Recomandari de monitorizare habitat 4070

Autor biol. Călin Hodor
Habitate alpine şi subalpine de interes comunitar
incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176:
„Habitate prioritare alpine, subalpine şi
forestiere din România”
Planul de monitorizare a habitatului 4070 *
tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
din siturile reţelei Natura 2000 din România
Braşov, 2008

2
TABELA DE CONŢINUT
1 INTRODUCERE ....................................................................................... 3
2 HABITATUL 4070* TUFăRIşURI CU Pinus mugo şI
RhododendRon myRtifolium ................................................................. 3
Măsuri de conservare necesare ....................................................... 5
iMportanţă.................................................................................................... 6
3 DEsCRIEREA sPECIILOR EDIFICATOARE........................................... 7
3.1 j n e a p ă n u l – p i n u s m u g o ......................................................................... 7
3.2 r o d o d e n d r o n u l – r h o d o d e n d r o n m y rt i f o l i u m ....................................... 12
4 mONITORIzAREA BIODIvERsITăŢII - DATE gENERALE ..................16
4.1 c e e s t e m o n i t o r i z a r e a b i o d i v e r s i t ă ţ i i?....................................................16
4.2 m o d u l d e r e a l i z a r e a p l a n u r i l o r d e m o n i t o r i z a r e ................................. 16
5 mONITORIzAREA HABITATULUI 4070 ............................................... 18
5.1 m o n i t o r i z a r e a c u a j u t o r u l p i e ţ e l o r d e p r o b ă ....................................... 18
5.2 m o n i t o r i z a r e a c u a j u t o r u l imaginilor f i x e ............................................ 21
5.3 m o n i t o r i z a r e a c u a j u t o r u l imaginilor s at e l i ta r e ................................... 24
6 CONCLUzII ............................................................................................ 27
7 ÎNCHEIERE ............................................................................................ 27
8 BIBLIOgRAFIE ...................................................................................... 28

1
INTRODUCERE
Lucrarea de faţă se adresează în special structurilor de administrare prezente
şi viitoare a siturilor Natura 2000 care conţin habitatul 4070 Tufărişuri sud-est
carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium),
precum şi tuturor acelora care sunt interesaţi în managementul acestui habitat.
Protocoalele de monitorizare sunt simple, pentru aplicarea lor nefiind nevoie să
existe o pregătire specială, putând fi astfel implementate cu ajutorul voluntarilor,
studenţilor, rangerilor etc.
2 HABITATUL 4070* TUFăRIşURI CU Pinus mugo şI
RhododendRon myRtifolium 2
Conform R3105 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar
(Rhododendron myrtifolium)
Descrierea habitatului s-a realizat după lucrarea Habitatele din România,
Doniţă et al 2005.
Descrierea acestui tip de habitat a fost realizată de dr. Mihaela Paucă-
Comănescu.
Acest tip de habitat cuprinde formaţiuni boreo-alpine, iar elementele carpatobalcanice
îl diferenţiază de habitatele similare, vicariante din Europa centrală.
Speciile prezente sunt oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile. Alături de Pinus
mugo, speciile Rhododendron myrtifolium (syn. R. kotschyi) şi Calamagrostis
villosa îi dau caracterul local, al Carpaţilor româneşti.
corespondenţe:
NATURA 2000: 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 2
EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heaths
PAL.HAB: 31.561 Subalpine mountain pine scrub and 31.562 Carpathian
alpenrose mountain pine scrub
EUNIS: F2.46 Carpathian Pinus mugo scrub;
ASOCIAŢII VEGETALE: Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi Borza 1959, em.
Coldea 1995 (Syn.: Pinetum mugi carpaticum auct. rom., Calamagrostio villosae
-Pinetum mugi Sanda et Popescu 2002).
3

