viaþa viaþa viaþa

More documents

Recommendations

Info

Viaþa Turcia Incendiu la spital Opt persoane au murit în urma unui incendiu care a cuprins un spital din Bursa, oraş din nord‑vestul Turciei, a anunţat ieri guver‑ natorul provinciei. Incendiul s‑a declanşat în cursul nopţii din cauza unei defecţiuni electrice, dar a fost stins rapid, a anunţat guverna‑ torul Sahabettin Harput. Patruzeci şi patru de persoane au fost eva‑ cuate din spitalul Sevket Yilmaz în urma incendiului, dar pentru cei rămaşi în spital nu există riscuri, a precizat oficialul. www.viata-libera.ro în lume Alegerile pentru PE Referendum pentru Berlusconi Singurul lider al unei ţări mari din Europa care candi‑ dează la alegerile europar‑ lamentare, Silvio Berlusconi, vrea să transforme acest scrutin într‑un plebiscit asupra propriei persoa‑ ne, în pofida problemelor sale conjugale şi judiciare. Potrivit celor mai recente sondaje, o victorie deta‑ şată se profilează pentru Partidul Poporului Libertăţii (PdL) al lui Berlusconi, care este susţinut de 38%, până la 40% dintre alegători, faţă de principala formaţiune de opoziţie, Partidul Democrat (PD), care este creditat cu 26%‑29% din intenţiile de vot. S.O.S. pentru eliberare Jurnaliştii răpiţi în Somalia Doi jurnalişti indepen‑ denţi, un australian şi o cana‑ diancă, răpiţi în august 2008 în apropiere de Mogadiscio, au lansat un S.O.S., cerând guvernelor lor să ajute la plata unei răscumpărări pentru eliberarea lor. În ca‑ drul unei convorbiri telefo‑ nice de cinci minute, cei doi ostatici au anunţat că nu pot răspunde la anumite între‑ bări şi păreau să citească sau să recite un text, poate sub ameninţare. Convorbirea a avut loc duminică, după mai multe săptămâni de încer‑ cări ale corespondentului AFP la Mogadiscio de a intra în contact cu ostaticii. "Sunt bolnavă de mai multe luni. Dacă guvernul meu, popo‑ rul canadian, toată familia şi prietenii mei nu reuşesc să strângă un milion de dolari, o să mor aici cu siguranţă. Cer guvernului meu să vină în ajutorul familiei mele şi să plătească răscumpărarea”, a spus Amanda Lindhout plângând. Gripa porcină Carantină în Australia Peste 2.000 de pasageri ai unui vas de croazieră au fost plasaţi în carantină pentru o săptămână după ce doi copii care se aflau la bord au fost diagnosticaţi cu gripă porcină, au anunţat marţi autorităţile sanitare australiene. "Cerem tuturor celor de la bordul acestui vas să rămână izolaţi timp de o săptămână”, a declarat Kerry Chant, directorul ser‑ viciilor de sănătate din New South Wales, după sosirea lui Pacific Dawn la Sydney, luni. Pasagerii urmau să stea acasă sau la hotel. Încă două rachete testate Coreea de Nord a lansat marţi două rachete cu rază scurtă de acţiune de pe coasta sa de est, a declarat o sursă guvernamentală de la Seul. Yonhap anunţase an‑ terior că Phenianul se pregăteşte să lanseze rachete cu o rază de acţiune de 160 de kilometri, care folosesc o tehnologie ce se ba‑ zează pe cea a rachetei chineze Silkworm. Coreea de Nord a afir‑ mat luni că a efectuat un al doi‑ lea test nuclear subteran, mult mai puternic decât primul, din octombrie 2006, provocând un val de proteste în lume şi o con‑ damnare din partea Consiliului de Securitate al ONU. Phenianul a lansat şi trei rachete sol‑aer cu rază scurtă de acţiune, potrivit armatei sud‑coreene. Coreea de Nord va trebui să plătească pen‑ tru actele sale, dacă va continua "să provoace comunitatea inter‑ naţională”, a declarat marţi am‑ basadoarea americană la ONU, Susan Rice, relatează AFP. Dacă Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat ieri, la propune‑ rea delegaţiei române, o declara‑ ţie privind situaţia din R.Moldova, prin care îşi manifestă preocu‑ parea faţă de situaţia politică tensionată de la Chişinău după alegerile din 5 aprilie şi cere au‑ torităţilor să respecte drepturile omului. “Prin această declaraţie, Adunarea Parlamentară a NATO «îşi manifestă preocuparea faţă Trãsnaia Zilei Românii, peste tot Revistă dedicată copiilor: În Spania, la Madrid, a apărut primul număr al revistei