Raport Diagnoza calităţii vietii studenţeşti - FEAA

DIAGNOZA CALITĂŢII VIEŢII STUDENŢEŞTI
Studiu pilot cu privire la nivelul de satisfacţie al studenţilor din
1. Context
2. Metodologie
3. Rezultate
1. Context
Universitatea de Vest Timişoara
Departamentul pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (DEAC) a propus pentru acest an
universitar (2009 - 2010) realizarea unui studiu pilot de diagnoză pilot cu privire la
problematica vieţii studenţilor din Universitatea de Vest.
Obiectivul principal al prezentului demers l-a constituit inventarierea opiniilor cu privire la
cele mai importante aspecte ale vieţii studenţeşti şi identificarea nivelului de satisfacţie
al studenţilor faţă de o serie de teme prestabilite. În acest context, au fost stabilite
următoarele teme de interes:
Organizarea activităţilor didactice (1, 2, 3, 4, 8, 15, 16)
Formarea abilităţilor profesionale şi dezvoltarea competenţelor necesare specifice
domeniului de studiu (9, 10, 19, 20, 21, 22, 40, 41, 45)
Desfăşurarea procesului de predare (5, 6, 7, 11, 12, 13, 14, 17, 18, 23)
Spaţiile de învăţământ şi accesul la utilizarea acestora (24, 25, 26, 27, 28, 35)
Informarea mediată a studenţilor şi serviciile de suport oferite acestora (29, 30, 31, 32,
33, 34, 38, 39)
Spaţiile de cazare (36, 37)
Petrecerea timpului liber si activităţii de recreere (42, 44).
2. Metodologia studiului şi instrumentul utilizat
Din punct de vedere metodologic s-a optat pentru realizarea unei anchete sociologice de tip
cantitativ, fiind proiectat în acest sens un chestionar care a înglobat atât itemi aferenţi
temelor de interes, cât şi informaţii cu caracter factual despre respondenţi.

Instrumentul utilizat a fost structurat în două secţiuni distincte, care au vizat în mod diferenţiat
surprinderea opiniilor studenţilor cu privire la importanţa acordată temelor propuse, precum şi
la identificarea nivelului de satisfacţie al respondenţilor faţă de subiectele analizate.
Administrarea chestionarelor s-a realizat de către personalul didactic, responsabilii de calitate
de la nivelul facultăţilor, respectiv al catedrelor, cărora le-a revenit sarcina de a prezenta
studenţilor scopul studiului, distribuirea şi colectarea chestionarelor. Instrumentul utilizat a
presupus autoadministrare, şi, atunci când a fost cazul, solicitarea de informaţii clarificatoare.
Aplicarea chestionarelor s-a realizat în săptămânile 3 şi 4 din prima luna (octombrie) a anului
universitar 2009 – 2010.
Fiind un studiu pilot, cu caracter inovativ in Universitatea de Vest din Timişoara, ne-am
concentrat atenţia doar asupra studenţilor din al treilea an de studiu, considerând că
experienţa acumulată pe parcursul primilor doi ani va permite acestora oferirea de informaţii
de ansamblu, realiste, asupra vieţii studenţilor din universitate.
Deşi iniţial s-a dorit includerea studenţilor din cel de-al treilea an de studiu al tuturor facultăţilor din
universitate, ulterior, ne-am focusat asupra a patru facultăţi care au răspuns pozitiv solicitărilor
noastre de desfăşurare şi exigenţelor de natură cronologică:
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative (FDSA)
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA)
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport (FEFS)
Facultatea de Sociologie şi Psihologie (FSP)
Volumul total al chestionarelor administrate a fost de 723, dintre care au fost considerate a fi
valide un număr de 711 chestionare.
În surprinderea opiniilor respondenţilor s-a utilizat o scală de măsurare în cinci trepte, unde
nivelului maxim de importanţă, respectiv satisfacţie, îi corespunde calificativul 5 („foarte
important” / “foarte satisfăcător”), iar nivelului minim îi corespunde calificativul 1 („deloc
important” / „deloc satisfăcător”). În analiza şi interpretarea datelor am considerat ca fiind oportun
calculul indicatorului statistic medie aritmetică pentru date cantitative.
pagina 2 din 6

3. Rezultate
Analiza informaţiilor culese ca urmare a distribuirii instrumentului de lucru utilizat va fi prezentată
în conformitate cu temele de interes ale studiului şi va reflecta opiniile respondenţilor, atât la nivel
global (totalul respondenţilor), cât şi la nivelul fiecărei în facultăţi în parte.
În prezentarea rezultatelor am optat în egală măsură pentru utilizarea reprezentărilor grafice
şi a prezentării tabelare.
Organizarea activităţilor didactice
Aspectele referitoare la organizarea activităţii didactice au fost centrate pe identificarea
opiniilor studenţilor cu privire la:
5
4
3
2
1
primele contacte pe care le-au avut cu Universitatea, prin intermediul informaţiilor
despre admitere („calitatea informaţiilor privind admiterea”)
structurarea şi planificarea activităţilor didactice (orar, săli de curs, grupe, tipul disciplinei,
tematică, bibliografie, modalitatea de evaluare, activitatea tutorilor de an)
achiziţionarea materialelor didactice şi a celor de suport necesare desfăşurării
activităţilor de profil.
4.17
Inf. despre
admitere
Graficul 1. Importanţa aspectelor de organizare a activităţilor didactice
4.37
Inf. despre org.
activ.
4.16
Inf. despre
discip. oblig./
opt.
4.35
Inf. despre
tematica,
bibliog.,
evaluare
observăm tendinţa respondenţilor de a considera aceste aspecte ca fiind mai degrabă
pagina 3 din 6
3.98
Activ. tutorilor de
an
3.82
Costurile mat.
didact.
4.24
Orarul cursurilor
şi seminariilor.
Analizând valorile obţinute la itemii ce fac referire la organizarea activităţilor didactice,