ăspândire:
Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, Carpaţii Occidentali, în etajul subalpin,
în special în Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Munţii Călimani, Munţii
Giumalău, Mt. Ceahlău, Munţii Gurghiului, Munţii Bistriţei, Munţii Nemirei, Munţii
Ciucaş, Mt. Piatra Mare, Munţii Piatra Craiului, Mt. Postăvaru, Munţii Bucegi,
Munţii Făgăraş, Munţii Iezer-Păpuşa, Munţii Căpăţânii, Munţii Sebeşului, Munţii
Parâng, Munţii Retezat, Munţii Ţarcu - Godeanu, Munţii Cernei, Munţii Semenic,
Munţii Vlădeasa
suprafeţe: Total > 50.000 ha.
staţiuni:
Altitudine 1350-2000 m în nord şi 1600-2250 m în restul Carpaţilor. Clima: T =
3,0-0,2 o C în nord, 2,2-0,0 o C în sud, P = 1250-1425 mm anual. Relief: versanţi
puternic înclinaţi, circuri glaciare, platouri vânturate. Roci: şisturi cristaline, roci
eruptive, conglomerate, calcare.
Soluri: humosiosoluri, prepodzol, podzol, superficiale, cu schelet bogat, cu
reacţie acidă (pH = 4,1-4,8), oligobazice (13-19%).
Structura: Fitocenoza edificată de Pinus mugo este tipică pentru etajul subalpin
al Carpaţilor româneşti, iar elementele carpato-balcanice o diferenţiază de cele
similare (vicariante din Alpi). Acoperirea generală este de 90-100%. Speciile sunt
oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile. Stratul arbuştilor este compus din Pinus
mugo, în general monodominant, dar pot apărea sporadic, Alnus viridis, Salix
silesiaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica, iar la limita inferioară, în rarişti,
se dezvoltă şi exemplare subdezvoltate de arbori (Pinus cembra, Picea abies,
Sorbus aucuparia). Stratul de jneapăn este de regulă compact, cu densităţi mari
(2200 tufe/ha, cu 9 ramuri la tufă în medie), cu înălţime de 2-2,5 (3,0) m la
altitudini mai coborâte (1600 m) şi devine tot mai scund, ajungând la 0,40 m la
altitudini de peste 2200 m. Productivitatea stratului arbuştilor variază, în medie,
între 6,6 t-11 t / an / ha material vegetal uscat şi au o biomasă totală de 74,5 t / ha.
Stratul ierburilor şi subarbuştilor este edificat de Rhododendron myrtifolium, cu
dominantă mare fiind şi Vaccinium myrtillus, Deschampsia flexuosa, Homogyne
alpina, Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Calamagrostis
villosa. Acoperirea stratului este de 30-60%, având o înălţime de 25-30 cm.
Stratul muscinal este prezent aproape totdeauna, are o acoperire variabilă, între
30-80% şi este alcătuit mai ales din speciile Pleurozium schreberi, Hylocomium
splendens, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium.
compoziţie floristică
Specii edificatoare: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium.
Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium, Calamagrostis villosa.
4

Alte specii importante: Juniperus sibirica, Campanula abietina, Pinus cembra,
Salix silesiaca, Ribes petraeum, Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus, Silene
nivalis, Hieracium alpinum, Poa media, Leucanthemum waldsteinii, Cicerbita
alpina, Dryopteris carthusiana ssp. dilatata, Melampyrum sylvaticum, Alnus
viridis, Picea abies, Sorbus aucuparia, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina,
Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Pleurozium schreberi,
Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium.
Specii endemice: Silene nivalis (Lychnis nivalis).
Valoare conservativă: mare, habitatele sunt periclitate antropic, Pinus mugo fiind
o specie ocrotită în România.
Măsuri de conservare necesare
Specia Pinus mugo a fost ocrotită prin lege în Romania din 1952, fiind puternic
periclitată; cu toate acestea, reducerea suprafeţelor habitatului a continuat,
datorită acţiunilor de defrişare în favoarea extinderii pajiştilor, prin utilizarea lui
ca lemn de foc de către ciobani, turişti, cabanieri, prin culegerea lăstarilor tineri
pentru uz medicinal, păşunatul limitrof intens.
Foto 1. Exemplu de incendiere voluntară. C.Hodor
Retezat 2005
Foto 2. Exemplu de incendiere voluntară. C. Hodor
Retezat 2005
Un management adecvat pentru protecţie trebuie să prevadă interdicţie totală
pentru tăieri, recoltarea lăstarilor, constituirea unor trasee turistice ocolitoare,
cu interdicţia campării în zone apropiate habitatului şi instituirea unui sistem de
amenzi semnificative în cazul delictelor.
Amenajarea unor pepiniere şi a unor culturi de Pinus mugo, în care să poată fi
valorificate economic calităţile medicinale ale speciei.
5

