PM Mlastina Satchinez web.pdf - Natura 2000

“ PLAN DE MANAGEMENT NATURA 2000 ” 

MLAŞTINA SATCHINEZ 

ROSPA0078 

CUPRINS 

PREZENTARE GENERALĂ A NATURA 2000................................................................................................................................................................................................ 2 

FIŞA DE IDENTITATE A SITULUI NATURA 2000 MLAŞTINA SATCHINEZ ......................................................................................................................................... 3 

PLAN DE MANAGEMENT .................................................................................................................................................................................................................................. 4 

DIAGNOSTIC / TABEL 1: DATE ADMINISTRATIVE ................................................................................................................................................................................... 4 

DIAGNOSTIC / TABEL 2 : SITUAŢIA PROPRIETARILOR DE TEREN ÎN SIT........................................................................................................................................... 6 

DIAGNOSTIC / TABEL 3 : DATE PRIVITOARE LA ACTIVITĂŢILE UMANE ŞI MODUL DE UTILIZARE AL TERENURILOR .............................................................. 7 

DIAGNOSTIC / TABEL 4 : DATE ABIOTICE GENERALE ........................................................................................................................................................................... 9 

DIAGNOSTIC / TABEL 5 : ECOSISTEME ( ÎN LEGĂTURĂ CU MARILE ECOSISTEME DESCRISE ÎN FSD) ....................................................................................... 14 

DIAGNOSTIC / TABEL 6 : DATE BIOTICE (ALTELE DECÂT HABITATELE NATURALE ŞI SPECIILE DE INTERES COMUNITAR ) .............................................. 18 

DIAGNOSTIC / TABEL 7 : HABITATELE NATURALE DE INTERES COMUNITAR................................................................................................................................. 21 

DIAGNOSTIC / TABEL 8 : SPECII DE INTERES COMUNITAR (DIRECTIVA 92/43 ANEXA 2) .............................................................................................................. 22 

DIAGNOSTIC / TABEL 9 : SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR........................................................................................................................................... 22 

OBIECTIVE / TABEL 10 : OBIECTIVE LEGATE DE HABITATELE NATURALE ŞI ACTIVITĂŢILE UMANE ........................................................................................ 26 

OBIECTIVE / TABEL 11 : OBIECTIVE LEGATE DE SPECII (92/43) ŞI ACTIVITĂŢILE UMANE .......................................................................................................... 27 

OBIECTIVE / TABEL 12 : OBIECTIVE LEGATE DE SPECIILE DE PĂSĂRI (79/409) ŞI ACTIVITĂŢILE UMANE ................................................................................ 28 

ACŢIUNILE / TABEL 13 : ACŢIUNI ........................................................................................................................................................................................................... 34 

EVALUARE / TABEL 14 : EVALUAREA ACŢIUNILOR .............................................................................................................................................................................. 39 

EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 15: EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A HABITATELOR NATURALE............................... 41 

EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 16: EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR.......................................................... 42 

EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 17 : EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE PĂSĂRI .................................... 42 

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................................................................................................................... 43 

ANEXE : HĂRŢILE............................................................................................................................................................................................................................................. 44 

- 1 -

PREZENTARE GENERALĂ A NATURA 2000 

Natura 2000: Reţeaua celor mai prestigioase situri europene : 

Reţeaua Natura 2000 este reţeaua celor mai remarcabile situri naturale din Uniunea Europeană. Obiectivul acesteia este să contribuie 

la prezervarea biodiversităţii biologice pe teritoriul celor 27 de ţări ale Europei. Reţeaua este menită să asigure menţinerea sau readucerea într-o stare de conservare favorabilă 

a habitatelor naturale şi a habitatelor de specii ale florei şi faunei sălbatice de interes comunitar. 

Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din situri naturale desemnate de fiecare ţară în parte, în conformitate cu prevederile a 2 directive europene Directiva 79/409/CEE din 

aprilie 1979,privind conservarea păsărilor sălbatice,pe scurt “ Directiva Păsări „ şi Directiva 92/43/CEE din 21 mai 1922, privind conservarea habitatelor naturale, precum şi 

a faunei şi florei sălbatice , pe scurt „ Directiva Habitate “. Un sit poate fi desemnat în virtutea uneia dintre directivele menţionate sau a amîndoura, pe baza aceluiaşi 

perimetru sau a unor perimeter diferite. In acesete directive, sunt enumerate habitatele naturale şi speciile rare, majoritatea listelor fiind preluate din convenţii internaţionale, 

cum ar fi cea de la Berna sau cea de la Bonn ( ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, cocoşul de munte, linxul, buhaul de baltă cu burta galbenă, croitorul mare al 

stejarului etc.). 

Natura 2000 în Europa : 

Reţeaua europeană a siturilor Natura 2000 cuprinde: 

- 20.789 de situri desemnate conform Directivei Habitate, adică 55.908.200 ha. Acestea ocupă 12,2 % din suprafaţa terestră a UE. 

- 4.540 de situri desemnate conform Directivei Păsări, adică 44.436.800 ha. Acestea ocupă 9.6 % din suprafaţa terestră a UE. 

Fiecare ţară dispune sau îş creează o reţea de situri corespunzătoare habitatelor şi speciilor menţionate în directive. Aceste directive sunt transpuse în legislaţia fiecărei ţări în 

parte. Acestora le revine sarcina de a desemna o reţea care să respecte realitatea bogăţiei ecologice a teritoriului lor. Din punct de vedere Romania este considerată întradevăr, 

drept una dintre cele mai importante ţări europene, datorită mediilor sale naturale şi a speciilor sălbatice, cu precădere a marilor mamifere ( ursul şi altele ), a păsărilor, a 

pădurilor naturale. Această reţea reprezintă de asemenea, unul din răspunsurile Romaniei la responsabilităţile internaţionale ce îi revin şi la angajamentele internaţionale, 

preluate de discursurile responsabililor francezi ( Johannesburg 2002, conferinţa internaţională pe tema „ biodiversitaţii şi guvernarii “ din Paris, 2005, de exemplu. ). 

Natura 2000 în Romania : 

Anii 2006 şi 2007 au constituit un pas istoric pentru implementarea reţelei Natura 2000 în Europa şi în Romania. In aceşti doi ani au fost posibile inventarierea şi transmiterea 

siturilor ce corespund obiectivelor fixate pentru habitatele naturale, de floră , de faună, în vederea realizării concrete a integrării în Europa şi în marea reţea ecologică 

europeană, pe care o reprezintă Natura 2000. 

- 2 -

FIŞA DE IDENTITATE A SITULUI NATURA 2000 MLAŞTINA SATCHINEZ 

Numele oficial al sitului Natura 2000 : 

Desemnat pentru Directiva Europeană 92/43 : Nu Numărul oficial al sitului Natura 2000: / 

Desemnat pentru Directiva Europeană 79/409 : Da Numărul oficial al sitului Natura 2000: ROSPA0078 

Localizarea sitului Natura 2000 : Regiunea 5 Vest Timişoara 

Localizarea sitului Natura 2000 : Judeţ Timiş 

Localitatea : 

Cuprinse în sit 

Comuna Satchinez 

Suprafaţa sitului desemnat prin Directiva Europeană 92/43 : / 

Suprafaţa sitului desemnat prin Directiva Europeană 79/409 : 268,3 ha 

Operatorul sitului Natura 2000 : Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş – Emeric Toth 

- 3 -

PLAN DE MANAGEMENT 

DIAGNOSTIC / TABEL 1: DATE ADMINISTRATIVE 

Date administrative Cuantificare Calificare 

Regiune 1 regiune Regiunea 5 Vest 

Timişoara 

Relaţionare în raport cu Natura 2000 

Regiunea a luat decizii cu privire la Natura 

2000 şi protecţia mediului. 

Judeţ 1 judeţ Judeţul Timiş Judeţul a luat decizii cu privire la Natura 2000 

şi protecţia mediului. 

Comune-localităţi 1 comună Comuna Satchinez Comuna a luat decizii cu privire la Natura 2000 

şi protecţia mediului. 

Locuitori Aproximativ 4500 în 0% din locuitori trăiesc Locuitorii au fost conştientizaţi privind Natura 

localitatea Satchinez în sit. 

2000. 

APM Timiş 


Parcuri Naţionale Nu face obiectul.. Nu face obiectul Nu face obiectul APM Timiş 

Parcuri Naturale Nu face obiectul. Nu face obiectul Nu face obiectul APM Timiş 

Rezervaţii Naturale 1 Mlaştina Satchinez 

cat IV IUCN 

Alt statut: rezervaţii ale biosferei 

MAB, sit RAMSAR, … 

Având în vedere că s-au derulat 2 proiecte Life 

este oportună continuarea prin Natura 2000. 

Sursa datelor 

APM Timiş ; Consiliul Local 

Satchinez 

Consiliul Local Satchinez. 


Nu face obiectul Nu face obiectul Nu face obiectul APM Timiş 

Alte zonări cunoscute (zone umede, 

zone de importanţă avifaunistică …) 

Nu face obiectul Nu face obiectul Nu face obiectul APM Timiş 

Fonduri de vânătoare şi pescuit Nu face obiectul Nu face obiectul Nu face obiectul APM Timiş 

- 4 -

REZUMAT 

„Mlaştina Satchinez” se află în judeţul Timiş, la circa 25 km nord-vest de Timişoara, în imediata apropiere a localităţii Satchinez. Accesul în regiune este asigurat de 

existenţa drumurilor modernizate şi a căii ferate Timişoara-Sânnicolau Mare. 

