05.06.2013 Views

viaþa viaþa viaþa

viaþa viaþa viaþa

viaþa viaþa viaþa

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Sesiune specială<br />

Astăzi, teza la română<br />

Elevilor de la clasele a VII‑a şi a VIII‑a care nu au susţinut teza cu<br />

subiect unic la limba română li se oferă astăzi o nouă şansă. La ora<br />

12.00 vor primi subiectele de la sesiunea specială. Cei care au lipsit la<br />

matematică, vor fi testaţi pe 2 iunie, iar cei care n‑au fost la istorie sau<br />

geografie vor da teza pe 4 iunie.<br />

R. A. P.<br />

www.viata-libera.ro<br />

Viaþa şcolii<br />

Sfatul<br />

profesorilor<br />

Fără navetă<br />

la bacalaureat!<br />

Anul acesta, 177 de<br />

elevi de clasa a XII‑a din<br />

Tg.Bujor, Bereşti, Pechea<br />

şi Tudor Vladimirescu<br />

vor susţine examenul de<br />

bacalaureat. Pentru că<br />

tinerii sunt repartizaţi în<br />

centrele de examinare<br />

din municipiul Galaţi, ei<br />

trebuie să ştie că pot so‑<br />

licita, de la Inspectoratul<br />

Şcolar Judeţean Galaţi,<br />

cazare gratuită pe pe‑<br />

rioada bacalaureatului.<br />

Instituţia le va pune la<br />

dispoziţie locuri la unul<br />

dintre internatele licee‑<br />

lor din oraş, pentru toată<br />

perioada testării naţio‑<br />

nale sau numai pentru<br />

câteva zile, în funcţie de<br />

solicitările lor. De aseme‑<br />

nea, Inspectoratul Şcolar<br />

Judeţean Galaţi ar putea<br />

asigura, gratuit, şi masa<br />

participanţilor la exame‑<br />

nul de bacalaureat. Elevii<br />

trebuie să se adreseze<br />

conducerii instituţiei şco‑<br />

lare în care învaţă.<br />

Astfel, candidaţii vor<br />

evita, în cazul în care nu<br />

şi‑au găsit deja un loc de<br />

cazare în Galaţi, drumu‑<br />

rile obositoare de aca‑<br />

să până în oraş, chiar în<br />

dimineaţa examenului.<br />

Deşi rare, cazuri de na‑<br />

vetişti la bacalaureat au<br />

mai existat în alţi ani şi<br />

nu a fost deloc un avan‑<br />

taj pentru prestaţia can‑<br />

didatului.<br />

Cei 48 de elevi de clasa<br />

a XII‑a de la Gr. Şc. „Eremia<br />

Grigorescu” Tg.Bujor sus‑<br />

ţin examenul la Colegiul<br />

Industrial „Moţoc”, cei 64<br />

de la Gr. Şc. „C.Conachi”<br />

Pechea trebuie să se<br />

prezinte la Grupul<br />

Şcolar „Metalurgic”, alţi<br />

16 de la Gr. Şc. „Tudor<br />

Vladimirescu” sunt diri‑<br />

jaţi spre Grupul Şcolar<br />

Industrial de Marină, iar<br />

cei 49 de elevi de la Gr.<br />

Şc. „Paul Bujor” Bereşti<br />

vor da probele la Grupul<br />

Şcolar „Sf.Maria”.<br />

C.S.Carp<br />

Invitaţie<br />

la dezbatere<br />

Tinerii de azi,<br />

văzuţi<br />

de profesori<br />

şi părinţi<br />

Profesori, elevi şi pă‑<br />

rinţii copiilor care învaţă<br />

la Şcoala Nr. 41 „Grigore<br />

Teologul” îi invită pe cei<br />

interesaţi la o dezbatere<br />

pe chestiuni de consili‑<br />

ere şcolară, educaţie şi<br />

psihologie. Dezbaterea<br />

„Acolo unde este nevoie<br />

de noi. Compatibilităţi ‑<br />

Incompatibilităţi” se des‑<br />

făşoară la Biblioteca „V.A.<br />

Urechia”, de la ora 17,00.<br />

Moderator va fi prof.<br />

Doina Bodiu, de la aceeaşi<br />

scoală, iar invitaţi speciali<br />

prof. Cătălin Enică şi prof.<br />

