br />
CE <strong>Consiliul</strong> European<br />
CM Comitet de monitorizare<br />
DG Direcţia Generală<br />
IMA Instalaţii mari de ardere<br />
ISO Organizaţia Internationala pentru Standardizare<br />
ISPA Instrument structural de pre-aderare<br />
l.e. Locuitori echivalenti<br />
MIRA Ministerul Internelor şi Reformei Administrative<br />
MFP Ministerul Finanţelor Publice<br />
MMDD Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile<br />
MMSSF Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei<br />
POS Programele operationale sectoriale<br />
PPP Parteneriat public-privat<br />
IFI Instituţii de finanţare internaţionale<br />
INS Institutul naţional de statistica<br />
PET Ambalaje din polietilena tereftalata<br />
PHARE Ajutor pentru reconstructia economică - Polonia şi Ungaria<br />
PNGD Planul naţional de gestionare a deşeurilor<br />
SAPARD Instrumentul special de preaderare pentru agricultura şi<br />
dezvoltare rurală<br />
SIM Sistem integrat de monitorizare<br />
UE Uniunea Europeană<br />
UCM Unitate centrala de monitorizare<br />
ULM Unitate locală de monitorizare<br />
88
STRATEGIA JUDEŢEANĂ<br />
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice<br />
89