Terra Magica, coordonat de prof. drd. Elena Mihaela Cucu şi destinat copiilor care frecventează cursul de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească din Spania. Noica, la Roma: Miercuri, 3 iunie, orele 9.00 şi 16.00, în Sala de conferinţe de la Accademia di Romania din Roma, precum şi joi, 4 iunie, ora 9.30, la Università “La Sapienza” din capitala Italiei, va avea loc un Colocviu de studii intitulat „Constantin Noica şi filo‑ sofia ca mântuire”. În Washington de Ziua Copilului: Ambasadorul României în SUA, Adrian Vierita, şi Şcoala de duminică a bisericii ortodoxe române „Sf. Cruce” din Alexandria, Virginia, organizează duminică, 31 mai, la sediul am‑ basadei, un Program artistic şi Ceremonia de încheiere a anului şcolar al Şcolii de duminică. Ghidul angajărilor în Belgia şi Luxemburg: Românii care ur‑ măresc piaţa forţei de muncă din Belgia şi Luxemburg au la dispo‑ ziţie de puţin timp ediţia 2009 a “Le Monde du Recrutement en BeLux”, un ghid al angajărilor [ Ma pa M o n d Miercuri, 27 Mai 2009 Phenianul vrea "să continue să testeze şi să provoace comuni‑ tatea internaţională, va vedea că va trebui să plătească, pentru că membrii comunităţii interna‑ ţionale sunt clari: aşa ceva este inacceptabil”, a spus Rice, pentru CNN. E în joc reputaţia ONU Consiliul de Securitate al ONU va adopta o rezoluţie severă împotriva Phenianului, pentru că reputaţia sa este în joc, a de‑ clarat o sursă din Ministerul rus de Externe. "Reacţia trebuie să fie suficient de serioasă, pen‑ tru că autoritatea Consiliului de Securitate este în joc”, a de‑ clarat un oficial sub acoperirea anonimatului pentru Interfax. "Adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU este, probabil, de neevitat”, a adăugat el. Oficialul a precizat, însă, că ONU nu va izola regi‑ de situaţia politică tensionată din Republica Moldova după ale‑ gerile din 5 aprilie 2009» şi «aş‑ teaptă ca dialogul dintre guvern şi opoziţie, precum şi cel dintre forţele politice şi societatea ci‑ vilă să fie real, efectiv şi transpa‑ rent». De asemenea, Adunarea Parlamentară a NATO «solicită cu fermitate guvernului Republicii Moldova să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamenta‑ prezentat în franceză, engleză şi olandeză, cu posibilitatea de a fi consultat parţial on‑line (www. hma.be) sau în totalitate în for‑ matul tipărit. Florin Piersic, la englezi: La invitaţia ambasadorului României la Londra, dr. Ion Jinga, cunoscutul şi îndrăgitul actor Florin Piersic va susţine vineri, 5 iunie, la ora 19:00, la sediul Ambasadei României, un spec‑ tacol dedicat comunităţii româ‑ neşti din Marea Britanie. Concert de caritate la Haga: Muzicienii români Rareş Mihăilescu (Amsterdam Cello Octet), Leonard Raiciof (concert‑ maistru la Residenţie Orkest) şi Karina Sabac (Pian) vor concer‑ ta în cadrul unei seri de gală ce va avea loc luni, 1 iunie, chiar de Ziua Copilului, ora 19:00, la Koninklijke Schouwburg din Haga. În Garda Regală a Spaniei: Artistul plastic român Romeo Niram a fost invitat să facă par‑ te din Garda Regală a Spaniei (Reales Tercios, un corp de elită, cu o îndelungată tradiţie, fondat în sec. al XVI‑lea), fiind primit cu gradul de locotenent. Colonelul Miguel Angel Galan Segovia a 6 v i aţa liber ă Sfidarea nord‑coreeană ] Dacă Phenianul vrea “să continue să testeze şi să provoace comunitatea internaţională, va vedea că va trebui să plătească”, avertizează SUA Propunerea românilor, susţinută mul comunist. "Nu este vorba de o blocadă, de izolare sau de cordoane sanitare”, a adăugat el. "Uşa negocierilor trebuie să rămână deschisă”, potrivit ace‑ leiaşi surse. Analiştii spuneau luni că Beijingul probabil nu va NATO, preocupată de situaţia din Moldova Britanicul Garry Turner a reu‑ şit să intre în Cartea Recordurilor încă de pe 29 octombrie 1999, la Los Angeles. De atunci a de‑ venit o adevărată celebritate. Bărbatul suferă de sindromul Elhers‑Danlos, o boală extrem Omul elastic de rară, legată de o anomalie a ţesutului conjunctiv, care se ca‑ racterizează prin hiperlaxitate articulară, tegumente