importanţă
Habitat deosebit de important pentru stabilizarea pantelor în special a celor
acoperite cu grohotiş.
Foto 3. Jnepeniş pe pante cu grohotiş. C. Hodor, Retezat 2005
Un alt rol important este cel de adăpost pentru exemplarele de carnivore mari,
în special urs, în timpul primăverii şi verii. De asemenea este şi un bun habitat
pentru unele specii de păsări.
6

3
DEsCRIEREA sPECIILOR EDIFICATOARE
3.1 jneapănul – pinus Mugo
Jneapănul este un arbust cu tulpini culcate şi ascendente de până la 3 metri
înălţime, cu numeroase tulpini, la bază culcate, spre vârf oblic ascendente sau
erecte.
Foto 4. Jnepeniş. C. Hodor Retezat 2005
Ritidomul cenuşiu-brun, crăpat în solzi neregulaţi, nu se exfoliază.
Lujerii tineri verzui, apoi bruni până la cenuşiu negricios.
Muguri răşinoşi.
Ace grupate câte două, de 3-7 cm lungime, des aşezate, adesea îngrămădite
spre vârful lujerului şi încovoiate spre lujer, puţin răsucite, de un verde viu la vârf
obtuziuscule (de la obtuz – bont, teşit, terminat cu un unghi rotunjit sau mai mare
de 90 o ) pe margini fin serate (cu dinţi ascuţiţi aplecaţi spre vârful acului, având
inciziunile ascuţite asemănătoare cu dinţii de fierăstrău), cu 2-6 canale rezinifere
subepidermale.
7

Conuri solitare sau câte 2+4, în verticile sesile sau foarte scurt pedunculate, la
maturitate orizontal patente (larg deschis, formând un unghi mai mare de 45 o
cu lujerul), sau aplecate în jos, ovoide, sau aproape sferice, de 2-5 cm lungime,
brune.
Foto 5. Lujer cu conuri de Pinus mugo. C. Hodor, Retezat 2006
8

Înflorire în luna iunie-iulie.
Foto 6. Lujer cu flori femele de Pinus mugo. C. Hodor, Retezat 2006
9

Paraziţi
Jneapănul este uneori afectat de invazia larvelor de Neodiprion sertifer un
himenopter din familia Diprionide ale cărui larve rod frunzele.
Foto 7. Larve de Neodiprion sertifer pe Pinus mugo. C. Hodor, Retezat 2006
De asemenea se pot constata suprafeţe întinse afectate de înroşirea acelor de
pin provocată de ciuperca Lophodermium pinastri.
Foto 8. Pinus mugo cu atac de Lophodermium
pinastri. Şerban-Pîrîu Retezat 2008
10
Foto 9. Pinus mugo cu atac de Lophodermium
pinastri. Şerban-Pîrîu Retezat 2008

Specii cu care se poate confunda
• Zâmbru Pinus cembra
Jneapănul poate fi confundat cu exemplare tinere, de mici dimensiuni ale acestei
specii. Diferenţele majore constau în gruparea acelor câte 5, drepte, cu vârf
ascuţit.
• Ienupăr Juniperus sibirica
Principala diferenţă constă în habitus şi mai ales în forma, culoarea şi
dimensiunea acelor (la ienupăr negrupate,de 4-8 mm) şi prin lipsa conurilor şi
prezenţa pseudobacelor la ienupăr.
Foto 10. Jneapăn Pinus mugo. C. Hodor, Retezat
2006
Foto 11. Ienupăr Juniperus sibirica. C. Hodor, Retezat
2005
11

