viaþa viaþa viaþa
viaþa viaþa viaþa
viaþa viaþa viaþa
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Sesiune specială<br />
Astăzi, teza la română<br />
Elevilor de la clasele a VII‑a şi a VIII‑a care nu au susţinut teza cu<br />
subiect unic la limba română li se oferă astăzi o nouă şansă. La ora<br />
12.00 vor primi subiectele de la sesiunea specială. Cei care au lipsit la<br />
matematică, vor fi testaţi pe 2 iunie, iar cei care n‑au fost la istorie sau<br />
geografie vor da teza pe 4 iunie.<br />
R. A. P.<br />
www.viata-libera.ro<br />
Viaþa şcolii<br />
Sfatul<br />
profesorilor<br />
Fără navetă<br />
la bacalaureat!<br />
Anul acesta, 177 de<br />
elevi de clasa a XII‑a din<br />
Tg.Bujor, Bereşti, Pechea<br />
şi Tudor Vladimirescu<br />
vor susţine examenul de<br />
bacalaureat. Pentru că<br />
tinerii sunt repartizaţi în<br />
centrele de examinare<br />
din municipiul Galaţi, ei<br />
trebuie să ştie că pot so‑<br />
licita, de la Inspectoratul<br />
Şcolar Judeţean Galaţi,<br />
cazare gratuită pe pe‑<br />
rioada bacalaureatului.<br />
Instituţia le va pune la<br />
dispoziţie locuri la unul<br />
dintre internatele licee‑<br />
lor din oraş, pentru toată<br />
perioada testării naţio‑<br />
nale sau numai pentru<br />
câteva zile, în funcţie de<br />
solicitările lor. De aseme‑<br />
nea, Inspectoratul Şcolar<br />
Judeţean Galaţi ar putea<br />
asigura, gratuit, şi masa<br />
participanţilor la exame‑<br />
nul de bacalaureat. Elevii<br />
trebuie să se adreseze<br />
conducerii instituţiei şco‑<br />
lare în care învaţă.<br />
Astfel, candidaţii vor<br />
evita, în cazul în care nu<br />
şi‑au găsit deja un loc de<br />
cazare în Galaţi, drumu‑<br />
rile obositoare de aca‑<br />
să până în oraş, chiar în<br />
dimineaţa examenului.<br />
Deşi rare, cazuri de na‑<br />
vetişti la bacalaureat au<br />
mai existat în alţi ani şi<br />
nu a fost deloc un avan‑<br />
taj pentru prestaţia can‑<br />
didatului.<br />
Cei 48 de elevi de clasa<br />
a XII‑a de la Gr. Şc. „Eremia<br />
Grigorescu” Tg.Bujor sus‑<br />
ţin examenul la Colegiul<br />
Industrial „Moţoc”, cei 64<br />
de la Gr. Şc. „C.Conachi”<br />
Pechea trebuie să se<br />
prezinte la Grupul<br />
Şcolar „Metalurgic”, alţi<br />
16 de la Gr. Şc. „Tudor<br />
Vladimirescu” sunt diri‑<br />
jaţi spre Grupul Şcolar<br />
Industrial de Marină, iar<br />
cei 49 de elevi de la Gr.<br />
Şc. „Paul Bujor” Bereşti<br />
vor da probele la Grupul<br />
Şcolar „Sf.Maria”.<br />
C.S.Carp<br />
Invitaţie<br />
la dezbatere<br />
Tinerii de azi,<br />
văzuţi<br />
de profesori<br />
şi părinţi<br />
Profesori, elevi şi pă‑<br />
rinţii copiilor care învaţă<br />
la Şcoala Nr. 41 „Grigore<br />
Teologul” îi invită pe cei<br />
interesaţi la o dezbatere<br />
pe chestiuni de consili‑<br />
ere şcolară, educaţie şi<br />
psihologie. Dezbaterea<br />
„Acolo unde este nevoie<br />
de noi. Compatibilităţi ‑<br />
Incompatibilităţi” se des‑<br />
făşoară la Biblioteca „V.A.<br />
Urechia”, de la ora 17,00.<br />
Moderator va fi prof.<br />
Doina Bodiu, de la aceeaşi<br />
scoală, iar invitaţi speciali<br />
prof. Cătălin Enică şi prof.<br />
Ghiţă Nazare.<br />
