04.06.2013 Views

Ziar Calatoria in spatiul cosmic.......pdf

Ziar Calatoria in spatiul cosmic.......pdf

Ziar Calatoria in spatiul cosmic.......pdf

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

1:Spatiul <strong>cosmic</strong> si descoperiri.<br />

2:Interstelar,Mediul,Temper<br />

atura<br />

3:Zborul: Ascensional,Sustentatie<br />

4:Generalitatiile zborului<br />

5: Zborul racheta<br />

6:Crearea navetei spatiale<br />

<strong>Calatoria</strong> catre spatiu <strong>cosmic</strong><br />

Realizat de :<br />

Dieac Ioana<br />

Turcas Al<strong>in</strong>a


Spatiul <strong>cosmic</strong><br />

Spațiul <strong>cosmic</strong> numit și spațiu extraatmosferic este întregul spațiu situat d<strong>in</strong>colo de limita atmosferei unei planete. Spațiul <strong>cosmic</strong><br />

este, într-o primă aproximație, vid. Totuși, el nu este complet lipsit de conț<strong>in</strong>ut, ci este umplut cu gaze la presiune extrem de<br />

scăzută și pulberi. Spațiul <strong>cosmic</strong> conț<strong>in</strong>e câmpuri gravitaționale, radiații electromagnetice, neutr<strong>in</strong>i. Teoretic el mai conț<strong>in</strong>e și<br />

energie neagră și materie întunecată. Deoarece atmosfera nu se term<strong>in</strong>ă brusc, ci se subțiază progresiv, nu există nici o limită<br />

def<strong>in</strong>ită clar între atmosferă și spațiul <strong>cosmic</strong>.<br />

Descoperiri<br />

În 350 î.Hr., filosof grec Aristotel a sugerat că natura are oroare de vid, un pr<strong>in</strong>cipiu care a devenit cunoscută sub numele de horror<br />

vacui [1] . Pe baza acestei idei cum că vidul nu ar putea exista, mai multe secole s-a crezut că spațiul nu ar putea fi gol. [2] Abia în<br />

secolul al XVII-lea, filozoful francez René Descartes a susț<strong>in</strong>ut că întregul spațiu trebuie să fie pl<strong>in</strong>. [3] Cercetări viitoare priv<strong>in</strong>d<br />

fizica vidului au fost efectuat de către Otto von Guericke. El a menționat corect că atmosfera Pamantului cupr<strong>in</strong>de planeta noastră<br />

ca un înveliș, cu o densitate graduală, în scădere odată cu altitud<strong>in</strong>ea. El a ajuns la concluzia că trebuie să existe un vid, un spațiu<br />

gol între Pământ și Lună.


Interstelar<br />

Spațiul <strong>in</strong>terstelar este spațiul fizic d<strong>in</strong>tr-o galaxie care nu este ocupat de stele sau de sistemele lor planeta-<br />

Mediul<br />

Spațiul exterior este cel mai apropiat de starea de vid perfect. Efectiv în acest spațiu<br />

nu există forțe de frecare, aceasta le permite stelelor, planetelor și sateliților să circule<br />

liber de-a lungul traiectoriilor lor ideale gravitaționale. Cu toate acestea, chiar<br />

și în cel mai pronunțat vid d<strong>in</strong> spațiul <strong>in</strong>tergalactic tot există câțiva atomi de hidrogen<br />

pe metru cub. [5] Pentru comparație, aerul pe care îl respirăm conț<strong>in</strong>e aproximativ<br />

10 25 molecule pe metru cub. Vidul avansat d<strong>in</strong> spațiu poate fi un mediu atractiv<br />

pentru anumite procese <strong>in</strong>dustriale, de exemplu cele care necesită suprafețe<br />

ultracurate.<br />

Temperatură<br />

Tot Universul observabil este umplut cu fotoni care au fost creați în timpul Big Bang<br />

-ului, cunoscuți sub numele de radiație <strong>cosmic</strong>ă de fond cu microunde, (CMBR). Nu-


O rachetă este un vehicul, un proiectil ori o aeronavă a cărui forţă necesară deplasării este obţ<strong>in</strong>ută pr<strong>in</strong> reacţiunea obiectului însuşi la ejectarea cu viteză ridicată a unor gaze realizate în urma arderii unui<br />

combustibil lichid sau gazos proven<strong>in</strong>d d<strong>in</strong>tr-un motor rachetă.<br />