3.2 rododendronul – rHododendron MyrtifoliuM
Arbust înalt până la 50 cm, cu ramuri lungi, puţin ramificate.
Lujerii tineri sunt acoperiţi cu glande solzoase ruginii.
Foto 12. Rododendron Rhododendron myrtifolium. C. Hodor, Retezat 2006
Frunzele sunt alterne, îngrămădite spre vârful lujerilor, persistente, tari, pieloase,
eliptice, ovat (în forma unui ou) eliptice sau alungit eliptice, de 1-2(3) cm lungime
şi 5-12 mm lăţime, la bază cuneat (cu baza laţită, mai lung decât lat, şi lent
ascuţit înspre vârf) îngustate, cu margini întregi şi revolute (însucite înafară),
glabre (nepăroase), pe dos cu glande solzoase ruginii.
Flori roşii purpurii sau roz aprins, rar albe, aşezate câte 6-10 în raceme
umbeliforme terminale. Caliciu (totalitatea sepalelor unei flori) foarte mic,
disciform. Corola infundibuliformă (de forma unei pâlnii larg deschise la capătul
de sus), de 1,5 cm lungime, cu 5 lacinii (segmente înguste). Stamine 10. Gineceu
superior. Stil mai scurt decât ovarul.
12

Foto 13. Rododendron Rhododendron myrtifolium. C. Hodor, Retezat 2005
Fruct de 5-7 mm lungime, dehiscent prin 5 valve, cu numeroase seminţe lungi
de 1 mm.
Înfloreşte în iunie-iulie, dar prezintă de multe ori şi o înflorire târzie în septembrieoctombrie.
Staţiuni locuri stâncoase şi înierbate din etajul subalpin şi alpin. Formează
adesea tufărişuri întinse. Este asociat cu jneapănul în etajul subalpin.
13

Specii cu care se poate confunda
Rododendronul este greu de confundat în stadiul de înflorire dar am constatat
câteodată confuzia cu azalee Loiseleuria procumbens. Aceasta este însă un arbust
târâtor şi are florile şi frunzele foarte mici în comparaţie cu rododendronul.
Foto 14. Azalee Loiseleuria procumbens asociată cu jneapăn. C. Hodor, Retezat 2002
Foto 15. Azalee Loiseleuria procumbens. Hodor, Retezat 2002
14

În afara perioadei de înflorire se poate confunda cu merişorul Vaccinium vitis-idaea
care are însă frunzele cu margini mai puţin revolute, faţă ventrală.
Foto 16. Merişor Vaccinium vitis-idaea. C. Hodor, Retezat 2006
15

4
16
mONITORIzAREA BIODIvERsITăŢII - DATE gENERALE
4.1 ce este Monitorizarea biodiversităţii?
Monitorizarea este una dintre cele mai fezabile metode de „audit” al
managementului unei arii naturale protejate.
Termenul de monitorizare este excesiv şi uneori greşit folosit de aceea voi încerca
să vă reamintesc diferenţele între inventariere, supraveghere şi monitorizare.
inventarierea (survey) este o metodă de colectare a datelor care procură un
cadru pentru măsurarea sistematică a unor variabile.
supravegherea (surveillance) este o măsurare sistematică a unor variabile
de-a lungul timpului cu scopul de a găsi o serie de date relaţionate la factorul
timp.
Monitorizarea (monitoring) este tot o măsurare sistematică a unor variabile
de-a lungul timpului dar având unele obiective „în minte”.
De fapt cea mai clară diferenţă între noţiunile exprimate mai înainte constă
în faptul că monitorizarea se realizează pentru motive clare cum ar fi
asigurarea atingerii anumitor ţinte.
4.2 Modul de realizare a planurilor de Monitorizare
Dezvoltarea planurilor de monitorizare a biodiversităţii trebuie să urmeze
următorii paşi:
Planificarea
Colectarea datelor din teren conform planificării
Analiza datelor
Raportarea
Planificarea
Primul principiu al planificării este ca planificarea să fie făcută.
Cel de-al doilea principiu este să nu pierzi prea mult timp planificând
astfel încât programul de monitorizare să înceapă foarte târziu sau să
nu mai înceapă de loc.