Din punct de vedere geomorfologic situl se află la contactul a trei câmpii cu caractere morfologice diferite: Câmpia Vingăi, Câmpia Jimboliei (Torontalului) şi 

Câmpia Timişului, fapt care înlătură într-o oarecare măsură monotonia specifică a regiunilor de cîmpie. Rezervaţia propriu-zisă ocupă lunca râului Ier (Apa Mare) între 

localităţile Satchinez şi Bărăteaz. În acest sector lunca are lăţimi de 400 şi 2000 de metrii, o pantă medie foarte redusă de numai grade şi o altitudine medie de 90 m. Această 

luncă , de altfel ca toate luncile râurilor din această regiune este mlăştinoasă şi pătrunde tentacular spre nord-est, în interiorul Câmpiei piemontane a Vingăi, contrastând 

puternic cu interfluviile largi acoperite cu argile şi depozite loessoide ale acesteia care ating la nord de localitatea Bărăteaz altitudinea de 119 m. Lunca prezintă aceleaşi 

caractere şi spre sud , în Câmpia de divagare a Timişului, care altfel se caracterizează prin prezenţa unor întinse suprafeţe mlăştinoase, a meandrelor şi gârlelor părăsite. 

Mlaştina Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mlaştini, inundate periodic, ce ocupau ăn trecut cea mai mare parte a 

Câmpiei Banatului. În urma lucrărilor de desecare şi îndiguire începute în primele decenii ale secolului al XVIII-lea aceste au dispărut astfel că micile areale mlăştinoase care 

s-au păstrat au devenit adevărate oaze ce asigură condiţii favorabile pentru popasul sau cuibăritul unor specii rare de păsări acvatice migratoare care străbat culuarul de 

migraţie din vestul ţării. 

Situl se află în arealul Mărăşeşti-Râtu Lişului (Râtu Duţin), situat între localităţile Satchinez şi 

Bărăteaz, unde se află o colonoe mixtă de stârci şi egrete şi se caracterizează prin existenţa unor mlaştini 

permanente ce alternează cu suprafeţe ocupate de stuf, bălţi, fâneţe şi pâlcuri de sălcii. 

„Mlaştina Satchinez” este cunoscută din sfârşitul sec. XIX ca un loc de refugiu şi cuibărire a 

păsărilor acvatic. Având acest statut localnicii au cunoscut şi au folosit resursele naturale aflate acolo din 

scopuri proprii neexistând forme organizate în acest sens (colectarea stufului pentru construcţii gospodăreşti, 

a răchitei pentru legumicultură, a fânului pentru hrana animalelor, a peştilor pentru consum uman, a ouălor 

şi puilor pentru consumul animalier. 

Mlaştina Satchinez-vedere generală (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) 

Problema transformării mediului prin secarea unor incinte mlăştinoase a rezultat restrângerea spaţiilor habitatelor naturale astfel aceste spaţii au devenit mult mai 

concentrate din cauza biodiversităţii avifaunistice unde acţiunea antropogenă implicit produce sau putea să producă distrugeri mai mari. Legiferarea spaţiilor umede ca zone 

protejate a estompat foarte mult activităţile umane cu efect negativ asupra biocenozei mlăştinoase procesele fizico-chimice induse de canalizări şi desecări , însă au produs şi 

produc încă prin deficienţă de apă efecte biologice nedorite. 

- 5 -

DIAGNOSTIC / TABEL 2 : SITUAŢIA PROPRIETARILOR DE TEREN ÎN SIT 

N° Proprietari 

1 Consiliul Local 


Exploatantul 

terenului sau 

gestionarul 

Consiliul Local 


Statutul 

proprietarului 

Proprietate publică 

locală 

Categoria 

terenului 

Suprafaţa 

(ha) 

Activitatea 

desfăşurată pe teren 

Păşune - fâneaţă 42 ha Cositul fânului Cositul tâziu. 

Activitatea impusă sau restrictivă 

Mlaştină şi teren 

14 ha Nu se desfăşoară Menţinerea habitatului natural. 

mlăştinos 

activităţi 

Lacuri 5 ha Nu se desfăşoară 

activităţi 

Menţinerea habitatului natural. 

Stufăriş 171,3 ha Nu se desfăşoară 

activităţi 

Menţinerea habitatului natural. 

Amestec plopi, 

23 ha Nu se desfăşoară Menţinerea habitatului natural. 

sălcii , tufăriş 

activităţi 

Rogoz 

7 ha Nu se desfăşoară 

activităţi 

Menţinerea habitatului natural 

2 Poprietate Poprietate privată Poprietate privată Teren agricol 6 ha Culturi agricole Evitarea folosirii excesive a 

privată 

substanţelor chimice. 

Total 268,3 

REZUMAT 

Suprafaţa ocupată de situl Natura 2000 este proprietatea Consiliul Local Satchinez, fiind proprietate publică locală. Majoritate suprafeţei este improprie pentru 

culturile agricole dat fiind faptul că în zonă se înregistrează o umiditate excesivă. Păşunile şi fâneţele din interiorul sitului sunt exploatate doar parţial prin cosire târzie prin 

metode tradiţionale. O mică suprafaţă din sit este utilizată pentru culturi agricole, culturi ce se realizează fără utilizarea substanţelor chimice, această suprafaţă este proprietate 

privată . 

- 6 -

DIAGNOSTIC / TABEL 3 : DATE PRIVITOARE LA ACTIVITĂŢILE UMANE ŞI MODUL DE UTILIZARE AL 

TERENURILOR 

Date privitoare la activităţile umane şi 

modul de utilizare al terenurilor 

Agricultură 102 

Codul 

activităţilor 

umane conform 

FSD 

Cuantificare Calificare Sursa datelor 

18% din suprafaţa sitului Cositul 


Agricultură 100 2,24 % din suprafaţa sitului şi din Cultivarea 

jurul sitului. 


Agricultură 110 0% din suprafaţa sitului, doar în 

vecinătatea acestuia 

Folosirea pesticidelor Consiliul Local Satchinez. 

Agricultură 120 0% din suprafaţa sitului, doar în 

vecinătatea acestuia 

Fertilizarea Consiliul Local Satchinez. 

Urbanizarea 503 1 singură cale ferată simplă Traversează situl, prezintă un impact APM Timiş ; Consiliul local 

nesimnificativ, nu se prevăd acţiuni de 

modernizarea-extindere. 


Turismul 690 În acest moment nu există un Pe viitor se doreşte realizarea unui APM Timiş. 

turism organizat. 

turism organizat cu caracter ştiinţific. 

Principalele activităţi umane desfăşurate în sit şi în vecinătatea sitului, sunt legate de agricultură. Cu preponderenţă, respectivele activităţi se desfăşoară în jurul 

sitului, astfel că impactul asupra integrităţii sitului fiind redus, excepţie făcând activitatea de folosire a pesticidelor şi îngrăşămintelor din vecinătatea sitului, activitate care 

poate produce un impact semnificativ asupra mediului dat fiind natura terenului din vecinătatea sitului. 

Singura cale ferată simplă care traversează situl nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului. 

- 7 -

Livadă din apropierea sitului. (APM Timiş - Toth E.) Cultură agricolă în vecinătatea sitului. ( Knibiely P.) 

Calea ferată care traversează situl. ( Knibiely P.) Păşunat înafara perimetrului sitului. ( Knibiely P.) 

- 8 -

DIAGNOSTIC / TABEL 4 : DATE ABIOTICE GENERALE 

Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor 

Geologie 100% din suprafaţa sitului. -depozite sedimentare ale mărilor terţiare peste 

care s-au depus aluviuni recente ; 

- strate argilo-marnoase cu strate nisipoase de 

vârstă pliocenă având la partea superioară 

intercalaţii de luturi prăfoase (depozite 

cuaternare) 

Baza de date APM Timiş 

Hidrologie Situl este alimentat de pârâul Ier, care formează Pânza freatică se găseşte la 0,6 - 3 m în câmpia 

Valea Ierului pe o distanţă de aproximativ 30 km joasă şi 3 -12 m în campia înaltă. 


între localităţile Vinga şi Biled. 

Direcţia de scurgere a apei este de la nord, nordest 

spre sud, sud-vest. Apa este drenată de văile 

ce străbat zona: Beregsău, Ier, Niarad.. 

Clima Clima este temperată de tranziţie, cu influenţe Clima este temperată de tranziţie, cu influenţe 

submediteraneene,100%. 

submediteraneene. Temperatura medie anuală 

este de 10,7 o C (1900 - 1990), inregistrindu-se 

maxima de 41 o C in data de 16.08.1952 si 

minima de -35,3 o Baza de date APM Timiş 

C in 29.01.1963. 

Directia preponderenta a vântului este NV 

Pedologie Suprafaţa sitului este acoperită de molisoluri şi Terenurile agricole sunt reprezentate de soluri Baza de date APM Timiş 

soluri aluviale,100%. 

din clasa molisolurilor, fiind prezente tipurile: 

cernoziom, cernoziom cambic cu diverse 

subtipuri (tipice, gleizate, pseudogleizate). Din 

clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau 

desfundate se întâlneşte şi tipul de sol aluvial. 

Topografie Câmpie joasă a Banatului,100%. Câmpie joasă a Banatului este o câmpie de 

subsidenţă, a cărei alitudine nu depăşeşte 90 m, 

cu toate caracteristicile unei vechi lunci, cu 

prezenţa unor meandre colmatate şi părăsite. 


Hidrografie Bazinul hidrografic Timis – Bega, 100% . Situl este amplasat în bazinul hidrografic 

Timis – Bega fiind străbătută de paraul Ier 

intre km 3+800 si km 21+400, aval de 

localitatea Barăteaz, cu continuare pe teritoriul 

localităţii Satchinez şi până la limita localităţii 

Biled. 


- 9 -

REZUMAT 

Modificările petrecute în Valea Ierului induse local, canalizări, desecări, exploatare ţiţei, vânătoare au afectat biodiversitatea dinamica acestuia şi compoziţia 

populaţiilor, altă dată caracteristice. Schimbările generale meteorologice în schimb au favorizat modificări în circuitul apei care a indus direct şi indirect schimbări la nivelul 

habitatelor a microhabitatelor precum şi în circuite trofice. 

Schimbările sunt procese continuu, discrete greu măsurabile într-un timp punctual fizic, rezultatele tendinţelor evolutive putând fi evaluate într-un interval de timp 

mai mare. 

Clima este temperată de tranziţie, cu influenţe submediteraneene. Temperatura medie anuală este de 10,7 o C (1900 - 1990), înregistrîndu-se maxima de 41 o C în data 

de 16.08.1952 şi minima de -35,3 o C in 29.01.1963. 