importante (valori medii ce oscilează în jurul calificativului 4). Cele mai importante aspecte sunt
considerate informaţiile legate de sălile de curs, grupele de studiu, precum şi informaţiile
despre temele abordate, bibliografie şi modalităţile de evaluare. Deşi valorile cele mai scăzute
ale aspectelor ce ţin de organizarea activităţilor didactice vizează costurile materialelor
didactice şi activitatea tutorilor de an, totuşi aceste două aspecte se apropie considerabil de
considerarea acestora ca fiind elemente importante în desfăşurarea procesului de învăţământ.
Raportându-ne la nivelul de satisfacţie al studenţilor faţă de aspectele organizatorice ale
activităţilor didactice putem constata o diminuare a valorilor medii pentru criteriile analizate.
Cele mai multe repere care au fost surprinse în analiză au întrunit valori ce oscilează în jurul
aprecierilor de tipul „oarecum satisfăcător” şi „satisfăcător”, existând totuşi şi situaţii în care
au fost valorile au fost sub nivelul opiniilor de tip „oarecum satisfăcător”.
5
4
3
2
1
Graficul 2. Nivelul de satisfacţie faţă de aspectele organizatorice ale activităţilor didactice
3,3
Inf. despre
admitere
3,48
Inf. despre org.
activ.
3,18
Inf. despre
discip. oblig./
opt.
3,98
Inf. despre
tematica,
bibliog.,
evaluare
pagina 4 din 6
2,81
Activ. tutorilor
de an
2,65
Costurile mat.
didact.
3,17
Orarul cursurilor
şi seminariilor.
Analiza comparativă a opiniilor cu privire la importanţa şi satisfacţia faţă de aspectele
organizatorice ale procesului didactic poate fi considerată similară raportului dintre aşteptările
şi realităţile pe care studenţii chestionaţi le percep. În acest sens, considerăm a fi utilă
prezentarea comparativă a valorilor medii înregistrate atât pentru criteriul importanţei
(aşteptări), cât şi pentru satisfacţia respondenţilor (realităţi).
Graficul 3. Importanţa / nivelul de satisfacţie faţă de aspectele organizatorice

5
4
3
2
1
3.3
4.17
Admition
information
3.48
4.37
Act. manag.
Inform.
satisfaction importance
3.18
4.16
Mandatory/opt.
Subjects inf.
3.98
4.35
Contents, biblio,
stud. Eval.
pagina 5 din 6
2.81
3.98
2.65
3.82
3.17
4.24
Tutorial activities Cost of books Timetables
Reprezentarea grafică anterioară evidenţiază un relativ clivaj al opiniilor respondenţilor în
ceea ce priveşte aşteptările şi realităţile aspectelor organizatorice analizate. Pentru a verifica
dacă aceste diferenţe de valorizare a criteriilor analizate sunt semnificative statistic am
utilizat testul T Student pentru verificarea diferenţelor dintre medii. Valorile testului T Student
susţin din punct de vedere statistic opiniile diferite ale respondenţilor în ceea ce priveşte
importanţa şi nivelul de satisfacţie faţă de aspectele organizatorice ale procesului formativ.
Pentru a identifica în ce măsură aşteptările studenţilor sunt satisfăcute atunci când ne
raportăm la aspectele de organizare ale activităţilor didactice, am proiectat un indicator de
satisfacţie ca pondere din nivelul de importanţă cordat criteriului analizat.
100
80
60
40
20
0
Graficul 4. Indicatorul de satisfacţie faţă de aspectele organizatorice
79,21 79,73
Inf. despre
admitere
Inf. despre org.
activ.
76,42
Inf. despre discip.
oblig./ opt.
91,49
70,63 69,19
Inf. despre Activ. tutorilor de
tematica,
bibliog., evaluare
an
Costurile mat.
didact.
74,77
Orarul cursurilor
şi seminariilor.
Valorile indicatorului de satisfacţie prezentate în graficul anterior atrag atenţia asupra unei
suprapuneri parţiale între importanţa criteriului şi nivelul de satisfacţie al respondenţilor. La
extreme, putem remarca o suprapunere de peste 90% in ceea ce priveşte informaţiile despre

tematica, bibliografia şi evaluarea propusă şi doar de aproximativ 70% pentru activitatea
tutorilor de an, respectiv costurile materialelor didactice.
În ceea ce priveşte valorile indicatorului de satisfacţie faţă de aspectele de organizare ale
activităţilor didactice, raportându-ne la facultăţile ai căror studenţi au participat la prezenta
diagnoză, aceste pot fi vizualizate în graficul următor:
Graficul 5. Indicatorul de satisfacţie faţă de aspectele organizatorice / facultăţi
Timetables
Cost of books
Tutorial activities
Contents, bibliogr., evaluation
Mandatory/opt. Subj. Inf.
Manag. Of activities
Admition
Sports Sociology Law FEBA
pagina 6 din 6
51.47
70.08
73.32
78.52
75.4
73.48
71.42
71.16
77.32
78.27
77.02
76.03
75.52
80.38
86.59
82.36
84.17
84.12
85.48
81.71
84.67
80.5
86.09
82.67
91.26
90.44
93.07
0 20 40 60 80 100
91.6