Etape
Alegerea speciilor şi habitatelor cheie
Construirea protocoalelor de monitorizare
Analiza timpului disponibil monitorizării
Construirea protocoalelor de monitorizare
Fiecare protocol de monitorizare ar trebui să conţină următoarele elemente:
Titlu
Prioritatea
Întrebarea sau întrebările la care monitorizarea va răspunde în urma
aplicării acestui protocol.
Indicatorul
Justificarea
Atributele
Numărul de pieţe de probă/transecte/puncte fixe etc.
Distribuţia pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc.
Mărimea acestora
Locaţia şi modul de marcare a acestora în teren
Informaţii detaliate asupra a ce fel de informaţii se colectează şi cum
Descrierea formularelor de teren
Descrierea metodelor de asigurare a calităţii colectării datelor şi
metodele de standardizare
Frecvenţa şi calendarul monitorizării
Modul de stocare şi management al informaţiei
Date privind procedurile de analiză, inclusiv a metodelor statistice care
vor fi folosite
Modul de raportare a rezultatelor analizate
Resursele umane care vor trebui alocate protocolului
Resursele materiale care vor trebui alocate protocolului
Responsabilitatea asupra menţinerii, calibrării şi eventual reparării
echipamentului folosit
17

5
18
mONITORIzAREA HABITATULUI 4070
Monitorizarea habitatelor întinse pe suprafeţe mari (păduri, tufărişuri) mai ales
când accesul în habitatul care trebuie monitorizat este greoi, aşa cum este în
cazul tufărişurilor cu jneapăn.
Monitorizarea habitatelor edificate de plante lemnoase cu, creştere lentă este
greoaie, primele rezultate apărând după mulţi ani de cercetare.
Propunem pentru monitorizarea jnepenişurilor din siturile Natura 2000 din Carpaţi
trei metode de monitorizare.
1.
2.
3.
cu pieţe de probă
cu imagini fixe
cu imagini satelitare
5.1 Monitorizarea cu ajutorul pieţelor de probă
Protocol nr. …....................................
Monitorizarea modificărlor limitei habitatului 4070 din situl Natura 2000 …………
......................................................….
Prioritatea 1
Întrebarea sau întrebările la care monitorizarea va răspunde în urma
aplicării acestui protocol
Care este dinamica naturală a habitatului 4070 din situl Natura 2000……….…?
Care este influenţa turiştilor şi a păşunatului asupra habitatului 4070 din situl
Natura 2000……….....................……?
Care este impactul incendierilor voluntare asupra habitatului 4070 din situl
Natura 2000………….....................…?
Care este impactul insectelor defoliatoare şi al fungilor asupra habitatului 4070
din situl Natura 2000……........………?

indicatorul
Modificarea limitelor.
justificarea
Habitat prioritar.
Poate suferi modificări ale suprafeţelor datorită încălzirii globale, extinzându-şi
limita superioară înspre etajul alpin şi pierzând suprafeţe la limita cu pădurea de
molid în favoarea acesteia.
Poate suferi modificări ale limitelor prin influenţă antropică, tăieri, incendieri,
păşunat.
numărul de pieţe de probă/transecte/puncte fixe etc.
Se aleg prin randomizat 10 transecte de câte 120 m la marginea habitatului, în
care se construiesc din 20 în 20m pieţe de probă pătrate de 6x6 m. Pieţele se
construiesc în aşa fel încât, în primul an, suprafaţa acestora să fie acoperită 50%
de habitatul 4070 şi 50 % să se afle în afara habitatului.
distribuţia pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc.
Randomizat pe marginile habitatului
Mărimea pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc. 120m/transect
36 m 2 /piaţă de probă.
locaţia şi modul de marcare a acestora în teren
Locaţia se marchează pe hartă şi în teren cu ajutorul ţăruşilor de lemn vopsiţi.
informaţii detaliate asupra a ce fel de informaţii se colectează şi cum
Modificări în gradul de acoperire a pieţei de probă cu cele două specii
edificatoare.
Modificări în piaţa de probă datorate incendierilor, tăierilor, culegerii
rododendronului etc.
19