Ghiţă Nazare.<br />

C.S.Carp<br />

Roxana Artene Penciu<br />

roxana@viata‑libera.ro<br />

„Am trimis memoriu la<br />

Ministerul Educaţiei prin care<br />

am cerut desfiinţarea şcolii din<br />

Oancea. Se plătesc 7‑8 miliarde<br />

de lei anual salariile profeso‑<br />

rilor, pe degeaba. Directoarea<br />

nu face nimic. Din 50 de elevi la<br />

clasele V‑VIII, 10 sunt repetenţi.<br />

Învăţătoarele vin la 8.00 şi plea‑<br />

că la 10.30. Asta nu e şcoală”, ne<br />

spune pe nerăsuflate primarul<br />

din Oancea, Victor Chiriloaie, în<br />

asentimentul viceprimarului.<br />

La şcoală, verificăm, lucrurile<br />

nu stau chiar aşa. Directoarea<br />

e tânără şi îşi face treaba cum<br />

ştie mai bine: „Eu fac pregătiri<br />

suplimentare cu elevii la mate‑<br />

matică. Au venit şi alţi profesori,<br />

cred în puterea exemplului.<br />

Învăţătoarele au mai fost recla‑<br />

mate de primar şi la ISJ. Au venit,<br />

au verificat şi au văzut că nu este<br />

cum spune primarul. Ele termină<br />

la 10.30 în zilele în care elevii au<br />

religia, engleza sau sportul în<br />

orar, ore făcute cu profesorii de<br />

specialitate. Avem promovabi‑<br />

litate de 100 la sută la tezele cu<br />

subiect unic la clasa a VIII‑a şi de<br />

aproape 90 la sută la a VII‑a. Cei<br />

care au rămas repetenţi sunt cei<br />

care chiar nu învaţă, provin din<br />

familii dezmembrate sau foarte<br />

sărace. Din nefericire, exemple<br />

de genul acesta sunt destul de<br />

multe”, ne spune directoarea<br />

Oana Lupu.<br />

Ca să întregim ideea, ar mai<br />

trebui adăugat faptul că Oancea<br />

este printre foarte puţinele co‑<br />

mune în care primarul n‑a dat<br />

[<br />

În văţă m â n t<br />

Miercuri, 27 Mai 2009<br />

niciun tichet‑cadou profesorilor.<br />

Un alt fapt definitoriu ar fi că, a<br />

doua zi după discuţia pe care<br />

am avut‑o la Oancea, am găsit‑o<br />

pe directoarea şcolii la şedinţa<br />

de pretransfer, unde a primit un<br />

post în Galaţi.<br />

Şcolile şi grădiniţele,<br />

la bunul plac al primarilor<br />

Cazul de la Oancea nu e singu‑<br />

rul în care primarul se amestecă<br />

în treburile şcolii mai mult decât<br />

îi permite funcţia. Din această<br />

perspectivă, faptul că în pro‑<br />

iectul de lege al descentralizării<br />

s‑a căzut de acord ca primarii şi<br />

consiliile locale să poată înfiinţa<br />

sau desfiinţa grădiniţele şi şcoli‑<br />

le nu poate decât să‑i sperie pe<br />

directori şi pe dascăli. Chiar şi<br />

când nu au avut aceste pârghii<br />

legislative la îndemână, edilii din<br />

diferite comune au încercat să se<br />

poarte cu şcolile ca şi cu propriile<br />

lor moşii.<br />

Atmosfera din unităţile de<br />

învăţământ este destul de tensi‑<br />

onată. Profesorii şi directorii se<br />

tem că în virtutea descentrali‑<br />

zării vor fi obligaţi să‑şi schimbe<br />

culoarea politică la fiecare patru<br />

ani, numai ca să nu‑l supere pe<br />

primar.<br />

„Niciodată dascălii nu vor fi<br />

în subordinea primarilor”<br />

Inspectorul şcolar general‑ad‑<br />

junct, Mitică Dudău, recunoaşte<br />

că există tendinţa la aproape toţi<br />

primarii „să dicteze în şcoli”: „Vor<br />