hiperelas‑ tice care formează uşor vânătăi. De altfel, britanicul a reuşit să îşi întindă pielea de pe abdomen le pe care Republica Moldova s‑a angajat să le aplice, inclusiv prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace»”, se artă într‑un comuni‑ cat al PNL, care precizează că iniţiativa declaraţiei AP NATO a aparţinut celor doi parlamentari liberali din delegaţie, senatorul Teodor Meleşcanu şi deputatul George Scutaru, şi a fost imediat susţinută de întreaga delegaţie. până a atins lungimea de 15.8 cm. Acum, Turner încearcă să şo‑ cheze din nou, el promiţând că va reuşi să prindă nu mai puţin de 160 de cleştişori de pielea de pe faţă. Un român în Garda Regală văzut, întâmplător, picturile sale şi a rămas impresionat, prezen‑ tându‑l pe pictor superiorilor săi. Romeo Niram a realizat o pictură pentru Prinţii de Asturia, Felipe şi Letizia, care îşi aniversează luna aceasta 5 ani de la căsătorie. Romeo Niram este primul străin care a fost acceptat ca membru în istoria acestei instituţii. Forumul de istorie Berlin 2009: Între 28 ‑ 30 mai 2009 se va desfăşura la Berlin Forumul de istorie cu tema „Europa în‑ tre divizare şi efervescenţă revoluţionară”. Instituţii pre‑ stigioase, printre care Muzeul Naţional de Istorie (Deutsches Historisches Museum) şi Centrala federală pentru educaţie politică (Bundeszentrale für politische Bildung) au iniţiat un program cadru care cuprinde peste 100 de manifestări ce comemorea‑ ză 20 de ani de la schimbările fundamentale din anul 1989 în Europa şi, în special, căderea Zidului Berlinului. Prin medierea Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, România este reprezentată în acest pro‑ gram cadru cu trei manifestări. Romanian Global News Analiză susţine sancţiuni aspre ca parte a unei noi rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU, potrivit Reuters. Ca membru permanent al Consiliului, China se poate opune unei astfel de rezoluţii. Însă, după reuniunea de urgenţă Traian Băsescu: Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la Forumul Economic Europa‑Rusia, că exis‑ tă un grad de neîncredere în ceea ce priveşte Rusia, mai ales după “atacul masiv militar asu‑ pra Georgiei” din 2008 şi criza gazului natural de la începutul anului 2009, dar că trebuie ca UE şi Rusia să coopereze. “Împreună trebuie să construim nu sfere de influenţe, ci sfere de încredere”, a spus Băsescu în discursul de des‑ chidere a lucrărilor Forumului Economic Europa‑Rusia. Şeful statului a spus că Rusia este cel mai mare şi cel mai important paginã realizatã de Dan Caburgan dan.caburgan@gmail.com surse: NewsIn, Click News vecin al UE, dar şi “cel mai soli‑ citant” şi că lista divergenţelor este “extrem de lungă”. “Fidelă vocaţiei sale multilaterale, UE va trebui să se străduiască să convingă Rusia la cooperare şi să o implice în proiecte comu‑ ne”, a spus Băsescu. El a amintit de “atacul masiv militar” asupra Georgiei în 2008 şi de criza ga‑ zului de la începutul acestui an, care “au zdruncinat încrederea în Rusia”. “Criza globală împinge la cooperare între UE şi Rusia şi probează tot mai mult că sunt interdependente”, a adăugat Băsescu. Imigraţia din ţările terţe este, fără în‑ doială, una din marile provocări căreia Uniunea Europeană trebuie să‑i facă faţă. Cu 27 de membri în „aceeaşi barcă”, toţi ţinând la priorităţile pieţei interne a muncii, nu a fost uşor de ajuns la un compromis precum cel al „Cărţii albastre”. Iniţial, liderii europeni au plecat, în strategia de eliberare a permise‑ lor de muncă pentru imigranţi, de la modelul „cărţii verzi” americane, scopul fiind acela de a asigura, pe termen lung, mână de lucru speci‑ alizată pentru economia europeană. Pe de altă parte, nu au putut fi neglijate efectele pe ter‑ men scurt. Imigraţia a devenit un subiect sen‑ sibil în multe dintre ţările UE, în unele dintre ele nelipsind nici accentele xenofobe. Vizaţi nu sunt doar imigranţii din ţările terţe, ci chiar şi cetăţenii europeni din ultimele valuri ale extin‑ derii UE. În aceste condiţii, deşi „Cartea albas‑ tră” se dorea