Suprafaţa din piaţa de probă afectată de înroşirea acelor de molid sau de insecte
defoliatoare.
descrierea formularelor de teren
Anexa
descrierea metodelor de asigurare a calităţii colectării datelor şi metodele
de standardizare
Aceleaşi suprafeţe vor fi analizate de fiecare dată, pe cât posibil folosind aceleaşi
echipe mai mulţi ani. Noii membrii de echipă vor fi instruiţi.
Se vor respecta strict marcajele în teren, frecvenţa şi calendarul monitorizării.
frecvenţa şi calendarul monitorizării
Observaţiile vor fi realizate odată la 3 ani.
Modul de stocare şi management al informaţiei
Fişele de teren vor fi încărcate în fişiere Excel.
Fişele de teren se colectează şi se păstrează atât în forma brută cât şi scanată.
date privind procedurile de analiză, inclusiv a metodelor statistice care vor
fi folosite
Se va utiliza analiză simplă de tip Excel.
Modul de raportare a rezultatelor analizate
Raport simplu cu evoluţia limitelor şi distribuţia/acoperirea speciilor edificatoare
în pieţe cu explicarea posibilelor evidenţe sau ipoteze.
resursele de timp şi umane care vor trebui alocate protocolului
10 zile de teren iunie-iulie
2 zile de lucru la analiza datelor
20

3 persoane - nu este nevoie de persoane specializate în afara abilităţilor de
identificare a speciilor edificatoare (jneapăn şi rododendron) şi a aptitudinilor de
apreciere a acoperirii.
resursele materiale care vor trebui alocate protocolului
Pentru faza de teren
Transport, alimente, cort, fişe de teren, GPS, harţi, ţăruşi, vopsea.
În faza de analiză, scaner, computer, software.
responsabilitatea asupra menţinerii, calibrării şi eventual reparării
echipamentului folosit
Administratorul-custodele sitului Natura 2000.
5.2 Monitorizarea cu ajutorul iMaginilor fixe
Monitorizarea modificărilor limitelor habitatului 4070 din situl Natura 2000 ……….
Prioritatea 1
Întrebarea sau întrebările la care monitorizarea va răspunde în urma
aplicării acestui protocol.
Care este dinamica naturală a habitatului 4070 din situl Natura 2000…….……?
Care este influenţa turiştilor şi a păşunatului asupra habitatului 4070 din situl
Natura 2000……….............……?
Care este impactul incendierilor voluntare asupra habitatului 4070 din situl
Natura 2000…………..............…?
Care este impactul insectelor defoliatoare şi al fungilor asupra habitatului 4070
din situl Natura 2000……….……?
indicatorul
Modificarea limitelor
21

justificarea
Habitat prioritar.
Habitat periclitat de impact antropic (turism, tăieri, păşunat, incendiere etc.)
Poate suferi modificări ale suprafeţelor datorită încălzirii globale, extinzându-şi
limita superioară înspre etajul alpin şi pierzând suprafeţe la limita cu pădurea de
molid în favoarea acesteia.
Poate suferi modificări ale limitelor prin influenţă antropică, tăieri, incendieri,
păşunat.
numărul de pieţe de probă/transecte/puncte fixe etc.
Se aleg minim 20 de puncte cu vizibilitate bună asupra limitelor suprafeţelor
ocupate de acest tip de habitat.
distribuţia pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc.
Randomizat pe toată suprafaţa sitului acoperit cu habitatul 4070 din sit.
locaţia şi modul de marcare a acestora în teren
Locaţia punctelor se marchează pe hartă şi în teren cu ajutorul suporţilor metalici
vopsiţi în culori vii. Suporţii de metal se realizează în aşa fel încât să permită o
singură poziţie a monopodului.
informaţii detaliate asupra a ce fel de informaţii se colectează şi cum
Modificări în gradul de acoperire, în imaginea obţinută, cu cele două specii
edificatoare.
Modificări în imaginea obţinută, datorate incendierilor, tăierilor, culegerii
rododendronului etc.
Suprafaţa din imaginea obţinută de înroşirea acelor de pin.
descrierea formularelor de teren
Nu există formular de teren.
22