fi nevoiţi să înţeleagă că dascălii<br />

nu vor fi niciodată în subordinea<br />

8<br />

v i aţa liber ă<br />

O stafie bântuie şcolile<br />

gălăţene<br />

] Oamenii şcolii sunt speriaţi<br />

de ceea ce va aduce această lege<br />

] Conform proiectului, consiliile<br />

locale vor putea înfiinţa sau<br />

desfiinţa şcolile şi grădiniţele<br />

] Liceele vor cădea în sarcina<br />

consiliilor judeţene<br />

] Primarii abia aşteaptă să<br />

transforme şcolile în propriile lor<br />

moşii<br />

Maria Ionescu<br />

Foto: Vasile Caburgan Descentralizarea învăţământului<br />

Maria Cristina Ionescu şi un teanc de diplome<br />

Primarul Victor Chiriloaie, supărat pe<br />

profesorii din comună<br />

lor. Descentralizarea nu le va da<br />

dreptul să intervină în procesul<br />

instructiv‑educativ. Nici măcar<br />

alegerea directorului nu‑i va<br />

aparţine primarului. El va semna<br />

şi emite actul, dar decizia va fi lua‑<br />

tă de consiliul de administraţie al<br />

şcolilor, în urma organizării unui<br />

concurs. Sunt primari care n‑au<br />

decât opt clase, cum să‑i dai sar‑<br />

cină să aleagă singur directorul?<br />

Cât se pricep astfel de oameni la<br />

educaţie?”, se întreabă retoric in‑<br />

spectorul general‑adjunct.<br />

Acesta susţine că profesorii<br />

nu au de ce se teme: „Decizia<br />

desfiinţării unităţilor de învăţă‑<br />

În timp ce părinţii celor mai<br />

mulţi copii din ziua de astăzi nu<br />

ştiu cum să‑i determine să lase<br />

televizorul şi să mai citească,<br />

mama Mariei Cristina Ionescu<br />

(clasa a VI‑a la CNVA) face efor‑<br />

turi să‑i ia cărţile din mână şi<br />

s‑o convingă să facă şi altceva.<br />

„Mă bucur nespus că citeşte şi<br />

scrie, dar mă şi sperie uneori.<br />

Prea mult. O chem să mai vadă<br />

o emisiune TV, o trimit să‑şi mai<br />

întâlnească prietenele. Mă cert<br />

aproape în fiecare seară să lase<br />

cărţile din mână şi să doarmă. Ar<br />

citi şi ar scrie non‑stop”, ne dez‑<br />

văluie Ramona Oţelea, mama fe‑<br />

tei care a obţinut într‑un singur<br />

an o mulţime de premii la con‑<br />

cursuri de limba română, dar şi<br />

la alte discipline. Cea mai serioa‑<br />

să distincţie este menţiunea pe<br />

care a primit‑o la faza naţională<br />

a olimpiadei de limba şi litera‑<br />

tura română care s‑a desfăşu‑<br />

rat la Iaşi. Are în mână un teanc<br />

de diplome de pe care citesc:<br />

Concursul Naţional de Excelenţă<br />

„M. Eminescu” ‑ premiul al II‑lea,<br />

Concursul Naţional de Ortografie<br />

‑ premiul al II‑lea, Premiul de<br />

excelenţă pentru interpretarea<br />

unui text literar la prima vede‑<br />

mânt nu va aparţine primarilor.<br />

Ei vor putea propune acest lu‑<br />

cru, dar există legea calităţii care<br />

precizează clar în ce condiţii se<br />

pot desfiinţa instituţiile de învă‑<br />

ţământ. Desfiinţarea unei şcoli<br />

nu este aşa de uşoară cum cred<br />

primarii. Se trimite notificare la<br />

ARACIP, aceştia controlează, dau<br />

termen de remediere a proble‑<br />

melor, revin peste un an. Cum îşi<br />

imaginează primarul din Oancea<br />

că se poate desfiinţa peste noap‑<br />

te singura şcoală din comună,<br />

unde învaţă peste 100 de elevi?”,<br />