Zona face parte din Câmpia Banatului care se încadrează în Câmpia Mureş-Bega. Se disting două zone morfologice: 

• zona câmpiei piemontane ce reprezintă limita de nord a suprafeţei luate în studiu; această zonă este în fapt limita dintre câmpia Mureş- Bega şi piemontul Lipovei 

care se întinde de la localitatea Iermata spre vest până în zona comunelor Satchinez- Bărăteaz; 

• zona câmpiei aluviale ce cuprinde restul suprafeţei de interes. 

Câmpia piemontană se prezintă ca un platou ce se înclină de la nord-vest spre sud-est fiind străbătută de văi naturale, toate gravitând spre Bega Veche. 

Trecerea de la zona de câmpie aluvială la zona înaltă piemontană se face brusc exceptând zona din dreptul comunei Satchinez-Bărăteaz unde trecerea se face treptat. 

Zona câmpiei aluviale Mureş Bega se prezintă ca o suprafaţă plană ce se înclină de la est spre vest cu o pantă relativ redusă fiind brăzdată de văi, zone presionare şi 

canale. Dintre acestea cele mai importante sunt văile Beregsău, care constituie şi colectorul zonei, valea Niarad şi valea Ier, afluenţi ai pârâului Bega Veche. Aceste văi, din 

cauza pantei reduse, fac o serie de meandre active şi părăsite care dau naştere la numeroase zone mlăştinoase. 

Zona studiată, este constituită din depozite sedimentare ale mărilor terţiare peste care s-au depus aluviuni recente, transportate de cursurile de apă. Din 

interpretarea datelor, din forajele executate la Hodoni, Satchinez, Şandra, Biled, şi Variaş se constată o alternanţă de strate argilo-marnoase cu strate nisipoase de vârstă 

pliocenă având la partea superioară intercalaţii de luturi prăfoase (depozite cuaternare). Aceste complexe identificate până la adâncimi de 160 - 200 m au întinderi mari pe 

laterală întâlnindu-se în toate forajele si caracterizează un regim de depuneri lacustru spre deosebire de stratele identificate la partea superioară care prezintă o structură 

încrucişată ceea ce ne arată o depunere în regim de sedimentare salmastro fluviatilă. 

Depozitele de vârstă pliocenă, partea superioară panonianul, s-au format din consolidarea sedimentelor mai multor cicluri de depuneri. Urmărind profilele litologice 

de la forajele executate, la Iecea Mică, Variaş, Satchinez şi Hodoni, se observă o alternanţă aproape regulată de depozite grosiere (nisip- pietriş) cu depozite mai fine, luturi şi 

argile. 

Succesiunea de strate arătată mai sus corespunde din punct de vedere morfologic zonei de câmpie aluvionară. În zona de nord, nord-est, în zona de câmpie 

piemontană, forajele au pus în evidenţă existenţa depozitelor loessoide a căror grosime variază de la 5 - 10 m. 

Textural sedimentele întâlnite sunt luturi prăfoase, luturi argiloase prăfoase şi luturi argiloase de culoare galbenă cu concreţiuni calcaroase şi structură macroporică. 

Din observaţiile de teren din perioadele de primăvară cu precipitaţii bogate, când nivelul pânzei freatice este maxim, a rezultat că acesta se găseşte între 0,6 - 3 m în 

câmpia joasă şi 3 -12 m în campia înaltă. 

Nivelul cel mai ridicat s-a identificat la contactul dintre câmpia înaltă şi câmpia joasă, unde s-a constatat şi prezenţa unor izvoare, iar cel mai scăzut nivel este în zona 

morfologică a câmpiei înalte.În funcţie de adâncimea apei freatice s-au stabilit cinci zone hidrogeologice şi s-au delimitat pe hartă zonele depresionare pe care în perioada de 

rimăvară sau cu precipitaţii bogate, stagnează, apa şi zonele mlăştinoase. Alimentarea stratului freatic se face din precipitaţiile căzute în zonă şi din apele subterane şi 

superficiale ce se scurg din zonele mai înalte ale piemontului Lipovei, spre câmpia joasă. 

Direcţia de scurgere a apei este de la nord, nord-est spre sud, sud-vest. Apa este drenată de văile ce străbat zona: Beregsău, Ier, Niarad.În partea de est drenajul este 

mai bun iar în partea de vest drenajul este mai slab. În general cu toate că panta hidraulică atinge în unele locuri 2 - 3%, drenajul apei freatice nu este asigurat, deoarece 

permeabilitatea solului este foarte redusă şi imprimă o viteză mică de scurgere a apei.Variaţia nivelului pânzei de apă freatică s-a stabilit pe baza informaţiilor locale: apa 

- 10 -

freatică variază între 0,5 - 1,5 m în perioadele ploioase şi 1,5 – 2 m în perioadele secetoase.Debitul pânzei de apă freatică este redus deoarece stratele acvifere au o textură 

grea cu o capacitate de înmagazinare a apei mică. 

În zona de câmpie înaltă unde drenajul este mai bun şi adâncimea apei este mai mare, mineralizarea este redusă, reziduul este mai mic de 800mg/l. În partea de sud 

în câmpia joasă numai conţinutul de cloruri atinge 357 – 595 mg/l. Apa are o duritate de 37 - 50 grade germane, reziduul fix este de 1300 – 3600 mg/l; pH-ul indică o 

zonă alcalină. Apele sunt sălcii sau slab sălcii. 

Apa de adâncime este cantonată în depozite de vârste panoniană şi cuaternară, la adâncimi de maxim 200 m. Sunt strate cu nivel ascensional până la 3 m. Se pot 

exploata debite maxime de pana la 25 m 3 /oră, cu o denivelare de 10 m.Din punct de vedere chimic apele subterane se caracterizează printr-o mineralizare redusă încadrânduse 

în limitele STAS pentru o apă potabilă.Apa freatică contribuie la excesul de apă numai acolo unde nivelul hidrostatic se găseşte la peste 1,5 - 2 m adâncime.Combaterea 

excesului de apă din sol şi de la suprafaţa solului se poate asigura prin scurgerea apelor superficiale în exces, iar pentru solurile unde nivelul pânzei de apă este de 1m sunt 

necesare lucrări de coborâre a nivelului pânzei freatice.Reducerea excesului de apa se poate realiza in primul rand prin amenajarea celor trei văi naturale: Ier, Niarad şi 

Beregsău, care va favoriza scurgerea apei freatice.Apa freatică nu satisface nici cantitativ nici calitativ condiţiile tehnice necesare pentru irigaţii. 

Terenurile agricole aflate în zona de interes a proiectului sunt reprezentate de soluri din clasa molisolurilor, fiind prezente tipurile: cernoziom, cernoziom cambic cu 

diverse subtipuri (tipice, gleizate, pseudogleizate). Din clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate se întâlneşte şi tipul de sol aluvial. Aceste soluri au fertilitate 

ridicată fiind pretabile pentru folosinţa arabil (clasa a-II-a de pretabilitate). Au însuşiri fizice şi chimice favorabile, asigurare bună cu nutrienţi şi nu necesită sau necesită 

lucrări ameliorative de mică amploare. Solurile au o perioadă de lucru moderată sau lungă, lucrările agrotehnice necesitând un consum moderat de energie. Fertilitatea 

naturală bună a terenurilor arabile face ca în zonă să se cultive cu precădere cereale (grâu, orz, orzoaică, ovăz, porumb), plante tehnice (floarea soarelui, cartof) şi pe 

suprafeţe mai restrânse leguminoase (mazăre, fasole, soia) şi plante medicinale. Structura culturilor diferă în funcţie de sistemul de asociere al proprietarilor de terenuri, 

producătorii individuali cultivând şi legume. 

În zona de interes a proiectului, sectorul de creştere al animalelor este reprezentat doar de efectivele deţinute de populaţie, neexistând ferme intensive. Se cresc: vaci, 

oi, capre, porci, cai, păsări, albine, a căror întreţinere se realizează în gospodăriile individuale şi pe păşunile comunale.În zonele limitrofe cursurilor de apă şi a bălţilor se 

întâlnesc şi alte tipuri de soluri cum sunt: lăcoviştile (tipică mlăştinoasă sau salinizată), soloneţurile salinizate şi erodisolul tipic. Aceste soluri au fertilitate redusă fiind în 

general exploatate ca păşuni şi fâneţe. 

Terenurile ocupate de ape şi bălţi nu sunt puse în posesia persoanelor fizice, ele fiind în patrimoniul administraţiei locale. Principalul produs al acestora este stuful, 

care nu se exploatează în mod organizat. 

Din situaţia statistică a Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Timişoara rezultă că pe teritoriul comunei Satchinez s-au identificat urmatoarele tipuri de 

degradare a terenului: 

• eroziune de suprafaţa – 360 ha; 

• sărături – 56 ha; 

• exces de umiditate – 680 ha. 

- 11 -

Aspectul solului din zona comunei Satchinez. (APM Timiş-Toth E.) Sistemul hidrotehnic din vecinătatea sitului. (APM Timiş-Toth E.) 

- 12 -

V 

Frecventa si viteza medie a vantului 

pe directiile principale 

N 

14 

12 

NV 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

NE 

SV 

calm 40.7% 

S 

frecventa(%) viteza(m/s) 

Topografia zonei. (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) Frecvenţa şi viteza vântului. (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) 

SE 

E 

- 13 -

DIAGNOSTIC / TABEL 5 : ECOSISTEME ( ÎN LEGĂTURĂ CU MARILE ECOSISTEME DESCRISE ÎN FSD) 

Ecosisteme (în legătură 

cu marile ecosisteme 

descrise în FSD) 

Suprafaţa, 

lineară sau 

procentul de 

acoperire a 

sitului 

Statutul sumar 

al ecosistemului 

Principalele habitate 

de interes comunitar 

vizate 

Principalele specii de 

interes comunitar 

vizate 

Principalele 

ameninţări identificate 

sau estimate în 

legătura cu activităţile 

umane 

Păşune - fâneaţă 42 ha Favorabil Cod Eur 25-1530 A 122 Cositul înafara 

perioadelor permise 

(estimat). 