iniţial a fi valabilă pe tot teritoriul UE, ea va putea fi folosită doar pe teritoriul ţării care a acordat‑o. Chiar şi aşa, nu au lipsit criticile potrivit căreia „cartea albastră” va fi, de fapt, o sită prin care vor fi cernute cele mai valoroase „creiere” din ţările mai sărace. Un miez de adevăr există. Teoretic, este prevăzută Asigurări Rusia continuă să ajute Transnistria Preşedintele Parlamentului transnistrean Evgheni Şevciuk a pri‑ mit asigurări la Moscova că Rusia va continua să acorde ajutoare financiare republicii nerecunoscute pe plan internaţional. "Noi am primit confirmarea continuării acestui proiect. După virarea banilor va fi posibilă efectuarea plăţilor pentru pensionari în trimestrul al treilea”, a spus el. de luni, Consiliul de Securitate al ONU a condamnat noul test nu‑ clear realizat de Coreea de Nord şi a decis pregătirea unei rezolu‑ ţii care să conţină noi sancţiuni vizând Phenianul. Foto: Mediafax "Rusia trebuie convinsă să coopereze” Imigraţie în albastru Ovidiu Amãlinei ovidiu@viata‑libera.ro Obama dă asigurări Război doar la nevoie Preşedintele american Barack Obama le‑a adus luni un omagiu tuturor soldaţilor care au murit în luptă, între‑ bându‑se ce le‑a motivat sacrificiul şi dând asigurări că nu va purta un război de‑ cât atunci când va fi "abso‑ lut necesar”. Exprimându‑se la cimitirul naţional din Arlington, în apropiere de Washington, Obama a expri‑ mat recunoştinţa ţării pen‑ tru cei care "au plătit preţul suprem pentru libertate”. El a amintit de Războiul de Independenţă, de al Doilea Război Mondial, de războiul din Vietnam, de cel din Irak şi de cel din Afganistan. Orientul Mijlociu Sarkozy, în vizită la Abu Dhabi Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a ajuns luni seara la Abu Dhabi, pentru a participa la inaugurarea unei baze militare permanente a Parisului în Orientul Mijlociu şi pentru a susţine compa‑ niile franceze în cursa pen‑ tru contracte importante în domeniul apărării şi nuclear civil. Însoţit de patru miniştri şi de numeroşi oameni de afaceri, Sarkozy şi‑a început scurtul sejur în Emiratele Arabe Unite printr‑un dineu privat cu prinţul moştenitor al emiratului Abu Dhabi, şe‑ icul Mohammad Ben Zayed Al‑Nahyane. El a inaugurat ieri noua bază permanentă a armatei franceze, prima deschisă în străinătate după declararea independenţei coloniilor din Africa. Contract în pericol Pume electorale? România riscă să piardă un contract de peste 450 de milioane de euro pentru modernizarea elicopterelor Puma ale aviaţiei britanice din cauza temerilor că aces‑ ta va avea efecte negative pe plan electoral. Ofiţeri bri‑ tanici cu grade superioare au declarat pentru Times că Guvernul britanic ţine pe loc contractul pentru moderni‑ zarea elicopterelor Puma ale Royal Air Force (RAF) din mo‑ tive politice. o clauză potrivit căreia ţările europene nu vor acorda cartea albastră în acele specialităţi în care ţările de origine ale imigranţilor suferă un deficit. Dar e, totuşi, puţin probabil că auto‑ rităţile de la Paris sau Berlin vor refuza anga‑ jarea unui informatician sau a unui medic pe motiv că, undeva, o ţară africană are de suferit din cauza asta… În plus, la nivel european mai există o problemă care încă nu şi‑a găsit o rezolvare. Unii dintre cetăţenii din noile state membre nu au acces integral pe piaţa muncii UE. De exemplu, pentru români doar zece ţări UE şi‑au deschis în totalitate piaţa muncii. În aceste condiţii, este oarecum anormal să vor‑ beşti de o imigraţie din ţările terţe când între ţările UE nu există o deschidere totală pentru forţa de muncă. Partea bună a „Cărţii albastre” este că îşi propune să‑i sancţioneze mai dras‑ tic pe patronii care folosesc munca la negru. Acest lucru nu numai că va asigura imigranţilor protecţie socială şi salarii cât de cât corecte, dar va scoate la lumină şi o parte a economiei gri şi va mai echilibra ofertele de pe piaţa mun‑ cii. „Cartea albastră” prezintă, astfel, o serie de beneficii, însă Uniunea Europeană este încă departe de a‑şi împlini… „visul american”. ARHIVA "V.L."
