adrian husar introducere in arheologie

- 1 -
ADRIAN HUSAR INTRODUCERE IN
ARHEOLOGIE
CUVÂNT ÎNAINTE
Î ț ă î
Unsere postmoderne Moderne ş ă ă
î Moxey, The Theory of Praxis
ş ț ş ț ă
ăț ş The New Cultural History,
Berkeley, 1989, p. 97-128).
ț ă ă ă ă î ă ă
ă î ş ă „ î ” î
ă ş ț ş
ț „ ” î
ă î ț hi –Bandinelli, Arheologia e Cultura, Milano, 1961, p. 5
sqq).
ț î ă ă ă
ă î ăş
ă ț ă ş î
ț î ă ş ă – ă
ă ă – ă – ă ț ă
ă ț ă ă incomensurabilitatea î ț ă î
ț î ț
ice, precum ar fi ă , faptul istoric, cf. D. Davidson, Wahrheit und Interpretation
ş ă î ț
– ă â î ă
„ ş ț ă”
â î ă ă â î „
ş ă” î ț ă ț ş ă î ă ş
CUPRINS
Î ă ş ………………………
Ş Î
…………………………………………………………...15
țiuni generale………………………………………………………….15
ş ț ş ……………
ă…………………………………………… ……
ă……………………………………………………
ă………………………………………………….23
ă…………………………………………………
2. ă ……………………………………………………………26
ț ță………………………………………………
2.1.1. Periegheza……………………………………………………………26
ț ă………………………………………………

- 2 -
2.2. Prospecț ş ă â ……………………………………
ț ş ………………………………
ț ………………………………………………
ț ă ă ş ……………………………
ț ş ț eofizice…………………………………………..33
2.3.1. Seismice………………………………………………………………33
2.3.2. Georadarul…………………………………………………………....34
ă ………………………………………………
ț ……………………………………………
ț netice………………………………………39
2.3.5.1. Magnetometria cu protoni…………………………………………..39
ț …………………………………………
2.3.5.3. Detectoarele de metale……………………………………………...41
ț ………………………………………
2.4. Metode pasive…………………………………………………………..44
ş . ă ……………..44
3.1. Metoda C14 sau a carbonului radioactiv………………………………...46
3.2. Metoda Potasiu-Argon…………………………………………………50
ă……………………………………………
ță………………………………………
ă………………………………………………………
3.6. Hidratarea obsidianului…………………………………………………55
3.7. Determinarea uraniului din oase………………………………………..58
3.8. Determinarea fluorului din oase………………………………………...59
3.9. Determinarea azotului din oase………………………………………....60
ă …………………………
ț ăț î ă………………………………… …
ş ă ……………………….61
4. ăț ………………………………………………………… …
ă ă ……………………………………………… …
ă ă ă……………………………………………… …
ş ……………………………………
ă ă ……………………………………….69
ă ă ă…………………………………………… …
ă ………………………………………………… …
4.2.3.3. Natura complexelor arheologice………………………………….…73
Ş ț ş ț ……………………………
4.4. Prepararea mormintelor………………………………………………...87
ă ă ………………………………………………………
ă ă ş ………………………… ……
î ş ……………………………………………
ă ………………………………………………
ț ş ț ă ă ă ….111
5.1. Sistemul de notare a materialului………………………………………111
5.2. Interpretarea stratigrafiei………………………………………………111
ț ş …………………………………………………
ț …………………………………………………112
ă……………………………………………………
ț …………………………
ă ……………………………………………………
5.3.4.b. Strat de umplere…………………………………………………...113

5.3.5. Strat de dă â ……………………………………………………
5.3.6. Strat de nivelare……………………………………………………...114
5.3.7. Structuri orizontale………………………………………………….115
5.3.8. Structuri verticale……………………………………………………115
ă …………………………………………………
5.4. Întocmirea docu ț ş …………………………………
ş ………………………………
ă ……………………………………
5.4.3. Desenarea profilelor………………………………………………....118
5.4.4. Descrierea profilelor………………………………………………....118
5.4.5. Descrierea complexelor……………………………………………...118
5.4.6. Reconstituirea complexelor………………………………………….120
5.4.7. Desenarea mormintelor……………………………………………...121
5.4.8. Descrierea mormintelor……………………………………………..122
5.5. Fotografierea………………………………………………………….122
5.6. Prelucrarea materialului arheologic……………………………………123
5.6.1. Adunarea materialului arheologic …………………………………...123
ț ………………………………………
ă ………………………………………………
5.6.4. Clasificarea…………………………………………………………..124
5.6.5. Codificarea…………………………………………………………..124
5.7. Cataloagele……………………………………………………………125
5.7.1. Cataloage de motive…………………………………………………125
5.7.2. Cataloage de forme………………………………………………….127
ț ……………………………………
5.9. Tehnologia ceramicii…………………………………………………..129
ț ş ……………………………………
5. ț ………………………………………………
ț ………………………………………………
ț …………………………………
5.12. Tehnologia de ardere………………………………………………....132
ş ă ț vase………………………………132
ă……………………………………………
5.15.a. Sortarea…………………………………………………………….133
5.15.b. Inventarierea……………………………………………………….133
5.16. Restaurarea…………………………………………………………..134
5.17. Desenarea……………………………………………………………134
5.18 ă î …………………………………
ă ă â
………………………
ț ş
………………………………………
5.20.1. Recoltarea probelor. Categorii de probe……………………………138
5.20.2. Obsidianul…………………………………………………………139
5.20.3. Silexul……………………………………………………………...139
5.20.4. Ceramica…………………………………………………………..140
5.20.5. Piatra………………………………………………………………142
5.20.6. Artefactele din os……………………………………………….….143
5.20.7. Metale……………………………………………………………...143
5.20.7.1. Cupru……………………………………………………………144
5.20.7.2. Cupru arsenic…………………………………………………….145
- 3 -

- 4 -
5.20.8. Bronz………………………………………………………………146
5.20.9. Fierul meteoric……………………………………………………..146
5.20.10. Zgurile……………………………………………………………146
5.20.11. Aurul……………………………………………………………...147
5.20.12. Argintul…………………………………………………………...147
ă î …………………………….148
ă ş ………………
ş ……………………………… …
6.1.2.1. Paleoastronomia…………………………………………….……..151
6.1.2.2. Ambientul…………………………………………………………151
6.1.2.3. Geografia………………………………………………………….152
6.1.2.4. Geologia…………………………………………………………..153
6.1.2.5. Pedologia………………………………………………………….153
6.1.2.6. Etnoarheologia……………………………………………………154
6.1.2.7. Biologia……………………………………………………………154
ş ă……………………………………………..156
ă î …………………………………
ț ………………………………………………
ă ………………………………………………
ă ………………………………………………157
7.1.3. Metode statistice…………………………………………………….158
ă………………………………………………
ă ………………………………………
ă ………………………………………
7.1.4.1.2. Deosebirea (disimilaritatea)……………………………………....160
ț ………………………………………………………
ț …………………………………………………………
ă ț ț …………………………………
7.1.5.1. Analiza clusterilor………………………………………………….163
7.2. ş ță…………………………………
ă……………………………………………………
7.4. Teste…………………………………………………………………..167
ş ț î ……………………………..169
8.1. Structura unei baze de date……………………………………………169
8.2. Scopul unei baze de date………………………………………………169
8.3. Modele de baze de date pentru ambient……………………………….169
ă … …………
8.5. Modele de baze de date pentru analize fizico-chimice…………………180
8. ă ……………………………
ă …………………………………
8.8. Modele de baze de date pentru analize pedologice…………………….181
8.9. Modele de baze de date pentru paleozoologie…………………………181
8.10 Modele de baze de date pentru antropologie………………………….182
ă ş ă
ă…………………………………………………………………
ț ă……………………
8.13 Matricea sau tabelul de c ță ț …………………
ă ț ş ş ț …186
9.1. Modelarea în arheologie……………………………………………….186
ț ță ă……………………………………
ă ț ………………………

- 5 -
ț ț ………………………………………
ț ……………………………………
9.2.4. Utilizarea sistemelor expert………………………………………….187
ă ț ………………………………….189
ț ț î ………………………
ț î ăț ……………
ț ………………………
9.4. Utilizarea sistemelor grafice…………………………………………...191
9.4.1. Utilizarea unor tipuri de programe…………………………………..191
ş ………………………………………………………
ț …………………
9.6.1. Originea……………………………………………………………..193
ă ândirea…………………………………………………………193
ț ……………………………………………………………
ă ………………………………………………………
ă ț …………………………………………………
ş ……………………………………………
ă ț ………………………………
ş ă ş ț …………………………………………………
ț …………………………………………………………
10. Pachetul de programe ZEUS……………………………………….198
10.1. Anexele programului ZEUS…………………………………………206
10.1.1. Programul APL ț …………………………………………
10.1.2. ARHEOAPL………………………………………………………208
10.1.3. ALPWIN…………………………………………………………..208
10.2. Interpretarea unor date din programul ZEUS………………………..208
ă…………………………………………………211
ş ț micii…………………………………………211
11.2. Problemele tehnice ale tehnologiei ceramicii…………………………212
11.2.1. Lutul……………………………………………………………….212
ş ț ………………………………………
ăț ……………………………………………………
11. 3.1. Textura……………………………………………………………213
ă………………………………………………… …
11.3.3. Plasticitatea………………………………………………………...215
11.3.4. Culoarea…………………………………………………………....215
11.3.5. Porozitatea………………………………………………………....216
ăț …………………………………………………217
11.3.7. Efectul arderii asupra lutului………………………………………..217
11.3.8. Efectul arderii asupra mineralelor…………………………………..217
11.4. Stadiile arderii………………………………………………………..218
11.4.1. Deshidratarea………………………………………………………218
11.4.2. Oxidarea…………………………………………………………...218
11.5. Degresantul………………………………………………………….218
ăț ț
ț ş ……………………………………………… …
11.6.1. Pictarea cu carbon………………………………………………….220
11.6.2. Extracte de plante …………………………………………………220
11.6.3. Pictarea cu grafit…………………………………………………....220
11.6.4. Oxizii de pictat……………………………………………………..220
11.7. Luturi de pictat………………………………………………………221

- 6 -
ă ……………………………………………… …
11.9. Glazura………………………………………………………………221
12. Tehnologia ceramicii………………………………………………...222
12.1. Prepararea pastei……………………………………………………..222
12.2. Modelarea ceramicii………………………………………………….224
12.3. Tehnicile decorative………………………………………………….227
12.4. Arderea………………………………………………………………228
12.5. Concluzii……………………………………………………………..230
Abrevieri ş ………………………………………………….232
ÎN LOC DE INTRODUCERE.
Ă Ş
Î ă ş ă î
ăț
Cuvântul „arheologie” (din gr. archaiologia î â î ă î
Hippias Maior î ț ăț
ş ă â ş ă a sa istorie a ă â ă
ă ş ş ț ş â archaiologia
î ț antiquitas ş origo.
Termenul archeologia ă î î ț ț
ă Î
â î ă ş ț Î
ă â î ăş ă „ ”
â î ț ă
Începând din secolul XIX domeniul arheologiei este mai c ă
nescrise î â â ă ă ț
ă ă ț ăț ăț â ă
ăț ăț Î ă de ă.
Î ă
ă ț â î
ă
ş ă , necropole ş tezaure sau depozite. ă î ş
ş î interpretarea acestora (I. Hodder, Reading the Past. Current Approaches to
Interpretation in Archaeology², 1991; G. Clark, Space, Time and Man. A Prehistorian’s View, 1994; C.
Renfrew, Ezra Zubrow, The Ancient Mind. Elements of Cognitive Archaeology
ă â ş ă –î ă ş ț ş – ş
ă surse ş ț .
ş
â ş î ş ş ă ş ăț ă
„the archaeologist is diggind up, not things, but peoples” „
ă ă ă
ă ț .
ă ț î î ă â
î ăț
ț ş ăț ş
î Î ă ță ă „ ”
ă ă â ă

- 7 -
ş ță ă ă ă ă arheologia este ş ț
ță ă ț ț
ă ă ă ă ş
ş ț î
” ț ă ț
î ş ş ă î ț ă
î ă ă
ț Î ț î
ş ă ă î ” ş
ă ă –î ă ă ş ță ş ă
Arhologul contemporan trebui ă ă ă ă
Quantifying Diversity in Archaeology, 1989; Z. Vasicek, J. Malina, Archaeology Yesterday and
Today. The Development of Archaeology in the Sciences and Humanities, 1990). ă ă ş
ț ă ă
ă The Archaeology of Contextual Meanings, 1987; Valerie Pinsky, Alison Wylie,
Critical Traditions in Contemporary Archaeology ă
ță „ ” L’Univers de l’
archéologie. Technique. Histoire. Bilan, 1970 – trad. rom. 1977).
*
Î î â î ă î ă ă
ă ă ş
ă ț ă ă ş
ş ăț ă î î ț ă
ț ş î ş
Î ă ş
ț eg. ț – ă – ă –
ă ă ş – ă
„ ” ă
ț â î
â ş î â ț
î ă ş
ă ă ă ă ş ă
ş ă ț ă ă ț â ț
ț ş ă
ş
ă ş ă ă – ă
Non multa, sed multum.
ă ş ă ă ă ş
ă ş ăț ă ț î
â „ ” ț ş
ă ă „ ă â ”
ă ş ă
ț ă ă î ă
*
ă ă ă ă ancilla Historiae
ă ă ş ț ă â
ş ță ş ăț î ț
ş ț A History of Archaeological Thought, 1990; E. Neustupný,
Archaeological Method, 1993).
ă ş „ ă”