Mlaştină şi teren 

mlăştinos 

14 ha Mediu Cod Eur 25-1530 

Cod Eur 40A0 

Lacuri 5 ha Mediu Cod Eur 25-1530 

Cod Eur 40A0 

Stufăriş 171,3 ha Mediu Cod Eur 25-1530 

Cod Eur 40A0 

Amestec plopi, sălcii , 

tufăriş 

Rogoz 


Cod Eur 40A0 


Cod Eur 40A0 

Toate din listă. Reducerea nivelului 

apei, desecări naturale 

(estimat). 

Toate din listă. Reducerea nivelului 

apei, desecări naturale 

(estimat). 

Toate din listă Arderea stufului 

(estimat). 

Sursa datelor 





Toate din listă Defrişări (estimat). Baza de date APM Timiş 

Toate din listă Incendiere (estimat). Baza de date APM Timiş 

Teren agricol 6 ha Mediu Nu face obiectul Nu face obiectul Nu face obiectul Baza de date APM Timiş 

- 14 -

REZUMAT 

Ecosistemele de la Satchinez au suferit în timp o serie de modificări, care în funcţie de intensitatea lor au avut efecte mai mult sau mai puţin pregnante asupra 

mlaştinii. 

Astfel, arealele ocupate de stuf au înregistrat în ansamblu o creştere considerabilă a suprafeţei. Cauzele modificării suprafeţelor ocupate de stuf sunt diferite, de la un areal la 

altul, cauze ce au produs marirea suprafeţelor precum în unele zone micşorarea. În primul rând trebuie amintit faptul că în trecut locuitorii din zonă au recoltat stuful pentru 

diferite utilizări cum ar fi realizarea acoperişurilor, a gardurilor, a coteţelor, etc. Acest proces, aproape absent ca intensitate în prezent, au dus la schimbarea suprafeţelor 

ocupate de stuf. O altă cauză a creşterii suprafeţelor ocupate de stuf în special în zonele de cuibărire este colmatarea mlaştinii. 

Suprafeţele ocupate de bălţi, mai exact ochiurile de apă neocupate de vegataţie acvatică denumite şi „luciu de apă” au o mare importanţă în viaţa ornitofaunei. 

Suprafaţa acestor bălţi a suferit o uşoară creştere în suprafaţă, creştere foarte benefică pentru păsări. Dar această creştere de suprafaţă se datorează lacului de acumulare situat 

înafara perimetrului sitului Natura 2000, fapt pentru care considerăm absolut necesară mărirea perimetrului sitului şi includerea lacului de acumulare în perimetrul sitului. 

Dacă ne referim strict la bălţile din interiorul sitului se observă o scădere a suprafeţelor datorate în special colmatărilor amintite anterior. 

În ceea ce privesc suprafeţele ocupate de terenurile agricole trebuie menţionat faptul că acestea lipsesc din perimetrul sitului. În locul vechilor suprafeţe agricole, 

astăzi avem pajişti şi fâneţe neexploatate, tocmai din această cauză ele riscă să fie invadate de stuf. 

Cele mai importante modificări din cadrul ecosistemelor care pot afecta în mod direct viaţa păsărilor, sunt: desecarea ( în trecut antropică, astăzi naturală ), 

modificarea reţelei hidrografice naturale ( prin construirea unui sistem de canale), colmatarea avansată, reducerea suprafeţelor cu luciu de apă din interiorul sitului. 

Aspect din interiorul sitului. (APM Timiş-Toth E.) Zonă ocupată de stuf. (APM Timiş-Toth E.) 

- 15 -

Pajişte din interiorul sitului. (APM Timiş-Toth E.) Aleea ce reprezintă limita sitului şi a rezervaţiei. (APM Timiş-Toth E.) 

- 16 -

Una din zonele de cuibărire a coloniei mixte. (APM Timiş-Toth E.) Zonă cu vegetaţie mixtă. (APM Timiş-Toth E.) 

- 17 -

DIAGNOSTIC / TABEL 6 : DATE BIOTICE (ALTELE DECÂT HABITATELE NATURALE ŞI SPECIILE DE 

INTERES COMUNITAR ) 

Date biotice generale Cuantificare 

Calificare 

Habitate naturale in general Necunoscut Dintre habitatele prezente în rezervaţie, 

mlaştina are cea mai mare importanţă pentru 

avifauna din zonă, dar de asemenea nu sunt 

de neglijat nici celelate habitate: lacurile, 

luncile, păşunile, stufărişul, 

Calitatea acestor habitate este bună 

Flora in general Au fost identificate aproximativ 600 de 

specii. 

Fauna in general Cele circa 1000 de specii de insecte şi cele 

150 de specii de păsări se regăsesc pe 

întregul teritoriu al sitului. 

Fauna cinegetica Dintre cele 5 specii importante doar unele 

au acces pe întregul teritoriu al sitului, 

accesul fiind limitat pe cale naturală. 

Aspectul general al covorului vegetal din sit 

este acela al unui mozaic erbaceu punctat de 

pâlcuri de sălcii. Vegetaţia erbacee este 

compusă din comunităţi acvatice, palustre, 

dar şi (mezo)xerofile şi chiar halofile (de 

sărături), precum şi din variabile porţiuni de 

întrepătrundere a acestora (zone de ecoton). 

9 specii de moluşte, 10 specii de crustacee, 

90 specii de arahnide, 33 specii de libelule, 

611 specii de lepidoptere,188 specii de 

coleoptere,8 specii de amfibieni, 4 specii de 

reptile,toate asigurând necesităţile trofice 

pentru cele aproximativ 100 de specii de 

păsări protejate de legislaţia internaţională 

şi naţională. 

5sp principale: mistreţ, căprior, iepure de 

câmp, fazan, guguştiuc 

Sursa datelor 





- 18 -

Fauna piscicola Speciile se regăsesc pe întregul teritoriu al 

sitului. 

REZUMAT 

3sp principale: Caras, plătică, biban 


Din punct de vedere floristic, teritoriul face parte (dupa Traian Savulescu, 1940), din provincia panonică, districtul Câmpiei Timisului, iar în cadrul cartării 

geobotanice floristice a ţării noastre, făcută de Alexandru Borza în 1965, zona apare în regiunea euro-siberiană, provincia central-europeană, est-carpatică cu caracter 

medio-european.Zona de vegetaţie, după P.C. Popescu şi Z. Samoilă este silvostepă, etajul ierburilor uscate din câmpie cu resturi de păduri şi tufişuri, cu întrepătrunderi de 

formaţiuni intrazonale , reprezentate prin vegetaţie de luncă, terenuri inundabile, pajişti umede şi sărături.Flora de specialitate care s-a instalat sub influenţa acestor condiţii de 

mediu este variată, însă în literatura de specialitate apar puţine menţiuni despre componenţa ei.Astfel, în « Flora Republicii Socialiste România » se citează speciile de mai jos 

din teritoriul studiat în localităţile învecinate: Nymphoides peltata, Adonis vernalis, Aster tripolium var. pannonicus, Fumaria schleideri, Gagea arvensis, Ornithogalum 

boucheanum, O.gussonei, O.umbellatum, Ranunculus sceleratus, Rorippa amphibia, Utricularia vulgaris, Valeriannella locusta.Cercetări floristice mai sistematice au fost 

efectuate de G. Bujorean, St. Grigore, P.C. Popescu, Z. Samoilă şi alţii, care dau în lucrările lor şi aspecte floristice privind păşuni şi fâneţe din împrejurimile rezervaţiei 

naturale de la Satchinez, Bărăteaz şi alte localităţi din apropiere. În unele din acestea, ei citează diverse specii noi pentru flora acestei zone, ca Atriplex littoralis, Myosurus 

minimus . 

Din anul 1963 s-a început inventarierea unităţilor sistematice întâlnite în rezervaţie şi s-au identificat până în prezent 280 de specii de plante superioare. Din 

analiza fitogeografică a acestui material floristic rezultă că majoritatea speciilor, circa 68% din totalitatea lor, aparţin elementelor fitogeografice, ca elementul european, 

euro-siberian, euro-asiatic, euro- asiatico- nord- american şi medio- european, circa 25% sunt elemente sudice, în care se include şi elementul sud-est- european, circa 

5% reprezintă elementul cosmopolit şi 2% aparţin la diferite elemente. S-a putut observa de asemenea că speciile întâlnite în rezervaţie, care au răspândiri largi pe glob, sunt 

plante acvatice, cât şi locuri uscate. Elementele sudice ocupă aproape întotdeauna locurile mai ridicate, uscate şi însorite ale rezervaţiei.Potrivit zonei de vegetaţie în care se 

află rezervaţia, majoritatea speciilor întâlnite, circa 92%, sunt specii ierboase, cele lemnoase reprezentând doar 8% din inventarul floristic.Se constată că potrivit condiţiilor 

de mediu oferite de teritoriul mlăştinos, circa 40% sunt caracteristice apelor stătătoare sau temporar inundate. Majoritatea covârşitoare dintre acestea, circa 20% din 

totalitatea speciilor din rezervaţie şi circa 50% din numărul speciilor de locuri umede, sunt plante tipic acvatice de diferite forme: submerse, plutitoare, cu părţile superioare 

ieşite din apă şi altele.Raportul dintre numărul speciilor higrofite (circa 40%) şi mezo- sau xerofite (circa 38%) oglindeşte condiţiile mediului în care se află rezervaţia: o fâşie 

intrazonală mlăştinoasă aşezată în zona de silvostepă, cu aspect dominant uscat.Diferitele procentaje menţionate se referă numai la prezenţa numerică a speciilor în 

alcătuirea florei rezervaţiei. Ca număr de indivizi domină aproape în toate anotimpurile, de-a lungul anilor specii ca: Phragmites comunis, Schoenoplectus tabernaemontani, 

Carex riparia, Symphytum officinale, Poa trivalis, Glyceria aquatica, Hydrocharis morsus-ranae, Lemna trisulca, L. minor, şi alte specii acvatice.Balta Duţin 

(compartimentul 2 al rezervatiei propriu-zise): Batrachium divaricatum, Hydrocharis morsus-ranae, Lemna minor, Lemna trisulca, Nymphoides peltata, Oenanthe 

aquatica, Potamogeton crispus, Rorippa amphibia. Aceleaşi specii se află şi în canalurile, şanţurile şi gropile de apă din rezervaţie, adăugându-se aici Alisma plantago 

aquatica, Butomus umbellatus, Ranunculus sceleratus, Sparganium ramosum, asociaţii de Catabrosa aquatica, Glyceria aquatica, Oenanthe aquatica, Rorippa amphibia. 