Viaþa www.viata-libera.ro la faţa locului Remember Istoria liniei Bârladului [ Cum a fost posibil ca, după un secol de „progres”, călătoria să dureze cu cinci minute mai mult decât în 1912? Între Galaţi şi Bârlad sunt fix 109 kilometri de cale ferată. Şi 17 halte, fără a lua în calcul punctul de pornire şi pe cel de sosire. Linia are 117 ani, dacă socotim de la momentul promulgării, de către Carol I, prin decret regal, a Legii 1577/1892 - certificatul ei de naştere. Tronsonul Galaţi- Balinteşti a fost construit în şapte ani şi a fost dat în folosinţă în anul 1899. Acum 110 ani! A urmat Balinteşti-Bereşti, terminat în 1901. Tronsonul Bârlad-Tălăşmani a fost finalizat în 1909, iar piesa de rezistenţă a investiţiei - tunelul Tălăşmani-Bereşti - a fost inaugurat în 1912. De atunci, adică de 95 de ani, calea ferată Galaţi-Bârlad îşi face datoria faţă de noi. Recent, colegul Ion Trif Pleşa evoca faptul că în anul inaugurării se ajungea cu personalul de la Galaţi la Bârlad în trei ore şi 29 de minute: plecarea la 8.05, sosirea la destinaţie la 11.34. Ce vremuri! Acum, după 95 de ani de progres tehnologic, drumul durează (vezi mersul trenurilor!) trei ore şi 34 de minute (plecare - 7,30, sosire - 11,04). Pare incredibil, dar durează cu cinci minute mai mult, făcând în ciudă parcă unui secol de evoluţie tehnologică şi ştiinţifică. Bârfă? Statul moare, sereleul prosperă Un ceferist care a preferat să rămână anonim ne-a supus atenţiei următoarea dilemă: cum se face că firmele private care transportă pe calea ferată fac profit gras, iar CFR Marfă (statul adică) are pierderi? Sinceri să fim, n-am ştiut să explicăm acest fenomen. În schimb, am lecturat datele financiare ale unor firme gălăţene care se ocupă cu transportul de marfă pe şina de fier. E profitabil! Foarte profitabil! ] Linia ferată Galaţi-Bârlad: trei sferturi dintre staţiile şi haltele CFR au fost abandonate şi sunt distruse sistematic de hoţi ] Regionala CFR Galaţi spune că nu mai are bani să întreţină gările şi de aceea le-a lăsat de izbelişte ] Ditamai trenul mai are clienţi cât un maxi-taxi ] Se aude chiar că vor fi anulate toate trenurile pe relaţia Galaţi-Bârlad şi că linia va fi demontată Tuluceşti - încă i se mai zbate o vână Staţia CFR de la Tuluceşti nu arată grozav. Pare pe jumătate abandonată, chiar dacă încă mai foloseşte scopului pentru care a fost construită. Cum zic ţăranii despre muribunzii aproape de Marea Trecere: de-abia i se mai zbate o vână. Ai face bine să nu cauţi să cumperi bilet. Nu îţi va vinde nimeni. Câţiva lucrători CFR care descarcă nişte piese dintr-o Dacia papuc ne explică faptul că putem cumpăra bilet direct de la conductor, în tren. „Pentru 3-4 bilete vândute pe zi este o prostie să mai ţii un casier angajat”, sunt de acord ceferiştii cu situaţia. Pancarta afişată pe faţada staţiei ne lămureşte că pe aici trec zilnic trei perechi de trenuri. Toate personale şi toate pe relaţia Galaţi- Bârlad şi retur. Înainte de 1989 treceau pe aici nouă perechi de trenuri, adică de trei ori mai multe, iar vagoanele erau ticsite de oameni. Acum este pustiu... Pietrele crăpate ale peronului parcă tânjesc după călători. După îmbrăţişări de despărţire sau săruturi de bun găsit. Ca altădată... „Noroc cu oamenii ăştia care-s chiriaşi la etaj, că altfel se dărâma gara. Nu-i mai satură amarul pe hoţi de atâta furat!”, face o evaluare-blestem o bătrână de la casele învecinate. A ieşit să priponească o iapă acolo unde cândva era părculeţul staţiei CFR. Buruieni peste tot. Şi mizerie. Se vede treaba că nimănui nu-i mai pasă. Frumuşiţa - dezastru cu damf de fecale