03.06.2013 Views

Istoricul cercetarii asupra bolilor la gladiole si stanjenei

Istoricul cercetarii asupra bolilor la gladiole si stanjenei

Istoricul cercetarii asupra bolilor la gladiole si stanjenei

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

86<br />

ECOS 22 - 2010<br />

experimenta<strong>la</strong> <strong>la</strong> g<strong>la</strong>diole sanatoase, dar <strong>si</strong> pe animale, dovedindu-se caracteristicile de mai sus.<br />

Prefera g<strong>la</strong>diolele cultivate pe soluri usoare, cu nivelul panzei freatice aproape de suprafata. In<br />

sol, bacteria traieste pe resturi de p<strong>la</strong>nte bolnave <strong>si</strong> tuberobulbi bolnavi. De asemenea, prefera<br />

tipul cald <strong>si</strong> umed <strong>si</strong> solutile grele <strong>si</strong> umede. Bacteria se poate transmite <strong>si</strong> prin insecte ce<br />

paraziteaza sau ataca radacinile, de genul viermilor sarma <strong>si</strong> a altor <strong>la</strong>rve din sol.<br />

Combatere<br />

Agentul patogen poate rezista un an in partile bolnave ale p<strong>la</strong>ntei sau direct in sol.<br />

Prima masura de combatere tine de igiena tuberobulbilor. Se aleg spre p<strong>la</strong>ntare bulbi sanato<strong>si</strong>,<br />

bulbii <strong>si</strong> p<strong>la</strong>ntele infectate arzandu-se pentru distrugerea agentului patogen. Este recomandata de<br />

asemenea rotatia culturilor, interca<strong>la</strong>ndu-se cu p<strong>la</strong>nte rezistente <strong>la</strong> aceasta boa<strong>la</strong>. Se vor evita de<br />

asemenea terenurile umede <strong>si</strong> compacte, solul trebuind afanat. Pe cat po<strong>si</strong>bil, se va evita<br />

cultivarea in soluri in care este po<strong>si</strong>bil sa apara atacuri ale viermilor sarma, unii dintre purtatorii<br />

bolii.<br />

Dupa recoltare, bulbii trebuiesc pastrati cat de putin po<strong>si</strong>bil in saci sau gramezi, ei<br />

trebuind sa fie introdu<strong>si</strong> imediat, pentru cateva zile, in incaperi bine aeri<strong>si</strong>te, cu o temperatura de<br />

27-30 ºC. Apoi se tin cateva saptamani intr-o incapere cu o temperatura de 15 ºC, pentru a se<br />

zvanta cat mai bine <strong>si</strong> se vor introduce ulterior in depozite bine aeri<strong>si</strong>te, <strong>la</strong> temperaturi cuprinse<br />

intre 4-10 ºC. In timpul iernii se in<strong>la</strong>tura cama<strong>si</strong>le ce invelesc tuberobulbul nou <strong>si</strong> vechi, spre<br />

usurarea sortarii repetate a lor, in perioada de pastrare <strong>si</strong> indeosebi inainte de p<strong>la</strong>ntat.<br />

Daca se doreste refolo<strong>si</strong>rea bulbilor infectati, ei se pot dezinfecta<br />

Metodele chimice: se trateaza tuberobulbii infectati cu solutie de formalina 1/80 sau<br />

sublimat 1/1000 timp de 1h-1,30h, dupa ce bulbii au stat inainte 15 minute in apa. Se pot solo<strong>si</strong><br />

<strong>si</strong> produ<strong>si</strong> organo-mercurici – solutie 0,25% in care se cufunda tuberobulbii timp de 30min-1h,<br />

apoi spa<strong>la</strong>ndu-se cu apa rece sau solutie de Captan 0,5%. Tratamentul termic, cu apa calda, nu<br />

este recomandat intrucat reduce capacitatea germinativa a bulbilor.<br />

S-au observat fenomene de fitotoxicitate in tratamentele cu formalina <strong>si</strong> sublimat<br />

coroziv, mai ales ca tratamentul se face cand tuberobulbii sunt incoltiti. Cand boa<strong>la</strong> a aparut in<br />

camp, se recomanda stropirea imediata a p<strong>la</strong>ntelor cu zeama bordeleza 1,5-2%, adaugand<br />

substanta aderenta.<br />

Metode mecanice: se in<strong>la</strong>tura portiunile bolnave din tuberobulbi, cu cateva zile inainte<br />

de p<strong>la</strong>ntat, pentru a se vindeca rana.<br />

Putregaiul umed al g<strong>la</strong>diolelor<br />

Boa<strong>la</strong> este produsa de bacteria Pseudomonas g<strong>la</strong>dioli Severini. A fost semna<strong>la</strong>ta de<br />

Severini in 1913 <strong>si</strong> Kalniea K. V., fiind o boa<strong>la</strong> raspandita oriunde se intalnesc conditii<br />

favorabile de mediu <strong>si</strong> terenuri cultivate cu g<strong>la</strong>diole.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!