descrierea metodelor de asigurare a calităţii colectării datelor şi metodele
de standardizare
Acelaşi tip de aparat foto, sau aparate foto cu caracteristici identice vor fi folosite,
pe cât posibil, de fiecare dată.
Aceeaşi deschidere, de obicei se selectează zoomul cât mai „wide” posibil.
Aceeaşi poziţionare a aparatului este necesară de fiecare dată. Poziţionarea
corectă se obţine prin descrierea fiecărei poziţii în parte, ex: „La punctul 11,
înălţimea de la care se face fotografierea: 1,75 m, obiectivul se îndreaptă spre
„Vârful Acvilei” care va fi poziţionat la „ora 12”.
frecvenţa şi calendarul monitorizării
Fotografiile vor fi realizate odată la 5 ani în perioada de maximă înflorire a
rododendronului.
Modul de stocare şi management al informaţiei
Fotografiile vor fi stocate printate dar şi în format electronic.
date privind procedurile de analiză, inclusiv a metodelor statistice care vor
fi folosite.
Se utilizează o analiză simplă de tip suprapunere a contururilor.
Modul de raportare a rezultatelor analizate
Raport simplu cu evoluţia limitelor şi distribuţia/acoperirea speciilor edificatoare
în pieţe cu explicarea posibilelor evidenţe sau ipoteze.
resursele de timp şi umane care vor trebui alocate protocolului
10 zile de teren iunie-iulie o dată la 5 ani.
2 zile de lucru la analiza datelor o dată la 5 ani.
Două persoane care lucrează împreună din motive de siguranţă şi protecţie.
Nu este nevoie de persoane specializate în afara abilităţilor de identificare a
23

speciilor edificatoare (jneapăn şi rododendron) şi a aptitudinilor de apreciere a
acoperirii.
resursele materiale care vor trebui alocate protocolului
Pentru faza de teren
Transport, alimente, cort, fişe de teren, gps, hărţi, suporţi metalici, vopsea, aparat
foto, acumulatori.
În faza de analiză imprimantă, computer, software.
responsabilitatea asupra menţinerii, calibrării şi eventual reparării
echipamentului folosit.
Administratorul-custodele sitului Natura 2000.
5.3 Monitorizarea cu ajutorul iMaginilor satelitare
Monitorizarea modificărilor suprafeţei habitatului 4070 din situl Natura 2000 ……..
Prioritatea 1
Întrebarea sau întrebările la care monitorizarea va răspunde în urma
aplicării acestui protocol
Care este dinamica naturală a habitatului 4070 din situl Natura 2000 ……….…?
Care este influenţa păşunatului asupra habitatului 4070 din situl Natura 2000…..?
Care este impactul incendierilor voluntare asupra habitatului 4070 din situl
Natura 2000……….....……?
indicatorul
Modificarea suprafeţelor
justificarea
Habitat prioritar.
Habitat periclitat de impact antropic (turism, tăieri, păşunat, incendiere etc.)
24

Poate suferi modificări ale suprafeţelor datorită încălzirii globale, extinzându-şi
limita superioară înspre etajul alpin şi pierzând suprafeţe la limita cu pădurea de
molid în favoarea acesteia.
Poate suferi modificări ale limitelor prin influenţă antropică, tăieri, incendieri,
păşunat.
numărul de pieţe de probă/transecte/puncte fixe etc.
O imagine satelitară de bună rezoluţie care acoperă toată zona alpină, subalpină
şi de la limita superioară a pădurii.
distribuţia pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc.
O imagine satelitară de bună rezoluţie care acoperă toată aria alpină, subalpină
şi de la limita superioară a pădurii.
locaţia şi modul de marcare a acestora în teren
Toată zona alpină, subalpină şi de la limita superioară a pădurii.
informaţii detaliate asupra a ce fel de informaţii se colectează şi cum
Modificări în gradul de acoperire cu jneapăn a imaginii stelitare.
Modificări în gradul de acoperire cu jneapăn a imaginii satelitare, datorate
incendierilor, tăierilor, culegerii rododendronului etc.
Suprafaţa din imaginea obţinută afectată de înroşirea acelor de pin.
descrierea formularelor de teren
Nu există formular de teren.
descrierea metodelor de asigurare a calităţii colectării datelor şi metodele
de standardizare
De fiecare dată se vor comanda imagini satelitare cu aceeaşi rezoluţie, aceeaşi
profunzime spectrală şi realizate în aceeaşi perioadă, iunie-iulie.
25