Clădirea gării Frumuşiţa a fost cândva o bijuterie. S-a ridi- Chiriaşi la CFR Oamenii care locuiesc cu chirie la etajul staţiilor CFR sunt, cu sau fără voia lor, legaţi ombilical de starea financiară a companiei. Nu râdeţi! Aşa cum ţăranul depinde de ploaie, tot aşa şi chi- Folteşti, una dintre puţinele gări cu casierie cat pe la 1895, din banii statului român. În 1946 a fost reconstruită conform proiectului original, după ce a fost bombardată de aviaţia germană. A rezistat unei istorii de 114 ani pentru a claca la întâlnirea cu tranziţia. Acum, gara Frumuşiţa este o ruină sinistră, cu damf de fecale şi urină. S-a furat tot. Uşi, geamuri, pardoseli, acoperiş... Se riaşul de la CFR depinde de datoriile restante ale proprietarului. „De câte ori se taie curentul din cauza datoriilor regionalei, rămânem şi noi pe întuneric, deşi ne plătim facturile corect. [ Speci a l Miercuri, 27 Mai 2009 7 v i aţa liber ă Gările nepăsării Fantomele căii ferate De când nu aţi mai mers cu trenul? Nu-i aşa că preferaţi alte mijloace de transport, mai rapide şi mai confortabile? Nu e nevoie să facem un sondaj de opinie pentru a afla răspunsul la aceste întrebări. Se vede şi din satelit că trenurile circulă din ce în ce mai goale. Se vând bilete pentru 2-3 la sută din locurile din tren, iar numărul de călători strânşi la o cursă ar încăpea lejer într-un maxi-taxi. În aceste condiţii, nu-i de mirare că situaţia SNCFR este dramatică, că liniile ferate sunt într-o stare deplorabilă, că gările sunt abandonate şi se dărâmă. Citiţi mai multe amănunte în prezentul reportaj-anchetă despre linia Galaţi-Bârlad. Tuluceştiul se încăpăţânează să reziste Întoarcere în timp... Folteşti - oamenii refuză trenul-melc La Folteşti situaţia pare cea mai fericită de pe toată linia. Există până şi un casier, care e şi impiegat şi de toate. Clădirea este mai recentă, de prin 1965, dar este destul de „obosită”. Nu i-ar strica nişte reparaţii. Peronul este pustiu. „Circulă cu trenul doar pensionarii, cu acele cupoane gratuite. În rest, nu prea avem clienţi”, ne explică impiegatul. Sătenii se crucesc atunci când îi întrebi de ce nu merg cu trenul. „Păi, de ce am merge cu trenul? Face o oră şi jumătate până la Galaţi, iar microbuzul face jumătate de oră”, spun ei. vede cerul prin ea. Şi se vede, cumva cinic, şi cartierul cu case noi din apropiere. Până şi pancartele de tablă care anunţau intrarea în gară au fost furate. Doar literele din cărămidă, de pe fronton, au rezistat. Atât cât să marcheze spre aducere aminte dezastrul. Probabil că în vreo doi-trei ani hoţii îşi vor desăvârşi opera şi clădirea va dispărea cu totul. Autorităţile „aruncă pisica” în curtea altuia când e vorba de responsabilitate. Primarul Ion Nelu Munteanu, de la Frumuşiţa, spune că ar fi vrut să preia clădirea pentru a o transforma în locuinţă socială. Lucru contrazis de cei de la Regionala I n f r a s t r u c t u r ă CFR Galaţi. „Niciunul dintre Ruina oferă o perspectivă cinică spre noul cartier primarii de pe linia Bârladului nu a vrut să pre- Ce-i drept, oamenii au drepia clădirile în chirie”, ne-a detate. Între Frumuşiţa şi Galaţi e o clarat directorul general Ionel restricţie de viteză din cauza lini- Filimon. ei proaste şi a alunecărilor de la Brateş. Cale de 30 şi ceva de kilometri, trenul-melc nu are voie să depăşească 30 de kilometri la oră. Iar pe alocuri se târâie mai încet decât un moşneag în cârje. Chiraftei - maci roşii şi măgari Halta Chiraftei avea cândva unul dintre cele mai active peroane de pe toată linia Bârladului. Până prin 1995, sute de oameni din sat făceau naveta la Galaţi, mai