a mai adăugat Mitică Dudău, care<br />

nu neagă însă că rolul comunită‑<br />

Mica scriitoare<br />

re, Concursul Interdisciplinar<br />

„Plus‑minus poezie” ‑ premiul al<br />

III‑lea, Concursul de matematică<br />

„Jose Marti” ‑ premiul al II‑lea,<br />

Concursul „Cangurul lingvistic”<br />

(engleză) ‑ premiul al II‑lea pe<br />

ţară.<br />

„Nu plec nicăieri<br />

fără creion şi caiet”<br />

Fire sensibilă şi timidă, Maria<br />

îmi destăinuieşte că ar scrie<br />

toată ziua, dacă ar fi după ea.<br />

Primele „producţii” le‑a realizat<br />

prin clasa a II‑a, când alături de<br />

prietenele sale încerca să con‑<br />

tinue volumele cu Harry Potter.<br />

Subiecte originale a început să<br />

abordeze însă de anul trecut,<br />

menţinându‑se în aceeaşi sferă a<br />

literaturii fantastice.<br />

„Nu plec nicăieri fără creion şi<br />

caiet. Aş putea pleca în excursie<br />

fără întreg bagajul, nu şi fără<br />

aceste două lucruri”, îmi spune<br />

tânăra atinsă de „boala” scrisu‑<br />

lui.<br />

Mama sa îşi doreşte foarte<br />

mult s‑o ajute să‑şi scoată o carte<br />

de nuvele fantastice pentru ado‑<br />

lescenţi, aşa ca să‑şi vadă copilul<br />

produsul muncii lui fără odihnă.<br />

Gălăţeni,<br />

în Turcia<br />

Directoarea şcolii, Oana Lupu, a ales să fie,<br />

din toamnă, doar simplă profesoară în Galaţi<br />

foto Sorin Panã<br />

ţii locale în viaţa şcolii este foarte<br />

important, dar nu la nivelul în<br />

care primarii îşi pot imagina că<br />

pot să dicteze „după ureche”.<br />

Cum va apărea în final aceas‑<br />

tă lege a descentralizării şi cum<br />

va fi pusă în practică rămâne de<br />

văzut. Cert este că primarii îşi fac<br />

deja mari speranţe că‑i vor putea<br />

struni pe profesori cum vor ei,<br />

iar de cealaltă parte a baricadei,<br />

dascălii se tem că‑şi vor pierde<br />

libertatea de a face carte aşa<br />

cum trebuie şi că vor fi nevoiţi să<br />

poarte, ca pe vremuri, carneţelul<br />

de partid la vedere dacă nu vor<br />

să‑şi piardă pâinea.<br />

Doamnei diriginte,<br />

cu dragoste<br />

Atât mama, cât şi fiica susţin<br />

că poate nu ar fi fost vorba de<br />

atâtea rezultate bune la con‑<br />

cursuri, într‑un singur an, dacă<br />

nu ar fi fost susţinerea profesoa‑<br />

rei şi dirigintei Maria Brăilescu:<br />

„Nu numai că e un profesor ex‑<br />

celent la clasă, dar a fost cu ea<br />

la toate concursurile de limba<br />

şi literatura română. Chiar şi la<br />

Timişoara, a mers 14 ore dus şi<br />

14 întors, numai să fie cu Maria şi<br />

s‑o încurajeze. Aşa profesori, mai<br />

rar”, mărturiseşte mama fetei.<br />

La toată discuţia, Maria mai<br />

mult m‑a spionat discret de<br />

după ochelarii pe care‑i poartă,<br />

cu un zâmbet timid afişat drept<br />

paravan. Probabil încerca să mă<br />

aşeze în tiparele vreunui perso‑<br />

naj dintr‑o nouă creaţie de‑a sa.<br />

După cum îi sticlesc ochişorii<br />

când aude de cărţi şi literatură, e<br />

clar că nu se va vindeca de boala<br />

scrisului nici după ce va fi consu‑<br />

mat câteva tone de hârtie şi câ‑<br />

teva butoaie bune de cerneală,<br />

pastă sau toner.<br />

Roxana Artene Penciu<br />

foto@viata‑libera.ro<br />