- 8 -
î ă ş ță ă ş hobby
ă î
ă. Apoi, pe un alt pa î â
ă î ă ş ş ă
ă î „ ă” â
ț ă ş â
„ ”
ă ă ă ş ă ă ă ă
ă ă ş îş ă ă „ ă” ş
ş ă „ ”
ă ă ă î ă ă modelul winkelmannian
ă ă ă ă î ț ț
ş ț ş ă ă ă
ă
. Bianchi Bandinelli (Archeologia e cultura Î â ă î ă
î ă ă ş î ă
ă ț ă r un gen literar: „romanul de fapte”, cel
mai bine ilustrat de cartea lui C.W. Ceram, ă ă î ă î â
î ă ă ț ă Comoara grecilor s
ă
ț ş ăț ă î ț
â ş ş Î î ă
â ş â ă
î ş â ş ş ță
ă â ă ă î ă ş ş
ă â î
î ă ă
ă ş
„ ” ă î ă î
î ş ț ă
âş â î â
ă ă î ț ă ă
Cu toate acestea, oricât de rapide ar fi progr î
ă ă ă ă ț
î
CUVÂNT ÎNAINTE
În ț ă î
Unsere postmoderne Moderne ş ă ă
î The Theory of Praxis
ş ț ş ț ă
ăț ş The New Cultural History,
Berkeley, 1989, p. 97-128).
ț ă ă ă ă î ă ă

sqq).
- 9 -
ă î ş ă „ î ” î
ă ş ț ş
ț „ ” î
ă î ț – Arheologia e Cultura, Milano, 1961, p. 5
ț î ă ă ă
ă î ăş
ă ț ă ş î
ț î ă ş ă – ă
ă ă – ă – ă ț ă
ă ț ă ă incomensurabilitatea î ț ă î
ț î ț
ă l istoric , faptul istoric, cf. D. Davidson, Wahrheit und Interpretation
ş ă î ț
– ă â î ă
„ ş ț ă”
â î ă ă â î „
ş ă” î ț ă ț ş ă î ă ş
CUPRINS
Î ă ş ………………………
Ş Î
…………………………………………………………...15
ț ………………………………………………………….15
ş ț ş ……………
ă…………………………………………… ……
ă……………………………………………………
ă…………………………………………………
1.1.5. Metoda chor ă…………………………………………………
2. ă ……………………………………………………………26
ț ță………………………………………………
2.1.1. Periegheza……………………………………………………………26
ț ă………………………………………………
ț ş ă â ime……………………………………...30
ț ş ………………………………
ț ………………………………………………
ț ă ă ş ……………………………
ț ş ț ………………………………………… .33
2.3.1. Seismice………………………………………………………………33
2.3.2. Georadarul…………………………………………………………....34
ă ………………………………………………
ț ……………………………………………
ț ………………………………………
2.3.5.1. Magnetometria cu protoni…………………………………………..39
ț …………………………………………
2.3.5.3. Detectoarele de metale……………………………………………...41
ț ………………………………………
2.4. Metode pasive…………………………………………………………..44
ş . ă ……………..44

- 10 -
3.1. Metoda C14 sau a carbonului radioactiv………………………………...46
3.2. Metoda Potasiu-Argon…………………………………………………50
ă……………………………………………
3.4. Datarea prin termol ță………………………………………
ă………………………………………………………
3.6. Hidratarea obsidianului…………………………………………………55
3.7. Determinarea uraniului din oase………………………………………..58
3.8. Determinarea fluorului din oase………………………………………...59
3.9. Determinarea azotului din oase………………………………………....60
ă …………………………
ț ăț î ă………………………………… …
ş ă ……………………….61
ăț ………………………………………………………….….61
ă ă ……………………………………………… …
ă ă ă……………………………………………… …
ş ……………………………………
ă ă ………………………………………
4.2.3.1. Sistemul de ă ă ă…………………………………………… …
ă ………………………………………………… …
4.2.3.3. Natura complexelor arheologice………………………………….…73
Ş ț ş ț ……………………………
4.4. Prepararea mormintelor………………………………………………...87
ă ă ………………………………………………………
ă ă ş ………………………… ……
î ş ……………………………………………
ă ………………………………………………
ț ş ț ă ă ă or. Analiza vestigiilor arheologice….111
5.1. Sistemul de notare a materialului………………………………………111
5.2. Interpretarea stratigrafiei………………………………………………111
ț ş …………………………………………………
ț …………………………………………………
5.3 ă……………………………………………………
ț …………………………
ă ……………………………………………………
5.3.4.b. Strat de umplere…………………………………………………...113
ă â ……………………………………………………114
5.3.6. Strat de nivelare……………………………………………………...114
5.3.7. Structuri orizontale………………………………………………….115
5.3.8. Structuri verticale……………………………………………………115
ă …………………………………………………
Î ț ş …………………………………..116
ş ………………………………
ă ……………………………………
5.4.3. Desenarea profilelor………………………………………………....118
5.4.4. Descrierea profilelor………………………………………………....118
5.4.5. Descrierea complexelor……………………………………………...118
5.4.6. Reconstituirea complexelor………………………………………….120
5.4.7. Desenarea mormintelor……………………………………………...121
5.4.8. Descrierea mormintelor……………………………………………..122
5.5. Fotografierea………………………………………………………….122
5.6. Prelucrarea materialului arheologic……………………………………123

- 11 -
5.6.1. Adunarea materialului arheologic …………………………………...123
ț ………………………………………
ă ………………………………………………
5.6.4. Clasificarea…………………………………………………………..124
5.6.5. Codificarea…………………………………………………………..124
5.7. Cataloagele……………………………………………………………125
5.7.1. Cataloage de motive…………………………………………………125
5.7.2. Cataloage de forme………………………………………………….127
ț ……………………………………
5.9. Tehnologia ceramicii…………………………………………………..129
ț ş ……………………………………
5. ț ………………………………………………
ț ………………………………………………
ț …………………………………
5.12. Tehnologia de ardere………………………………………………....132
ş ă ț vase………………………………132
ă……………………………………………
5.15.a. Sortarea…………………………………………………………….133
5.15.b. Inventarierea……………………………………………………….133
5.16. Restaurarea…………………………………………………………..134
5.17. Desenarea……………………………………………………………134
5.18 ă î …………………………………
ă ă â
………………………
ț ş
………………………………………
5.20.1. Recoltarea probelor. Categorii de probe……………………………138
5.20.2. Obsidianul…………………………………………………………139
5.20.3. Silexul……………………………………………………………...139
5.20.4. Ceramica…………………………………………………………..140
5.20.5. Piatra………………………………………………………………142
5.20.6. Artefactele din os……………………………………………….….143
5.20.7. Metale……………………………………………………………...143
5.20.7.1. Cupru……………………………………………………………144
5.20.7.2. Cupru arsenic…………………………………………………….145
5.20.8. Bronz………………………………………………………………146
5.20.9. Fierul meteoric……………………………………………………..146
5.20.10. Zgurile……………………………………………………………146
5.20.11. Aurul……………………………………………………………...147
5.20.12. Argintul…………………………………………………………...147
ă î …………………………….148
ă ş ………………
ş ……………………………… …
6.1.2.1. Paleoastronomia…………………………………………….……..151
6.1.2.2. Ambientul…………………………………………………………151
6.1.2.3. Geografia………………………………………………………….152
6.1.2.4. Geologia…………………………………………………………..153
6.1.2.5. Pedologia………………………………………………………….153
6.1.2.6. Etnoarheologia……………………………………………………154
6.1.2.7. Biologia……………………………………………………………154
ş ă……………………………………………..156

- 12 -
ă î …………………………………
ț ………………………………………………
ă ………………………………………………
ă ………………………………………………157
7.1.3. Metode statistice…………………………………………………….158
ă………………………………………………
ă ………………………………………
ă ………………………………………
7.1.4.1.2. Deosebirea (disimilaritatea)……………………………………....160
ț ………………………………………………………
ț …………………………………………………………
ă ț ț …………………………………
7.1.5.1. Analiza clusterilor………………………………………………….163
7.2. ş ță…………………………………
ă……………………………………………………
7.4. Teste…………………………………………………………………..167
ş ț î ……………………………..169
8.1. Structura unei baze de date……………………………………………169
8.2. Scopul unei baze de date………………………………………………169
8.3. Modele de baze de date pentru ambient……………………………….169
ă … …………
8.5. Modele de baze de date pentru analize fizico-chimice…………………180
8. ă ……………………………
ă …………………………………
8.8. Modele de baze de date pentru analize pedologice…………………….181
8.9. Modele de baze de date pentru paleozoologie…………………………181
8.10 Modele de baze de date pentru antropologie………………………….182
ă ş ă
ă…………………………………………………………………
ț ă……………………
8.13 Matricea sau tabelul de c ță ț …………………
ă ț ş ş ț …186
9.1. Modelarea în arheologie……………………………………………….186
ț ță ă……………………………………
ă ț ………………………
ț ț ………………………………………
ț ……………………………………
9.2.4. Utilizarea sistemelor expert………………………………………….187
ă ț ………………………………….189
ț ț î ………………………
ț î ăț ……………
ț ………………………
9.4. Utilizarea sistemelor grafice…………………………………………...191
9.4.1. Utilizarea unor tipuri de programe…………………………………..191
ş ………………………………………………………
ț …………………
9.6.1. Originea……………………………………………………………..193
ă ândirea…………………………………………………………193
ț ……………………………………………………………
ă ………………………………………………………
ă ț …………………………………………………

- 13 -
ş ……………………………………………
ă ț ………………………………
ş ă ş ț …………………………………………………
ț …………………………………………………………
10. Pachetul de programe ZEUS……………………………………….198
10.1. Anexele programului ZEUS…………………………………………206
10.1.1. Programul APL ț …………………………………………
10.1.2. ARHEOAPL………………………………………………………208
10.1.3. ALPWIN…………………………………………………………..208
10.2. Interpretarea unor date din programul ZEUS………………………..208
ă…………………………………………………211
ş ț micii…………………………………………211
11.2. Problemele tehnice ale tehnologiei ceramicii…………………………212
11.2.1. Lutul……………………………………………………………….212
ş ț ………………………………………
ăț ……………………………………………………
11. 3.1. Textura……………………………………………………………213
ă………………………………………………… …
11.3.3. Plasticitatea………………………………………………………...215
11.3.4. Culoarea…………………………………………………………....215
11.3.5. Porozitatea………………………………………………………....216
ăț …………………………………………………217
11.3.7. Efectul arderii asupra lutului………………………………………..217
11.3.8. Efectul arderii asupra mineralelor…………………………………..217
11.4. Stadiile arderii………………………………………………………..218
11.4.1. Deshidratarea………………………………………………………218
11.4.2. Oxidarea…………………………………………………………...218
11.5. Degresantul………………………………………………………….218
ăț ț
ț ş ……………………………………………… …
11.6.1. Pictarea cu carbon………………………………………………….220
11.6.2. Extracte de plante …………………………………………………220
11.6.3. Pictarea cu grafit…………………………………………………....220
11.6.4. Oxizii de pictat……………………………………………………..220
11.7. Luturi de pictat………………………………………………………221
ă ……………………………………………… …
11.9. Glazura………………………………………………………………221
12. Tehnologia ceramicii………………………………………………...222
12.1. Prepararea pastei……………………………………………………..222
12.2. Modelarea ceramicii………………………………………………….224
12.3. Tehnicile decorative………………………………………………….227
12.4. Arderea………………………………………………………………228
12.5. Concluzii……………………………………………………………..230
Abrevieri ş ………………………………………………….232
ÎN LOC DE INTRODUCERE.
Ă Ş
Î ă ş ă î

- 14 -
ăț
Cuvântul „arheologie” (din gr. archaiologia î â î ă î
Hippias Maior î ț ăț
ş ă â ş ă a sa istorie a ă â ă
ă ş ş ț ş â archaiologia
î ț antiquitas ş origo.
Termenul archeologia ă î î ț ț
ă Î
â î ă ş ț Î
ă â î ăş ă „ ”
â î ț ă
Începând din secolul XIX domeniul arheologiei este mai c ă
nescrise î â â ă ă ț
ă ă ț ăț ăț â ă
ăț ăț Î ă de ă.
Î ă
ă ț â î
ă
ş ă , necropole ş tezaure sau depozite. ă î ş
ş î interpretarea acestora (I. Hodder, Reading the Past. Current Approaches to
Interpretation in Archaeology², 1991; G. Clark, Space, Time and Man. A Prehistorian’s View, 1994; C.
Renfrew, Ezra Zubrow, The Ancient Mind. Elements of Cognitive Archaeology
ă â ş ă –î ă ş ț ş – ş
ă surse ş ț .
ş
â ş î ş ş ă ş ăț ă
„the archaeologist is diggind up, not things, but peoples” „
ă ă ă
ă ț .
ă ț î î ă â
î ăț
ț ş ăț ş
î Î ă ță ă „ ”
ă ă â ă
ş ță ă ă ă ă arheologia este ş ț
ță ă ț ț
ă ă ă ă ş
ş ț î
” ț ă ț
î ş ş ă î ț ă
î ă ă
ț Î ț î
ş ă ă î ” ş
ă ă –î ă ă ş ță ş ă
Arhologul contemporan trebui ă ă ă ă
Quantifying Diversity in Archaeology, 1989; Z. Vasicek, J. Malina, Archaeology Yesterday and
Today. The Development of Archaeology in the Sciences and Humanities, 1990). ă ă ş
ț ă ă
ă The Archaeology of Contextual Meanings, 1987; Valerie Pinsky, Alison Wylie,
Critical Traditions in Contemporary Archaeology ă

- 15 -
ță „ ” L’Univers de l’
archéologie. Technique. Histoire. Bilan, 1970 – trad. rom. 1977).
*
Î î â î ă î ă ă
ă ă ş
ă ț ă ă ş
ş ăț ă î î ț ă
ț ş î ş
Î ă ş
ț eg. ț – ă – ă –
ă ă ş – ă
„ ” ă
ț â î
â ş î â ț
î ă ş
ă ă ă ă ş ă
ş ă ț ă ă ț â ț
ț ş ă
ş
ă ş ă ă – ă
Non multa, sed multum.
ă ş ă ă ă ş
ă ş ăț ă ț î
â „ ” ț ş
ă ă „ ă â ”
ă ş ă
ț ă ă î ă
*
ă ă ă ă ancilla Historiae
ă ă ş ț ă â
ş ță ş ăț î ț
ş ț A History of Archaeological Thought, 1990; E. Neustupný,
Archaeological Method, 1993).
ă ş „ ă”
î ă ş ță ă ş hobby
ă î
ă. Apoi, pe un alt pa î â
ă î ă ş ş ă
ă î „ ă” â
ț ă ş â
„ ”
ă ă ă ş ă ă ă ă
ă ă ş îş ă ă „ ă” ş
ş ă „ ”
ă ă ă î ă ă modelul winkelmannian
ă ă ă ă î ț ț
ş ț ş ă ă ă
ă
. Bianchi Bandinelli (Archeologia e cultura Î â ă î ă
î ă ă ş î ă

ă ț ă r un gen literar: „romanul de fapte”, cel
mai bine ilustrat de cartea lui C.W. Ceram, ă ă î ă î â
î ă ă ț ă Comoara grecilor s
ă
ț ş ăț ă î ț
â ş ş Î î ă
â ş â ă
î ş â ş ş ță
ă â ă ă î ă ş ş
ă â î
î ă ă
ă ş
„ ” ă î ă î
î ş ț ă
âş â î â
ă ă î ț ă ă
Cu toate acestea, oricât de rapide ar fi progr î
ă ă ă ă ț
î
ş
3.1 METODA C14 SAU A CARBONULUI RADIOACTIV
- 16 -
ă î â ă ş
ț ă î ă
ă î
î î ă ă ț ă ă
ă ț ț
î Î â ă î
î î ă
î ă ăț ă ț ş î ă ăț
ă ă î
î ă ă î ş ă î
ț ă ăț
ş ț â ă â ă
ş ă ş ț
ă ă î â ă ă
ă ş ă ă ă
î ă ă şă
Împachetarea probelo ă î î î
ț ă
î