Ochiurile deschise de apă din mijlocul bălţilor sânt înconjurate de fîşii de stufăriş. Alături de specia dominantă Phragmites communis cresc numeroase plante mai 

mici şi din loc în loc câte o salcie, Salix alba solitară sau câte un pâlc de sălcii. Din analiza plantelor prezente aici rezultă că, pe lângă speciile caracteristice stufăriilor ca: Iris 

pseudacorus, Lycopus europaeus, Lysimachia vulgaris, Mentha pulegium, Symphytum oficinale, Calystegia sepium, Solanum dulcamara, Typha angustifolia, T. latifolia, 

s-au infiltrat şi specii componente ale grupărilor învecinate: Poa trivialis, Tripholium repens, Polygonum persicaria, Convolvulus arvensis, Cardus acanthoides. Specii ca 

Rumex stenophyllus din componenţa stufăriilor indică soluri sărăturate. 

- 19 -

Datorită suprafeţei relativ mici a stufăriilor aceste specii infiltrate nu se găsesc numai la marginile lor, ci pătrund adânc în părţile lor interioare, mai ales în perioadele 

secetoase.In locurile unde terenul devine mai inalt, stuful se imputineaza si apar treptat grupari vegetale cu plante de talie mai mica, ce reprezinta asociatii de pipiriguri si 

rogozuri.In locuri puţin mai ridicate ale rezervaţiei asociaţii de pajişti umede, în alcătuirea cărora intră Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Arrhenatherum elatius, 

Festuca pratensis, Poa trivialis, Tripholium pratense, T. Repens, Lychnis flos cuculi, Ranunculus acer, R. repens. În mai multe părţi ale acestor pajişti există petice în care 

se dezvoltă grupări vegetale halofile cu Beckmannia erucauformis, Heleocharis palustris, Puccinellia distans var. limosa, Juncus gerardi, Aster tripolium var. 

pannonicus, Atriplex littoralis, Myosurus minimus, Statice gmelini. 

Înainte de înfiinţarea rezervaţiei aceste pajişti au funcţionat ca păşuni, ceea ce a dus la degradarea lor. Azi păşunatul s-a exclus şi se face doar cositul fânului, în 

condiţii stabilite de Comisia Monumentelor Naturii (în 1967). 

Vegetaţia lemnoasă de locuri inundabile este reprezentată de sălcete rărite de Salix alba, S.fragilis, S.triandra, Populus alba, a dispărut aproape cu desăvârşire din 

cauza exploatării efectuate de localnici, întâlnindu-se azi pe teritoriul rezervaţiei puţine exemplare tinere. 

Marginile nordice şi sud-estice ale sitului, care coincid cu poalele dealurilor, sânt însoţite de răchitişuri (Salix cinerea). Dincolo de acestea, pe coastele colinelor, se 

întind ogoare cultivate cu cereale, de unde pătrund în sit diferite specii de buruieni de semănătura (clasa Secalinetea). 

Alte grupări vegetale s-au mai putut dezvolta pe pantele însorite şi mai uscate ale digului CFR reprezentând resturi de pajişti uscate. Tot aici s-au instalat, sub formă 

de hăţişuri, câteva specii lemnoase, ca Prunus spinosa, Rhamnus cathartica. Sub acestea se dezvoltă specii ierboase caracteristice pădurilor, ca Glechoma hederacea, 

Viola odorata. 

În general se poate spune că, în cadrul componenţei grupărilor vegetale instalate în sit, se întâlnesc în timpul primăverii mai mult specii higrofite, înlocuite apoi de 

de specii mezofite, iar spre toamnă de cele xerofite. 

Din punct de vedere faunistic situl are o importanţă deosebită în special sub aspect ornitologic, fiind loc de pasaj sau de cuibărit pentru o serie de specii de interes 

european, existând totodată specii sedentare. 

- 20 -

Faună cinegetică. (APM Timiş-Toth E.) Colonia mixtă de păsări. (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) 

DIAGNOSTIC / TABEL 7 : HABITATELE NATURALE DE INTÉRÊS COMUNITAR 

Habitate naturale de 

interes comunitar 

identificate în FSD 

(denumire din Directiva 

92/43) 

Cod Natura 

2000 al 

habitatului 

natural 

Habitatul 

natural 

prioritar 

Suprafaţa 

acoperită 

de habitat 

(ha) 

Regiune 

biogeografică vizată 

Structura 

şi funcţionalitatea 

Statutul de 

conservare : 

Favorabil 

Mediu 

Defavorabil 

Sursa datelor 

Pajişti şi mlaştini sărăturate 1530 

panonice şi ponto-sarmatice 

DA cca 14,5 ha Panonică bună mediu Baza de date APM Timiş 

Tufărişuri subcontinentale 

peri-panonice. 

40AO DA cca 5 ha Panonică bună mediu Baza de date APM Timiş 

- 21 -

DIAGNOSTIC / TABEL 8 : SPECII DE INTERES COMUNITAR (DIRECTIVA 92/43 ANEXA 2) 

Numele speciei de interes 

comunitar identificată în 

FSD 

(denumire conform 

Directivei 92/43 anexa 2) 

Cod 

Natura 

2000 al 

speciei 

Nu face obiectul Nu face 

obiectul 

Specia 

prioritară se 

notează cu 

(« DA») 

Nu face 

obiectul 

Efectivele 

populaţiei 

(precizarea 

unităţii de 

măsură) 

Nu face 

obiectul 

Regiune 

biogeografică de 

repartiţie a speciei 

Structura 


populaţiei 

Habitatul natural al 

speciei 

Statutul de 

conservare: 

Favorabil 

Mediu 

Defavorabil 

Sursa datelor 

Nu face obiectul Nu face obiectul Nu face obiectul Nu face obiectul 

DIAGNOSTIC / TABEL 9 : SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR 

Numele speciei de păsări 


identificată în FSD 

(denumire conform 

Directivei 79/409 anexa 1) 

Cod 

Natura 

2000 a 

speciei 

Specia 

prioritară se 

notează cu 

(« DA ») 

Efectivele 

populaţiei (a 

se preciza 

unitatea) 

Regiunea 

biogeografică de 

repartiţie a speciei 

Structura 


populaţiei 

Habitatul natural al 

speciei 

Statutul de 

conservare: 

Favorabil 

Mediu 

Defavorabil 

Sursa datelor 

Acrocephalus melanopogon A293 DA 3-5 p Continentală stufăriş mediu Baza de date APM Timiş 

Alcedo atthis A229 DA 5-8 p Continentală pârâu mediu Baza de date APM Timiş 

Ardea purpurea 

A029 DA 5-8 p Continentală stufăriş mediu 


Ardeola ralloides A024 DA 8-10p Continentală răchitiş mediu Baza de date APM Timiş 

Aythya nyroca A060 DA 3-5 p Continentală vegetaţia acvatică mediu Baza de date APM Timiş 

Botaurus stellaris A021 DA 8-10 p Continentală stufăriş mediu Baza de date APM Timiş 

Chlidonias hybridus A196 DA 5-8 p Continentală baltă mediu Baza de date APM Timiş 

Chlidonias niger A197 DA 5-8 p Continentală baltă mediu Baza de date APM Timiş 

- 22 -

Ciconia ciconia A031 DA 8p Continentală coş de casă, stâlp electric mediu Baza de date APM Timiş 

Ciconia nigra A030 DA 2-5 i Continentală lunca mediu Baza de date APM Timiş 

Circus aeruginosus A081 DA 10-15 p Continentală stufăriş mediu Baza de date APM Timiş 

Circus cyaneus 

Circus pygargus 

Crex crex 

A082 DA 3-5 i Continentală lunci şi 

văi 

A084 DA 1-2 i Continentală lunci şi 

văi 

A122 DA 1-2 p Continentală fâneţe umede 

mediu Baza de date APM Timiş 



Dendrocopos syriacus A429 DA 1-2p Continentală arbori mediu Baza de date APM Timiş 

Egretta alba A027 DA 3-5 p Continentală răchitiş mediu Baza de date APM Timiş 

Egretta garzetta A026 DA 25-30 p Continentală răchitiş mediu Baza de date APM Timiş 

Falco peregrinus A103 DA 1-2 i Continentală arbori mediu Baza de date APM Timiş 

Falco vespertinus A097 DA 10-12 p Continentală arbori mediu Baza de date APM Timiş 

Himantopus himantopus 

A131 DA 8-10 p Continentală baltă mediu Baza de date APM Timiş 

Ixobrychus minutus A022 DA 10-15 p Continentală stufăriş mediu Baza de date APM Timiş 

Lanius collurio A338 DA 80-150 p Continentală tufăriş mediu Baza de date APM Timiş 

Lanius minor A339 DA 20-40 p Continentală tufăriş mediu Baza de date APM Timiş 

Nycticorax nycticorax A023 DA 35-40 p Continentală răchitiş mediu Baza de date APM Timiş 

Phalacrocorax pygmeus A393 DA 1-2 p Continentală răchitiş mediu Baza de date APM Timiş 

Philomachus pugnax A151 DA 5-100i Continentală baltă mediu Baza de date APM Timiş 

Platalea leucorodia A034 DA 1-2 p Continentală răchitiş mediu Baza de date APM Timiş 

Plegadis falcinellus A032 DA 5-8 p Continentală răchitiş mediu Baza de date APM Timiş 

Recurvirostra avosetta A132 DA 3-5 p Continentală baltă mediu Baza de date APM Timiş 

Sylvia nisoria A 307 DA 1-2 p Continentală tufăriş mediu Baza de date APM Timiş 

Tringa glareola A166 DA 8-10 i Continentală baltă mediu Baza de date APM Timiş 

- 23 -

Botaurus stellaris – Buhai de baltă (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) Ixobrychus minutus – Stârc pitic (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) 

Nycticorax nycticorax-Stârc de noapte (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) Ardeola ralloides-Stârc galben (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) 

- 24 -

Egretta garzetta- Egreta mică (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) Ardea purpurea- Stârc roşu (PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573) 

REZUMATUL CELOR TREI TABELE 

Toţi specialiştii care au studiat şi au vizitat ecosistemele din Valea Ierului şi mai ales Rezervaţia Ornitologică Satchinez şi împrejurimile sale, au recunoscut , unanim 

că biodiversitatea acestor locuri este bogată şi deosebită. Cel mai mult şi în timp mai îndelungat au fost studiate păsările. Complexitatea populaţiilor acestora, existenţa 

speciilor rare şi nu în ultimul rând peisasjul mlăşinos, ca habitat pentru un număr mare de specii, au generat întreaga gamă de preocupări protecţioniste. 