C.S.Carp<br />
Roxana Artene Penciu<br />
roxana@viata‑libera.ro<br />
„Am trimis memoriu la<br />
Ministerul Educaţiei prin care<br />
am cerut desfiinţarea şcolii din<br />
Oancea. Se plătesc 7‑8 miliarde<br />
de lei anual salariile profeso‑<br />
rilor, pe degeaba. Directoarea<br />
nu face nimic. Din 50 de elevi la<br />
clasele V‑VIII, 10 sunt repetenţi.<br />
Învăţătoarele vin la 8.00 şi plea‑<br />
că la 10.30. Asta nu e şcoală”, ne<br />
spune pe nerăsuflate primarul<br />
din Oancea, Victor Chiriloaie, în<br />
asentimentul viceprimarului.<br />
La şcoală, verificăm, lucrurile<br />
nu stau chiar aşa. Directoarea<br />
e tânără şi îşi face treaba cum<br />
ştie mai bine: „Eu fac pregătiri<br />
suplimentare cu elevii la mate‑<br />
matică. Au venit şi alţi profesori,<br />
cred în puterea exemplului.<br />
Învăţătoarele au mai fost recla‑<br />
mate de primar şi la ISJ. Au venit,<br />
au verificat şi au văzut că nu este<br />
cum spune primarul. Ele termină<br />
la 10.30 în zilele în care elevii au<br />
religia, engleza sau sportul în<br />
orar, ore făcute cu profesorii de<br />
specialitate. Avem promovabi‑<br />
litate de 100 la sută la tezele cu<br />
subiect unic la clasa a VIII‑a şi de<br />
aproape 90 la sută la a VII‑a. Cei<br />
care au rămas repetenţi sunt cei<br />
care chiar nu învaţă, provin din<br />
familii dezmembrate sau foarte<br />
sărace. Din nefericire, exemple<br />
de genul acesta sunt destul de<br />
multe”, ne spune directoarea<br />
Oana Lupu.<br />
Ca să întregim ideea, ar mai<br />
trebui adăugat faptul că Oancea<br />
este printre foarte puţinele co‑<br />
mune în care primarul n‑a dat<br />
[<br />
În văţă m â n t<br />
Miercuri, 27 Mai 2009<br />
niciun tichet‑cadou profesorilor.<br />
Un alt fapt definitoriu ar fi că, a<br />
doua zi după discuţia pe care<br />
am avut‑o la Oancea, am găsit‑o<br />
pe directoarea şcolii la şedinţa<br />
de pretransfer, unde a primit un<br />
post în Galaţi.<br />
Şcolile şi grădiniţele,<br />
la bunul plac al primarilor<br />
Cazul de la Oancea nu e singu‑<br />
rul în care primarul se amestecă<br />
în treburile şcolii mai mult decât<br />
îi permite funcţia. Din această<br />
perspectivă, faptul că în pro‑<br />
iectul de lege al descentralizării<br />
s‑a căzut de acord ca primarii şi<br />
consiliile locale să poată înfiinţa<br />
sau desfiinţa grădiniţele şi şcoli‑<br />
le nu poate decât să‑i sperie pe<br />
directori şi pe dascăli. Chiar şi<br />
când nu au avut aceste pârghii<br />
legislative la îndemână, edilii din<br />
diferite comune au încercat să se<br />
poarte cu şcolile ca şi cu propriile<br />
lor moşii.<br />
Atmosfera din unităţile de<br />
învăţământ este destul de tensi‑<br />
onată. Profesorii şi directorii se<br />
tem că în virtutea descentrali‑<br />
zării vor fi obligaţi să‑şi schimbe<br />
culoarea politică la fiecare patru<br />
ani, numai ca să nu‑l supere pe<br />
primar.<br />
„Niciodată dascălii nu vor fi<br />
în subordinea primarilor”<br />
Inspectorul şcolar general‑ad‑<br />
junct, Mitică Dudău, recunoaşte<br />
că există tendinţa la aproape toţi<br />
primarii „să dicteze în şcoli”: „Vor<br />