Pr<strong>in</strong>cipiile, respectiv legile fizicii după care o rachetă se deplasează sunt Pr<strong>in</strong>cipiul acţiunii şi reacţiunii,<br />

care reprez<strong>in</strong>tă una d<strong>in</strong> legile mecanicii clasice (cunoscute şi sub numele de Legile lui Newton)<br />

şi legea conservării impulsului.<br />

Zborul<br />

Generalităţi despre diferite tipuri de zbor<br />

Spre deosebire de zborul animalelor, care se bazează cel mai adesea pe sustentaţia şi deplasarea în<br />

spaţiu cu ajutorul unei perechi de aripi (în cazul păsărilor, liliacului, s<strong>in</strong>gurul mamifer zburător,<br />

sau unor specii de <strong>in</strong>secte) sau a două perechi de aripi (în cazul altui grup de <strong>in</strong>secte), zborul mecanic<br />

poate fi de mai multe feluri.<br />

Zborul ascensional, sau zborul baloanelor, se bazează pe variaţia densităţii medii a unui ansamblu<br />

format d<strong>in</strong> obiectul care produce ascensiunea, balonul, (care este fie umplut cu aer cald sau cu un<br />

gaz uşor, hidrogen sau heliu) şi restul obiectelor necesare ascensiunii plus, eventual, călătorii. Zborul<br />

ascensional al baloanelor este realizat pr<strong>in</strong> menţ<strong>in</strong>erea unei densităţi medii a ansamblului constant<br />

mai mică decât densitatea medie a aerului înconjurător. Zborul planat al planoarelor,<br />

parapantelor (paragliderelor) sau al paraşutelor sunt variaţii ale zborului ascensional, fi<strong>in</strong>d diferite<br />

cazuri aparte ale unui zbor descensional. În acest caz însă, densitatea medie a obiectelor acestei categorii<br />

este constant mai mare decât cea a aerului înconjurător, dar ele frânează căderea liberă pr<strong>in</strong><br />

diferite metode, realizând în f<strong>in</strong>al opusul zborului ascensional, un zbor descensional. Zborul ascensional<br />

sau descensional folosesc arareori un motor pentru propulsie, întrucât nu au nevoie de nici<br />

un tip de motor pentru sustentaţie.<br />

Zborul de sustentaţie este specific aeronavelor mai grele decât aerul, avioane şi elicoptere, cu mijloace<br />

de propulsare la bord, motoare, <strong>in</strong>diferent de tipul motorului de propulsie, cu elice sau cu reacţie.<br />

În acest caz efectul comb<strong>in</strong>at al propulsării cu cel de sustentaţiei produs de aripi, la avioane,<br />

respectiv de elicea orizontală, la helicoptere, realizează despr<strong>in</strong>derea de pământ şi zborul. Motoarele


O rachetă este un vehicul, un proiectil, o aeronavă sau o navă spațială a cărui forță necesară deplasării<br />

este obț<strong>in</strong>ută pr<strong>in</strong> reacțiunea obiectului însuși la ejectarea cu viteză ridicată a unor gaze realizate<br />

în urma arderii unui combustibil lichid sau gazos proven<strong>in</strong>d d<strong>in</strong>tr-un motor rachetă.<br />

Pr<strong>in</strong>cipiile, respectiv legile fizicii după care o rachetă se deplasează sunt Pr<strong>in</strong>cipiul acțiunii și reacțiunii,<br />

care reprez<strong>in</strong>tă una d<strong>in</strong> legile mecanicii clasice (cunoscute și sub numele de Legile lui Newton) și<br />

legea conservării impulsului.<br />

Generalități despre diferite tipuri de zbor<br />

Spre deosebire de zborul animalelor, care se bazează cel mai adesea pe sustentația și deplasarea în<br />

spațiu cu ajutorul unei perechi de aripi (în cazul păsărilor, liliacului, s<strong>in</strong>gurul mamifer zburător,<br />

sau unor specii de <strong>in</strong>secte) sau a două perechi de aripi (în cazul altui grup de <strong>in</strong>secte), zborul mecanic<br />

poate fi de mai multe feluri.<br />

Zborul ascensional, sau zborul baloanelor, se bazează pe variația densității medii a unui ansamblu<br />

format d<strong>in</strong> obiectul care produce ascensiunea, balonul, (care este fie umplut cu aer cald sau cu un<br />

gaz ușor, hidrogen sau heliu) și restul obiectelor necesare ascensiunii plus, eventual, călătorii. Zborul<br />