ț
ț r despre probe:
- 17 -
1. ț ş ț ş ț ă
2. ş ț ă ş ă
3. ă ă ş â ă
4. ț ş ț ă ş ogice.
5. ă ă â
6. ă
7. ş ă
8. ț ă î ț
9. ț ț ă ă l.
10. Compararea cu date C14 din alte situri.
Î ă ă ț ă ş ăț
î ă ă
ă ă î ț î ă ă
ă ă ă Î ă
ă ă î
ş ț î ş
Î â č ć ț
ş ă
ț ț ț ăț
ț ăț ăț
ț ț ț ță ş
î ă ăț ş ă â
CARA ț ă
ț î ț ă â î ă ț ă
ă ă ă ş î
ş ă ă ț ş
â
î ă
ț ț ă î “î

î ă â ” ă ț ă
ț ț ă î
ț ă
- 18 -
Datele stratigra ş ă
ş ă ă â ă
â ă ț î ş ță
ț ț
ă â ş ă
ă e probe pot da o anume orientare a datelor.
Î
ş î ă î ă ăț
raportul izotopilor C13/C14.
ă ț
ă ş ă
ş ş ț ț
ă ț
ă
ş
č ć ț ş ț
î ş
î č – ş ş č ă î ă ă ş
ş Č Ć ş ț ă
Î ă î î ță ț
ă Ä
î ț ş ț ț
ț ă ş ă á
ț č î – Î ş ş
ț â ş ă ă ț ă ş
č ă ț
ț ş ă ş
ă ă ă â ă
ş ă â
ă ă ă ă
ă ă ț
ă ş î ă ă ă ă
Î ță î ț ă ă
ăț ş
ă
3.2 METODA POTASIU/ARGON. ț ă
ă ă î ă
ă ă ă
ă î ă ăț ă ț
ă î ă ț ă
ă î ț
ş ț î ş î
ț
â

î ț
- 19 -
ț î
î
incinerare).
ț ă ă
ş ş ț â ş
ă
ă
ş ă ş ezultat date pentru
craniul Sinantropul de la Lakei de cca 1,75 milioane ani.
ț ă ț ă ă ă ă în
situ, ă â
â ă
ă ă ț
ă ş ț
ț ş ş
î ă ă
ă ț
ă ş ț ă ă ă ă
ă ț ş ă
ț –
3.3 METODA Ă (DENDROS
ă ă ă ş ț
ă ă î ăț ş ă ş
ț ă ă ă ă ă ă ă ă
ț ț
â ă ă ă
ă ă ă î ş
ş
În siturile sau în depunerile arheologic ă ă
î
ă î ț ț ț ă
ț ă ă ț
ă â ță ş ă î
î ă T 1971).
De exemplu: s-au stabilit serii dendrocronologice pentru copacii din specia sequvoia gigantea sau
pinus aristata â î
ț
ş î ț ă ş ş ț
ă â ş complexelor în care apar.
ț ş ț
ă
ă â â ş
ş ă ă ş
ță
ă ă ț ă ă
ă ă ă ă
ş î ț ț

icient de semnificative.
ş ş ț
ş ă î î ț ş
î – ă
ş ş
ȚĂ ă ă ă ş
ă ă ă ă ă ă
oC. ă ă ă î
ş î î ă
ță ş ă ț
ă ț î
ă ț ț
î î ă ță
î ş ă ț î ă
Î ăț ț ț î
ț ț ț ă ş ă
î ă ă ă
“ ” ă ă ă ş
MIN rata dozei artificiale
data= ---------------x-----------------------------;
MA rata dozei naturale
- 20 -
ă ă ț ă ț
Limitele metode sunt impuse de dif ț ț ț î
ț ă ț ă ş
Ă ă ă ş
ă ă ă
ț î î
ă ă î ă
Î â ă ă
ş ş ă ş
ă ă
ş
ă
ă
3.6. HIDRATAREA OBSIDIANULUI. ă ă î
ă ă ă ă î ş ț
ă ă ă î î â ş ț
ț ă
î ă ă ă ş ă
ț ă

ş ă
ț î ț ț î ă ț ă
ă ăț
ă ă ă
ță â ț
ş
Petrogeneza obsidianului. ă ă ă ă
ă î ț î
ț î ă ă
ă
ț ă ț ă ă â ț ă ă
ț î ă
ă ț
ăț
î î ț
ş ță
Clasificarea. ă â
ş ă â â ă î
ăț Acestea sunt dete ț ă
ş ş ş
Identificarea surselor. ț
ță ş ț
ş ă ț ț ş
ă ț
ț ă
ş ță
3.7. DETERMINAREA URANIULUI DIN OASE. ă ț ă
ț ă ă
ş ț ă ț
ț ț ă ă î
ț ț î ă ş î
ă ă ă ă ă â
ş ă ş ț ă
ă
ş
3.8. DETERMINAREA FLOURULUI DIN OASE. ă ş î ă ă
î ă ă ăț
â ş
ă ț
ă ă â ă ță
ş ă ş ş
ț ă î ă ă
ă ş ă
- 21 -

î
ț â ț ă ă
3.9. DETERMINAREA AZOTULUI DIN OASE. ă ț î
ă ă ță î ă
ț î ş ț ş
ț ț ă ă
ă î ă ă ă ş
ț î ă ş î
Ă PAGAREA ULTRASUNETELOR IN OASE.
ă î ă ă
ă ă
ă
ă ş ă
Ț ĂȚ Ă ă î
ă ş ă î ă ş
ş
ț ă ş
ț
Ş Ă
- 22 -
ă ă ă ă ş â
ş â ț ş ț ț
ă î ă ş ț ă ț ă
ă ş ă î
ț ț ş ă
ă ț î ă ă ă ă
ă ț î î
alizarea materialelor descoperite.
ț ă ță ă ă ă
ț Î î ş
ț ă ț ă ă ş ă ă
ş ă ă ş
ă ş ă ă
ă â â ă ă ț
ă ă ț
â ă î ă ă ă
ț ş
ăț

î î
â ă
â ă
ă
ă ț
ş ă î ă î
ş ăț ă ă ş
copic al carotelor pedologice.
ț ț ă ț
ă ț
ț ă â ă ț
ț ț
ț
ş Î ş ă ş î
ă ş ş ă ş ş
ă ă ă î î
î â ă ă ă î
Î ă ă ă î
Ă Ă
- 23 -
ă ă ă ă ță ş â
ă ă ă ă ă e documente.
ş ă
Ă Ă Ă
ă ă ă ă ț ă ț ă ă ț ă ă
ă ă ă ş
ă
î
ț ş ăț â î ț
ş î ăț ț ă
ş
Ț Ț ă ş ț ă ş ț
ş ț ă ş ă ă ă ă ă
ț ş
Ă ă ț

- 24 -
ț ț ă ă
ă ț ă ț
ț ă ă
ă ş
FOTOGRAFII î ț ă ă ț
ş î ț ă
ă ă ă ă
PR Ă ă î ş î ă Î ă ă
ş î
Î ă ă ă ş
ă ă ă î
ă ă ă ă ță î
Acestea permit precizarea dimensiunilor ş ă ş ă
ț ă
ş
ă old. ă
ȚĂ ă ță ă ş
ăț ş ă
ț ă ă ş
Ş Ă ț
ă ă ş ă ț
ş
ş ă
PROIECTUL DE Ş Ț Ă Ş Ț Ă
ț ş ț ă ş ă ă
ă ă ț
î ț ă ț
ț ă ț
ş ț î ă ş î ă
ă ț
î ă î ş
ş
ă ț ă
ț ş ent).
Ş
ş ă ă ă ă
ă ş
ş ă
Ț Ă Ă Ă
ț ă ş ş î
ş ț
ă ă
ț ț ă ă ă î ă
ă ş ă ă ă

ț ț ă ț ş ă
ş î ț
Ă Ț
ă
ț ă ş
î ț ă ş
ă ş ş ă ă ă
ş
ț î
ț ț ş ț
Ă Î ță ă
î ă ă ş
ş
ă ă î
ş ş ț ş ş
î ă
ă ş î ş ă
ă â â ă
Ş ț
ş ț ă ă ă ț î ă
ă
Ş Ț ț
ş ş ț ş
ă ş ăț ă
Ş Ş Ş ȚĂ ț ş
ță ț ț ț
ț ț ş ă
ț ă ă ă ş
ță ț ş
Ă Ă
- 25 -
ă ă ă ă ă ă
ă î
ț ă î ş î ă
î ță ț ş ă
ț î ă ă
î â ă â ş î
ț ă
ă ă ă î ă ă ş
î â ă ț ă â ț ț ş
ă ă î ță ă ță ş î

- 26 -
ş ş
Î ă ă î ță ă ă
î ă ț ă ț
ț
ț ă
ă
Pentr ț î ă
ț ă â ț
Ă ă ț ă
ț î ă ă ă ş
î ț ş ă ă ă ă
ă î â ă ă â ț
î ă ă ă î ă î ț ă ă
ă ă ă â ă
ă â ă ă â î ă
Î ă â ț
ă estec arheologic.
ă ă î ț
ț ş î ț
ț ă ăş ă
ț
Prepararea principalelor complexe. ț ă ț ă
ă ş ț ț
ă ă ă ă â ş
ț ț ț
ă ț ă ş ț
ă ă ă
ă ă ă ă ş ț
ă ă ț
ş ț ă â
î ş ț â ă
ş ă ă
ț ş nerale.
Coliba. ț ă ş ş î ă
ă ă â ă â î ț ă ş
ă ț â cite.

- 27 -
â ă ş Î
â â â ă ă
Semibordeiul ț ț â ă ă â ă
ț ş â ă ă â î ă
ă ț ă ş ț itat.
ş î
ț î ț î
ă ă ă ă ț ț ță
ț î ă ş ă ă ă ț
ş î ă î ă pe corp.
ță ş ă ă î ă
ă ă ț âş ț ş ă â
â ț
ş ă
ță ş ş ş
ă î î ă
ş ț ă ț
ă â ş â ț Î ă
î î ă ş ț ă
î ă ş ă Î ă
ă î ă ă ț
ZIDURILE DIN CHIRPICI. Acestea sunt r ț
ă ă ă ț ă ț
ă â ă ă ă
Î ă ă ă ş
ş î ă ă â ă î î ț
ț
ăț î ă ă ă ț
ă ă ş î ă î ț Î
ț ț
ț ş
î ş ă ă
ă ț ş
Ă ă ă
ț ț ț ț ş ă â ț
ă ă î ț î
ă ş ț
Ă Ă ş ă ț
ț ț ț ț
Ă Ă Ş Î ă
ş ț î ă ă
ă î ț
ş

- 28 -
PODELE, PODINE. La prepararea complexelor sau la demontarea lor, pe nivelurile ă
ă ț ă
ț ă ă
ş
ț ț
Î ş î ț ț
ț ă ță ă
ă ă â ă î
ț ă
ă ş ă Î ă
î ă â ț ț
ă ț ă ă ş ț ş
î ă ş ț ş
ță ş
ț in situ. Stratigrafia sau
materialele de sub aceste podi
ț ț ăț
ț ă ă â
ț ț î ă ş
ş î î –
Î ă
ă ă â ş â
ă ț ă ț ț Î ă ş
ă ş ă ă â ță
ță ă ă ț
ă ț ț
ă ț ăț
ş ă ă ă ă ă
Î ă ă ă ă ă
ă Î ț
ă ş ă
ță ş ă î
î ş
Bordeiu ț â ă ă ă î ă â ăş ş
ă ă â ț
ă ă ş
ş ă ă â ă ă â
ă ş ă ă î
ăpare.
ă ş ț ăț ă

- 29 -
ă ă ă ă ă ă
ă â ă î î ă
ă ş
ț ț ăț ă ş ț
ş
VETRELE, CUPTOARELE. Aceste complexe pot f î ş
î ă ă ă ț
ț ă ă
Unele cuptoare sunt spe ț ăț
ş
î î ă â ă
ă ă ă
Dimensiu ş î ț
ț ă ă
ş ă ă
ă ă ț ț
ă â ă
ă ş ş
â ă ț Î ț
î ă â ş ă
ă Î ă ş
Ş ț ş ț Î ă â –
ş ă ț ă ş ă ş ț ă
Ț Ț î î
â ă ă ă ă
ț ş ț Î ş â î
ă ş ă ş ă â
ă ă p. 168-169 fig. 28, 83).
Sistemul de la Iclod. î â ă ț
ş ț ş ă î – ă ş ş ț Î ş ț
ă ă ă â
ă ş ț î ț ă
ăț ț ă
ş ț ă

- 30 -
ă ă
î î ş ă ş ş ă
ț ă ă ă ş
ă ă ş
ă ă
ş ă î â
ă ş ț î î ț ă
ş ă ă ă ă
ț ş ă ă ț
î ă
ă ț ş î ț
ş
ă ă ă ț ă ş
ă ă ă ă î ă ă ş ă
Ă Ă ă ă ț ă
î ț ş ă ă
ă ă î Î ă ă
ş
ț ş ț ț ț
ă Î ă â
ă ț ă
ț ş ț ăț
ț ă ş ă
ă
ş ț ă î ş î ă
ă î
şă
Î – – î ă ț î ă ş
â ă ă ă ş ă î ă
ş ă î ă
ță ă ş ă ş
ă ăț ă ş ă ț ş
Î ă ă ță ă î ă
ă ă ă ă
Sanctuarul 2. A fost ridica ş ț ş ş ț ăț ă
ş
î ă ț î ă î ă ă ă ț
ă â ță ă ş ă ă î
ă ă ă â
ă ă
ă ă âş ț ă ş
agricol.