Clasa Aves reprezintă grupul faunistic cel mai des , mai profund şi mai îndelungat studiat în primul rând de către ornitologii din banat. O problemă deosebită 

privind conservarea speciilor de păsări o reprezintă restrângerea zonei umede în decursul anilor. Astfel păsările (unele) au părăsit arealul rezervaţiei naturale şi a sitului 

Natura 2000, căutând alte zone prielnice reproduceri mai mult sau mai puţin îndepărtate de arealul iniţial, fenomen obeservat în ultimii ani şi accentuat ăn anul 2007. 

Efectivele enumerate în tabelul anterior nu se regăsesc în totalitate în interiorul sitului astefel ar fi oportună mărirea suprafeţei sitului Natura 2000 tocmai pentru a 

include toate zonele importante. În acest sens ca acţiuni s-a propus realizarea unor studii ştiinţifice care să argumenteze ştiinţific mărirea sitului. 

- 25 -

OBIECTIVE / TABEL 10 : OBIECTIVE LEGATE DE HABITATELE NATURALE ŞI ACTIVITĂŢILE UMANE 

Activităţi 

umane 

Habitate 

naturale 

(anexa 1 

Directiva 

92/43) 

1530 Cosit, păşunat 

Cultivarea, 

utilizarea 

pesticidelor şi a 

fertilizanţilor din 

vecinătatea sitului 

40AO Cultivarea, 

utilizarea 




Agricultură Silvicultură Urbanism Infrastructură 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Carieră de 

piatră 


obiectul 


obiectul 

Vânătoare şi 

pescuit 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Turism Alte activităţi 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Defrişări 

Desecarea 

naturală. 

OBIECTIVE 

LEGATE DE 

HABITATE 

Respectarea 

perioadei de cosit. 

Conservarea 

habitatelor 

naturale.. 

Conservarea 

habitatelor 

naturale 

- 26 -

OBIECTIVE / TABEL 11 : OBIECTIVE LEGATE DE SPECII (92/43) ŞI ACTIVITĂŢILE UMANE 

Activităţi 

umane 

Specii (anexa 

2 Directiva 

92/43) 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Agricultură Silvicultură Urbanism Infrastructură 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Carieră de 

piatră 


obiectul 


obiectul 


pescuit 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 


Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

OBIECTIVE 

LEGATE DE 

SPECII 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Activităţi umane 

Nu face obiectul 

Nu face obiectul 

- 27 -

OBIECTIVE / TABEL 12 : OBIECTIVE LEGATE DE SPECIILE DE PĂSĂRI (79/409) ŞI ACTIVITĂŢILE 

UMANE 

Activităţi 

umane 

SPECIA DE 

PASĂRE 

(anexa 1 

Directiva 

79/409) 

Acrocephalus 

melanopogon 

Alcedo atthis 

Agricultură 

Cultivarea, 

utilizarea 



vecinătatea sitului. 

Cultivarea, 

utilizarea 




Silvicult 

ură 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Cultivarea, Nu face 

utilizarea 

Ardea purpurea pesticidelor şi a 



obiectul 

Cultivarea, Nu face 

utilizarea obiectul 

Ardeola 

ralloides 




Urbanism Infrastructură Carieră de 

piatră 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 


pescuit 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 


Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Incendierea 

stufului 

(estimativ). 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Escavări. 

(estimativ). 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ). 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Recoltarea 

răchitei 

(estimativ). 

Desecarea 

OBIECTIVE LEGATE DE 

SPECIILE DE PĂSĂRI 

Conservarea zonei umede, 

menţinerea calităţii apelor 

subterane şi supraterane. 

Conservarea zonelor de linişte. 













- 28 -

Aythya nyroca 

Botaurus 

stellaris 

Chlidonias 

hybridus 

Chlidonias 

niger 

Ciconia ciconia 

Ciconia nigra 

Circus 

aeruginosus 

Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 





























- 29 -

Circus cyaneus 

Circus 

pygargus 

Crex crex 

Dendrocopos 

syriacus 

Egretta alba 

Egretta garzetta 

Falco 

peregrinus 

Falco 

vespertinus 

Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 




Conservarea zonelor de linişte.. 






Conservarea păşunilor şi 

fâneţelor.. 




















- 30 -

Himantopus 

himantopus 

Ixobrychus 

minutus 

Lanius collurio 

Lanius minor 

Nycticorax 

nycticorax 

Phalacrocorax 

pygmeus 

Philomachus 

pugnax 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 































- 31 -

Platalea 

leucorodia 

Plegadis 

falcinellus 

Recurvirostra 

avosetta 

Sylvia nisoria 

Tringa glareola 

Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Cultivarea, 

utilizarea 




Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Deteriorarea 

sistemului 

hidrotehnic 

(estimativ) 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Nu face 

obiectul 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 

Incendierea 

stufului 

(estimativ) 

Desecarea 

naturală. 





















- 32 -

REZUMATUL CELOR TREI TABELE 

Pentru o bună gestionare a sitului Natura 2000 este foarte importantă o cât mai bună apreciere a activităţilor antropice desfăşurate în zonă. 

Astfel activităţile antropice care s-au desfăşurat sau se desfăşoară cu repercursiuni negative sau pozitive asupra sitului, se pot împărţi în funcţie de locul lor de desfăşurare, în 

activităţi din interiorul sitului şi activităţi din exteriorul sitului. 

Impactul rezultat din activităţile agricole se face resimţită atât în perimetrul sitului cât şi în vecinătatea sitului. Situată într-o zonă agricolă, situl este înconjurat 

practic în mare parte de terenuri agricole, în special de suprafeţe arabile care se întind până la limita sitului, la câţiva zeci sau sute de metrii de colonia de păsări. Efectuarea 

mecanizată a lucrărilor agricole din vecinătatea sitului au ca efect nedorit poluarea sonoră care duce un disconfort fonic în sit, dat fiind distanţa mică faţă de acesta. Un alt 

efect al activităţilor agricole asupra sitului, datorat morfografiei ( zone de pantă ), este poluarea cu substanţe chimice ( ierbicide, pesticide, îngrăşăminte, etc. ), în urma 

tratamentelor agrochimice care se practică. Datorită pantei aceste substanţe sunt antrenate atât de către apa de provenită din precipitaţii cât mai ales de apa freatică în care 

ajung în urma infiltrării, spre zona mai joasă a sitului ducând la eutrofizarea apei. Acest proces împreună cu eroziunea solului, ambele cu o evoluţie continuă, explică 

accelerarea procesului natural de colmatare a mlaştinii. Se explică astfel scăderea suprafeţelor cu luciu de apă din interiorul sitului, creşterea suprafeţelor ocupate cu stuf şi 

apariţia asociaţiilor vegetale cu Salix cinerea, dispuse sub formă de insule în interiorul stufului. 

- 33 -

ACŢIUNILE / TABEL 13 : ACŢIUNI 

Denumirea 

acţiunii 

Întâlnirea 

comitetului de 

coordonare 

Promovarea 

agriculturii 

ecologice 

Utilizarea 

masurilor- 

agro mediu 

Descrierea acţiunii 

Întâlnirea anuala a 

comitetului de coordonare a 

sitului pentru verificarea 

acţiunilor de management, 

conformitatea cu planul de 

management si eventualele 

imbunatatiri de adus sau 

tratarea întrebărilor de 

actualitate 

Activităţi 

Obiectivele acţiunii 

umane vizate (a 

(a se vedea 

se vedea 

TABELELE 10, 11, 

TABELELE 

12) 

10, 11, 12) 

Soluţionarea 

problemelor ce apar 

privind măsurile de 

conservare. 

Acţiuni de comunicare Reducerea utilizării 

(întâlniri cu elevii, substanţelor chimice 

agricultorii ), promovarea şi în vecinătatea sitului 

încurajarea produselor bio pentru păstrarea 

din vecinătatea sitului. calităţii apelor 

subterane şi de 

suprafaţă. 

Acţiuni de informare cu 

factorii locali interesaţi. 

Reducerea utilizării 

substanţelor chimice 

în vecinătatea sitului 

pentru păstrarea 

calităţii apelor 

subterane şi de 

suprafaţă. 

Păstrarea unei fâşii 

de protecţie de 50m 

liberă de culturi în 

jurul 

sitului printr-o HCL. 

Habitate 

naturale 

vizate 

Specii 

vizate 

toate ambele toate Anual 

(primăvara) 

agricultura ambele toate Anual 

Planificare Responsabil 

Custodele şi 

operatorul. 

Custodele şi 

operatorul. 

agricultura ambele toate Anual Custodele şi 

operatorul. 

