Istoricul cercetarii asupra bolilor la gladiole si stanjenei

More documents

Recommendations

Info

ECOS 22 - 2010 Simptome Produce in general simptome asemanatoare celor provocate de Pseudomonas marginata McCulloch, Stapp. Ataca toate speciile de gladiole. Frunzele se vestejesc incepand de la varfuri si cad. Agentul patogen Bacteria Pseudomonas Gladioli Severini face parte din tribul Pseudomonadae, familia Pseudomonadaceae, subordinul Asporales, ordinul Eubacteriales, clasa Schizomycetes. Ea se prezinta sub forma de bastonase de 0,6-2,3 pana la 2,8microni. Se misca cu ajutorul unuia sau mai multor flageli polari, este gram-negativa si produce un pigment galben-fluorescent, pal, solubil in apa. Ulterior pigmentul trece spre portocaliu. Bacteria produce colonii pe gelatina, de forma unei paste, colorate (asemanatoare unui neg). Cultivata in lapte il coaguleaza si il peptonizeaza usor. Nu reduce nitritii. Nu produce indol, este aeroba si nu produce gaze. Temperatura optima de dezvoltare este cuprinsa intre 28-30 ºC. Traieste in sol, pe resturile de gladiole bolnave. Se raspandeste prin aceleasi mijloace ca si Pseudomonas marginata McCulloch & Stapp. Tuberobulbii putrezesc si se transforma intr-o masa alba si umeda. Gomoza bacilara a tuberobulbilor de gladiole (vestejirea frunzelor de gladiole) Boala este produsa de Xantomonas gumisudans (McCulloch) – fiind semnalata prima oara in 1924. Boala este raspandita in America de Nord. Simptome . ................................................................................................................................................. CONTINUARE PE WEBSITE-UL REVISTEI „ECOS” NOTA : ACEST ARTICOL ESTE DOAR O PARTE DIN LUCRAREA CU ACEST NUME CARE POATE FI CONSULTATA IN INTREGIME, ONLINE, IN NUMARUL 22 DIN ANUL 2010, LA ADRESA: BIBLIOGRAFIE: http://www.ecos-magazine.com 1. Alexandri, Al. V – Problema folosirii produselor fitofarmaceutice – Probleme agricole, nr 8/1965 87
88 ECOS 22 - 2010 2. Alexandri Al.,Baicu T., Olangiu M., Petrescu M, Pop I., Radulescu E., Severin V – Tratat de fitopatologie agricola, vol III, Ed. Academiei RSR, 1970 3. Bergey’s – Manual of determinative Bacteriology, Ed. A IV-a, 1957, Baltimore 4. Bontea Vera – Ciuperci saprofite si parazite din R. populara Romana, Ed. Academiei, Bucuresti, 1953 5. Chirilei H – Virusurile si coloratia florilor, Ed. Stiinta si tehnica, nr 3, 1967 6. Ciocan C. si Colnegru I. – Contributii la biologia si combaterea ciupercii Rizoctonia solani Kuhn; 7. Docea E, Severin V – Indrumator pentru cunoasterea si combaterea bolilor si plantelor cultivate, Ed. Agro-Silvica, Bucuresti, 1964; 8. Docea E., Vulpe O., Gheorghies C. – Cunoasterea si combaterea unor boli la flori, Gradina, via si livada, nr 10/1961 9. Eliade E. – Contributii la cunoasterea bolilor plantelor din Gradina Botancia din Bucuresti, lucrarile Gradinii Botanice din Bucuresti, 1969; 10. Eliade E. – putregaiul cenusiu produs de Botryis sp., pe cateva plante ornamentale, Lucrarile Gradinii Botanice din Bucuresti, 1961, 11. Ferraris T – trattato di patologia e terapia vegetale, vol II, editore Ulrico Hoelpi, Milano, 1938, 12. Hulea Ana – despre rezistenta plantelor la boli, Ed. Agro-Silvica Bucuresti, 1956. 13. Kalninea K. V – Bolile gladiolelor – Legumicultura si pomicultura, nr 3/1960; 14. Lefter Gh – Protectia plantelor, Ed. Agro-Silvica, Bucuresti 1961 15. Martin Cl. – Virusurile si plantele ornamentale, Documente tehnice agricole, vol 15, nr 9, 1962; 16. Militiu A., Stefan L., Sadovsky E. – Floricultura, Ed. Agro-Silvica, Buc., 1962;
Page 1 and 2: E C O S 22 - 2010 REVISTA DE ECOLOG
Page 3 and 4: 78 ECOS 22 - 2010 Xantomonas tardic
Page 5 and 6: 1. BOLILE GLADIOLELOR Virozele 80 E
Page 7 and 8: 82 ECOS 22 - 2010 Cauzele formarii
Page 9 and 10: 84 ECOS 22 - 2010 Tesutul din acest
Page 11: 86 ECOS 22 - 2010 experimentala la
Page 15: 32. Savulescu Olga - Patologie vege

Istoricul cercetarii asupra bolilor la gladiole si stanjenei

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?