Catedra<br />

Săptămâna<br />

Turismului,<br />

în Turcia<br />

În cadrul proiectu‑<br />

lui Leonardo da Vinci<br />

“Aptitudini antreprenori‑<br />

ale în organizarea turis‑<br />

mului rural în zonele cu<br />

o economie slab dezvol‑<br />

tată” a avut loc, recent,<br />

cea de‑a doua întâlnire<br />

cu partenerii, la Manisa,<br />

Turcia. Echipa, formată<br />

din profesorii Violeta<br />

Burghelea, Corina Tatu,<br />

inspector şcolar Aura<br />

Otilia Moza şi elevii Florin<br />

Bărăganu (clasa a XI‑a)<br />

şi Andrei Gino Porumb<br />

(a X‑a), a reprezentat<br />

Grupul Şcolar Industrial<br />

Tecuci. Bulgaria este ţara<br />

coordonatoare a proiec‑<br />

tului, iar Italia, Turcia şi<br />

România ceilalţi parte‑<br />

neri.<br />

În afara unor teme<br />

dezbătute cu ceilalţi par‑<br />

ticipanţi, elevii gălăţeni<br />

au confecţionat manual<br />

suveniruri cu specific tra‑<br />

diţional românesc, prin‑<br />

tre care şi trăistuţe cu<br />

motive florale inspirate<br />

din portul popular.<br />

Vizita în Turcia a coin‑<br />

cis cu manifestarea loca‑<br />

lă dedicată Săptămânii<br />

Turismului, motiv pentru<br />

care fiecare ţară partici‑<br />

pantă a avut prilejul să‑şi<br />

poarte şi să‑şi prezinte<br />

costumul tradiţional.<br />

Echipa noastră a îmbră‑<br />

cat costume populare<br />

specifice zonei Moldovei<br />

şi a proiectat un material<br />

video realizat, de prof.<br />

Lăcrămioara Botez, la un<br />

concurs de dans folcloric<br />

în cadrul SNAC.<br />

Programul de lucru<br />

a mai inclus deplasări<br />

în zona rurală din apro‑<br />

pierea oraşului Manisa<br />

pentru cunoaşterea or‑<br />

ganizării turismului rural,<br />

dar şi participarea la des‑<br />

chiderea unei pensiuni.<br />

Întâlnirea s‑a finalizat<br />

cu realizarea unui blog,<br />

http://eururaltourism.<br />

wordpress.com/, unde<br />

se vor posta materiale<br />

despre etapele proiec‑<br />

tului.<br />

Prof. Violeta<br />

Burghelea, prof.<br />

Liliana Mardare<br />

Limba<br />

română<br />

şi calculatorul<br />

Premiile<br />

concursului<br />

naţional<br />

de soft<br />

Premierea celor mai<br />

bune lucrări selectate<br />

pentru faza naţională a<br />

concursului de soft pen‑<br />

tru lecţiile de limba şi li‑<br />

teratura română va avea<br />

loc mâine, începând cu<br />

ora 12.00 la Casa Corpului<br />

Didactic. Competiţia s‑a<br />

desfăşurat pe trei sec‑<br />

ţiuni: enciclopedii vir‑<br />

tuale, lecţii de limbă şi<br />

comunicare în program<br />

AEL şi lecţii de literatură<br />

în program AEL. La faza<br />

naţională s‑au calificat<br />

lucrări ale elevilor din<br />

Brăila, Galaţi, Iaşi, Ilfov,<br />

Mureş, Vâlcea, Vrancea,<br />

Neamţ, Bacău, Prahova şi<br />

Suceava. Elevii din Galaţi<br />

vor prezenta câteva din‑<br />

tre producţiile lor.<br />

Evaluarea s‑a făcut<br />

on‑line de către inspec‑<br />

tori de specialitate din<br />

judeţele Sibiu, Suceava,<br />

Iaşi, Bucureşti, Prahova,<br />

Sălaj, Alba şi Galaţi.<br />

Premiile constau în<br />

diplome, produse multi‑<br />

media şi cărţi.<br />

R. A. P.<br />

ARHIVA "V.L."

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!