Cost 

global al 

acţiunii 

(euro) 

De 

precizat 

unitatea 

Plan de 

finanţare 

(cine 

finanţeaza 

) 

500€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS- 

Mediu 

500€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

500€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

- 34 -

Cositul târziu Cositul după 15 iulie. Menţinerea 

habitatului natural 

Cositul târziu Cositul după 15 iulie. Protejarea speciei 

Crex crex 

Plan de 

instruire şi 

conştientizare 

Lucrări 

hidrotehnice 

Restaurarea 

Zonei umede 

Restaurarea 

Zonei umede 

Iniţierea unui plan de 

instruire pentru a insoti 

procedura de implementare 

Natura 2000 in atenţia 

tuturor persoanelor 

implicate in structura de 

management 

Menţinerea funcţionalităţii 

lucrărilor hidrotehnice prin 

verificări tehnice 

permanente. 

Realizarea unui studiu Îmbunătăţirea 

privind modalităţiele tehnice regimului hidric. 

şi financiare. 

Realizarea acţiunilor Îmbunătăţirea 

propriu zise ce vor reiese din regimului hidric 

studiu. 

agricultura 1530 Nu face 

obiectul 

agricultura Nu face 

obiectul 

Anual Custodele şi 

operatorul. 

Crex crex Anual Custodele şi 

operatorul. 

Instruirea şi toate ambele toate Anual. Custodele şi 

conştientizarea 

localnicilor privind 

operatorul. 

importanţa menţinerii 

zonelor umede. 

Menţinerea unui nivel toate ambele toate Anual. Custodele şi 

optim al apelor din 

sit. 

operatorul. 

Conservarea 

patrimoniului 

Conservarea 

patrimoniului 

Ambele toate Pâna îm 2009 Custodele şi 

operatorul. 


operatorul. 

250€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

250€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

300€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

5000€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

100.000€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

250.000€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

- 35 -

Conservarea Realizarea unui studiu Monitorizarea 

populaţiilor de cartografic privind dinamica speciilor, a dinamicii 

păsări din 

zona umedă 

speciilor din zonă lor. 

Conservarea Mărirea perimetrului sitului 

populaţiilor de Natura 2000 

păsări din 

zona umedă 

Conservarea 

habitatelor de 

zona umedă şi 

din 

vecinătatea 

sitului. 

Conservarea 

habitatelor de 

zona umedă şi 

din 

vecinătatea 

sitului. 

Studiu privind conservarea 

habitatelor umede ( 

cartografiere cantitativă şi 

calitativă) 

Mărirea perimetrului sitului 

Natura 2000 

Turism Promovarea turismului 

ştiinţific organizat, se vor 

delimita traseele 

turistice,realizarea unui 

observator turistic. 

Redactarea 

unui bilanţ 

anual de 

activitate 

Crearea 

tabelului de 

evaluare a 

starii de 

Intocmirea caietului de 

sarcini în funcţie de ce se 

urmăreşte. 

Realizarea unui tabel al 

evoluţiei stării de 

conservare a habitatelor: 

Denumirea 

Includerea în 

perimetrul sitului a 

tuturor zonelor 

importante pentru 

conservarea 

speciilor. 

Evaluarea exactă a 

stadiului actual de 

conservare. 

Includerea în 

perimetrul sitului a 

tuturor habitatelor 

importante. 

Implementarea unui 

turism ştiinţific 

controlat 

Sarcini concrete 

pentru aplicarea 

planului de 

management. 

Conservarea 

patrimoniului 

Conservarea 

patrimoniului 

Conservarea 

patrimoniului 

Conservarea 

patrimoniului 

Conservarea 

patrimoniului 

Educaţie 

ecologică. 

Ambele toate Perioada 2008- 

2013 

Custodele şi 

operatorul. 


operatorul. 


operatorul. 


operatorul. 


operatorul. 

Administrativ. Tot situl Toate specile. O data pe an Operatorul 

sitului. 

Custodele 

rezervaţiei. 

Evaluarea stării de Statistică Toate 

conservare şi bilanţul administrativă şi habitatele 

global al planului de ştiinţifică. 

management. 

Nu este cazul. Studierea starii 

de conservare a 

habitatelor 

2011. 

Operatorul 

sitului. 

Custodele 

rezervaţiei. 

100.000€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

Nu este 

cazul. 

Nu este 

cazul. 

100.000€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

Nu este 

cazul. 

Nu este 

cazul. 

5000€ Fondul 

European 

pentru 

Dezvoltare 

Regională 

prin POS 

Nu este 

cazul. 

Nu este 

cazul. 

Nu este 

cazul. 

Nu este 

cazul. 

- 36 -

conservare a 

habitatelor. 

Crearea 

tabelului de 

evaluare a 

starii de 

conservare a 

speciilor. 

REZUMAT 

habitatului,cod,suprafaţa 

iniţială şi finală a 

habitatului în 

stare,bună,medie şi 

rea,explicarea 

evoluţiei,recomandări de 

management ulterior 

Realizarea unui tabel al 

evoluţiei stării de 

conservare a specilor: 

Denumirea speciei, cod, 

suprafaţa iniţială şi finală a 

habitatului în stare, bună, 

medie şi rea, explicarea 

evoluţiei, recomandări de 

management ulterior 

Evaluarea stării de 

conservare şi bilanţul 

global al planului de 

management. 

Statistică Nu este 

administrativă şi cazul 

ştiinţifică. 

Completarea 

tabelului 2011 

2012. 

Toate speciile. Studierea starii 

de conservare a 

specilor 2011. 

Completarea 

tabelului 2011 

2012. 

Operatorul 

sitului. 

Custodele 

rezervaţiei. 

Principalele acţiuni propuse de prezentul plan de management au ca scop păstrarea ecosistemului de mlaştină într-o stare favorabilă de conservarea şi de ce nu 

îmbunătăţirea statutului actual. Primordial în acest sens este menţinerea unui regim hidric optim, potrivit cerinţelor speciilor de păsări care se pot identifica în această regiune. 

Deoarece, bogăţia avifaunistică a zonei este foarte importantă, se impun anumite acţiuni clare, care vin în sprijinul conservării păsărilor. 

Pentru a reduce poluarea apelor subterane şi supraterane acţiunile ce se vor desfăşura în zona vor avea ca ţintă, promovarea agriculturii ecologice din vecinătatea 

sitului, urmând astfel o reducere semnificativă a chimizării mediului. În acest sens se vor organiza întâlniri de informare şi conştientizare a factorilor implicaţi privind 

avantajele şi dezavantajele schimbării tehnicilor agricole. Aceste întâlniri vor fi organizate sub coordonarea comitetului de coordonare. Vor fi dezbătute de asemenea, anumite 

aspecte privind necesitatea schimbăii unor practici agricole cum ar fi exploatarea fâneţelor prin cosit, pentru a proteja şi favoriza înmulţirea unor specii de păsări de 

importanţă majoră ( ex. Crex crex). 

Instruirea permanentă a localnicilor privind necesitatea conservării faunei şi florei locale se va desfăşura după un plan bine stabilit, precum şi ori de câte ori va fi 

nevoie. 

De asemenea, o atenţie deosebită se vor acorda menţinerii lucrărilor hidrotehnice într-o stare bună de funcţionare precum şi realizării unui proiect amplu care să aibă 

ca scop restaurarea zonei umede, conservarea populaţiilor de păsări şi a habitatelor din sit şi din vecinătatea sitului. 

Promovarea valorilor locale se va face printr-un turism ştiinţific organizat ce va avea ca principal obiectiv furnizarea de noi informaţii despre fauna şi flora locală, 

contribuid astfel la realizarea unei cercetări ştiinţifice. 

Având în vedere că situl înglobează în totalitate Rezervaţia Naturală „Mlaştina Satchinez”, desfăşurarea acţiunilor propuse de prezentul plan de management se va 

realiza în strânsă colaborare cu acţiunile prevăzute pe teritoriul rezervaţiei. Astfel un sprijin important va fi acordat de custodele rezervaţiei care până în prezent a desfăşurat 

o bogată activitate de cercetare ştiinţifică în zona respectivă. Cu toate acestea, considerăm că cea mai grea acţiune va fi cea legată de schimbarea tehnicilor agricole, deoarece 

Nu este 

cazul. 

Nu este 

cazul. 

- 37 -

educerea utilizării substanţelor chimice va produce o scădere a productivităţii, deci implicit influenţe economice. Găsirea unor soluţii compensatorii va fi necesară pentru 

toate pierderile rezulate atât din reducerea utilizării substanţelor chimice cât şi din realizarea unei zone libere de culturi în jurul sitului cu o lăţime de 50 m. 

Este necesară realizarea unor studii ample privind posibilităţile de îmbunătăţire a regimului hidric, precum şi a unor studii privind flora şi fauna atât din cât şi din 

vecinătatea sitului, conservarea speciilor şi habitatelor fiind prioritară. 

Balta Mare-zona de hrănire situată înafara sitului (APM Timiş-Toth E.) Balta Zootehnie- zonă importantă pentru majoritatea speciilor, situată înafara 

sitului (APM Timiş-Toth E.) 

- 38 -

EVALUARE / TABEL 14 : EVALUAREA ACŢIUNILOR 

Denumirea acţiunilor (TAB 

13) 

Întâlnirea comitetului de 

coordonare 

Promovarea agriculturii 

ecologice 

Utilizarea masurilor- agro 

mediu 

Descrierea acţiunii şi cuantificarea sa 

Întâlnirea anuala a comitetului de 

coordonare a sitului pentru verificarea 

acţiunilor de management, conformitatea 

cu planul de management si eventualele 

imbunatatiri de adus sau tratarea 

întrebărilor de actualitate 

Acţiuni de comunicare (întâlniri cu elevii, 

agricultorii ), promovarea şi încurajarea 

produselor bio din vecinătatea sitului. 

Aproximativ 15 exploatatii 

Acţiuni de informare cu factorii locali 

interesaţi. 

Aproximativ 15 exploatatii 

Cositul târziu Cositul după 15 iulie. 

10,6 ha, proprietate de stat 

Cositul târziu Cositul după 15 iulie. 