î ță ş î
î ț
â
Ă Ă ă
ă ă ş ş
ş ț ş
ă ă “ ” ț î
ă ă
Î ț î î ă
ă ă şă ă ă ă ă
ă ț î î ă ă ă
ÎNHUMAREA ÎN SARCOFAGE sau CUTIE. Acestea sunt elemente ă ă ă ă
ă ă
în situ, sau transportare în muzeu.
ă
MORMINTE ÎN GRUP, FAMILIE, HIPOGEE REGALE, MORMINTE ş
ă ă î ş
ă ş ş
ş ă ş ț
ş ă
Ț
ş ă î ț
ă ş â â ş
î â ş ț ş
De exemplu:
? î ă
- 31 -
ă ă ț

- 32 -
ț î ț ț
ş
? â î ă î ă
ț ş ş
ş î ă ă ş î î
î ț ă â
Î ă
î â ă ț ş ă ă
ă ă ş î ă ă
Î ă ă î ăş î
î ț ş ă omice.
ț – ş
î î
Ț
ă ş ş ă ă
ț â ş ş
Din aceste date tre ă ț ă î â ț
ş ş
î ă ă ă
ă
ş
ă ă
î â ă ț ă
ă ă î â
â ț ş
OASE CU INTER Ț
Ă Ă Ă Ă Ă
ş ş ă î ş î â ă
â ş ă ş
ş ț ş
ăț ț
ă ă ță ă ă ş
ă â î
â â ş ț arte.
ț ț ă ț

- 33 -
ş ț ț ă ă
î ț â ă ş ț
Ă Ă Ş
Cercetarea descoperirilor prefeud ş ă ă
ă ț ț
ță î ă ă ş ț
ă ă ță ă
ş ă Evul mediu timpuriu (sec. VIII-IX) la noi este ceva mai întârziat decât cel din
apus, dar el a stat permanent su ț ț â ă
ă î ă ă ă ş ş
ă î ț
Cu toate ace ă î î ă
ț ă ț ă ă ş
Ță ță î îş ă â
ă â î ă Ț Ț
ş ă ț ă ă ş ă
ă ă ț
ş ă
ț ț
ț ş ță ă ă ş
Î ş ă ț î ț ş ă ă
î – ț ă î Î ş
î ş ă ț ț
ă ă
ă ş
î ă ț ă
Ț – .
ş ă ă ă ț ă
î ă ă ț î
ă î î ă ă ş ț
ț ă
ă î ş ă î
Ş ț ş urile. Î ț ă ț
î ş ț ş î ț ă â …
ş
ț ă ă
ț ă ă ş ă ă
ş
Reş ț ă ş ş ț
ă ă ă ă
â ă
Sunt numeroase asemenea mo ă î ş î
Î ț ş ț ş ț
ț ş ț ş
ă
ă ă ă ț î ț
ăț ăț ş

ş ş
ş ş î â
î ş ş î ă â â ă
î ă ț ă
ă î ă ă
ă ă ă
î ă ă ă
ț
ă â ă ă acces etc.
Târgurile ă î ă ț î
ăț ş
ă â ăț â ş
ț ă î ş
â ț î ț ăț ț
ă â ță î
ț ț
Î Ş
- 34 -
Bordeiele. ț ă ş
ț ă ă
ț ț ț Î ă â ț ț ş
ă î ă î ț î ț
ț ă ă â ş
Î ş â ă ț
ț
ă ş ă ă â ă ş
î â ă ş ț
ț ă î î
ă î â ț ă ț ş ş
ț
– ă ă î ă ț
–
Semibordeiele. â ă – ş î
ț ț ț
ț î ă î ț
â ă ş ă
Î ă ț ț ş

- 35 -
ă ă ş ă ş ă ă ă
ț ț î
î ă â ş ă î ă ț Î ă ă
ş ă ă ş ă
Cuptoarele. ş ă Gornea – Ță ă
ă ş
î â î ă ş – ă ş â ş î ă ț
În cuptorul de la G â ă â ş ş
ă ț ş
ş ț lului.
ş
Un asemenea cuptor a fost cercetat la Gornea – Ță Ț –
ă ă
ş ț ă î ă Î ă
ă ă ş
ăț ă î ă ă
î ă ş ă
ş ă ă ş ş ş
trecute.
ă ă ş ş ş
ş â – Prodana ş – ş Ț –
Asemenea cuptoare au fost cercetate în Ban Ş ş ş ț ş ş
Cuptor de redus minereu de fier cu guri de suflare dispuse radial.
ş ț î
Un alt model de cuptor era cel de la Gornea – Zomonişâță
â ă
î ă ă î ă â â
Î ă ă ț
ş ț â ă
ă
ț î
î ă î ă â â ă â
â ț ş
Vetrele. ă î ş î ț
ă â ş ă ă ă
ă â ş ş ş
Î ă î
ă ă ă ă ă ă
ă ț ț
ț Î ț ț â â
ț ă ț ț
ț ăț
ă ț ă ț î
ă ț â
ş ă î ă â ă ț ş ț ă

- 36 -
ț ț ş ț
Î ț ă ă ă
Mormintele. Î ă ț â
â î ă ş â î î
ă ă ă ț
î î î ț î ă ş ă
ță ă
Ritualuri.
ş
ț ț ă
Î ț î ă ț â
î – ş
Ă ş
ță î ț ă ă ă
ă ş ă ă ă ă
ş ă ă ă
ă ă Î ă ț
ş ş ă
î î ă în
situ â ă î î ă ț ă ă ă
ă ț ț
î ş ț ă
ț ă ă
ț
ă î ă ă ă â
ă ă
ă ț ț Î ă ş â ă î
î ț ş
ță ş
Ş ă ă ă
ă ă ț
â ț ş ț Î â
ş ă ă ă î ță ă ă
ț ț între â
î ş Î ă
â â ş ț
ț î ă â
Ă ă ă
ă ț ț ț ă ă
ă ț ț î
ț ă ă ă ă î
ț ț de înregistrat.
Ț Ş Ț Ă Ă Ă
ANALIZA VESTIGIILOR ARHEOLOGICE
5.1 SISTEMUL DE NOTARE AL MATERIALULUI.

- 37 -
ă ță ş î ță ă
ț ş î ă
- ă ț ț ț
- ț ță ă
- ț ş î ă
- ş ț ă ț
5.2 INTERPRETAREA STRATIGRAFIEI. Studiul este d
ă ă ăț ț ă
ț ăț Î ş
ş ş î ț ş ş ț ş ț
Ț ş
Ț ă
ț ă ă â ă ă
ț ă ț
ț ş ț
Ă ț ă
ă ă î ă ț î ă ț î ț ț
ț
ț ă ă â ă ă
În exemplul de mai sus, de la Zau de Câmpie, în una din
ş ă ț ş
ță ă ă â ă ț ț ş
5.3.3 NIVELUL sau Ț
ță î ă ț ț ş ț
ă ă ă ş ă ă
Ă RE. ă ț
ț ă î îş ă ă ț ă “
” ă â ş î
ă ă ă ț “
î ” ț ă
5.3.4.b. STRAT/STRATURI DE UMPLERE. Î ş
ş
- ă â ă ă ă ă â ă ă
ă ă
- î ă
- â ă â ă ş î ă ş
ț
- ț ă ă
ă ş ă î
ă î ă ă ă ă
Î î ț

şă ş ă ş î
ț ț ă ş
ş şă ş ă
ă î ă â
Ă Â cuprinde o serie de depun â
ț ț ă
ă ță Î
ț î ă â ă ă î ț ş “
ă” ş ă â
5.3.6 STRAT DE NIVELARE. ă î
ț Î ă ț
ş ă ț ă ț
5.3.7 STRUCTURI ORIZONTALE. ă ț
ăş ă î î ă ț ă ş ț
ț noi).
ă ț â ță
– î ă ă – ț ț “ ”
“ ” “ ”
Reconsti ț “ ” ş
“ ” “ ă” ță
5.3.8 STUCTURILE VERTICALE. ă î ă â
ă ț î
ț ț antequem), posterioare (postquem
ă ț î ă ț
ț ț
Ă
ă â î ş ă
ă ă î ă ă ă
ă ă ş ț ă ă ț
ă â ă ş ă ț ă î ş ță
ă
Î Ț Ş
- 38 -
5.4. Ş î
ş
ă ş ț
ă ă ț ț ă ş ă
ş ă ş ă
ț î ț ț ț
ț ş ăț

- 39 -
Ă ă ş ă
ă ă ă ă ă ă ă î ă ş
ă ă ă ă ă ă î
ş
ş ă ă â î ă â ş î ă ă
La profilele foarte mari, cazul celui de mai jos, de la Gomolava (Voivodina, Serbia), când profilul
are peste 6 m grosime desenarea nu se poate face â Î ț ă
ă ş ă
î ț ă ț
î ă ş ă ă î
ă ş ă â
5.4.3 DESENAREA PROFILELOR ț ă ă ă
ş ă ț ă ş
î
ă ă ş
ă ă ş ă ă ă ă ă ă
ț ş ă
ş ă ă ş ă ş
ă ă ă ş
5.4.4 DESCRIEREA PROFILELOR. ş ă
ă ă î î
ăț ț ş ț
ELL 1954).
5.4.5 DESCRIEREA COMPLEXELOR. ă ă
ț ț ă ă
ț ă ş ț ț
ță ț ş
ă î ț
ț iadâncite. ă
ă ă ă ț
ş ă ă
ă
ț ă ă ă
ț ă ț e etc.
ş ță ă ă
ț ăț î ă
ş
ă ă ă
ț ă ă â ț
5.4.6 RECONSTITUIREA COMPLEXEL ă î â
ă î ă î
â ă î ă ă
ț ş î ş
ă ă
ă ă ț

ă ă
ă ț
ş ț â ă ă
ă ă
ț î ă ă ş ă
ț î ț
ă ă ț ă î
ă cânturile sau ploile dominante.
5.4.7 Desenarea mormintelor.
ă ă ă
- 40 -
ă ă
5.4.8 Descrierea mormintelor. ă ț ț
â ăț
ț ă a craniului.
ă ț ş ț ăț ă
ş ă
5.5 FOTOGRAFIEREA.
Fotografierea este unul dintre cele mai importante d ă ă
ă ț ă ă ț – ş
î ă ț ă ă
ț
ț ş ț
ă î
ş ă î ț ă ă ă ă
ă ă ă ă
ț ş ş Î ă î
ş ț î ş ț ş ă ă
î ț ă î ă
î î ă Î ă ş ă
ş ț
ț ă

5.6. PRELUCRAREA MATERIALULUI ARHEOLOGIC
ş
ş Î ă ă ă ş ă
î ă ă
î ă
î ă ă ă ă
ț
ă ă
ă ă ă î ş
ş ş ă
ă î ț Î ț ă
î î ă
ă î î ț â
ă
5.6.2 REFACEREA S Ț î
ă ă ă ă ă î
ă ță ă Î î î
î î ş î
ț ş
Refacerea stratigrafiei pe nivele tre ă ă ş ă ă ă
ț î ă ş î ă ț î î
ă ă ț ă ă
ț
ş î
î ă ț ă î
Ă ț ă ş ă
î ă ă ă ă ă
ț
- 41 -
î Î ă ț ă ă ț
ă ă ă
ă ă
ă ă ă ş î ț ă
ă î ă î ț
ă ă
î ă ă
ş ş ş î ă
ț ț ă ț
ț ț
ş ț
5.6.5 CODIFICAREA. Codificarea ț
ş ț ț
ț ă ăț
ț ă ă
î ş ț ă ă
ă ț ă ă ş ă
ş
ă ă ă ă ş
ă ă ă î ş ă ş ă

ă
ă ă â ă î ş
Motivele pictate ă
ş
ş
5.7. CATALOAGELE.
ă
ă
ț ă ă ț
ț ț ț î
te, plastice.
Motivele pictate, ă ă ț ă
ă ă Î ă
ția, compunerea, reguli estetice sau culturale, raportul dintre forma vasului,
culoare sau un anume decor.
Motivele incizate î î ț
ă ă ț ț ş
î Î î
ă ă ă Î ş
ă ă
â ă
- 42 -
ț â
ț ț ş
ă î ş
ş ă ț ț ş î
î ț
ă î ă ş
ă
ă ă ă
ă
ă ă ă î â ă
ă ş ă ț î ă ț
ă ț
Cataloagele de buze. Aceste sunt necesare deoarece cea mai mare parte a fragmentelor de vase sunt
fragmentare.
ț
ă ş

- 43 -
ă ş ț ț
ă ț ț
ă ț ă
ă ț ă ş ă
ț ț î
Cataloage de toarte. ă ț
ț â ă
â ț
ă
ă ț
ț â ț
î ț ş
ă ă
î ă î
5.9 Tehnologia ceramicii. ț ş
ț ț ş
ş î
5.10 ş Î ă ă
ă ăț ă ş
ț
Î ă ă ă â ş
ă ă î ă ş
ă ă ă ă
ş
ț ş î
ț î ă ş ă ş ț ă â î
ț ş ț
Din grafic se pot observa car â
î ş ă ş
ț ț ş în acest caz culoarea.
ț Î ă ă ț
î ă ț î ă â ă î
ş ă Î ț ă î
ş ț
ț ț
ă ț î ă
ş ă î
ă ă ă ş î
â î ț
ț ț ă î ță
ț ă î ă î
ă
ş ă ş
ț ă ă ă

ță ă î
ă ț ş
â ă
5.12 Tehnologia de ardere. Î ț
ă ă ă ă ț ş
â ț ț ț
ş ă ț ă
ă ț ă ț
5.14 Anal ă
ț ă
ă î ț ă
ă ş ă
ă ş
Pentru codificare, se folosesc grile cu termeni în ş î
î ă – –
ț â ă –
Codificarea se poate face direct pe calculator, pe baza unor programe i ă
– ă î ă î ă ă
ă ă
TRINGHAM - BRUKNER).
5.15.a. Sortarea. Î ț ş
ț ț ă ş ă
ă ț ă
ă ă ă ă
î ț ă ă ă î ă î
ă ăț ț â
î ț ț ă ş
Sortarea ă ț ă ă
ă
- 44 -
5.15.b. Inventarierea. ț ă ț
ță ş ă ş ț
ă ă î ț ă
ş ş
ă ă î ț ă ă ş î
ă ț
ț ş ț ț ț
ă ă î ş î ț ş
5.16 Restaurarea. ş ă ț
â ă ş ă ş
ş ă ț ş ş î
ş ă
ă ț

ş ă ă ă ş ă
ă ă ă ş î ăş î ă ă ă
ț ş î
5.17 Desenarea obiectelor p ş ă ă ț
î ț ă ă
â î ă ț ț ş ş ță
ț ş ş î ă
apoartelor tehnice, periodice sau generale.
ă î
ă
ş ț
ş ş ț ă ă î
ț ş
Î ă ş ă ă ă ă
ă ă ş ă ă ă
ă î ş ț
ă ă ă î ă ă
ț ş ț ăț
ă ă
ă ş
ş ă
ă î ă
5.19 CONSEMNAREA DATELOR:
Ă Ă Â
ă ă ă ă ă ă ă ă
ă ă ă â ă
ț Î â î ă ă
ț ş ş
- 45 -
ă ă ă ş ă
ă ă ă ă
ş ță ă î ț
ă ă ț ă ă ă
ț ț ş ț ă ş
ță î ț ț î
Î ă ă
ț ă î
î ț ă ă â ț ă Î ă ă