ales la Combinat. Acum halta e doar o clădire amărâtă, gata să se prăbuşească, ferecată cu lacăt greu. Între şine, parcă într-un act de revoltă colectivă, câţiva maci Povestea tristă a heblului comun Suntem pe un heblu comun, iar asta ne creează mari probleme. Nu-i prea bine să rămâi pe întuneric, să ţi se strice mâncarea în frigider, să nu poţi şi tu vedea un film”, ne-a povestit unul dintre Fantoma haltei Băleni A fost cândva o bijuterie roşii ca sângele zâmbesc soarelui fierbinte şi trecătorilor. „A noastră e şina de fier!”, par să exclame florile. Trenul opreşte la Chiraftei fix de şase ori pe zi. Şi ce dacă opreşte? Rar se mai urcă sau mai coboară cineva din el. Vreun nostalgic sau vreun pensionar prizonier al cuponului de călătorii gratuite cu „chefereul”. Parcă spre a sublinia şi mai mult fenomenul, tocmai în momentul vizitei noastre o căruţă cu măgari trece agale peste linie. Căruţaşul nu se asigură. Oricum nu mai trece niciun tren pe aici până mai spre seară. „Nici mărfare nu mai văd, dom’le. N-au ce să mai care de la sărăcia asta de la noi”, ne spune omul. Gara străvezie de la Frumuşiţa Băleni - umbra altor vremuri Halta Băleni are o istorie aparte. În primul rând, se află la Viile, dar poartă numele unui sat aflat la vreo cinci kilometri depărtare. În al doilea rând, a scăpat de bombele nemţeşti, deci se prezintă privitorului cu „piesele originale”, de la 1896. Cărămidă superrezistentă, „dantelărie” din piatră cioplită manual, aspect de conac nemţesc. Şi-atât... În rest, e o biată ruină, care suferă. A fost abandonată total încă din 1999. Miraculos este că încă mai e în picioare şi că lemnăria a rezistat. Doar uşile şi geamurile au dispărut într-o noapte. Românul e strângător. Este interesant cum a fost furată magazia de vizavi de gară. Jumătatea dinspre şosea e întreagă, iar jumătatea ascunsă privirii a dispărut. Ai zice că ai în faţă un decor de film. În spatele faţadei nu se află, de fapt, nimic. chiriaşii de la Folteşti. Şansele ca povestea tristă a heblului comun să continue sunt mari. Nu de alta, dar Regionala CFR Galaţi are în continuare datorii de miliarde către furnizorul CFR-ul nu-şi asumă dezastrul Ciudat este că şefii de la CFR nu-şi asumă dezastrul. Ai zice că aceste distrugeri se întâmplă în altă parte, nu aici, la noi. Directorul general al Regionalei CFR Călători Galaţi, Ecaterina Pricope, s-a delimitat din start de responsabilitate: „Gările sunt ale Infrastructurii. Noi eram doar chiriaşi în ele, iar situaţia a impus să renunţăm la spaţii. Nu erau rentabile”. Pe de altă parte, Ionel Filimon, directorul general al Regionalei CFR Infrastructură Galaţi, spune că situaţia este inevitabilă. „Aceste gări sunt în patrimoniul nostru, dar nu am mai primit bani pentru a le întreţine. Drept urmare, au fost închise şi sunt în conservare”, declară directorul. La remarca noastră, cum că asta nu este conservare, ci distrugere şi că e posibil ca pagubele să fie imputate cuiva, directorul general Filimon ne-a „liniştit”: „Aşa sunt românii: fură şi distrug! N-am avut bani să le asigurăm paza, dar nu era firesc să fie distruse. Nu cred în schimb că vor fi imputate cuiva distrugerile, deoarece clădirile sunt foarte vechi şi au fost amortizate”. Aşa o fi! Însă şi castelul Peleş a fost amortizat. La fel şi Palatul Prefecturii Galaţi. Hai să le demolăm şi pe astea! Că asta pare logica momentului... Gările de pe „linia nouă” sunt fantome ale căii ferate. Monumente ale jafului şi nepăsării. Ar trebui să ne fie ruşine că ne batem joc de istoria noastră... Avem două soluţii: fie le demolăm mai repede, ca să nu se