10,6 ha, proprietate de stat 

Obiective (TAB 10, 11, 

12) 

Criterii de evaluare 

Soluţionarea problemelor Soluţionarea problemelor 

ce apar privind măsurile de curente. 

conservare. 


substanţelor chimice în 

vecinătatea sitului pentru 

păstrarea calităţii apelor 

subterane şi de suprafaţă. 


substanţelor chimice în 

vecinătatea sitului pentru 

păstrarea calităţii apelor 

subterane şi de suprafaţă. 

Păstrarea unei fâşii de 

protecţie de 50m liberă de 

culturi în jurul 

sitului printr-o HCL. 

Menţinerea habitatului 

natural 

Protejarea speciei Crex 

crex 

Monitorizarea Calitatea 

apelor subterane şi 

supraterane din sit şi din 


Calitatea apelor subterane şi 

supraterane din sit şi din 


Monitorizarea 

Monitorizarea evoluţiei 

habitatului 1530 

Monitorizarea speciei Crex 

crex. 

Evoluţie 

Valoare dorită a 

criteriului de 

evaluare 

Implicarea tuturor 

factorilor. 

Anul de 

realizare şi 

frecvenţa 

Anual 

Îmbunătăţirea calităţii Un an după 

apelor subterane şi trecerea la 

supraterane, reducerea agricultură 

efectelor substanţelor ecolgică a cca 

chimice asupra 50% din 

habitatelor şi speciilor. agricultori 

Realizarea unui 

cordon de 50 m în 

jurul sitului, liber de 

culturi care să 

funcţioneze ca o zonă 

de tampon. 

Îmbunătăţirea calităţii Anual 

habitatului şi a 

stadiului de 

conservare. 

Creşterea populaţiei Anual 

de Crex crex. 

Asigurarea unui stadiu 

favorabil de 

conservare. 

Un an după 

trecerea la 

agricultură 

ecolgică a cca 

50% din 

agricultori 

- 39 -

Plan de instruire şi 

conştientizare 

Iniţierea unui plan de instruire pentru a 

insoti procedura de implementare Natura 

2000 in atenţia tuturor persoanelor 

implicate in structura de management 

Lucrări hidrotehnice Menţinerea funcţionalităţii lucrărilor 

hidrotehnice prin verificări tehnice 

permanente. 

Restaurarea 

Realizarea unui studiu privind 

Zonei umede 

modalităţiele tehnice şi financiare. 

Restaurarea 

Zonei umede 

Realizarea acţiunilor propriu zise ce vor 

reiese din studiu. 

O mai buna cunoastere a 

sitului, a habitatelor si 

speciilor (treci si in tabelul 

10). 

Menţinerea unui nivel 

optim al apelor din sit. 

Îmbunătăţirea regimului 

hidric. 

Îmbunătăţirea regimului 

hidric 

Nu face obiectul. Nu face obiectul. Nu face obiectul. 

Masurare 

Funcţionalitatea sistemelor 

hidrotehnice existente. 

Funcţionarea optimă a 

sistemelor 

hidrotehnice. 

Anual 

Nu face obiectul. Nu face obiectul. Nu face obiectul. 

Masuraea nivelului apei. 

Stabilizarea niveluilui 

apei 

La 2-3 ani dupa 

finalizarea 

lucrărilor 

Conservarea populaţiilor de Realizarea unui studiu cartografic privind Monitorizarea speciilor, a Nu face obiectul. Nu face obiectul. Nu face obiectul. 

păsări din zona umedă dinamica speciilor din zonă 

dinamicii lor. 

Conservarea populaţiilor de Mărirea perimetrului sitului Natura 2000 Includerea în perimetrul Nu face obiectul. Nu face obiectul. Nu face obiectul. 

păsări din zona umedă 

sitului a tuturor zonelor 

importante pentru 

conservarea speciilor. 

Conservarea habitatelor de Studiu privind conservarea habitatelor Evaluarea exactă a Nu face obiectul. Nu face obiectul. Nu face obiectul. 

zona umedă şi din vecinătatea umede ( cartografiere cantitativă şi stadiului actual de 

sitului. 

calitativă) 

conservare. 

Conservarea habitatelor de Mărirea perimetrului sitului Natura 2000 Includerea în perimetrul Nu face obiectul. Nu face obiectul. Nu face obiectul. 

zona umedă şi din vecinătatea 

sitului a tuturor habitatelor 

sitului. 

importante. 

Turism Promovarea turismului ştiinţific organizat, Implementarea unui turism Realizarea unui plan de Limitarea turismului la Anual 

se vor delimita traseele turistice,realizarea ştiinţific controlat. vizitare. 

maximum 20 vizite 

unui observator turistic. 

ştiinţifice pe an 

organizate de custode 

sau operator. 

Redactarea unui bilanţ anual de Intocmirea caietului de sarcini în funcţie Sarcini concrete pentru Nu face obiectul. Nu face obiectul. Anual 

activitate 

de ce se urmăreşte. 

aplicarea planului de 

management. 

Crearea tabelului de evaluare a Realizarea unui tabel al evoluţiei stării de Evaluarea stării de Nu face obiectul. Nu face obiectul. 2012 

starii de conservare a conservare a habitatelor: 


habitatelor. 

Denumirea habitatului,cod,suprafaţa global al planului de 

iniţială şi finală a habitatului în 

stare,bună,medie şi rea,explicarea 

management. 

- 40 -

evoluţiei,recomandări de management 

ulterior 

Crearea tabelului de evaluare a Realizarea unui tabel al evoluţiei stării de Evaluarea stării de 

stării de conservare a speciilor. conservare a specilor: 


Denumirea speciei, cod, suprafaţa iniţială global al planului de 

şi finală a habitatului în stare, bună, medie management. 

şi rea, explicarea evoluţiei, recomandări 

de management ulterior 

REZUMAT 

Nu face obiectul. Nu face obiectul. 2012 

Fiecarea acţiune propusă va fi evaluată, în funcţie de atingerea scopurilor propuse a fi realizate de planul de management. Criteriile de evaluare 

sunt diversificate în funcţie de natura acţiunilor. Perioada de evaluare se va face diferenţiat în funcţie de natura acţiunii, unele acţiuni se vor 

evalua anual în timp ce altele la intervale de timp prestabilite. 

EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 15: EVALUAREA STATUTULUI DE 

CONSERVARE A HABITATELOR NATURALE 

Evaluare/bilanţ final 

al habitatelor naturale 


(anexa 1 a Directiva 

Habitate 92/43/CEE) 

REZUMAT 

… 

Suprafaţa iniţială din habitat care se află 

într-un statut de conservare 

Suprafaţa post acţiune din habitat care se 

află într-un statut de conservare 

Codul 

european al 

habitatului Mediu Defavorabil Favorabil Mediu Defavorabil Favorabil 

Evoluţia 

stării de 

conservare în 

anul N+5 

Recomandări pentru 

modificări de 

management (legat de 

caietele de specii şi 

habitate) 

- 41 -

EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 16: EVALUAREA STATUTULUI DE 

CONSERVARE A SPECIILOR 

Evaluare/bilanţ final 

al speciilor de interes 

comunitar (anexa 

2 Directiva Habitate 

92/43/CEE) 

REZUMAT 

Cuantificarea iniţială a speciei care se află 

într-un statut de conservare 

Cuantificarea post acţiune a speciei care se 


Codul 

european al 

speciei Mediu Defavorabil Favorabil Mediu Defavorabil Favorabil 

Evoluţia 

stării de 

conservare în 

anul N+5 



management (legat de 

caietele de specii şi 

habitate) 

… 

EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 17 : EVALUAREA STATUTULUI DE 

CONSERVARE A SPECIILOR DE PĂSĂRI 

Evaluare/bilanţ 

final al speciilor de 

păsări de interes 

comunitar (Directiva 

Păsări 79/409/CEE) 

REZUMAT 

… 

Cuantificarea iniţială a speciei care se 


Cuantificarea post acţiune a speciei 

care se află într-un statut de conservare 

Codul 

european al 

speciei Mediu Defavorabil Favorabil Mediu Defavorabil Favorabil 

Evoluţia 

stării de 

conservare 

în anul N+5 



management (legat 

de caietele de specii 

şi habitate) 

- 42 -

ABREVIERI 

ANAR - Administraţia Naţională Apele Române 

RNPR - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva 

SNIF - Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare 

MApN - Ministerul Apărării Naţionale 

ADPPJ - Administraţia Domeniului Public şi Privat a Judeţului 

OS – Ocolul Silvic 

DS – Direcţia Silvică 

AJVPS – Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi 

ADS – Administraţia Domeniilor Statului 

GIS – Geographic Information System 

APM – Agenţia de Protecţia Mediului 

ARPM – Agenţia Regională de Protecţia Mediului 

DSA – Direcţia Silvică Arad 

DST – Direcţia Silvică Timişoara 

DSD – Direcţia 

BIBLIOGRAFIE 

1.AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TIMIŞ - Baza de date a Compartimentului Protecţia Naturii,Protecţie Sol/Subsol 

2.BORZA, A. et al. (1965) –Introducere în studiul covorului vegetal, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 

3.BOTNARIUC, N. et al. (2005)- Cartea roşie a vertebratelor din România, Editura Tipografia Curtea veche, Bucureşti, 260 pagini. 

4.CIOCÂRLAN, V. et al. (2000) – Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti, 

5.KISS, A. (2002)-Rezervaţia Ornitologică Satchinez, Editura Excelsior, Timişoara, 178 pagini. 

6.STĂNESCU, D. (2005) –Mlaştinile de la Satchinez, Editura Artpress, Timişoara, 219 pagini. 

7.PROJECT LIFE 99 NAT/RO/006394. (2002) – Conservation of the natural wet habitat „The Bog of Satchinez”, 100 pagini. 

8.PROJECT LIFE 02NAT/RO/8573. (2006) – Conservation of the natural wet habitat „The Bog of Satchinez”, 80 pagini. 

- 43 -

ANEXE : HĂRŢILE 

- 44 -

PM Mlastina Satchinez web.pdf - Natura 2000

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?