fi nevoiţi să înţeleagă că dascălii<br />
nu vor fi niciodată în subordinea<br />
8<br />
v i aţa liber ă<br />
O stafie bântuie şcolile<br />
gălăţene<br />
] Oamenii şcolii sunt speriaţi<br />
de ceea ce va aduce această lege<br />
] Conform proiectului, consiliile<br />
locale vor putea înfiinţa sau<br />
desfiinţa şcolile şi grădiniţele<br />
] Liceele vor cădea în sarcina<br />
consiliilor judeţene<br />
] Primarii abia aşteaptă să<br />
transforme şcolile în propriile lor<br />
moşii<br />
Maria Ionescu<br />
Foto: Vasile Caburgan Descentralizarea învăţământului<br />
Maria Cristina Ionescu şi un teanc de diplome<br />
Primarul Victor Chiriloaie, supărat pe<br />
profesorii din comună<br />
lor. Descentralizarea nu le va da<br />
dreptul să intervină în procesul<br />
instructiv‑educativ. Nici măcar<br />
alegerea directorului nu‑i va<br />
aparţine primarului. El va semna<br />
şi emite actul, dar decizia va fi lua‑<br />
tă de consiliul de administraţie al<br />
şcolilor, în urma organizării unui<br />
concurs. Sunt primari care n‑au<br />
decât opt clase, cum să‑i dai sar‑<br />
cină să aleagă singur directorul?<br />
Cât se pricep astfel de oameni la<br />
educaţie?”, se întreabă retoric in‑<br />
spectorul general‑adjunct.<br />
Acesta susţine că profesorii<br />
nu au de ce se teme: „Decizia<br />
desfiinţării unităţilor de învăţă‑<br />
În timp ce părinţii celor mai<br />
mulţi copii din ziua de astăzi nu<br />
ştiu cum să‑i determine să lase<br />
televizorul şi să mai citească,<br />
mama Mariei Cristina Ionescu<br />
(clasa a VI‑a la CNVA) face efor‑<br />
turi să‑i ia cărţile din mână şi<br />
s‑o convingă să facă şi altceva.<br />
„Mă bucur nespus că citeşte şi<br />
scrie, dar mă şi sperie uneori.<br />
Prea mult. O chem să mai vadă<br />
o emisiune TV, o trimit să‑şi mai<br />
întâlnească prietenele. Mă cert<br />
aproape în fiecare seară să lase<br />
cărţile din mână şi să doarmă. Ar<br />
citi şi ar scrie non‑stop”, ne dez‑<br />
văluie Ramona Oţelea, mama fe‑<br />
tei care a obţinut într‑un singur<br />
an o mulţime de premii la con‑<br />
cursuri de limba română, dar şi<br />
la alte discipline. Cea mai serioa‑<br />
să distincţie este menţiunea pe<br />
care a primit‑o la faza naţională<br />
a olimpiadei de limba şi litera‑<br />
tura română care s‑a desfăşu‑<br />
rat la Iaşi. Are în mână un teanc<br />
de diplome de pe care citesc:<br />
Concursul Naţional de Excelenţă<br />
„M. Eminescu” ‑ premiul al II‑lea,<br />
Concursul Naţional de Ortografie<br />
‑ premiul al II‑lea, Premiul de<br />
excelenţă pentru interpretarea<br />
unui text literar la prima vede‑<br />
mânt nu va aparţine primarilor.<br />
Ei vor putea propune acest lu‑<br />
cru, dar există legea calităţii care<br />
precizează clar în ce condiţii se<br />
pot desfiinţa instituţiile de învă‑<br />
ţământ. Desfiinţarea unei şcoli<br />
nu este aşa de uşoară cum cred<br />
primarii. Se trimite notificare la<br />
ARACIP, aceştia controlează, dau<br />
termen de remediere a proble‑<br />
melor, revin peste un an. Cum îşi<br />
imaginează primarul din Oancea<br />
că se poate desfiinţa peste noap‑<br />
te singura şcoală din comună,<br />