ă ă ă ă ă ț
ț
Închei ă ă ă Î
Î
ț ş ț
ş î ț
Ț
Ş .
ț ă ă ă
ă ă ă ş
ş ă ă ă ăț
ț ă î ă ț
ă ă ă ş
ț ă
ş ă
ă ş
ă ă ă î î ă
– ă –
î
- 46 -
â ț ă
- ă ă ă ă
ă
ă ă ş ă ş î
ă
Î î ş
- ă î ă ş ă ă ă
ț ă ă ă
ă ş
- î ț ă ă ş ă
- î ş ă ă
- ă ț ă ă ă ş
- ă ț ă ă ă ş
5.20.1. OBSIDIANUL. Probele de obsidian sunt si ă ă
ă ă ă

ş ă ş
- 47 -
î ş ă
â
â ş ță ă
ț ăț ş
ț ă
ă ă e.
ă ş ă
ş ş
ăț ă î ă ț ț î
ă ăț ă ă
ă ă
ş ă
ă ă ț
ş
ăț ă
ă ț ț ş.a. Mostrele trebuie alese atât pentru
categoriile indicatoare (sunt necesare date statistice privind ăț â ş “ ”
ă ț Î ă
ă ă î ț â ă
ă
ă î ă
ş ț
î ț ă
Orice date despre acestea sunt deosebit de importante. La studiul “importurilor” pot fi ă
ă â ă ă
ă ă ță
ăț
5.20.5 PIATRA. Studiul ă
ță ş ț ă
ă ş ş ț
ă ă ț
ş ş
ț ş ț
ă ş ț
ş ş
ă ă ş ț

ă ă ş ă ă
ă î .
î ț ş
ă ă
ță ă ț ă î
ț ă ă î ă ă
î î
ă ă ş
ă
ă ț
î
Î ț ă ă î ț ț ț ş
Î ț ş ă ț
ă
- 48 -
ț ş ă
ă ă ță ş
ă ă ş
ă ş ă î
î ă ă
ț î ă î
ă ă ş
ăț ă
ş ț ă ş ă
ă
ă ă ă
ț ă ş ă ş ă
5.20.7.2 CUPRU ARSENIC. Studiul acestor categorii d
ț
ț ă ă
ă ş
ş
ă ş ă î
î ă î ş ă
î ş î ă
ş
alte date necesare specialistului.
ă ficul lor, standardele folosite, sau
ă ț ş
ă
ă î ț
ş ă ț ş
ş ț ş
ț ă
ă ăț ş

ş
î ț
ş ş ă
ă â ă ă ă
ş
ă ş ăț ă ş
ă
ț ş ț
ț ăț ş ş
ă ț ş ş ere
de prelucrarea metalului.
ş î ş ş
ş ă ă ă ş ț
ă â â ş ă ă ăț ț
ă ă ă
ş
5.20.1 ş Î
ă ş î
î
ă ş ț
Ă Î
- 49 -
6.1.1 NECESITATEA FOLOSIRII ş
Î Ă .
ă ă î ț ş ş ț
ş ş ț ă
ş ă
ă ă
ă ăț ă â
ş
â ş
ă ț î ă
î ă î ă
ăț
â ț ă ă ş
– ş
ş ă ş â
ş ş ț î ă ț ă ş ț ă ş ț
ț ş â â ă ă î ț â ş ş
ț ă ă ă ț î â ă
Î ă
ş ț ă
ă ş ş

î ş ş
ş ț ş ş ş î
â â ț
ț î ă
ă ă ă î
ă ă î
ă ăț ț
ă î ş ş ț
ăț
Î ă ş
ş ş ă ă ăț
ş ş ş ş
ă î ă
ă ş
– ş
ă ă ă
ş ş Ă Ă ş
Ă Ă ş Ş ş ş ş
ă ă ş –
– Ă
Ş ş
Domeniile arheometriei sunt largi, iar succesele începutului sunt încurajatoare. Comparând cu
ceea ce sa realizat ş ă ț ă ă â ă
ț ă â ş ş
ț ă Î ț î ă ăț suficient.
ț ț ş
? î ăț ă ă ş
? cererea unor laboratoar ă ş ş î ă ă
ț ă
? î ş ş ă ş ă
ş ăț r socio-uman.
? –
ş ă â ț
? ă ş ă ă î
ă â ț î î ț ă î â
ş ă ş
La Cluj, problema a ă ă
ă
î ă ş
ş ă ă ț țâ
ț ț î
- 50 -

- 51 -
Ş
6.1.2.1 PALEOASTRONOMIA. Aceasta s-a dezvoltat la noi mai a
ț ăş ț ş ă ă î
ă ă ş ț ă ă
ş
ş ă
î Ă
– – Ş Ş – Ş Ş
6.1.2.2 AMBIENTUL.
ă ț ă ță ş ă
 ş
ş ț ă
ă ă ă ăț ăț
ă – Â ş
ă ăț î ăț
îş ăş ă ț ş
ț ş ă ş ț
ş ă ş
ă ş
î ț ş ț
ş ă Turenilor, Icold, Baciu, Cheile
Turzii).
ă ă
ă ş î ă ă ă ă
ă î î ă ş ț
ă î ă ț ş
ă ă ă ş î ş
î ăț
ş
ă ț
ț
Î – –
ş ț capete de pi ă
î ț ț â ă ă
ăş ş –
ță ț
ț
î ă ț ț ş
ț ă ăț
ş ă ă ş ă ş ă
ă ă
ăț î ț â
ă â î ă
ă ț

ăț ă ă
ă ț ăț
ş
ş ş
6.1.2.6 ETNOARHEOLOGIA. Pentru reconstituirea unor modele preistorice sunt necesare date
etnografice, etnologi ă ț ş ț
ăț ț ță ş ş
ț î ț î ă ş
ă ț ț ă î
ț ăț î ă ş ă î
î â ş î
ț
ş ț î ă
î â î ş ț ş ță
ă ş
ț ă ă
ț ță ă ț
î ță ă ă ş
ă ț î ț ă ă ş ă ț
ă â ş ă
ă î ă ț
ş ăț ă ă ă
ă ț
ț î î
ț
ț
- 52 -
Ă ÎN ARHEOLOGIE
ă î ț
ş Ă
ț ă î ț
ă ă
ț ă î ă ț î ş
Ț â ă
ă ă ț ță
ț ş ț
ță ă î ăț ăț ă
ă ț ț
Î ț î ț î
ş ş ş ş ă î

- 53 -
ş ț
ş
Ă ȚĂ ȚĂ
ă ă
ă ță ță
ă ă ț ță î ă ă
ş e.
ă ş ă â î – î – ş
ă ț î ă
î ş ă ă î
Ă ă ă ă
ă ă ă ăț ş
î ă ş ț ă ă ş ă
ă ă ş ă
ă
î ă ț ş ş ş
î ț ă
ş ț ă
ă . Prin folosirea cal ăț
Ă ăț ăț ț ă
ăț î ş î
ț ț – –
ță ță ş
ă ă ț ş Ț –
8).
ă ă ță î ț ț
Ț ț ț î
– Ț –
– ş
Ă ă
î ă î ă ă ş
ă ă
ț ț ț ț
Ă ț
î ț î ț ț ă ă
â ă ă ț ț ț
ă â ț
ț ă ş ț
ă ş ăț î
î ț dendros=arbore).
ă ă î
ț ă ă ă ă ş
Î î
ş î î ş ț ț
ă ă ț

î ț î ț
ă ă Î ă ț ă
ă î ț ă care apar în respectivele morminte.
Genul acesta de matrice permite efectuarea unor calcule matematice sau statistice ce permit apoi prelucrarea
matricilor cu calculatorul prin scrierea unor algoritmi de calcul.
D=dif (M1,M2); în acest caz este 5;
- 54 -
Ț ă ă ț
ă ț ă ă ă ț
ă ă ț ă ț ă î
ă ş î ă ă ă â
ă ă ț
Ț ă ă ă ă î ă
î ş ş
În exemplul de mai jos s- ț ă î î
ț ț
ț ț ş
ă ş ă ă ş anual. Pentru
aceste analize s-a pornit de la un tabel de analize.
Î ă ă î ă â ă ş î ş
â ă ț
Î ă â ş
î ă ă î ă ăț â ş â
â î
î ță ă ă
Ă Ț Ț
ă ț
ț ț –
metode de clasificare au fost verificate pe diferite loturi de materiale arheologice.
ă î ă ț ş ț ț ş
ță ă țe).
ă ț
ă ță ş ă ă
ă ş ă ă ş ş
ş î ă ă ă ă

- 55 -
ă ț î ă
ă ă ă ă ă
ă ă î ț ă î
reiese din acest tabel, în cazul folosirii unei a treia sau mai multor dimensiuni care este forma
clusterului. Acestea poate lua forma unor nori.
Î ă ă
î ş â
ş –
Analiza FUZZY (pentru aplicarea metodei în diferite ş î –
– Ş ă ă
ă ț
ă ş ş
ă ă
ă ă
â ă ă ă ă bronz arsenic. ă
ş cupru ă ă cupru arsenic din
eneoliticul târziu ş
Transilvania din epoca eneolit ă
Î ă ă topoare de cupru din
Ş ȚĂ
ță î ă î ş
ă â ă ă î â
ță â î ț ă Ț
ş Ț – –
I – MAXIM 1995).
ă ț ş Î ş
ş ă î ă ă ț ă ță
ă ă î ă
ă ş
Î ă ş ă
ş ă ț
ă ă ță
ş
ă ă ă î
ă ț ă
– ă
ă ă ă î ă ă ă ă ş ă ş ț
î ă
ş ț ş ş
ş Î ț –
ş
-HODSON 1982, 139, 280, 88; TUGBY 1967, 3, 9, 14; 1971, 636; MEIGHAM 1959;
KELLY – BUCELATI – ELSTER 1973, 196).
Ă ă
ț ş î ă Ț –
ş ț î ț

ă ă ă î ț ă î
ş ş
ăț
ț ț
ț ş â ş
Ț – —
î ț
Î – î – ă
ă î ş
– ț
F1 F2 F3
UC 0,84* 0,37 -0,22
SF 0,90* 0,00 -0,37
F 0,67* 0,64 ±0,33
Bk 0,89* 0,20 -0,20
NF 0,14 0,31 -0,33
GF 0,08 0,91 ±0,29
RF 0,28 0,91 ±0,09
- 56 -
Fig. 126
ă ă ă ş ț
ă ă
ă
ş ş ş ş ț
ă ț ă
ş
ă ă î ă
î ă ă ț
î ă î ț ă ă
ă ş ă ă î
ă ă ş ş
ă î ă ă â
î ț ş
Î ă ț ă ş
ş î ş
î ă ă
ț ş ş î ă Ț
– ş ț î ț
î ț TUGBY 1967, 7).
Ş Ț Î
ă ş ă
ă ț ş ă ş
ă ş ț
ț ă

Formarea unei baze d ă ț ş î
ş
ă î ă Î
ă ț ă î ăț ă ăț –
ă ă ț ş ăț ț
–
â
ş â
8.2 SCOPUL UNEI BAZE DE DAT î
ă ă ț î
ă binate, asociate.
Ă ă ț ă
ță ş ă
ş ş ț ă
ă ă ă ăț ăț
ă – ş
ă ăț î ăț îş ăş ă
ț ş
Acea ț ş ă ş ț ş
ă ş ă ş
Fig. 127
ă ş
ă ț
î ț ş ț ş
ă ă ă
ă ă ă î î ă ş ț
ță î ă
ă ă î â ă ş ă ă ă î ă ț
ş
ă ă ăț
ț
ş î ț ț
ț î ă
ț
- 57 -
ş ță ă
ă ă ă â

Fig. 128
ț
- 58 -
â ş Î ă î ă ț
ă
ț
ț ț ş ț ă
ă ă ț ş ț ă
ț î ță ş
ț î â ă
Pentru un lot mini ț ă ț ă ă ă
IDENTIFICAREA SURSELOR.
ă â ă ț
ă ăț ă ş ă ăț
ă ş ț î
î ț â Ş ş
ț ş ț
ă ă ş â ş
ş ă ț
ş – 1, tabel 1).
ă î
– ş Ş Ş
ş ş ț î ă ț
ă ă î î – Ş –
ş
ț ş – ă
ş – – –
ț ț ă ă ă
î ş ă ş ț ş î î ț î
î ş
ț ț î
– ş î ț Locurile Lungi ță ă ă Î ț –
ă ț ş ă ț i ş ş ş Senti.).
ă î
ă ă ă î ț ț ă
ă ă ă â î ț ş ț ş
ă ă
â ă ț ț ț
ț ă

ă ț ăț ş
ț ă ț ă Ş – Ş
â â ş –
ț ă ă ț ă ş ş ş
ăț ş ț ț ş ş
ş î ometrie).
Î ț ă ă â
î â â ş ă ş ă ă
ă ă ă ă ă ş î
ş ț ă
Istoricul problemei. Cercetarea, analizarea obiectelor, definirea surselor de cupru, a mineralelor ş
ş î ş ă ă
ă ă ț ş ț î
ță î
- Iugoslavia (JOVANOVIC 1971; 1971; 1975; 197a; 1978; 1978a; 1979; 1979a; 1982; 1985; 1989; 1990;
1991; JOVANOVIC – OTOWWAY 1985-1986; MIJOVIC 1986);
- ş
- Bulgaria (MIKOV 1961; TODOROVA 1975, 5; CERNIH 1965, 127; GEORGIEV 1961, 75);
- Mediterana de est (WAGNER 1986; ZWICKER 1989; GALE 1989; GALE, Z. A. 1989);
- ş ş ş ş
- Orientul Apropiat (HAUPTMANN, A. 1989; MUHLI 1989, 2, 4);
- Cehoslovacia (NOVOTNA 1970, 3; TOCIK-ZEBRAK 1989);
- Austria (EIBNER; OTTAWAY 1976; 1989);
- ş ş
Î â ăş î ă
ş
- 59 -
Î ă ț
ăț î ă ț ă ț
Din clasificarea celor 7 elemente comune din unele piese de cupru nativ â ă
ă
ş
î ă ş ş ă î ă ă
ă î ă î ş
ca, faza C).
ț ț ă ă ă ă î ş
ă ă â ă ş ă
ă î ă
ş
ş

Î ş ă
ț ă ş ş
ă ă ş î ăş
ş ă ă î ă ț – ş
ă â ț
ă ă ă n).
ă ş î î ț ț
ş ş ş ş
â ă ş – – –
ş Î â
ă ăț
î ă ă ă
ă
ă
Exemplu: lista datelor cu L sunt în anexa 1; cele c
ă ă ă ş
ă ăț ă ă
Fig 134
ş î ă
–
ă
- 60 -
ă ț ț
ăț ț î ă ă ă
8.4. Ă
î
î ț â
ț ă â ă î ț
ă ă ă ț
8.5. MODE
ț ă ă â ț ț
ş
Ă ă ț î
î ț
î ț ă ş ț ş ă î
ă ț î ț
ă ş
ă ă ă ă ț ă
ț î
ă î ă ăț
Ă ă ă ț
ț
ț
ț
â ă ş ş ț
ț ş ț ț