mai ştie că au fost, fie le renovăm, ca să arătăm tuturor că ne respectăm trecutul. Întrebarea de căpătâi este cine (administrativ vorbind) se încumetă să ia taurul de coarne? de energie, iar situaţia este departe de a se ameliora. Potrivit bilanţului financiar pe anul 2008, Regionala CFR Galaţi a înregistrat pierderi de aproximativ 198 de miliarde de lei vechi. Dilema momentului Moare sau nu moare linia ferată? [ Sunt zvonuri că pe relaţia Galaţi-Bârlad nu va mai circula din toamnă niciun tren [ Cei de la CFR nu confirmă informaţia [ Se aude că UE şi NATO se opun închiderii liniei, considerată obiectiv militar strategic la frontiera de est Potrivit unor informaţii „transpirate” de la Ministerul Transporturilor, restructurarea CFR nu se va limita doar la concedieri, ci vor fi închise şi o serie de linii ferate şi vor fi desfiinţate o serie de trenuri. Se pare că la nivel naţional este vorba despre 52 de rute, din care patru sunt pe raza Regionalei CFR Galaţi: Buzău-Berca- Nehoiaşu, Galaţi-Bârlad, Mărăşeşti-Panciu şi Focşani- Odobeşti. Firesc, pe noi ne interesează în primul rând Galaţi- Bârlad, despre care se ştie deja că este una dintre rutele cu cea mai mare prăbuşire a rentabilităţii. Dacă în urmă cu 15 ani circulau pe acolo nouă perechi de trenuri, deci 18 garnituri, acum mai sunt trei perechi în care circulă, în total, în jur de 200 de oameni pe zi. În 1990, media zilnică a călătorilor pe amintita rută era de 15.000! Zvonul că de la toamnă niciun tren nu va mai trece pe linia Galaţi-Bârlad nu trezeşte, probabil, prea multe emoţii printre călători. Aceştia au migrat de mult către maxi-taxi, care merge mai repede şi mai ieftin. Nu comentăm unde este mai confortabil, pentru că intrăm în zona relativităţii gusturilor. Cei mai supăraţi ar putea fi pensionarii, care obişnuiau să-şi folosească pe CFR cupoanele de călătorii gratuite. Însă nici aici nu băgăm mâna-n foc, căci e mai practic să „consumi” cuponul pe un Galaţi-Bucureşti (sau Constanţa) decât pe un Galaţi-Frumuşiţa. Trebuie să vă spunem că cei de la CFR nu confirmă, dar nici nu infirmă zvonul privind desfiinţarea rutei sau dezafectarea liniei. În schimb a mai apărut o informaţie extrem de interesantă: se aude că UE şi NATO ar fi cerut României, în mod expres, să ia măsuri pentru ca linia Galaţi-Bârlad (împreună cu toate liniile paralele cu frontiera de est) să fie menţinute şi modernizate. Motivul: sunt obiective strategice în toate planurile militare defensive ale celor două organizaţii. Repere Aşa dispare un semn de civilizaţie... Directorul general al Regionalei CFR Infrastructură Galaţi, Ionel Filimon, este de acord că starea actuală a căii ferate este un semn de decădere a civilizaţiei. „Îmi amintesc de repartiţia la terminarea facultăţii. Noi, studenţii, împărţisem posibilele destinaţii în trei categorii: locuri pe unde trece trenul, locuri unde se aude trenul şi locuri unde s-a auzit de tren. Aşa se proceda la toate facultăţile. Trenul este un barometru al civilizaţiei şi e păcat că s-a ajuns acum la o situaţie atât de gravă”, ne-a spus Filimon. ARHIVA "V.L." Pagină realizată de Costel Crângan costel@viata-libera.ro foto Sorin Panã foto@viata-libera.ro
Page 1 and 2: Editorial g a l a ţ i ® r o m â
Page 3 and 4: Viaþa La Drăguşeni Minori neduş
Page 5: Viaþa La Grupul Şcolar din Pechea
Page 9 and 10: Viaþa Pe Frunzei La băute Pe stra
Page 11 and 12: Cartela Vodafone 4 euro 21 RON Cart
Page 13 and 14: Atenţie! Pentru mare publicitate c
Page 21 and 22: Sergiu Nicolaescu, internat la Elia

viaþa viaþa viaþa

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?