unde învaţă peste 100 de elevi?”,<br />
a mai adăugat Mitică Dudău, care<br />
nu neagă însă că rolul comunită‑<br />
Mica scriitoare<br />
re, Concursul Interdisciplinar<br />
„Plus‑minus poezie” ‑ premiul al<br />
III‑lea, Concursul de matematică<br />
„Jose Marti” ‑ premiul al II‑lea,<br />
Concursul „Cangurul lingvistic”<br />
(engleză) ‑ premiul al II‑lea pe<br />
ţară.<br />
„Nu plec nicăieri<br />
fără creion şi caiet”<br />
Fire sensibilă şi timidă, Maria<br />
îmi destăinuieşte că ar scrie<br />
toată ziua, dacă ar fi după ea.<br />
Primele „producţii” le‑a realizat<br />
prin clasa a II‑a, când alături de<br />
prietenele sale încerca să con‑<br />
tinue volumele cu Harry Potter.<br />
Subiecte originale a început să<br />
abordeze însă de anul trecut,<br />
menţinându‑se în aceeaşi sferă a<br />
literaturii fantastice.<br />
„Nu plec nicăieri fără creion şi<br />
caiet. Aş putea pleca în excursie<br />
fără întreg bagajul, nu şi fără<br />
aceste două lucruri”, îmi spune<br />
tânăra atinsă de „boala” scrisu‑<br />
lui.<br />
Mama sa îşi doreşte foarte<br />
mult s‑o ajute să‑şi scoată o carte<br />
de nuvele fantastice pentru ado‑<br />
lescenţi, aşa ca să‑şi vadă copilul<br />
produsul muncii lui fără odihnă.<br />
Gălăţeni,<br />
în Turcia<br />
Directoarea şcolii, Oana Lupu, a ales să fie,<br />
din toamnă, doar simplă profesoară în Galaţi<br />
foto Sorin Panã<br />
ţii locale în viaţa şcolii este foarte<br />
important, dar nu la nivelul în<br />
care primarii îşi pot imagina că<br />
pot să dicteze „după ureche”.<br />
Cum va apărea în final aceas‑<br />
tă lege a descentralizării şi cum<br />
va fi pusă în practică rămâne de<br />
văzut. Cert este că primarii îşi fac<br />
deja mari speranţe că‑i vor putea<br />
struni pe profesori cum vor ei,<br />
iar de cealaltă parte a baricadei,<br />
dascălii se tem că‑şi vor pierde<br />
libertatea de a face carte aşa<br />
cum trebuie şi că vor fi nevoiţi să<br />
poarte, ca pe vremuri, carneţelul<br />
de partid la vedere dacă nu vor<br />
să‑şi piardă pâinea.<br />
Doamnei diriginte,<br />
cu dragoste<br />
Atât mama, cât şi fiica susţin<br />
că poate nu ar fi fost vorba de<br />
atâtea rezultate bune la con‑<br />
cursuri, într‑un singur an, dacă<br />
nu ar fi fost susţinerea profesoa‑<br />
rei şi dirigintei Maria Brăilescu:<br />
„Nu numai că e un profesor ex‑<br />
celent la clasă, dar a fost cu ea<br />
la toate concursurile de limba<br />
şi literatura română. Chiar şi la<br />
Timişoara, a mers 14 ore dus şi<br />
14 întors, numai să fie cu Maria şi<br />
s‑o încurajeze. Aşa profesori, mai<br />
rar”, mărturiseşte mama fetei.<br />
La toată discuţia, Maria mai<br />
mult m‑a spionat discret de<br />
după ochelarii pe care‑i poartă,<br />
cu un zâmbet timid afişat drept<br />
paravan. Probabil încerca să mă<br />
aşeze în tiparele vreunui perso‑<br />
naj dintr‑o nouă creaţie de‑a sa.<br />
După cum îi sticlesc ochişorii<br />
când aude de cărţi şi literatură, e<br />
clar că nu se va vindeca de boala<br />
scrisului nici după ce va fi consu‑<br />
mat câteva tone de hârtie şi câ‑<br />
teva butoaie bune de cerneală,<br />