Ă
ă â ă
î ă ă ă
ă ă î ă
8.9. BAZE DE DATE PENTRU PALEOZOOLOGIE. Acestea po
ş â ş ă
8.10. BAZE DE DATE ă
î ş ț
ț ş ă
ş ş ă ț
ă ă
8.11. BAZE DE DATE CLAS Ă Ş Ă Ă
Î î ă ă ț
ț
ă ş
ă
Ț Ă ță ț ă – ş
ă ță ă ş ă
ş
ță î ț ț
ă î â ț ăț ş ă
Unele categorii de obiecte cu caracteristici specifice (cazul plasticii sau idolilor) presupune d ă ț
ă
ț ă ări.
â ț ş
- 61 -
ş ş ş ă
ț ş
ȚĂ – Ț
ță m ş n coloane.
Fie deci tabelul care cuprinde bo
ş ă ş î
ş ă
ăț
î ă
ă
ă

Pe baza unor asemenea tabele se pot opera numeroase oper ț ț
ț
Ă Ț Ş Ş Ț
9.1. MODELAREA ÎN ARHEOLOGIE
ă ă
ță
â â ă ş
Ț ȚĂ Ă
ț ă ă î ă
ă ț ăț ț
ă ş
ț ă ț ț
ş ă ş ț
ă ț
ț ş ț ț ă î ț ț
ă ă
9.1.2. U Ă Ț
î ă
ță
- 62 -
ş ă ț ț
ț ț ă
Ț Ț
ă ăț ş
î ă ş ă ă ş ă ş
ş ă ț ă ț î
ş ă
Ț ă
ț ț ş ț î ă
ă Î ş ț î ă
ă ă î
ş
pert.
ă î ăț
ş ăț Î ă ş
ț – ă
ț ă
Pentru un sistem expert unele reguli pot fi oferite de algoritmi ă ță

ă ă
ă ş ă
- câte paralele ă ă
- ş
- ă ă
ță î ă ă ț ț ă
î ăț ă ă Î î ă ț ț
î ăț
- 63 -
ă ță î ăț â
ă î ăț ț
ț ă ț î ă ăț ă â ă â ă ş ă â
ă ă â ț
Un sistem expert poate lucra la diagnosticarea sau testarea unor artefacte la ă ă ă ă
ş ă
ă LAZAROVICI S. 1995 algoritmul
DESENARE VASE).
ş Î ă ț
ț
Ă Ț
ă ă ț
ț ă ț
ă ț ț ț ă
ă
ă ă ă ă ț ă ş
ş ț ă î ă
ț ăț
Ț Ț Î
ă ț ț
ț ă ă
ă ț ş
ț î ă î ă ț ă
ț ț ț ă ă î ă
ă ca exemplu: î ă ă ş
ă
ă î ă ă î ă ă ț
ț ă ț
î ăț ăț ț ț î ț
ă Ț
Ț Î ĂȚ
ț ă î ăț ş ă ț ț
ță î ăț Î ț î ăț
ț î ăț ță ță ă ț
î ş

- 64 -
Ț
ț ă ț
ț î ă ț “ ă” Î ă î ă
ă ț ă ă ă î
ț este o ş ță ă ă ț
ț ă “î ăț ” ț ş model ă ă ă
î ăț ă ă ț
9.4 FOLOSIREA SISTEMELEOR GRAFICE.
ț
– Alte sisteme folosite sau realizate: ALMAGRO,
MEDRANO, WENIGER, GURT, SJA, ARHEO-DATA SYSLAT (sistem pentru castrele romane) (FERNANDEZ
1991, 26) unele sunt realizate pe IBM altele pe MacIntosh.
9.4.1 FOLOSIREA UNOR TIPURI DE PROGRAME. Diferite centre uni
– ț
ț
ăț
ț
ş ă
ță ță ă
Ş ț ş ş ț
ş ă ă ă ă î ă
ă ă ț ț ş ă ş î
ț ş ț ş î ă ş î ă
Î ş ă ă ț
ş ş î ă ş
ş ț ş
ş ă “ ț ” î ă ă ă ă
ț ş ț
î ț â
ț
ț ş
În realizarea unor ț ț – î ş ş
– ă ş ă â
ț ă ă ş ă ț ț
ă ă ă ă î
ț ă ă
9.6 ISTORIOGRAFIA.. ASPECTE DIN PREISTORIE Ț .
În nevoia de a folosi un limbaj comun arheologii, în special preistoricii, au convenit la definirea unor
techno-complexe prin care definesc epoci, structuri, perioade.
ă î ă î ț
“ ă” â ț ă â ț ă ş ă

“ ț ”
ț
ş î ă ş ă ă ă
ț ă ă ț
ă
9.6.1 ORIGINEA..
Î ă ă ă ță
î ț ț
Ă Â ț î ță ă
ăş ă î ăț ă ă ş î ă
ă ă ă
Ț ț ă ă
Î ț ț ş ț î ă
ț
ă ț î î ț ă
ă ț ț ă
ă ă
Ă ă ț î ă
ş ț ă ă ă ță ă ț
ț ş î ț
ț ță
ț â ț ă
teno-culturale.
ă ă î
Fig. 143
- 65 -
Ă – Ț Î ă ț ş ț ț
ț ă ț
ț ă ă ă uri economico sau
Ş î ț
ț ă ț î
Ă Ț ş ț
ă ț ă î ş
ă ț î ă ă ț
ț ț ă ş ț ă
ț ş ț ă
ă ă î ț î ț ă
ț î ă ş ă ț ş ă

ă î ş î ț Î ț ş
ă ş î ț
ț ț ş ş ă ă
ț â ț ş
ş î ț ş ş ş
Fig. 144-145
Ş Ă Ş Ț ş ă ş ț ş
ă â ă ț ț
ț ă ă ş ş
ț ă ş ă ț ț
î ț ț ă ă
ă î ț ă
â
Ț â ş ă â
ț ş ț ț ț
ă ă ț
ă ă ă ț ă
î ț â ă ă ă
ă ț
ț Î ț ț î
Fig. 146
10. PACHETUL DE PROGRAME ZEUS
ă ă ă
- 66 -
ț ă ş ț

- 67 -
Produsul este realizarea informaticianului Lucian Tarcea, de la
ț ş ă ț
ă ş ț ş
ă ă ă ş ă
ț ş ț –
ă ş î ă ş
ț ş ş ț ş ț
ş ă ț î ț ş
ă â î ş ă ş
ă
ă â ă ş ț
ț “ ț ” ş “ ş ț ” â
ă
â ț î î î ț ț
ț î ț ă ț
ț ş
ă ță ă
ț
ă ț ă
ț ş ț î ț ş
ț î îş ş ț ş
ş ş ț
ț ş ț ț
ă â ț ş ă ț ț ă
ă ț ț ş ă ă
ş
ş ă
– ş ț ă ă – â
ş ş ă ă –
Bazele de date, având ca model sistemul german ş
ş ş ț – ă
ă ă ă ă ş ş
Î ş ț ă ț
ă î Analithical Archaelogy. Modul de realizare a bazelor poate fi
ț ă
â ş ț
ă ă
â â î ş ă
ă ă ț ț

- 68 -
ă â ş ă
ş ă ă ț ş â
ş
ă ă ă î
â ă
â ă ş ă
ț â ă ț Î ț ă
ă â î â
ă ă ă ş
î ă
ț î
ă ă ă î
î ş
Î ă ă î ă
ț ă ş ț ş
ă î ă â ă ă î ă ă
ş ț ă ă
ț ă ă
Date: permite selectarea unei baze
Utilitare.
ă ă î
Tastând Date ă î ş Î ț
ş ț ă ş ț
Cataloagele: î ț ş ş
Subcataloagele: ş î â
ț ă
Exemplu: î ț
ă ț ă ă ă
ş
ş ț ş ă
Î î ă ț folosirea ă
F1 ă ț prinse în sistemul Paradox;
F2 ă ş î ă
F5, F6 ă ț ş ă î
Din help ț ț
ă ț ț ş ț ț ş
Consultare: ă ț ş ț
ş
ț ț ă ş ă ă î î
ț ț ş
ă ă ă ă ă ă î ț
ă ț APL care permite o serie de extrageri din bazele de date, ana
ț ăț ă î
ță ță ă ă ț ş ş
Quit: ş ş î
Ş
Î ț ş ț ț ț

- 69 -
ş ț
ț
Numele ă î ă ă
F1 ț ț ş ş
F2 ş â ț
F3 ă î ă
F7 ă ă î ş
Esc ă ț (da=salvare; nu=doar informare).
ț ț î î î î ă
ă î ă ă î
ț ş ț ş â
â ă î ă ă â ț ă
ț
î ş
â ț Esc ş Del ş Enter (introduce), Ins ă
ă ă â ş ț ă î
ă î î î ț ț ț ăț
ă ile. ț ă ă ț
? Realizarea unor grafice cantitative ă
? Extragerea de tabele ță – ț ă ş
ă ă ț
? ş ă ț ă ță
? Extragerea de grafice ă ă î
ă Suma ş Media).
ş î ă ț ş ăț î ă î ă
ț ț ă ă ă ț ă
ț ă ş
ăț
- ş
- editare ă
- tipule elementelor ş
ț ă ă
ă ş
ț Lansând comanda F2 pe grafic în meniu apar oper ț î ă
ă ş ş ț ş ă
Tastând Enter ă ş î
ş ț ț ă î
ă â â
ț ă ăț ă ş ț
ă F3 taie respectivului element, fiind repus cu F4.
ă ă ă în cm ori inci.
Extragerea de tabele ă ț ş
ț
ă ă ț
- ț
- Construire;
- Vizualizare;

- 70 -
- Salvare;
S ț ță ț î ț
ț ț
ț
ş Filtru ă ă ț ț ă
ț ț ă
ț ț
ț â ă â ă
ț or (sau), and ş
ă ă ă ț ț ț Construire ş Vizualizare.
ț ş î ț ț
ş Î ă ăț ă
ă F7 cu 0,1%, F8 ăț
ț ț
Î ă ăț Go to
ă ă î ă F4 ş gere a
unei coloane cu valori selectate (tasta F3), de reprezentare a datelor grafice ale coloanelor cu atribute (tasta F7 ş
del), de inserare (tasta ins). Datele sunt salvate cu tasta F2.
Salvare. ț ă ă î ş ASCI cu extensia*. dat. ț î ă
ă ă ță ț ț ă
ă î ă ă î ț APL).
ă ă ă ă ă î ț
ă ă ă ă
10.1 Anexele programului Zeus.
ț
Programul APL ( ă î – – ş ț ță
ț î ş “short-cut” ă
î ă ț ț
ăț ț ț ă ă
ş ț ț ş ă ț
Deschidere ş . dat. La ță ş ş
ă sau F2 ă
ă î …permite salvarea în alt director sau cu alt nume.
Print ă ăț lui.
ă permite schimbarea directorului curent.
Comenzi ş ț ă ă ş
ş sau Alt+X
Editare (E) ț ăț â ă ț
Undo ă
Taie sau Shift+Del taie textul marcat.
ă ă ş î ă ă î ă
Paste repune din clipboard ceea ce a memorat.
ă ț orat.
Ş sau Ctrl+Del.
ă ț ă ă î ă î ț ț

ă ş
Î ş
ă
Ferestre. Î ăț î ş
ă î
î ă ş Tabele ț
ă ă ț ş ă
ş ț ă ş ă î
10.1.2 ARHEOAPL.
10.1.3 APLWIN
10.2 INTERPRETAREA UNOR DATE DIN ZEUS.
â ş ț ă ă
Î ş ă ş
ț ş ă ă ă “ ”
Un alt element de filtru pe care-l folosim, pentru complex, pentru a selecta doar “B1” (bordeiul 1).
â ă Y ă
ă ş ă â ă
ă â F2 Selectare î ă ş ş ț
î ă
În acest caz se pot face o serie de alte se ă ş ă
ț ş
ă ă
F4 ă ă țâ varea elementelor dominante sau caracteristice.
F7 ă î â ă î ă
ş ță
ş ă ț
F3 Î î ă ă ă ş ț ă ă
ă ă ş ş Î
î ă ş
Salvarea ă â ş â ă ş *
dat..
ă ă ş ă ă â Esc ş
ă ă ALP-ului, programul de ț î ă ă
î ă î
Intrând în meniu cu tasta F10 ă ă ă ț
ş
ă ă â ă ă î
Page Down, ă ă â ă â ă â î
â
Serierea.
- 71 -
ț

ă ă î ă serierea. ă
â î ț â ă ț ă î î ț
ț de puterea calculatorului.
ă â –
ț ț î ş ş ă
ă ă â ț ă ă ă
ă ță Î î ş ț
ă ț ă ş
ăț î î ă ă
â ă ă ş
ăț F10, T, S).
În acest moment ser ă ț ă ă â
ă ț ă ş
Î ă ă ă – ț ă ă
– î – ş – ă ț ă ă ş â
ă ă – – ş î ă Î
ă ă – ă
ă ă –
â – ă â – ă ț ş –
ă ă ă ă unele ț ă
â î ă â ă
î ț ț sebit de importante pentru arheolog ş
ă ț
ț ț î â ş
ț ț ț â ă
ă ăț î ț ş ă
ă ăț
- Valoarea prag a indicelui de polarizare=2;
- ă ă â ă
- ă ă ț ş ț
ă ăț a diferitelor tipuri de date. Selectarea acestora se
face cu tasta Alt î ş ă
Prin Enter este lansat programul (sau OK cu mausul).
ăş ă î ăş ă
ă î ă ț
ț ă ă e.
F2 ă ă î ş ş ț File.
Alt+F3 închide fereastra.
ă
ă ă ă ă ă ş ă
ş ț ă ț
- 72 -
ă ă
î î ț ă ă ă ă
ş ă ş ă ț î ț
ă ț ş ă
Î ă ă ă

– ă ă ă
â ț
L. Tarcea – Gh. Lazarovici la Ljubljana, 1993; Cluj-Napoca 1994;ZEUS.
11. Ă
11.1. ş ț
- 73 -
Prelucrar ş ş ă ă ă
â ă ă î ă ş ş î ă ă ț
âş î ă î â â ă î ş î
ă ş ă
î ă î ş î
î ş
16, 83; T 119, 39-40, 45-47; H 75, 9-11, 35; H 69, 162; g 1743, 282-285; N 72, 65+90).
ț ş ş ă â ă
î ă ă
ă ț î ş
AROVICI 1977; 1984; 1991).
ş î ță â ş ă î
î î î î ina
(Karmanski 1968; 1994), Grivac, Lepenski Vir III (Serjovic 19**).
ă î ă ă
ăş ş ş ş â î ă
ă ă ş ă
11.2.PROBLEMELE TEHNICE ALE TEHNOLOGIEI CERAMICII.
11.2.1 LUTUL. ț ă ă ş ă ă â
ț ă ă ş ț
ş ț ăț
Grupele lutului: * caolinitele, formate din hidrarea silicatului de aluminiu, cristalizate apoi hexagonal;
? ă ş
? bentonitele sunt roci, din grupa montmorillonitului, arg ă ă ă
î ț ă ă ă
ş ă
? illite, micaceuri, au si î ă
î ă
Ş Ț ă ă ă ț
ț ă
ş ă ț ț
ă ț
ş ț ă
ț ş
ă î ț ş ț ă ă Î ț ă ă â ă ş
ă î ț ă ş ş ş ş î