frecvenţa şi calendarul monitorizării
Imaginile vor fi realizate o dată la 10 ani în perioada de maximă înflorire a
rododendronului.
Modul de stocare şi management al informaţiei
Imaginile vor fi stocate în formă printată şi în format electronic.
date privind procedurile de analiză, inclusiv a metodelor statistice care vor
fi folosite
Se utilizează o analiză simplă de tip suprapunere a suprafeţelor urmate de o
analiză în detaliu a marginilor habitatului.
Modul de raportare a rezultatelor analizate
Raport simplu cu evoluţia suprafeţelor habitatului 4070 şi explicarea posibilelor
evidenţe sau ipoteze privind modificarea acestora.
resursele de timp şi umane care vor trebui alocate protocolului
3 zile de analiză şi redactare a raportului.
O persoană.
resursele materiale care vor trebui alocate protocolului
Imagini satelitare, computer, software.
responsabilitatea asupra menţinerii, calibrării şi eventual reparării
echipamentului folosit
Administratorul-custodele sitului Natura 2000.
26

6
7
•
•
•
•
CONCLUzII
Prezentul raport conţine în principal descrierea din surse bibliografice a
habitatului Natura 2000 4070 Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron
myrtifolium, a speciilor edificatoare şi descrierea sub forma unor
protocoale de monitorizare a principalelor metode de monitorizare a
acestui tip de habitat.
Protocoalele de monitorizare sunt simple, pentru aplicarea lor nefiind
nevoie să existe o pregătire specială putând astfel implementate cu
ajutorul voluntarilor, studenţilor, rangerilor etc.
Documentul se constituie ca un îndrumar privind identificarea şi
monitorizarea acestui tip de habitat prioritar.
Acest raport se adresează tuturor persoanelor implicate în acţiuni de
administrare a siturilor Natura 2000 care conţin acest tip de habitat
indiferent de gradul de specializare în biologie.
ÎNCHEIERE
În încheiere autorul doreşte să mulţumească întregii echipe de implementare
a proiectului Life Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din Romania
pentru şansa pentru a contribui la implementarea acestuia şi la realizarea
managementului siturilor Natura 2000 din Carpaţi.
27

8
28
BIBLIOgRAFIE
CIOCARLAN, V. (2000) Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta,
Ediţia a II-a, Ed.-Ceres, Bucureşti.
DONIŢĂ, N. ET AL. (2005) Habitate din România, Edit. Tehnică Silvică
Bucureşti.
DUMITRU-TĂTĂRANU (1960) Arbori şi arbuşti forestieri şi ornamentali cultivaţi
în RPR, Editura Agro-Silvică, Bucureşti.
ELZINGA, C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell
Science.
HODOR, C. (2006) Retezat National Park (Romania) biodiversity monitoring plan
(I) in Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, Sibiu.
HODOR, C. (2008) Dezvoltarea Planului de Monitorizare a Biodiversităţii Parcului
Natural Munţii Maramureşului, raport contract cercetare.
JÁVORKA, S. & V. CSAPODY (1979): Ikonographie der Flora des Südöstlichen
Mitteleuropa.-Gustav Fischer Verlag - Stuttgart.
SĂVULESCU, TR. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora
Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti.
SCHNEIDER, ERIKA, DRĂGULESCU, C. (2005) Habitate şi situri de interes
comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu.
SUTHERLAND W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge
University Press.