pastă sau toner.<br />
Roxana Artene Penciu<br />
foto@viata‑libera.ro<br />
Catedra<br />
Săptămâna<br />
Turismului,<br />
în Turcia<br />
În cadrul proiectu‑<br />
lui Leonardo da Vinci<br />
“Aptitudini antreprenori‑<br />
ale în organizarea turis‑<br />
mului rural în zonele cu<br />
o economie slab dezvol‑<br />
tată” a avut loc, recent,<br />
cea de‑a doua întâlnire<br />
cu partenerii, la Manisa,<br />
Turcia. Echipa, formată<br />
din profesorii Violeta<br />
Burghelea, Corina Tatu,<br />
inspector şcolar Aura<br />
Otilia Moza şi elevii Florin<br />
Bărăganu (clasa a XI‑a)<br />
şi Andrei Gino Porumb<br />
(a X‑a), a reprezentat<br />
Grupul Şcolar Industrial<br />
Tecuci. Bulgaria este ţara<br />
coordonatoare a proiec‑<br />
tului, iar Italia, Turcia şi<br />
România ceilalţi parte‑<br />
neri.<br />
În afara unor teme<br />
dezbătute cu ceilalţi par‑<br />
ticipanţi, elevii gălăţeni<br />
au confecţionat manual<br />
suveniruri cu specific tra‑<br />
diţional românesc, prin‑<br />
tre care şi trăistuţe cu<br />
motive florale inspirate<br />
din portul popular.<br />
Vizita în Turcia a coin‑<br />
cis cu manifestarea loca‑<br />
lă dedicată Săptămânii<br />
Turismului, motiv pentru<br />
care fiecare ţară partici‑<br />
pantă a avut prilejul să‑şi<br />
poarte şi să‑şi prezinte<br />
costumul tradiţional.<br />
Echipa noastră a îmbră‑<br />
cat costume populare<br />
specifice zonei Moldovei<br />
şi a proiectat un material<br />
video realizat, de prof.<br />
Lăcrămioara Botez, la un<br />
concurs de dans folcloric<br />
în cadrul SNAC.<br />
Programul de lucru<br />
a mai inclus deplasări<br />
în zona rurală din apro‑<br />
pierea oraşului Manisa<br />
pentru cunoaşterea or‑<br />
ganizării turismului rural,<br />
dar şi participarea la des‑<br />
chiderea unei pensiuni.<br />
Întâlnirea s‑a finalizat<br />
cu realizarea unui blog,<br />
http://eururaltourism.<br />
wordpress.com/, unde<br />
se vor posta materiale<br />
despre etapele proiec‑<br />
tului.<br />
Prof. Violeta<br />
Burghelea, prof.<br />
Liliana Mardare<br />
Limba<br />
română<br />
şi calculatorul<br />
Premiile<br />
concursului<br />
naţional<br />
de soft<br />
Premierea celor mai<br />
bune lucrări selectate<br />
pentru faza naţională a<br />
concursului de soft pen‑<br />
tru lecţiile de limba şi li‑<br />
teratura română va avea<br />
loc mâine, începând cu<br />
ora 12.00 la Casa Corpului<br />
Didactic. Competiţia s‑a<br />
desfăşurat pe trei sec‑<br />
ţiuni: enciclopedii vir‑<br />
tuale, lecţii de limbă şi<br />
comunicare în program<br />
AEL şi lecţii de literatură<br />
în program AEL. La faza<br />
naţională s‑au calificat<br />
lucrări ale elevilor din<br />
Brăila, Galaţi, Iaşi, Ilfov,<br />
Mureş, Vâlcea, Vrancea,<br />
Neamţ, Bacău, Prahova şi<br />
Suceava. Elevii din Galaţi<br />
vor prezenta câteva din‑<br />
tre producţiile lor.<br />
Evaluarea s‑a făcut<br />
on‑line de către inspec‑<br />
tori de specialitate din<br />
judeţele Sibiu, Suceava,<br />
Iaşi, Bucureşti, Prahova,<br />
Sălaj, Alba şi Galaţi.<br />
Premiile constau în<br />
diplome, produse multi‑<br />
media şi cărţi.<br />
R. A. P.<br />
ARHIVA "V.L."