ascensional al baloanelor este realizat pr<strong>in</strong> menț<strong>in</strong>erea unei densități medii a ansamblului constant<br />

mai mică decât densitatea medie a aerului înconjurător. Zborul planat al planoarelor,<br />

parapantelor (paragliderelor) sau al parașutelor sunt variații ale zborului ascensional, fi<strong>in</strong>d diferite<br />

cazuri aparte ale unui zbor descensional. În acest caz însă, densitatea medie a obiectelor acestei categorii<br />

este constant mai mare decât cea a aerului înconjurător, dar ele frânează căderea liberă pr<strong>in</strong><br />

diferite metode, realizând în f<strong>in</strong>al opusul zborului ascensional, un zbor descensional. Zborul ascensional<br />

sau descensional folosesc arareori un motor pentru propulsie, întrucât nu au nevoie de nici<br />

un tip de motor pentru sustentație.


Zborul rachetă<br />

Zborul rachetă folosește un motor de propulsie, numit motor rachetă, care folosește energia<br />

degajată d<strong>in</strong> arderea unui jet presurizat de carburant într-un contrajet, de asemenea presurizat,<br />

de comburant. Camera de ardere este de obicei o cavitate de o anumită formă volumică<br />

curbil<strong>in</strong>ie (datorită efectelor de distorsiune a curgerii lam<strong>in</strong>are și nelam<strong>in</strong>are a gazelor nearse<br />

și arse, comb<strong>in</strong>ate cu efectul Coandă) prevăzută cu un s<strong>in</strong>gur orificiu de ieșire, gura de<br />

ejectare, pr<strong>in</strong> care gazele arse sunt evacuate. Ambele substanțe, atât carburantul, cât și comburantul,<br />

trebuie să se găsească la bordul vehiculului.


Crearea Navetei Spatiale a reprezentat <strong>in</strong>ceputul unei noi ere a explorarii <strong>spatiul</strong>ui.In trecut,<br />

navele spatiale erau folosite doar o s<strong>in</strong>gura data, <strong>in</strong>sa Naveta, care decoleaza ca o racheta<br />

si se <strong>in</strong>toarce pe Pamant ca un planor, poate fi folosita de maximum 100 ori.Naveta a<br />

lansat si a reparat multi sateliti, cum ar fi Telescopul Spatial al Hubble, si a pus pe orbita laboratorul<br />

de la bord numit Spacelab. Pr<strong>in</strong>cipala piesa a Navetei Spatiala este o astronava<br />

numita Orbiter care are cam doua treimi d<strong>in</strong> dimensiunea unui avion Boe<strong>in</strong>g 747.Pentru a<br />

putea decola si calatori <strong>in</strong> spatiu, Orbiter este fixat pe rezervoare esterne uriase care sunt<br />

sursa de combustibil lichid pentru cele trei motoare pr<strong>in</strong>cipale.In plus, mai exista doua motoare<br />

auxiliare(SRB)care ard combustibil solid. Orbiter cont<strong>in</strong>e si combustibil lichid pentry<br />

propriile motoare de manevrare.In total au fost construite sase Orbiter: Enterprise<br />

(prototip), Columbia, Challenger, Discovery, Atlantis si Endeavor.<br />

Zborul <strong>in</strong>augural al Columbiei d<strong>in</strong> 12 aprilie 1981 a confirmat ca Naveta se poate <strong>in</strong>toarce<br />

<strong>in</strong> siguranta pe Pamant.<br />

La 28 ianuarie 1986, la 73 secunde dupa lansare, Challenger a explodat.Endeavor a <strong>in</strong>locuit<br />

naveta Challenger; zborurile au fost reluate la sfarsitul anului 1988.Navetele sunt <strong>in</strong> prezent<br />

folosite la asamblarea Statiei Orbitale Internationale.<br />

STATIILE ORBITALE<br />

Statiile orbitale sunt baze de cercetare pe orbite la aproximativ 320 km deasupra<br />

Pamantului.Sunt folosite la astronomie, observarea Pamantului si efectuarea unor experimente<br />

care necesita gravitatie zero sau expunere la vidul spatial.Astronautii pot petrece astfel<br />

multe luni <strong>in</strong> spatiu , acumuland experienta zborurilor spatiale de lunga durata care ar<br />

putea fi utile <strong>in</strong> viitor pentru explorarea Cosmosului.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!