ă ă ş ă Î ă
ĂȚ
11.3.1 TEXTURA ț ă î ş ă
î ş î ş ă ă
ț
ț ă ă ă â ş
ă ş ț î
â ă Î ă
ț degresant.
ț ț ă Î ț ă
“ ” “ ” ț ț ş “ ă” “ ă”
ă ț ă ă ț ă ă Î
ă ăî
Numele..................dimensiunile în mm
ş
Granule............4-2
foarte g ă
ă
medie....................... 0,5-0,25
ă
ă
praf....................0,0625-0,00390
- 74 -
ş
ă î ț î ş ț ă
ă î ă ă ş
O ă ă ă
ă ă ă ă
î ță â
ț ş ă ț
ă ş ă ț î
ț î ă
ă ță â î ă ă ă
ă ă ț
î ț e folosite.
Ă ă ş
ă între ş î între ş
î ț
ă ă â ăş ă ă î ț ă
ă îş ț

î â îş
ă ş ş ăț ă
11.3.4. CULO ă ăț ş
ăț ă î ş ş
ş ş ş ş ț
ş
Lut ceramica
ş … ă
ş – ş …. negru (piele de bivol);
ş ş … ş ş
… ş î ş
ț ă î ă ă ă ă ț ş ă ş
ş ş
ăț ă ăț
ă ț ț ş ă
ț î ă ă î ț ş ă ş ă
ăț ş ț e de ardere
(MORARIU-SOROCEANU 1988, fie. 1-2).
ă ş ă
ă ă ă î ş ț
º ş º ş
ț ț ş î ă î ă ț
î â î ş ă
î
ă ț ă ă î ă
ăț ş
ă între 10*2 10*5 radii, (A) la temperatura de 500ºC la cer
ă Ş ț
ş º Î ă ă ă
ş ă Ş ț
- categoria III, 2x10*3 A pân º î ş
ă
- 75 -
â º ş ă
ĂȚ î ă ă ă ş ț î
ț ț ț ş ț

ă
- 76 -
ță
ț ş
î ț î ă
ț î ă î î
î ț ş ăț
ă ă ă ă ă ț ț
Î ă
ț î
ă ă ş
ă ş ă
î
ț î â ºC până ºC. Alte minerale
cum sunt montmorilonitele pierd apa între 100-250ºC, dar distrugerea sistemului cristalin începe la 600ºC, când apa din
structura cristalină Î î între 850-900ºC, însă î º î
ş l de formarea sticlei (vitrifiere). În alte minerale aceste procese pot începe la temperaturi diferite.
11.4. STADIILE ARDERII
ăț ş
11.4.1 DESHIDRATAREA se petr î î ş
ăț ş ăț
ă ăț î ț
ş ă ț ă
î ş ț ă
â ă ă î ț ț î
ăț î
î ă ăț ă ş ă ă ă
ț ț ț ş ş
ă ş ş ş ş â ă
ț ă ş
ş ț î ț ăț â
ş ş ă ă ă
ț ăț
ț ă ş
ĂȚ
ă ş ş ş
î ă â ă ă ă ş
î ă ă ş î
ă
â

ş ăț ă
îş ă ca
exemplu: ț î º â ş
ă ºC sau 1470ºC). Unele minerale se umflă â î
ş ț
Ț ş PICTAREA
- 77 -
ă ț ă îş ă ă ş ă ț ă ț
ă ț ă î ă ă
ț
ş ă ş ă â ş î ă ț ț ş
ț ț ă
Î ă ă ş ş ş
ă î ț î
ş ț –
î ț ş ş
ş ş ț ț
ă ț ş
Macro fotografiile ță ă ă ț ță ă
ă
ă ă â
11.6.1. Pictarea cu carbon. ă din folosirea grefitului.
11.6.2. Extracte de plante. ț ă Peritomia
serulatum ă ă ț Î î ş î
î “ ă ” î ă ă ă
î ă
11.6.3. Pictarea cu grafit. Grafitul este format din ț
î ț ş ț ă î ş ț ş Î
ț î ț ț ă î ț
ă â ă î ț ă ț ş ş ş
11.6.4. Oxizii de pictat ş î
îş ă ă ş ş ț ş î
ă ț ş î ş Î ț
ş ă î
ț ă între º ş º ă ă ºC, iar
magnetitul la 400ºC).
ş î ă
î ă ş
ş ț ă ț î ş ț
ş
ț ă ă ş
ă î
ă ă ă
ă î ă ă î ă ă ă ă Î
ş ă
– ă ă ț ă ş
ă î ă ț ă
ş ăț

- 78 -
â
ă ă
â ş ş îş
ț ț
11.8 Ă ă
ş ă ş ş ş
ş ă ş
ăț î ă
ț ş ă ț ă
ă Î ă ă ă
î
ț î
î ă ă ş ă ă
ă ăț ă
ş ă ă nivele I, ş ț
nivele II, pentru un proces de difuziune; nuvelul IIIA, pentru un fenomen de retardare; nivelele IIIB,
ț ş nivelele IV, î ț ş etno-cultural.
Comparativ, au fost prezentate materiale din sudul Banatului, de la Ostrov Golu.
â ă
“ ” ț î ț ş ț
ță ş “ ” ă ă ă “ ”
“ ”
12. TEHNOLOGIA CERAMICII
12.1 PRE î ț
ă ă ă ț ş ț
ş ă ş ăț î
ă ş ă ş ş
ă ț î ă â
ăț ă ț
ş ăț
ă
Î ă â “
â ” ă
ț ț î î
î ă î ț ț â ă
ț î â ă â â ş
â ă ă ă ăț
ț ş ă ş ă ă î
ț ță î î ă
ț ă ă ă
î ță
ă ă ş ț tru noi.
Î
Î ț ț ş
“ ” ț
ă ş ş ă ă
ă ş ă ț ş ț ş
î î ă ț ț

ă ă ş ş ă
- 79 -
ş î ş î
â ț ă ş î â ț ț ă
ş ă ă î
ă
edee folosite la modelarea vaselor. Unii etnologi amintesc 5 procedee de producere a ceramicii.
ă ț ă ă
â ă ă î ş ă ț ş ă
ț ț î â î ă ş
î ă ț î â ş ă
ă î ă ă ă ş î ă âş
ă â ă î ă ț ă nea procedee au fost întâlnite la tribul baila,
ă ă
ă ş ă â
ş ă âş î
â ş ă î ț
ț ă ă ă ț ț ă ă ă ă
â
Un alt procedeu consta din lipirea de un fund rotund al unor clape âş ă ă
î î â
ă î ă âş
ă ă â ă â ş
î ț ă ă î
î â ă ş ță âş
î î â î â ş ă
ă â ț ă ț â
ş ă ă ț
ă î î î ă
ă ă ă Î ă î
ş ă Î ă ă
ă ă â
î ş ț ă î ş î î ă
Î ă î î Î
ă ă ă
î ă ț ț ț ă
â ă ț ă ă ).
Î Ă ă ă ş ă ş î
ă ă ă î
NETEZIREA vaselo ş î ț ă î ț ă
ț
ă ă sau în mai multe etape.
ş â ț
ă ă ă ă ț
PRESAREA s ă ş
â î ă ă î ă
ț ă

- 80 -
FINISARE Ț ț ă î ț ă â
ă ă ş î
î ă ț
ă ş ş ț ț î ă ț
ă ăț ă ă ş ă ă
ă â ț
ă ă ț ă ă
ț î ă ă
ă ă
Ă Ş ț ă ă
ă ă â î ă
ță ă ț
ă ă ş â ă
â ş ă î
ț
ă ă ă ț
ă ă ă î î ă
ă ă ă
ț
ț î ă â ă ț ț ă
ă ă ă ă ă ă ă î ă ş
ăț î ț ă ă
ț ă ş ă î ț
ăț ț ț ă
12.3. TEHNICILE DECORATIVE.
ț â ă
î ț ă ş ț î ş
â â ş ț Î
ț
cronologice sau culturale.
ă ț ț ă racte
î ț
ț ț î ş ă
ă é ă ă ă ă ă
ă â ț
ă ț ă ț â ş
ăş ț ț
ț
ş ş
ă ă ă ă ş ă ă ă ă
ă â ă ş ş
ă î
ă ă ă ă ă
î ț ț ă â
ț
ă ă î ă
ț ă ă ş

ă ă ț
ȚĂ î â ă î ă
ş î â ă î î
î ă
ARDEREA ÎN GROPI. În unele zon ă î ă
ă î ă ă î ş ºC pe o perioadă
ş ă
ă î î ă î ş
ă â ă
ă ă ă
ț ă ă ş
Î î ă
ă â ş ț
ş â
La cuptoarele de sus arderea es ă î ț ă
ă ă
ă ă ş ă ă
ă ă
î ă ş ş ă î ă â
ş ț â â ă î
ță ț
ă ț â
â ă ă
â ă î – ş ş
ă ş ă ă între
º ş ă ºC, dar menț î â ă
Î î
ă î ă
Ț Ş
DESHIDRAT ş ț ă î ă î
ț î î î ț
ț ş lele folosite.
ț ş î ăț ş
ț
ş ț
ş î ă ă î î ă ş ă
ă ş ă ăț ț
T î
ț
tudiat diferite ceramicii amero-indiene au indicat temperaturi între â ă
ă î
ă ă
ş ă ă â între ă ă
ț â ă °
12.5. CONCLUZII.
- 81 -
ş ă î ă
ă ă

ş – –
? ă ă ş
ă
? ş ă ă
ă ă ş â
? ă ă ă
? ț ă ă
ş
? datele despre ardere erau interesante pentru neoliticul timpuriu acestea fiind la unele categorii la 500-600ºC
proba 1, 600-700ºC proba 2, 700-850ºC proba 5-8, 800-850ºC proba 4,9; 850-900/920ºC la proba 3.
ț
- 82 -
ă ă ş
ă ă ă

ă
Ş
-Actes du XIIe Congrès International des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques. Bratislava 1991, J. Pavuk
(ed.), Bratislava, 1993, I. Arheometrie, metodologie, mediu.
-G. Barker (ed.), Companion Encyclopedia of Archaeology, I-II, 1999.
-J. Garanger (sous la dir.), La Préhistoire dans le Monde, PUF, „Nouvelle Clio. L’histoire et ses
problèmes”, Paris, 1992.
-S. Jones, R.D. Martin, D. Pilbeam (eds.), The Cambridge Encyclopedia of Human Evolution, Cambridge,
1992.
-S.J. de Laet (ed.), History of Humanity; I, Prehistory and Beginnings of Civilization, Routledge, London, 1993.
- ş â ş ş
ş
*
-Childe 1967: V.G. Childe, De la preistorie la istorie ş
-Clark 1977: G. Clark, World Prehistory in New Perspective, Cambridge, 1977.
-Clark 1978 : D. Clark, Analithical Archaeology, Cambridge, 1978.
-Clark 1994: G. Clark, Space, Time and Man. A Prehistorian’s View, Cambridge, 1994.
-Cooper-Carman-Firth-Wheatley 1995: M. Cooper, J. Carman, A. Firth, D. Wheatley (eds.), Managing
Archaeology, Routlegde, London, 1995.
-Coney – Hastorf 1993: Margaret W. Coney, Christine A. Hastorf (eds.), The Uses of Style in Archaeology,
Cambridge, 1993.
-Hodder 1987: I. Hodder (ed.)., The Archaeology of Contextual Meanings, Cambridge, 1987.
-Hodder 1991: I. Hodder, Reading the Past. Current Approaches to Interpretation in Archaeology², 1991.
-Hodder 1995: I. Hodder, Theory and Practice in Archaeology, Routledge, London, 1995.
-Horedt 1970: K. Horedt, Istoria comunei primitive ş
-Leonard – Jones 1989: R.D. Leonard, G.T. Jones, Quantifying Diversity in Archaeology, Cambridge, 1987.
-Neustupný 1993: E. Neustupný, Archaeological Method, Cambridge, 1993.
-Picard 1969: G.-Ch. Picard, L’archéologie, Larousse, 1969.
-Pinsky – Wylie 1990: Valerie Pinsky, Alison Wylie (eds.), Critical Traditions in Contemporary Archaeology,
Cambride, 1990.
-Rachet 1977: G. Rachet, Universul arheoligiei ş
-Rachet 1983: G. Rachet, Dictionnaire de l’archéologie, Laffont, 1983.
-Renfrew – Zubrow 1994: C. Renrew, E. Zubrow (eds.), The Ancient Mind. Elements of Cognitive
Archaeology, Cambridge, 1994.
-Trigger 1990: B.G. Trigger, A History of Archaeological Thought, Cambridge, 1990.
-Ucko 1995: P.J. Ucko, Theory in Archaeology. A World Perspective, Routledge, London, 1995.
-Vasicek – Malina 1990: Z. Vasicek, J. Malina, Archaeology Yesterday and Today. The Development of
Archaeology in the Sciences and Humanities, Cambridge, 1990.
-Yoffee – Sherratt 1993: N. Yoffee, A. Sherratt, Arhaeological Theory: Who Sets the Agenda?, Cambridge,
1993.
ă
- 83 -

- 84 -
-Adams & Adams 1991: W.Y. Adams, E.W. Adams, Archaeologycal Typology and Practical Reality. A
Dialectical Approach to Artifact Classification and Sorting, Cambridge, 1991.
-Adkins & Adkins 1989: L. Adkins, R.A. Adkins, Archaeological Illustration, Cambridge, 1989.
-Anati 1993: E. Anati, World Rock Art. The Primordial Language, 1993.
-Andrefsky 1998: W. Andrefsky, Lithics. Macroscopic Approaches to Analysis, London, 1998.
-Arnold 1988: D.E. Arnold, Ceramic Theory and Cultural Processes, Cambridge, 1988.
-Aujac 1975: Germaine Aujac, Géographie du Monde Antique, PUF, Paris, 1975.
- ş ş ş ț î lturii geto-dacice clasice, în
SCIVA 39, 1988, 1, p. 3-32.
- ş ş ş – š – , Bonn, 1993.
-Bader 1983: T. Bader, Die fibeln in Rumänien, PBF, XIV/6, 1983.
-Bader 1993: T. Bader, Die Schwerter in Rumänien, PBF, IV/6, 1993.
-Berciu 1961: D. Berciu, ț â ş
- ş – ş Vorgeschichtliche Kupfer – Analysen im Muzeum aus
Cluj, Donji Milanovac, 1990.
-Bintliff 1977: J.L. Bintliff, Natural Environment and Human Settlement in Prehistoric Greece, BAR, 28,
Oxford, 1977.
- ă ă ş
ă ş î sudul Transilvaniei, în Sargetia 16-17, 1983, p.
95-111.
-Boia 1979: L. Boia, ă, în RI 1979, 6, p. 1119-1130.
-Bolomey 1983: Alexandra Bolomey, L’home et son environment î
ş Esquisse d’une préhistoire de la Roumanie, Bucarest, 1983.
-Bonsall – Tolan-Smith 1997: C. Bonsall, C. Tolan-Smith (eds.), The Human Use of Caves, 1997.
-Boroffka 1994: N. Boroffka, Die Wietenberg Kultur. Ein Beitrag zur Erforschung der Bronzezeit in
Südosteuropa, Bonn, 1994.
-Bradley 1990: R. Bradley, The Passage of Arms. An Archaeological Analysis of Prehistoric Hoards and Votive
Deposits, Cambridge, 1990.
-Breunig 1987: P. Breunig, C14 Chronologie des vorderasiatischen, südost- und mitteleuropäischen Neolithikums,
Köln-Wien, 1987.
-Butzer 1982: K. Butzer, Archaeology as Human Ecology, Cambridge, 1982.
-Cameron – Tomka 1993: Catherine M. Cameron, S.A. Tomka (eds.), The Abandonment of Settlements
and Regions. Ethnoarchaeological and Archaeological Approaches, Cambridge, 1993.
-Cârciumaru 1980: M. Cârciumaru, î ş
â ş
-Champion 1995: T. Champion, Centre and Periphery. Comparative Studies in Archaeology, Routledge,
London, 1995.
-Clark 1986: G. Clark, Symbols of Excellence. Precious Materials as Expressions of Status, Cambridge, 1986.
-Clark 1987: G. Clark, Economic Prehistory, Cambridge, 1987.
- ş ş ț ț î I-IV î. Ch.
ş
-Courty – Goldberg –MacPhail 1990: Marie-Agnes Courty, P. Goldberg, R. MacPhail, Soils and
Micromorphology in Archaeology, Cambridge, 1990.
-Cribb 1991: R. Cribb, Nomads in Archaeology, Cambridge, 1991.
- ş şan, ă ă ş
-Deshayes 1960: J. Deshayes, Les outils de bronze de l’Indus au Danube, I, Paris, 1960.
-Doran-Hodson 1975: J. Doran, F. Hodson, Mathematic and Computers in Archaeology, Edinburgh, 1975.
-Dorrell 1989: P. Dorell, Photography in Archaeology and Conservation, Cambridge, 1989.
-Dragomir – Lazarovici –Târnovan 1988: N. Dragomir, Gh. Lazarovici, I. Târnovan, ă
ăț î , în ActaMN 24-25, 1988, p. 919 sqq.

- 85 -
-Dumitrescu 1974: Vl. Dumitrescu, ă â î , în
Apulum 12, 1974, p. 23-49.
-Dumitrescu 1974a: Vl. Dumitrescu, ă î â ş
-Dumitrescu-Lazarovici 1990: D. Dumitrescu, Gh. Lazarovici, Fuzzy Divisive Clustering in Archaeology,
în Arheometry in Romania ş
-Earle 1993: T. Earle (ed.), Chiefdoms: Power, Economy and Ideology, Cambridge, 1993.
-Ellis 1984: Linda Ellis, The Cucuteni-Tripolye Culture, Oxford, 1984.
-El Susi 1987: Georgeta El Susi, ă ăț č ă ț
, în Banatica 9, 1987, p. 43-55.
-El Susi 1993: Georgeta El Susi, ş ă , în ActaMN 26-30, I/I,
1993, p. 187-203.
-Gimbutas 1989: Marija Gimbutas, ț ş ă ş
-Gimbutas 1991: Marija Gimbutas, The Language of the Goddess, San Francisco, 1991.
-Glodariu 1983: I. Glodariu, ă ş ă, Cluj, 1983.
-Glodariu-Iaroslavschi 1979: I. Glodariu, E. Iaroslavschi, ț , Cluj, 1979.
-Gräslund 1987: B. Gräslund, The Birth of Prehistoric Archaeology, Cambridge, 1987.
-Febvre 1922: L. Febvre, La Terre et l’évolution humaine, Paris, 1922.
-Fernandez Manzano – Sarabia 1998: J. Fernandez Manzano, F.J. Sarabia (eds.), Arqueometalurgia del
bronce. Introducción a la metodologia de trabajo, Zaragoza, 1998.
-Florea 1998: G. Florea, ă ă ş ş ş î ă
, Cluj, 1998.
-Francovics –Zifferero 1999: R. Francovics, A. Zifferero (eds.), Musei e parchi archeologici, Siena, 1999.
- ț ț ă î heologie, în
ActaMN 24-25, 1988, p. 909-918.
- ț ț ş
, în ArhMold 16, 1993, p. 1-12.
-Furon 1988: R. Furon, Éléments de paléoclimatologie, Paris, 1988.
-Hodder – Orton 1979: I. Hodder, C. Orton, Spatial Analisis in Archaeology, Cambridge, 1979.
-Horedt 1973: K. Horedt, Die dakischen Silberfunde, în DaciaNS 17, 1973, p. 127-167.
-Iaroslavschi 1994: E. Iaroslvschi, Opinii privind „Soarele de andezit” de la Sarmizegetusa Regia, în ActaMN
31/I, 1994, p. 49-53.
-Iaroslavschi 1997: E. Iaroslavschi, Tehnica la daci, Cluj, 1997.
-Isaac 1990: The Archaeology of Human Origins. Papers by Glynn Isaac, edited by Barbara Isaac, Cambridge,
1990.
-Kalmar 1992: Zoia Kalmar, ’ é č
, în Balcanica (Beograd), 23, 1992, p. 167-180.
-Kalmar-Stoicovici 1990: Zoia Kalmar, E. Stoicovici, ş
he neolithic settlement of Iclod, în Arheometry in Romania 2, 1990, p. 137-146.
-Kent 1989: Susan Kent, Farmers as Hunters. The Implications of Sedentarism, Cambridge, 1989.
-Kent 1993: Susan Kent (ed.), Domestic Architecture and the Use of Space. An interdisciplinary Cross-Cultural
Study, Cambridge, 1993.
-Knapp 1992: B. Knapp (ed.), Archaeology, Annales and Ethnohistory, Cambridge, 1992.
-Kristiansen 1998: K. Kristiansen, Europe before History. The European World System in the 2 nd Millenium BC
, Cambridge, 1998.
-Labeyrie 1985: J. Labeyrie, L’homme et le climat, Denoël, 1985.
-Lamb 1973: H.H. Lamb, Climate: Present, Past and Future, Methuen, London, 1973.
-Lazarovici 1979: Gh. Lazarovici, Neoliticul Banatului, Cluj, 1979.
-Lazarovici 1988: Gh. Lazarovici, V ă ț ş î ,
în ActaMP 12, 1988, p. 24-70.
-Lazarovici 1993: Gh. Lazarovici, ă ă ş ă
ă ț ş coliticul balcano-anatolian, în ActaMP 17, 1993, p. 11-47.

- 86 -
-Lazarovici 1998: Gh. Lazarovici, ț , în ActaMN 35/I, 1998, p. 9-15.
-Lazarovici-Kalmar 1987: Gh. Lazarovici, Zoia Kalmar, ț ş ă ț
, în Sargetia 20, 1987, p. 18-34.
- ş ş
ț ş
-Lazarovici-Nica 1991: Gh. Lazarovici, M. Nica, č î â ş 1.
-Lazarovici-Piciu 1991: Gh. Lazarovici, T. Piciu, Analizele pedologice de la Gura Baciului, în Arheometrie 4,
Cluj, 1991.
-Lazarovici-Traore 1993: Gh. Lazarovici, Facko Traore, î â
â ă î zilele noastre –un studiu etnoarheologic, în ActaMN 26-30, I/2, 1993, p. 553-556.
-Lazarovici-Maxim 1994: Gh. Lazarovici, Zoia Maxim, ş
, în ActaMN 31/I, 1994, p. 13-35.
-Lazarovici-Maxim 1995: Gh. Lazarovici, Zoia Maxim, ă, Cluj, 1995.
- ş ş ț
ă ş
-Lichardus 1991: J. Lichardus (hrsg.), Die Kupferzeit als historische Epoche, 1991.
-Lips 1960: J. Lips, â ş ş
-Manning 1995: S.W. Manning, The absolute Cronology of the Aegean Early Bronze Age. Radiocarbon and
History, Sheffield, 1995.
-Mantu 1995: Cornelia-Magda Mantu, Câteva consideraț ă
â , în SCIVA 46, 1995, 3-4, p. 213-235.
-Marinescu-Bîlcu 1991: Silvia Marinescu-Bîlcu, ş î ş ,
în SCIVA 42, 1991, 3-4, p. 113-119.
-*** î ă, Cluj, 1995.
-Merriman 1999: N. Merriman (ed.), Making Early Histories in Museums, 1999.
-Michael – Ralph 1971: N. Michael, E. Ralph, Dating Techniques for the Archaeologist,
Cambridge-Massachusetts-London, 1971.
- ć ć Die Absolute Chronologie der Jungeren Steinzeit in Südosteuropa und die Ergebnisse
der Radiocarbon –C 14 Methode, în JbRGZM 14, 1967, p. 9-28.
-Miskovsky 1987: J.C. Miskovsky, Geologie de la Préhistoire. Méthodes, techniques, applications, Paris, 1987.
-Monah 1994: Felicia Monah, ă ț ă ț , în ActaMN
31/I, 1994, p. 81-85.
-Morariu-Jalobeanu 1986: V. Morariu, M. Jalobeanu, ă , în ActaMN
22-23, 1986, p. 431-438.
-Morariu-Fiat-Alicu 1988: V. Morariu, T. Fiat, D. Alicu, Magnetic prospection at Colonia Ulpia Traiana
Sarmizegetusa, în First Romanian Conference on tne application of phisics methods in archaeology, Bucharest, 1988,
p. 1-24.
-Necrasov 1990: Olga Necrasov et alii, ă ț
â , în ArhMold 13, 1990, p. 173-223.
-Nestor 1933: I. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumänien, în BerRGK 22, 1933, p. 11-181.
-Nestor 1965: I. Nestor, ă î â , în SCIV 16,
1965, 3, p. 421-430.
-***Le paléolithique et le néolithique de la Roumanie en contexte européen ş
-Orton 1980: C. Orton, Matematics in Archaeology, London, 1980.
-Orton –Tyers –Vince 1993: C. Orton, P. Tyers, A. Vince, Pottery in Archaeology, Cambridge, 1993.
-Paul 1992: I. Paul, ş ş
-Paul 1995: I. Paul, Vorgeschichtliche untersuchungen in Siebenbürgen, Alba Iulia, 1995.
- î ț î ț Depozitele de bronzuri din România ş
-Popa 1992: D. Popa, ă ăț
, comunicare la „ ş ă ă” – , Cluj, 1992.

- 87 -
-Popa-Lazarovici-Olariu 1992: D. Popa, Gh. Lazarovici, A. Olariu, ă
ăț , în Arheometrie 5, 1992.
-Renfrew 1979: C. Renfrew, Problems in European Prehistory, Edinburgh, 1979.
-Renfrew 1987: C. Renfrew, Archaeology and Language. The puzzle of Indo-European Origins, London, 1987.
-Rus-Tarcea-Maxim 1993: Diana Rus, L. Tarcea, Zoia Maxim, Gropi rituale din epoca bronzului la
Tureni-Poderei. Date ostrologice, în ActaMN 26-30, I/1, 1993, p. 229-238.
-Rustoiu 1996: A. Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î.Ch. –I d.Ch.) ş
-Rusu 1974: M. Rusu, Începuturile metalurgiei fierului în Transilvania, în In memoriam C. Daicoviciu, Cluj,
1974, p. 349-360.
-Rusu 1977: M. Rusu, ş î , în Banatica 4, 1977, p. 169-213.
-Simionescu 1983: P. Simionescu, – ță ă ş .
-Sîrbu 1993: V. Sîrbu, ț ş ş î ț
-Sîrbu-Florea 1997 ă ş î ă ă
-Soroceanu 1993: T. Soroceanu, Die Fundumstände bronzezeitlicher Deponierungen, în Bronzefunde aus
Rumänien. Prähistorische Archäologie in Südosteuropa 10, Berlin, 1993, p. 42 sqq.
-Spencer 1995: N. Spencer (ed.), Time, Tradition and Society in Greek Archaeology, Routledge, London,
1995.
-Stoicovici 1965: E. Stoicovici, ț ş ş ț
â , în SCIV 16, 1965, 3, p. 463-480.
-Stoicovici 1981: E. Stoicovici, Aportul analizelor mineralogice în interpretarea descoperirilor arheologice, în
ActaMP 5, 1981, p. 629-633.
-Stoicovici & Stoicovici 1972: E. Stoicovici, Fl. Stoicovici, ş ş
, în ActaMN 9, 1972.
- ć ć Eneolithic Cultures of Central and West Balkans, Beograd, 1995.
-Termier 1961: J. Termier, La trame géologique de l’histoire, Ed. Masson, 1961.
-Torrence 1989: R. Torrence, Time, Energy and Stone Tools, Cambridge, 1989.
-***The Thrcian World at the Crossroads of Civilizations ş
-Ț ici 1996 Ț ă
ă ş ț
-Vlassa 1976: N. Vlassa, Neoliticul Transilvaniei, Cluj, 1976.
-Vlassa-Takacs-Lazarovici 1986: N. Vlassa, M. Takacs, Gh. Lazarovici,
ş ă â , în ActaMN 22-23, 1986, p. 59-78.
-Vulpe 1970: Al. Vulpe, Äxte und Beile in Rumänien I, PBF, IX/2, 1970.
Vulpe 1975: Al. Vulpe, Äxte und Beile in Rumänien II, PBF, IX/5, 1975.
-Whittle 1989: A. Whittle, Problems in Neolithic Archaeology, Cambridge, 1989.
-Wollmann 1967: V. Wollmann, ă ,
în Apulum 6, 1967, p. 629-642.
-Wollmann 1996: V. Wollmann, Mineri ă ş ă î ă,
Cluj, 1996.
-Yener 1983: A. Yener, The production, exchange and utilisation of silver and lead metals in Ancient Anatolia, în
Anatolica 10, 1983, p. 1-15.